1 Proiect de Cercetare [PDF]

Zitiervorschau

CAPITOLUL VI Metodologia cercetării Studiu privind rolul jocului în dezvoltarea creativităţii elevilor 6.1 Obiectivele cercetării Obiectivele cercetării de faţă sunt reprezentate de: * Dezvoltarea creativităţii individuale a elevilor din ciclul primar prin jocul didactic, jocul de rol şi jocurile interdisciplinare, ca mijloace de participare activă la procesul instructiv-educativ în scopul dezvoltării vorbirii acestora; * Identificarea locului şi rolului jocului în dezvoltarea creativităţii în cadrul orelor de limba şi literatura română.

6.2 Ipoteza studiului Pornind de la datele din literatură, se formulează următoarea ipoteză: Presupunem că prin utilizarea diferitelor tipuri de jocuri în procesul instructiveducativ ca metodă de predare- învăţare- evaluare, metodă îndrăgită de copil şi specifică în activitatăţile din vârsta copilăriei, se dezvoltă abilităţi creatoare ale elevilor precum şi încercări originale de rezolvare în soluţii variate a problemelor. Variabilele cercetării: Variabila independentă: Diferitele tipuri de jocuri utilizate în vederea dezvoltării comunicării: jocul didactic, jocul de rol, jocuri interdisciplinare. Variabile dependente:- nivelul vocabularului elevilor; - nivelul creativităţii elevilor în comunicarea orală şi scrisă

6.3 Eşantionul de subiecţi Copiii investigaţi aparţin clasei a III-a a Şcolii Gimnaziale nr 2……… şi Şcolii Gimnaziale nr. 3 ………… din cadrul Liceului Tehnologic……….. Despre elevii Şcolii Gimnaziale nr. 2 ………… mă voi referi ca fiind clasa a III-a A , iar elevii Şcolii Gimnaziale nr.3 ……………vor fi clasa a III-a B. Am împărţit elevii în două grupe: Eşantionul de control am considerat-o ca fiind clasa a III-a B, cuprinzând 13 elevi Eşantionul experimental a fost clasa a III-a A, cuprinzând 13 elevi

1

14 12 10 8

grupa experim entala

6

grupa de control

4 2 0

Graficul 1 – Proporţia dintre eşantionul experimental şi cel de control Numărul total este de 26 elevi. Structura eşantioanelor se prezintă astfel: Tabel nr.1 – Structura grupei experimentale Clasa a III-a A Nr. copii Fete

Băieţi

Eşantion de lucru

8

13

5

Tabel nr.2 – Structura grupei de control Clasa a III-a B Nr. copii Fete Băieţi Eşantion de 13 5 8 lucru 8 7 6 5 4

8

3

5

2 1 0 baieti

fete

Graficul 2 – Proporţia băieţi-fete din eşantionul experimental 7 6.8 6.6 6.4 6.2 6 5.8 5.6 5.4

6 7

fete

baieti

2

Graficul 3 - Proporţia fete-băieţi din eşantionul de control Vârsta celor 26 de elevi pe care i-am utilizat în cadrul experimentului a fost între 8-9 ani şi anume: 5 copii de 8 ani şi 21 copii de 9 ani. Tabel nr.3 – Elevii utilizaţi în cadrul studiului, dupa vârsta acestora: Grupa de studiu Vârsta 8 ani 26 elevi

9 ani

5 elevi

21 elevi

25 20 15

21

10

5

5 0 8 ani

9ani

Graficul 4 – Proporţia pe vârste

6.4 Metode utilizate în cercetare Pentru a studia influenţa jocului didactic în procesul instructiv-educativ, am apreciat ca fiind indicată folosirea următoarelor metode: Observaţia a sprijinit permanent cunoaşterea rezultatelor în fiecare etapă, am folosit-o în întreaga cercetare. Ea constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări la grupa experimentală şi cea de control, în scopul comparării comportamentului, reacţiilor copiilor şi condiţiilor psihopedagogice în care s-au aplicat metodele de verificare şi evaluare. Experimentul este metoda de investigaţie cea mai sigură şi precisă, în care, spre deosebire de observaţie, cadrul didactic, cercetând, poate interveni efectiv, provocând intenţionat anumite fenomene educaţionale, le poate izola parţial sau total pe acestea, poate modifica condiţiile de manifestare, poate sesiza mai bine relaţiile dintre variabilele experimentate. Deci, scopul experimentului este acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetării şi eventual de a sugera alte întrebări sau ipoteze. Realizarea experimentului presupune parcurgerea a trei etape: etapa preexperimentală, etapa experimentală, etapa postexperimentală.

