31 0 440KB
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
Student:
IAŞI - 2009 -
CUPRINS 1. Rezumatul planului de afaceri…………………………………………………..3 2. Descrierea firmei………………………………………………………………..4 2.1 Elemente de identificare…………………………………………………….....4 2.2 Aspecte referitoare la activitatea firmei…………………………………….....4 2.3. Perspectiva firmei…………………………………………………………….5 2.4. Managementul firmei…………………………………………………………6 2.5. Strategia personală……………………………………………………………7 3. Descrierea generală a afacerii…………………………………………………..8 4. Prezentarea produsului………………………………………………………...10 4.1. Descrierea produsului……………………………………………………….10 4.2. Oferta actuală………………………………………………………………..10 4.3 Avantajul competitiv…………………………………………………………10 4.4 Controlul calităţii produselor………………………………………………...11 4.5 Activităţi de cercetare………………………………………………………..11 5. Analiza pieţei………………………………………………………………….12 5.1 Piaţa ţintă…………………………………………………………………….12 5.2 Înţelegerea pieţei……………………………………………………………..12 5.3. Restricţii legislative…………………………………………………………13 5.4. Analiza competitorilor………………………………………………………13 5.5. Metode de identificare a competitorilor pe piaţa ţintă………………………14 6. Marketing – vânzarea şi promovarea produselor……………………………...15 6.1. Strategia de penetrare a pieţei……………………………………………….15 6.2 Strategii de promovare……………………………………………………….15 7. Procesul de producţie………………………………………………………….17 7.1. Capacităţile de producţie…………………………………………………….17 7.2. Derularea procesului de producţie…………………………………………...17 7.3. Furnizorii firmei……………………………………………………………..18 8. Necesarul de fonduri şi folosirea lor…………………………………………..19 9. Informaţii financiare…………………………………………………………..22 Anexa 1…………………………………………………………………………..23 Anexa 2…………………………………………………………………………..24 Anexa 3…………………………………………………………………………..25 Anexa 4…………………………………………………………………………..26 Anexa 5…………………………………………………………………………..27
2
1. Rezumatul planului de afaceri Prezentul plan de afaceri se elaborează ca instrument de planificare, respectiv de programare a activităţii pentru anii 2009-2011, ca program de vânzări de mărfuri pe piaţa regională şi respectiv ca ghid permanent de activitate pentru managerul şi salariaţii firmei. S.C.AVICOMPLEX S.R.L îşi desfăşoară activitatea la 5 km de municipiul Paşcani, în localitatea Lunca-Paşcani. Societatea a fost înfiinţată la data de 1 Martie 2009 şi este înregistrată cu nr. J-22-920-2009. Capitalul firmei (310.000.000 lei) este deţinut de un singur acţionar de naţionalitate română care are ca obiect de activitate creşterea puilor de carne, ce vor fi comercializaţi la 21 (0,7kg) şi respectiv 45 de zile (2,1kg) în funcţie de cererea pieţei alături de producerea de ouă pentru consum prin creşterea de găini ouătoare. Conducerea firmei este asigurată de managerul Ciurlică Vasile care este şi proprietarul firmei. Fiind debutantă, firma are 3 angajaţi din care 1 cu studii superioare şi 2 cu studii medii. Firma îşi propune impunerea produselor proprii pe piaţa locală şi regională. Acest aspect se bazează pe calitatea netă a produselor proprii şi pe nivelul preţului de vânzare al acestora, care după estimările efectuate va fi inferior comparativ cu cel abordat de ceilalţi producători (concurenţi). Obiectivele primordiale ale conducerii firmei sunt: perfecţionarea strategiei vânzărilor produselor prin intensificarea muncii de marketing; creşterea clientelei şi perfecţionarea canalelor de distribuţie; ţinerea sub control a raportului performanţă/preţ al produselor proprii; creşterea sporului mediu zilnic prin administrarea unei alimentaţii raţionale şi folosirea unor aditivi furajeri în nutreţul administrat; achiziţionarea unor sisteme de întreţinere mai performante care vor aduce o creştere netă a eficienţei; construirea unui magazin local pentru desfacere; achiziţionarea unui incubator Petersim cu o capacitate de 1000 de ouă pentru obţinerea puilor de o zi; construirea unui abator cu o capacitate de 1000 de pui pe zi. Toate aceste obiective vor fi realizate prin reinvestirea profitului şi prin intermediul unor programe de finanţare (gen Sapard, Phare).
