Portofoliu Teorie Si Gramatica Limba Romana [PDF]

Zitiervorschau

OALA GIMNAZIALĂ NR.4 SUCEAVA EV ONUȚ ALEXANDRU-IOAN CLASA A VI-A A PORTOFOLIU TEORETIC GRAMATICAL ȘI LITERAR -LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ-

I.GramaticadebazăaLimbiiRomâne

1.Noțiunide fonetică Diftong, triftong, hiat Diftongul este alcătuit dintr-o vocală și o semivocală, alăturate, pronunțate în aceeași silabă. Triftongul este alcătuit dintr-o vocală și două semivocale, alăturate, pronunțate în aceeași silabă. Hiatul este alcătuit din două vocale, alăturate, prnunțate în silabe diferite. Regulă: Fiecare silabă a unui cuvânt conține obligatoriu o voclă și numai una. Sunetele limbii și tipurile de cuvinte CUVINTELE

monosilabice (au o singură silabă)-ex.pic,măr,sub,pe; plurisilabice (au mai mult de o silabă) bisilabice(au două silabe)-ex.pere,Siret; trisilabice(au trei silabe)-ex.mâncare

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

vocale: a,ă,â (î),e,i,o,u semivocale:e,i,o,u consoane: ex.b,c,d, ...,m,n,...,z

Corespondența/Lipsa de corespondență între sunet și literă Grupurile:ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi reprezintă: 1.un sunet, când sunt urmate de vocală, în aceeași silabă; 2.două sunete, când sunt urmate de o consoană în aceeși silabă; 3.două sunete, când formează singure silabă; 4.un sunet, când sunt în poziția finală a unui cuvânt. Despărțirea în silabe REGULI DE DESPĂRȚIRE ÎN SILABE: EXEMPLU  O consoană între două vocale trece la silaba următoare. Po-diș  Două consoane între două vocale se despart astfel:prima rămâne la silabe inițială, iar cealaltă vocală trece laurmătoarea silabă. În-ger  Trei, sau mai multe consoane între două vocale se despart după prima ,care rămâne în silaba dinainte, iar celelalte trec la silaba următoare. Cin-ste  Două vocale alăturate se despart astfel:prima rămâne la silaba inițială, Al-co-ol iar cealaltă trece la următoarea silabă. EXCEPȚII:  Dacă în grupul de două consoane, prima este b,c,d,f,g,h,p,t,v, iar a doua este l sau r, atunci, despărțirea se face înaintea întregului grup. ex.ca-blu

OALA GIMNAZIALĂ NR.4 SUCEAVA EV ONUȚ ALEXANDRU-IOAN CLASA A VI-A A  În cazul grupurilor lpt,mpt,ncs,nct,ncț,rct,stm,ndv,despărțirea se face după a doua consoană din grup. ex.sculptu-ră 2.Vocabularul Def.Vocabularul reprezintă totalitatea cuvintelor care există, sau au existat cândva în limbă. Cuvântul și înțelesurile sale  Cuvântul-formă -conținut (semnificație) Sensul cuvintelor de bază (forma cunoscută de totalitatea populației) secundar (forma mai puțin cunoscută) ex. S-a lovit la gură.(sens propriu, de bază) Pe-un picior de plai/Pe-o gură de rai.(sens figurat) Relații semantice 1)Sinominele-cuvinte cu formă diferită și sens asemănător, sau identic. ex.gri-cenușiu 2)Antonimele-cuvinte cu formă diferită și sensuri diametral opuse. ex. cuminte-obraznic 3)Omonimele-cuvinte cu formă identică și sens diferit. ex.păr,broască 4)Paronimele-cuvinte cu formă aproape identică și sent total diferit. ex.eminent-iminent Omorgafele și omofonele 1)Omografele-cuvinte cu aceeași formă și care se pronunță diferit. ex. haină-haină 2)Omofonele-cuvinte care se pronunță identic și se scriu diferit. ex. mai/m-ai 3.Verbul Def.Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acțiunea, starea, sau existența. Tipuri de verbe VERBE predicative (când pot forma singure predicat) nepredicative copulative auxiliare (a fi,a avea,a vrea)-ajută la formarea unor moduri și timpuri verbale Verbele auxiliare A FI ajută la formarea viitorului anterior, a modului indicativ (voi fi ajuns) și a timpului perfect a modului condiționaloptativ (aș fi mâncat) A VREA

ajută la formarea timpului viitor(voi,vei,va,vom,veți,vor)

A AVEA ajută la formarea timpului perfect compus, al modului indicativ (am,ai,a,am,ați,au) și a timpurilor verbale ale modului condițional-optativ (aș,ai,ar,am,ați,ar) Moduri și timpuri verbale 1.Modul indicativ-arată o acțiune sigură, reală.