3

Analiza produselor activitatii Activitatea de învăţare desfăşurată de elevi se materializează deseori în produse, în lucrări, în obiecte fizice care pot constitui un bun reper pentru verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, foarte bine un complex de caracteristici incluzând domeniul cognitiv (cunoştinţe, capacităţi), capacităţilor şi deprinderilor dobândite în procesul de învăţământ. Produsul activităţii are avantajul că sintetizează domeniul motivaţional-atitudinal (motivaţii, interese, atitudini) şi domeniul psiho-motor, de aplicare şi execuţie (deprinderi, abilităţi). Într-o anumită măsură, se poate afirma că în fiecare produs se reflectă întreaga personalitate a elevului. Testul l-am folosit pentru a măsura cât mai exact volumul şi calitatea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor copiilor. Testele au avut un caracter mixt, verificând atât capacitatea de reproducere a unor cunoştinţe cât şi nivelul de dezvoltare a capacităţilor de analiză şi sinteză, de aplicare a cunoştinţelor în noi situaţii. Testul reprezintă un instrument de cercetare alcătuit dintr-un ansamblu de itemi, care vizează cunoaşterea fondului informativ şi formativ dobândit de subiecţii investigaţi, respectiv identificarea prezenţei/absenţei unor cunoştinţe, capacităţi, competenţe, comportamente 6.5 Procedura utilizată În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei formulate, am cuprins în cercetare un număr de 26 de elevi - 11 fete şi 15 băieţi- cu vârsta între 9-10 ani, elevi ai clasei a III-a de la Şcoala Gimnazială nr.2 Voivozi şi Şcoala Gimnazială nr.3 Cuzap. Cercetarea am desfăşurat-o în semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013 (lunile martieiunie). Nivelul de pregătire al colectivului este omogen din punct de vedere al posibilităţilor intelectuale, elevii provenind din familii care le oferă condiţii necesare desfăşurării actului învăţării. Pentru a testa ipoteza de lucru am organizat şi desfăşurat unele investigaţii ştiinţificeexperimentale,parcurgând urmatoarele etape:  Etapa constatativă – pretest.  Etapa ameliorativ- experimentală.  Etapa posttest A. Etapa constatativa-pretest are rolul de a stabili nivelul existent al rezultatelor şcolare în momentul iniţierii experimentului psihopedagogic, atât la eşantionul experimental cât şi la cel de control. Pentru a verifica cunoştinţele pe care copiii le-au dobandit pana in momentul inceperii perioadei experimentale şi pentru a-mi putea stabili obiectivele ce urmează a fi urmărite pe parcursul perioadei experimentale, am ales un test de evaluare pe care l-am aplicat copiilor. (vezi Anexa1) În test au fost cuprinse cunoştinţele de limba şi literatura română studiate pe parcursul anului şcolar 2012-2013, până la începutul lunii martie. Aplicarea testului s-a facut la ora de limba română, în două zile succesive şi în prezenţa învăţătoarei care predă la clasa a III-a B (clasa de control). Testul a cuprins un număr de patru itemi. La primul item sarcina elevilor a fost de a recunoaşte personajele pe baza unei imagini date şi apoi de a-şi imagina dialogul dintre ele. Imaginea dată a fost cu personaje din povestea ,,Fata babei şi fata moşneagului’’ de Ion Creangă. Cel de-al doilea item presupunea ca elevii să observe personajele din imagini şi apoi să scrie în care din textele studiate le-au întâlnit. Personajele prezentate erau: Nică din ,,Amintiri din copilarie’’ de Ion Creangă; daci şi romani din textul ,,Din viaţa dacilor’’ de Al. Vlahuţă;

4

Ştefan cel Mare din lecţia ,,Mănăstirea Putna’’ Fram din romanul ,,Fram, ursul polar’’ de Cezar Petrescu; Vlad Ţepeş din textul ,,Dreptatea lui Ţepeş’’ La al treilea item sarcina a fost să alcătuiască câte un enunţ referitor la faptele personajelor prezentate în cadrul exerciţiului anterior, aşa cum reies ele din textele studiate. La cel de-al patrulea item s-a prezentat de asemenea o imagine cu o vulpe. Cerinţa a fost ca elevii să compună o ghicitoare cu cuvântul care denumeşte imaginea respectivă. Fiecare item va fi notat cu una din calificativele: F.B., B, S şi I; în final şcolarul fiind notat cu calificativul predominant. Testul iniţial a vizat cunoştinţele după parcurgea textelor de la începutul anului şcolar până în luna februarie inclusiv şi s-au obţinut următoarele rezultate (calificative): Eşantionul experimental: Tabel nr.4 – Rezultate obţinute de eşantionul experimental la evaluarea iniţială

