Imprumuturile in Limba Romana [PDF]

Zitiervorschau

IMPRUMUTURILE IN LIMBA ROMANA Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi. Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori: • • •

vecinătatea geografică; amestecul şi convieţuirea unor populaţii; raporturile culturale, economice şi politice.

Împrumuturile pot fi: 1. vechi, provenite din: ➢ ➢ ➢ ➢

limba slavă limba maghiară limba turcă limba greacă

2. noi, provenite din: ➢ ➢ ➢ ➢

franceză engleză germană italiană

Împrumuturi lexicale vechi Cuvinte împrumutate din slavă Un număr important de cuvinte din limba română provine din limba slavă veche. Împrumuturile din această limbă formează superstratul (superstartul) limbii române. Ele au apărut odată cu venirea slavilor prin părțile locuite de români, în secolul VII. Deși limba română era deja constituită din punct de vedere al structurii ei latine, prin vecinătatea și din conviețuirea cu aceste neamuri, limba noastră a primit un bagaj lexical slav generos. Spre exemplu: • • • • •

• • •

denumiri de înrudiri: nevastă, maică, nene, rudă denumiri de alimente: ulei, castravete, slănină, drojdie, oțet, drog denumiri din mediul casnic: grădină, pod, pivniță, prag, zid, iesle, coteț, plug, topor, ciocan, lopată, clește, sanie, sită, lanț, coasă, var, jar denumiri diverse din natură: vreme, zăpadă, vifor, praf, nisip, vârf, deal, pajiște, luncă, ogor, prăpastie, izvor, poiană; hrană cuvinte folosite în limbajul uzual: ceas, slovă, buche, necaz, poftă, lacom, sărac, bogat, lacom, treaz, rag, iute, scump, veselie, prieten, slab, prost, gol, bolnav, rană, milă, jale, zare, apostol, cneaz denumire din lumea animală: cocoș, gâscă, vrabie, lebădă, veveriță, rac, bivol denumiri de plante: ovăz, sfeclă, morcov, hrean, cocean, pleavă, coajă denumiri ale părților corpului omenesc: trup, gât, obraz, pleoapă, burtă, gleznă

•

verbe: a trăi, a iubi, a munci, a privi, a dărui, a trebui, a citi, a greși, a lovi, a plăti, a dovedi, a obosi, a clădi, a opri, a se odihni, a sfârși, a vorbi

Cuvinte împrumutate din maghiară Influența maghiară, mai puternică în Transilvania, a lăsat și ea destule urme în limba română, ca urmare a contactelor de secole cu vecinii de la apus. Câteva exemple de cuvinte care-și au originea în limba maghiară: oraș, belșug, hotar, gând, pildă, chip, bănui, chin, talpă, viclean, meșteșug Cuvinte împrumutate din turcă Contactul istoric prelungit cu poporul turc a făcut ca limba română să împrumute un număr semnificativ de cuvinte din limba turcă. Dintre cele mai des folosite, chiar și astăzi, pot fi menționate: cafea, tutun, baclava, chiftea, pilaf, dulgher, dușman, chibrit, argea, abraș, bacșis, belea, chef, conac, cerdac, dulap, cearșaf, cișmea, cutie Cuvinte împrumutate din greacă Influența limbii grecești asupra limbii române a fost destul de importantă și a avut loc încă din cele mai vechi timpuri. O serie de cuvinte au intrat în limba noastră încă din antichitate prin coloniile grecești din Dobrogea, iar unele prin intermediul romanilor (aceștia la rândul au preluat o sumă cuvinte din greacă). Din această ultimă categorie menționăm: farmec, trufie, martor, mângâia, drum, mâine, pată, pătură, putină, petec, papură, spin, tufă, a usca Din limba greacă medievală, limba română a împrumutat cuvinte mai ales din domeniul științelor și al religiei, cum ar fi: argat, amin, arvună, camătă, horă, prisos, temei, cutez, condei, cărămidă, hrisov, organ, tipar, tipic, vopsea, za Secolul al XVIII-lea a adus în țările române regimul fanariot și odată cu el și influența limbii neogrecești. Dintre cele mai importante cuvinte păstrate în limba română din acea epocă pot fi amintite: alifie, anapoda, calapod, candelă, condei, condică, coală, cozonac, dascăl, dichis, carafă, folos, frică, hârtie, ieftin, ifos, evlavie, a lipsi, măcar, mireasmă, molipsi, noimă, nostim, nun, oropsi, papagal, patimă, a pedepsi, plai, piper, plapumă, prosop, rețetă, salată, săpun, sardea, scrumbie, spanac, sfoară, a sosi, spital, splină, stambă, taifas, tiflă, vlăstar, zahăr, zodie Împrumuturi lexicale neologice (neologisme) Împrumuturile lexicale neologice sau neologismele formează fondul lexical neologic, prin care înțelegem cuvintele împrumutate pe cale indirectă și care au contribuit la modernizarea vocabularului limbii române. Fondul lexical neologic al limbii române este bogat și are o origine variată. Cele mai mari contribuții la constituirea acestui fond lexical sunt din: italiană, franceză, engleză, germană și rusă.

• • • • • •

împrumuturi din franceză: persoană, facil, dificil împrumuturi din italiană: operă, bancă, solfegiu împrumuturi din germană: bliț, rucsac, laitmotiv împrumuturi din engleză: start, fotbal, handicap împrumuturi din engleză americană: motel, computer, radar împrumuturi din rusă: agreat, dezinformație, combinat