 Modul conjunctiv Def.Modul conjunctiv (mod personal)exprimă o acțiune posibilă,realizabilă. (să citesc) Timpurile modului conjunctiv

OALA GIMNAZIALĂ NR.4 SUCEAVA EV ONUȚ ALEXANDRU-IOAN CLASA A VI-A A Modul conjunctiv are două timpuri

prezent (ex.Vreau să citesc o carte.) perfect (ex.Voiam să fi citit o carte.)

 Modul condițional-optativ Def.Modul condițional-optativ(mod personal), care exprimă o acțiune condiționată. Timpurile modului condițional-optativ Modul acesta are două timpuri prezent(ex.Aș citi acea carte.) perfect (ex.Aș fi citit acea carte.) II.Noțiunideliteratură Relația dintre narator, autor și personaj Naratorul-persoana care relatează întâmplările dintr-un text narativ;este vocea căreia autorul îi atribuie rolul de a prezenta acțiunea, personajele și împrejurimile. Autorul-persoana cu existență reală, care creează și scrie un text. Personaj-persoana care ia parte la acțiunea relatată într-o operă literară. CLASIFICAREA PERSONAJELOR

personaj principal (personajul cel mai important, care se află în centrul acțiunii) personaj secundar (personaj cu rol mai puțin semnificativ) personaj episodic (personaj care apare doar în unele episoade ale operei) personaj figurant (personaj ce nu participă efectiv la acțiune)

NARAȚIUNEA narațiune subiectivă (la persoana I)-naratorul apare în ipostaza de personaj narațiune obiectivă (la persoana a III-a)-naratorul este necunoscut sau este martor al acțiunii Genulepic Def.Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, în proză, sau în versuri, în care autorul își exprimă gândurile,ideile și sentimentele, concepția despre lume și viață, în mod indirect, prin intermdiul narațiunii și al personajelor participante la acțiune. Exemple de specii literare epice:basmul,schița,nuvela,romanul,balada,fabula,poemul; Caracteristicile genuluiepic:  Viziunea indirectă a autorului;  Prezența unui narator;  Principalul mod de expunere este narațiunea;  Se identifică coordonate spațio-temporale ale acțiunii;  Prezența subiectului, structurat pe momentele subiectului:expozițiunea,intriga,desfășurarea acțiunii,punctul culminant și deznodământul;  Se regăsesc personaje participante la acțiune;  Existența unor conflicte; Textul narativ literar Def.Textul literar în care sunt reletate/narate/povestite întâmplări, la care iau parte personaje , se numește text narativ literar. Textul literar este rodul imaginației scriitorului în care realitatea este transfigurată, creeindu-se un univers imaginar nou,cu scopul de a-l impresiona pe cititor. Comunicare orală Reguli pentru o comunicare orală reușită:

OALA GIMNAZIALĂ NR.4 SUCEAVA EV ONUȚ ALEXANDRU-IOAN CLASA A VI-A A  Mesajul transmis de emițător este un rezultat al intenției sale de a comunica ceva;  Mesajul transmis trebuie să fie clar, pe înțelesul receptorului și va avea un efect asupra acestuia; Valoare stilistică-limba scrisă și limba vorbită Limba scrisă-folosește semne grafice, pentru redactarea cuvintelor vorbită-se bazează pe articularea, însoțită de gestică, mimică și intonație, a sunetelor care compun cuvinte Limba standard-reprezintă limba corectă, folosită în condiții obișnuite de comunicare. Structurarea subiectului în momentele subiectului MOMENTELE Expozițiunea-situația inițială;prezentarea personajului principal și al reperelor spațio- temSUBIECTULUI porale. Intriga-întâmplarea ce modifică situația inițială, declanșând desfășurarea acțiunii. Desfășurarea acțiunii-cea mai extinsă parte a operei,unde se prezintă evenimentele declanșate în intrigă. Punctul culminant-momentul de maximă tensiune, în care ce va urma este greu de precizat Deznodământul-situația finală;depășirea momentului tensionat.