Calificativ FB B S I

Nr. copii 7 3 2 1

Procente (%) 54 % 23% 15% 8%

T E S T INIT IA L 23%

FB

B

54% S

15% 8%

I

Graficul 5 - Proporţia rezultatelor obtinute la evaluarea iniţială

Eşantionul de control: Tabel nr.5 – Rezultate obţinute de eşantionul de control Calificativ Nr. copii Procente (%) FB 6 47% B 3 23% S 2 15% I 2 15%

5

TEST INITIAL 23%

FB

B

47%

S 15% I 15%

Graficul 6 - Proporţia rezultatelor obţinute

Din analiza statistică a datelor, aşa cum reies din tabelele şi graficele de mai sus, am constatat că la nivelul eşantionului experimental, 54% din şcolari (7 copii) au obţinut calificativul F.B., în timp ce doar 47% din elevii eşantionului de control (6 copii) au obţinut acest calificativ. Atât în cadrul eşantionului experimental cât şi în cadrul eşantionului de control 23% din elevi au obţinut calificativul Bine. În ceea ce priveşte elevii care au obţinut calificativul Satisfăcător rezultatele sunt asemănătoare, iar calificativul Insuficient l-au obţinut 8% din eşantionul experimental (1 elev) şi 15% din eşantionul de control (2 elevi). Astfel, putem afirma că cele două eşantioane sunt aproximativ la acelaşi nivel.

B. ETAPA EXPERIMENTALĂ A fost momentul introducerii variabilei independente în activitatea desfăşurată de eşantionul experimental la lecţiile de limba română, în timp ce pentru eşantionul de control activitatea didactică s-a desfăşurat în condiţii normale. Pornind de la cele constatate la testul iniţial mi-am propus ca în etapa experimentului să observ dacă prin utilizarea diferitelor tipuri de jocuri în lecţiile de limba română voi ajunge la concluzii asemănătoare cu cele întâlnite în literatura de specialitate, cu privire la nivelul acestei capacităţi, creativitatea, în relaţie cu alte aspecte legate de personalitatea umană: inteligenţa, randamentul şcolar, preocupări, interese deosebite pentru o anumită disciplină ( în acest caz limba română), aptitudini speciale într-un anumit domeniu, aspecte ale motivaţiei, temperamentului, caracterului. La copii am urmărit formarea următoarelor competenţe: - să manifeste iniţiativă în comunicarea orală sau scrisă şi interes pentru căutarea a mai multor răspunsuri la o problemă; - să utilizeze în comunicare structuri sintactice corecte; - să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate în care să integreze cuvinte şi expresii frumoase. Pentru a forma aceste competenţe am desfăşurat activităţi didactice în cadrul cărora am utilizat jocuri didactice, jocuri de rol şi jocuri interdisciplinare care au exercitat asupra copiilor atracţie, producându-le bucurie. Voi prezenta în continuare câteva dintre acestea:

6

Proba nr. 1 Am aplicat această probă după predarea şi învăţarea lectiei ,,Părţi principale de propoziţie – Predicatul’’, într-o lecţie de consolidare a cunoştinţelor. Voi descrie în continuare, pe scurt, modul în care s-a desfăşurat lecţia: Subiectul: Părţi principale de propoziţii (predicatul) Obiective: sǎ sesizeze intuitiv structurile gramaticale corecte sau incorecte dintr-un enunţ; sǎ cunoascǎ pǎrţile de propoziţie; sa se exprime corect în limba română Descriere: „Completaţi oral predicatele de pe tablǎ cu ajutorul expresiei „a îngheţa”. Lămuriţi înţelesul: (Ce se spune?) „............................apa” A îngheţat = s-a prefăcut în gheaţă. (Ce se spune?) „Nasul şi picioarele lui Vlad............................ au îngheţat = au amorţit (Ce se spune?) „Spiriduşul.............................când a apărut vraciul. a îngheţat = a încremenit, a înlemnit Pentru realizarea obiectivului referitor la deprinderea de exprimare corectǎ în limba românǎ, are loc introducerea noţiunilor legate de omonimie, ce se face treptat în funcţie de puterea de receptare a copiilor şi cunoştinţele legate de limba, pe care le deţin. Omonimia oferă posibilitatea identificării perfecte în planul învelişului sonor şi diferenţa totalǎ în planul conţinutului ideatic, semantic. Copiilor nu li se introduce noţiunea de ,,omonim’’, ci li se explica in urmatorul fel: ,,cuvinte cu aceeasi forma, dar cu înţeles diferit’’. Exerciţiile sunt atractive, distractive şi mai ales eficiente în depistarea omonimelor omofone: liliac, somn, leu, con, ochi. Elevii depistează uşor cele 2-3 sensuri: leu --monedă --animal O altǎ categorie de omonime sunt cele lexico-gramaticale, forme identice din paradigma unor parţi de vorbire total diferite: Exemplu: cer sare care - substantive - substantiv - substantiv plural - verbul „a cere” - verbul „a sari” - pronume Cea mai dificilǎ sarcinǎ revine în cazul scrierii corecte, implicit a pronunţării, a omonimelor omografe ce păstrează aceeaşi formǎ, cu accent diferit, ceea ce le schimbǎ complet sensul: ochi – ochi companie – companie Evaluarea lecţiei am făcut-o printr-un exerciţiu-joc sub formă de concurs: Subiectul trebuie să alcătuiasca enunţuri în care să utilizeze predicate care să înceapă cu litera dată. Am dat câteva explicaţii înainte de începerea probei: Predicatele utilizate în enunţuri vor începe cu litera dată; Predicatul poate fi încadrat la început, în interior sau la sfârşitul propoziţiei Toţi cei care alcătuiesc corect toate propoziţiile vor fi pe locul întâi Cei care alcătuiesc corect două propoziţii vor fi pe locul doi Elevii care reuşesc să alcătuiască doar o singură propoziţie corectă vor fi pe locul trei

7

Sarcini de lucru: alcătuieşte o propoziţie în care predicatul sa înceapă cu litera a; alcătuieşte o propoziţie în care predicatul să înceapă cu litera m; alcătuieşte o propoziţie în care predicatul să înceapă cu litera t. Prin această probă s-a urmărit flexibilitatea şi fluiditatea gândiri subiecţilor. Proba nr. 2 Această probă s-a desfăşurat în cadrul lecţiei ,,Hristos a înviat’’ de Alexandru Vlahuţă, în ora a III-a. Subiect: Hristos a înviat, Alexandru Vlahuţă (ora a III-a) Mijloc de realizare: joc didactic Obiective operaţionale: să recite poezia clar, expresiv; să diferentieze personajul pozitiv de cel negativ; să rezolve situaţii-problemă; să simuleze momente trăite de personajul din poezie; să se exprime corect în propoziţii; să coopereze cu membrii echipei. Obiectivul fundamental al jocului: - verificarea însuşirii conţinutului unei poezii învăţate; - stimularea expresivităţii limbajului prin utilizarea unor expresii artistice din textele literare. Sarcina jocului: Redarea unei poezii însuşite anterior interpretând rolurile unor personaje. Material didactic: pălării de diferite culori,săculeţ cu jetoane colorate Desfăşurarea jocului: Jocul se desfăşoară folosind metoda pălăriilor gânditoare. Astfel copii vor fi împărţiţi in şase grupe,fiecare elev va extrage din săculeţ câte un jeton colorat,jeton ce va reprezenta culoarea pălării care urmează să o poarte. - Se pregăteşte un decor asemănător unei săli de judecată,iar elevii vor intra în sală conform culorii pălăriilor pe care le poartă: - ALBĂ - copiii intră în sală şi recita poezia; - ALBASTRĂ – copiii il caracterizeaza pe Iisus in contradictie cu cei care L-au rastignit; - ROŞIE – copii spun ce fapte bune făcea Iisus; - NEGRĂ – copiii critică atitudinea lui Iisus; - VERDE – copiii încearcă găsirea altor variante ale modului în care a fost judecat Iisus; - GALBENĂ – copiii vor trebui să compună încă o strofă, folosindu-se de toate cunoştinţele lor în legătură cu viaţa lui Iisus. Proba nr. 3 Aceasta s-a desfăşurat într-o oră de limba română dedicată compunerii Subiect: O întâmplare din viaţa mea Scopul: Formarea deprinderii de-a reda, repovesti, un conţinut logic, închegat. Obiective: sǎ ştie ceea ce vrea sǎ povesteascǎ şi sǎ meargǎ pe firul logic al întâmplǎrii; sǎ îmbine corect enunţurile într-un context propriu; să se exprime corect în scris; să redacteze compunerea respectând părţile acesteia. Procedee: Povestirea model a fost audiatǎ de pe bandă audio, având titlu „O întâmplare din viaţa mea”. „E mult de atunci! Eram şi eu copil, puţin mai mare decât voi.

8

Îmi amintesc cǎ era o iarnǎ geroasǎ şi grea. Viscolul aduna zăpada pentru a lăsa loc gheţii albe şi sticloase. Pe luciul argintiu al gheţii se zbătea zadarnic un pui de iepure. Mama sa abia înota prin zăpada geruita. Atunci mi-am dat seama cǎ eu eram salvatorul lor. Cu mâinile tremurănde am ridicat puiul şi l-am îndreptat spre mama lui. Apoi, le-am făcut potecǎ adâncǎ şi bătătoritǎ spre vizuina lor. Atât au putut sǎ facă cei doi: sǎ-mi mulţumească cu priviri umede şi prietenoase.” Acest model de povestire, pus în valoare printr-o expunere vie, prin intonaţie şi expresivitate corespunzătoare situaţiei, a stimulat dorinţa elevilor de-a comunica şi ei experienţe reale sau imaginate. În exemplele oferite de ei au respectat intonaţia mea, expresivitatea vocii şi-a chipului folosind o serie de expresii cu rezonanţǎ pentru ei: „iarnǎ geroasǎ şi grea”, „luciu argintiu”, „salvatorul lor”. Înainte de redactarea propriu-zisă a compunerii, eleviii şi-au reamintit părţile principale ale acesteia (introducere, cuprins şi încheiere), precum şi caracteristicile acestora. Fiecare subiect a recreat o povestire în funcţie de particularităţile psihice individuale şi de experienţa anterioarǎ Proba nr. 4 Această probă este una colectivă şi s-a desfăşurat oral. Este un joc recreativ şi creativ în acelaşi timp care are ca scop urmărirea capacităţii de creare a unei părţi dintr-o poveste care să aibă legătură cu cealaltă parte spusă . Dintr-un săculeţ se vor extrage diverse lucruri (piaptăn, păpuşă, floare, minge, foarfecă, creion, rochiţă, pălărie, căţel, coş, oglindă, telefon, iepuraş, carte, căsuţă). În calitate de conducător al jocului voi începe povestea cu obiectul extras de mine. Copiii sunt aşezaţi în semicerc şi ţin în mână obiectul extras. Următorul copil, din dreapta mea va continua povestea începută de mine, urmărind şirul poveştii şi introducând ca nou personaj obiectul extras din săculeţ care va avea de îndeplinit o sarcină sau pur şi simplu este introdus în poveste cu o nouă acţiune. După ce va termina ce are de spus despre personajul său, copilul din dreapta va prelua ştafeta. Proba este una plăcută de copii, care le dezvoltă capacitatea de exprimare, care urmăreşte originalitatea lor, flexibilitatea şi fluiditatea dar care în acelaşi timp le restrânge sfera de imaginaţie la ceea ce copilul din stânga a povestit. Timp de lucru: 25-20 minute

C. ETAPA POSTTEST Aceastǎ etapǎ revine în atenţia cercetătorului, nu neapărat ca un sfârşit, ca un final al cercetării. Etapa se impune ca un punct final de la care se poate demara în tragerea concluziilor sau propunerilor pentru continuarea experimentului în activitatea didactica. La sfârşitul experimentului, după ce eşantionul experimental a participat la un program de lucru în care am integrat corespunzător probele prezentate, în cadrul cărora am utilizat jocul didactic, jocul de rol si jocuri interdisciplinare în scopul stimulării creativităţii copiilor, copiii au fost supuşi unui test final de cunoştinţe, identic pentru ambele eşantioane, pentru a stabili soliditatea şi durabilitatea achiziţiilor dobândite de aceştia pe perioada derulării experimentului. Acest test l-am inclus în cadrul orei de limba română dedicate recapitulării şi sistematizării cunoştinţelor. ( vezi Anexa 2) În test au fost cuprinse cunoştinte referitoare la: - reactualizare şi povestire: 9

-

noţiuni de vocabular; insuşirea punctuaţiei şi a ortografiei. Testul a cuprins un număr de patru itemi. La primul item copiii au avut sarcina de a privi cu atenţie imaginea dată şi de a povesti ceea ce văd, apoi să dea un titlu potrivit imaginii respective. Imaginea reprezenta doi copii jucându-se în nisip pe malul mării în anotimpul vara. La cel de-al doilea item li s-au prezentat elevilor trei imagini reprezentându-i pe Cenuşăreasa, capra din povestea ,,Capra cu trei iezi’’ de I. Creangă şi pe ursul din povestea ,,Ursul păcălit de vulpe’’. Cerinţa a fost de a alcătui cââte o ghicitoare pe baza acelor imagini. Cel de-al patrulea item a constat în găsirea sensului asemănător şi opus al unor cuvinte date. La al patrulea item s-au dat numele a trei personaje din textele studiate la limba română şi anume: Nică, Fram şi fata babei. Sarcina elevilor a fost de a spune într-un singur enunţ ceva ce nu s-a mai întâmplat cu acele personaje. Fiecare item va fi notat cu unul din calificativele: F.B., B, S şi I; în final şcolarul fiind notat cu calificativul predominant. La această fişă de evaluare finală s-au obţinut următoarele rezultate: EŞANTIONUL EXPERIMENTAL(EVALUARE FINALĂ): Tabel nr.6 – Rezultate obţinute de eşantionul experimental Calificativ FB B S I

Nr. copii 6 4 2 1

Procente (%) 46% 31% 15% 8%

TEST FINAL

61% FB B S

0% 8%

I 31%

Graficul 7 – Proporţia rezultatelor obţinute la evaluarea finală

Făcând analiza statistică a datelor, aşa cum reies din tabelul şi graficul de mai sus, se observă că la evaluarea finală aplicată eşantionului experimental un număr de 8 copii au obţinut calificativul FB, ceea ce reprezintă 61% din totalul eşantionului. Calificativul B a fost

10

obţinut de un procent de 31%, adică 4 copii, iar calificativul S l-a obţinut doar un singur copil. EŞANTIONUL DE CONTROL (EVALUARE FINALĂ):

Tabel nr.7 – Rezultate obţinute de eşantionul de control

TEST FINAL

8%

46%

15%

FB B S I

31%

Graficul 8 – Proporţia rezultatelor obţinute la evaluarea finală

Rezultatele evaluării finale aplicate eşantionului de control, aşa cum reies din tabelul şi graficul de mai sus, am constatat că la nivelul eşantionului, 46% din şcolari (6 copii) au obţinut calificativul F.B., în timp ce doar 31% din elevi (4 copii) au obţinut calificativul B. De asemenea, în cadrul eşantionului de control 15% din elevi au obţinut calificativul Satisfăcător. În ceea ce priveşte elevii care au obţinut calificativul Nesatisfăcător, acesta a fost obţinut de 8% din eşantionul experimental (1 elev).

6.6 Analiza şi interpretarea datelor TEST INITIAL 8 7 Calificativ 6 FB 5 B 4 3 S 2 I 1 0

Nr. copii 8 4 1 0

Procente (%) 61% 31% 8% 0%

Esantionul Esantionul de experimental control

11

FB B S I

Graficul 9 - Proporţia rezultatelor obţinute la evaluarea iniţială

TEST FINAL

10 8

FB

6

B

4

S

2

I

0 Eşantionul Eşantionul de experimental control

Graficul 10 - Proporţia rezultatelor obţinute la evaluarea finală În cele ce urmează doresc să fac o prezentare comparativă a rezultatelor înregistrate la cele două eşantioane în urma testelor de evaluare iniţială şi cea finală, arătând astfel că introducerea diferitelor tipuri de jocuri devine o necesitate a procesului instructiv-educativ, în vederea dezvoltarii creativitatii acestora. În momentul aplicării testului iniţial, am constatat că cele două eşantioane erau apropiate la nivelul pregătirii şi al performanţelor scolare: E.E 54% şi E.C 47%, adică 7 elevi ai eşantionului experimental au obţinut calificativul FB, iar la eşantionul de control doar 6 elevi au obţinut acest calificativ. La calificativul B s-au încadrat 23% din copiii eşantionului experimental, adică 3 , pe când la eşantionul de control tot 23% au obţinut acest calificativ. În ceea ce priveşte calificativul S se observă căci atat copiii eşantionului de control cat si copiii esantionului de continut au obţinut acelasi procent de 15%. La calificativul I s-au încadrat 15% din copiii eşantionului de control, pe când la eşantionul experimental doar 8%. Ulterior odată cu introducerea variabilei independente grupului experimental şi cu aplicarea testelor de evaluare formativă la sfârşitul parcurgerii unor conţinuturi, am constatat modificări în evoluţia rezultatelor. Treptat, eşantionul experimental a dobândit rezultate tot mai bune, în timp ce eşantionul de control s-a menţinut aproximativ la acelaşi nivel la care era în momentul aplicarii evaluarii initiale. Rezultatele obţinute în urma testului de evaluare finală au evidenţiat îmbunătăţirea performanţelor scolare şi detaşarea clară a copiilor din grupul experimental faţă de cei din grupul de control. Aşadar în urma testului final 8 copii ai eşantionului experimental au obţinut calificativul FB, pe când la eşantionul de control doar 6 copii au reuşit să obţină acest calificativ. La calificativul B se observă o egalitate la copiii celor două eşantioane, pe când la calificativul S s-au încadrat 2 copii ai eşantionului de control şi doar un copil al eşantionului experimental. În ceea ce priveşte calificativul I, acesta a fost obţinut de un singur elev din eşantionul de control şi de nici un elev din eşantionul de conţinut. De asemenea am remarcat interesul şi preocuparea copiilor pentru o cât mai bună pregătire, şi o îmbunătăţire a relaţiilor dintre copii, care, în urma implicării lor în activităţi comune de lucru s-au apropiat, copiii timizi au evoluat, la fel şi cei mai puţin pregătiţi.

12

Prin joc evaluarea este mai eficientă şi totodată antrenantă. De aceea utilizarea diferitelor tipuri de jocuri in cadrul lectiilor pot ajuta atât la fixarea, dar şi la etalarea cunoştinţelor dobândite până la un moment dat. . Din analiza procentajului total, care indică situaţia fiecărui eşantion, reiese o diferenţiere evidentă în favoarea eşantionului experimental. Aceste decalaje valorice permit să concluzionăm că folosirea jocurilor didactice, a jocurilor de rol si a celor interdisciplinare are un rol în sporirea dezvoltării creativităţii în cadrul activităţilor de limba română în învăţământul primar. Pot afirma că ipoteza cercetării a fost confirmată, ceea ce înseamnă că folosirea jocurilor a dus la dinamizarea şi eficientizarea procesului instructiv-educativ, printr-o mai bună înţelegere a noţiunilor şi însuşirea durabilă a conţinuturilor. Rezultatele cercetării practic-aplicative,pe care am întreprins-o,au confirmat ipoteza de la care am pornit în acest demers didactic. Analiza rezultatelor cercetării duc la concluzia că: - ipoteza cercetării a fost confirmată; - utilizarea diferitelor tipuri de jocuri la lectiile de limba română contribuie la dezvoltarea creativităţii şi la creşterea cunoştinţelor la această disciplină; - copilul a devenit subiectul şi obiectul propriei educaţii. Avantajele utilizării acestor metode sunt: - creşte productivitatea şi stimulează efortul copilului; - stimulează aplicarea şi sintetizarea cunoştinţelor în moduri variate şi complexe; - dezvoltă capacităţile cognitive complexe: gândirea democratică, gândirea divergentă şi gândirea critică.

CONCLUZII Dacă am face o analiză factorială a interpretărilor verbale atât din probele individuale şi scrise cât şi din cea orală colectivă, se pot identifica unii factori direct legaţi de capacitatea creatoare a subiecţilor. Această capacitate este greu de definit din cauza complexităţii sale. Autoexprimarea cognitivă verbală şi grafică originală, ne argumentează existenţa realelor posibilităţi de creativitate şi inventivitate de care dispun micii şcolari, mai ales atunci când totul se desfăşoară sub forma unui joc, activitate recreativă iubită de copii, care îi conduce în lumea cunoaşterii fără a depune un efort mare şi fără să conştientizeze că, de fapt, ei învaţă. Intenţia mea a fost de a surprinde câteva caracteristici, cu precădere cele semnificative pentru educarea creativităţii la şcolari prin utilizarea jocului ca metodă , în cadrul orelor de limba şi literatura română, cu scopul de a fi cunoscute de către învăţătoare şi cultivate în practica şcolară. Ipoteza propusă de mine - presupun ca prin utilizarea diferitelor tipuri de jocuri în procesul instructiv-educativ ca metodă de predare- învăţare- evaluare, metodă îndrăgită de copil şi specifică in activitatatile din vârsta copilăriei, se dezvoltă abilităţi creatoare ale elevilor precum şi încercări originale de rezolvare în soluţii variate a problemelor - a creat o stare de relaxare în rândul subiecţilor, o atmosferă permisivă în vederea dezvoltării abilităţilor creatoare, a încercărilor originale de rezolvare a problemelor propuse în probele aplicate, cu soluţii variate, toate generând cunoaşterea trăsăturilor de personalitate înnăscute ale subiecţilor. Psihologia ne demonstrează că însuşi copilul este participant activ la propria formare şi în şcoală trebuie direcţionat pe calea cea bună, cu mijloace atractive, care să-i atragă atenţia. Şi ce poate fi mai atractiv de copil decât jocul? Din experienţa la clasă, am 13

putut constata cu câtă uşurinţă se manifestă un copil în cadrul unui joc. El consideră că se joacă, este lipsit de griji, de reguli, de teme, este liber. Dar în acelaşi timp respectă nişte reguli, are de rezolvat nişte sarcini care le face cu plăcere pentru că se joacă. Rezultatele cele mai bune le-am obţinut atunci când o lecţie a fost proiectată sub forma unui joc sau o secvenţă a cuprins un joc. Imediat randamentul a fost unul satisfăcător şi am putut să-mi ating obiectivele propuse. E normal că nu întotdeauna ne putem permite să apelăm la joc, dar tocmai din acest motiv am dorit ca în acest proiect de cercetare psihopedagogică să dezbat această temă deoarece în cadrul orelor de limba şi literatura română există şi alte exerciţii de dezvoltare a creativităţii, ca şi compunerile, exerciţii de completare, etc . Dar nu stimulează atât de intens aptitudinile creatoare ca şi jocul didactic. Am avut compuneri frumoase în activitatea la clasă dar prin probele propuse în acest proiect copiii au creat compuneri, texte dar ei cred că s-au jucat, au dat frâu liber imaginaţiei şi exprimării. Elevi cu un nivel mediu de cunoştinţe s-au descurcat mai bine ca la orice activitate dirijată şcolară la clasă, dovedind la proba orală dorinţa de afirmare şi străduindu-se să apeleze la toate cunoştinţele lui pentru a soluţiona problema. Cunoaşterea cât mai completă a copilului, a capacităţii lui generale de dezvoltare, a greutăţilor pe care le întâmpină în însuşirea cunoştinţelor şi formarea abilităţilor, precum şi organizarea de activităţi diferenţiate, bazate pe specificul vârstei, şi independente sunt sarcini şi indicaţii ale Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului si Sportului, de care cadrele didactice, ca şi formatori, care contribuie la formarea unei personalităţi, trebuie să ţină seama în activitatea lor. Unul din factorii care contribuie la obţinerea competenţelor şi performanţelor şcolare este motivarea elevilor pentru şcoală, pentru învăţare. Rezultatele unor studii arată că tocmai aceasta scade din ce în ce mai mult, sau chiar lipseşte elevilor, care consideră şcoala mai degrabă ca pe o obligaţie împovărătoare, decât ca pe un centru de atracţie şi interes. Pentru a găsi soluţii care să aducă ceva nou, mai aproape de interesele elevilor, este necesară, mai mult ca oricând, creativitatea, calitate asociată, de obicei, cadrelor didactice, dar care trebuie dezvoltată şi cultivată deopotrivă elevilor, părinţilor şi tuturor factorilor implicaţi în procesul de instrucţie şi educaţie. Anatole France afirma: ,,Dibăcia învăţătorului nu este decât aceea de a trezi curiozitatea minţilor tinere, ca să le potolească apoi această curiozitate, pe care numai fiinţele fericite o au vie şi sănătoasă. Cunoştinţele vârâte cu de-a sila în minte, o astupă şi o înăbuşă. Ca să mistui ştiinţa trebuie s-o fi înghiţit cu poftă.”

14

ANEXA 1 TEST INIŢIAL 1.Recunoaşte personajele şi textul în care le întâlnim. Redă dialogul dintre acestea.. 2p

2. Priveşte personajele din imagini. Scrie în care din textele studiate le-ai întâlnit.

3p 3. Alcătuieşte câte un enunţ referitor la faptele personajelor de mai sus, aşa cum reies ele din textele studiate. 3p 4.Compune o ghicitoare cu cuvântul care denumeşte imaginea de mai jos:

2p

15

BAREM DE CORECTARE: Fiecare item va fi notat cu unul din calificativele: F.B., B, S şi I; în final şcolarul fiind notat cu calificativul predominant. ITEM I1 I2 I3 I4

SUFICIENT (5-6p) BINE (7-8 p) FOARTE BINE (9-10p) Recunoaşte povestea dar Recunoaşte povestea şi poartă Recunoaşte povestea şi nu redă dialogul. dialogul cu unele imprecizii. poartă dialogul cursiv şi expresiv. Denumeşte cu ajutor 2-3 Denumeşte integral imaginile, Denumeşte corect şi imagini . dar cu ajutor. rapid imaginile. Alcatuieste cu ajutor 3 Alcatuieste corect 4 propoziţii. Alcatuieste corect şi propoziţii. rapid 5 propoziţii. Compune cu ajutor Compune cu ajutor Compune rapid şi corect ghicitoarea folosind 1-2 ghicitoarea folosind 2-3 ghicitoarea folosind 3-4 propoziţii. propoziţii. propoziţii.

16

ANEXA 2 FIŞĂ DE EVALUARE FINALĂ 1. Priviţi cu atenţie imaginea şi povestiţi ceea ce vedeţi. Daţi un titlu imaginii.

2p. 2. Compune câte o ghicitoare pe baza imaginilor de mai jos:

3p

17

3. Gaseşte cuvinte cu: a) sens asemănător: domnitor - ……………………. se bălăbăneau - …………………………. generos - …………………………. firav - ……………………………… b) sens opus: calm - …………………………………… vorbăreţ - ……………………………… sfârşit - ................................................. a vorbit - ............................................. 3p. 4. Spune într-un singur enunţ ceva ce nu s-a mai întâmplat cu:  Fram  Nică  Fata babei

2p.

BAREM DE CORECTARE: ITEM I1 I2 I3 I4

SUFICIENT (5-6 p) Compune o poveste foarte scurtă(2-3 prop) Compune o singură ghicitoare corect. Găseşte corect patru cuvinte. Formulează un singur enunţ corect.

BINE (7-8p) Compune povestea,dar cu unele imprecizii. Compune două ghicitori corect. Găseşte corect şase cuvinte. Formulează două enunţuri corecte.

18

FOARTE BINE (9-10p) Compune corect şi fără ajutor povestea. Compune cele trei ghicitori corect. Găseşte corect a toate cele opt cuvinte. Formulează corect toate enunţurile.

19