3
2. Descrierea firmei 2.1 Elemente de identificare Denumire: - S.C AVICOMPLEX S.R.L. - societate cu capital integral privat. Obiectul de activitate: - creşterea puilor de carne şi a găinilor ouătoare în funcţie de sezon şi de cererea de pe piaţă. Proprietarul firmei şi conducerea: - Ciurlică Vasile - proprietar şi manager Adresa firmei este: S.C. Avicomplex S.R.L. Localitatea: Paşcani Nr. 83 Judeţul: Iaşi Telefon: 0232766226 Numărul de înregistrare în registrul comerţului: J-42-120-2009. Cui se adresează produsele firmei: Activitatea firmei se derulează în localitatea Paşcani, judeţul Iaşi. Produsele acesteia, respectiv puii de carne şi ouăle de consum, se adresează populaţiei din municipiul Paşcani, comunelor apropiate şi oraşelor din imediata apropiere respectiv Ruginoasa, care este situat la o distanţă de 15 km şi Lespezi, situat la 17 km depărtare. 2.2 Aspecte referitoare la activitatea firmei Societatea a fost înfiinţată la 1 februarie 2009. Hotărârea de a înfiinţa această firmă a fost determinată de absenţa unor ferme de profil în zonă, de cererea mare pe piaţă de pui de carne de diferite greutăţi şi ouă de consum, preţul mai puţin accesibil al puilor vânduţi de intermediari de la S.C.AVITOP Iaşi şi RTC Iaşi precum şi datorită deţinerii de către proprietar a două hale (500mp, 700mp) şi a terenurilor aferente. Aparent piaţa este acoperită de puii obţinuţi în gospodăriile populaţiei, totuşi, datorită neconcordanţei între viteza de creştere şi consumul de furaj, o mare parte din consumatori au renunţat să crească puii de o zi şi să cumpere pui de carne, zburaţi sau finisaţi obţinuţi în unităţi specializate. Iar legat de producerea ouălor de consum piaţa nu este acoperită de cele obţinute în gospodării, existând o cerere mare în special în perioadele sărbătorilor. De aceea firma îşi propune achiziţionarea puicuţelor de înlocuire (de 17 săptămâni) în
4
luna octombrie a anului 2009 pentru a atinge vârful de ouat înainte de sărbătorile de iarnă când cerinţa este ridicată. Societatea a organizat diverse sondaje pe piaţă pentru a stabili evoluţia vânzărilor şi pentru a evalua situaţia firmei comparativ cu concurenţa (tabel 1).
Piaţa
Tabel 1. Ponderile în vânzări pe piaţă Perioada martie aprilie pui 21 de zile pui 21 zile
Concurenţa
90%
75%
S.C. Aviprod
15%
25%
După cum se observă din tabelul nr. 1, din totalul vânzărilor din comună şi zonele aferente acesteia, în perioada 1 martie - 30 aprilie, firma noastră a acoperit aproximativ 20% din piaţa puilor de carne. Dacă în luna martie vânzările au fost mai mici, fapt determinat de debut şi de lipsa unei publicităţi adecvate, în aprilie vânzările au început să crească ca o consecinţă a reclamei realizate, calităţii nete, preţului inferior comparativ cu cel al concurenţei precum şi aspectului comercial al produselor care tinde să se apropie de cel obţinut în gospodăriile populaţiei. Salariaţii: Firma fiind înfiinţată de puţin timp şi având o cifră de afaceri mică, numărul de salariaţi din firmă este redus, respectiv 3. Din punct de vedere al pregătirii profesionale, structura angajaţilor firmei este următoarea: - studii superioare - 1 salariat, respectiv Facultatea de Zootehnie; - studii medii - 2 salariaţi cu studii de profil, respectiv zootehnice. După vârstă, personalul S.C.Avicomplex S.R.L are următoarea structură: - 25-30 ani - 2 persoane; - 35-40 ani - 1 persoană. Salarizarea managerului este de 15 milioane iar a tehnicienilor este de 10 milioane (având în vedere că în unele luni este vid sanitar şi nu se depune un efort deosebit). Firma îşi propune mărirea procentului de acoperire a pieţei prin practicarea unor preţuri accesibile tuturor consumatorilor, punerea unui accent deosebit pe aspectul comercial al produselor, realizarea unor produse de calitate net superioară şi organizarea unor zile a „porţilor deschise” (sătenii pot lua contact direct cu tot fluxul tehnologic) astfel contribuind la creşterea încrederii consumatorilor în firma şi produsele noastre.
5
2.3. Perspectiva firmei Obiectivele pe care şi le propune firma în primii 2 ani de activitate: - impunerea produselor proprii pe piaţa locală şi pătrunderea cu produse în comunele şi oraşele apropiate (Ruginoasa şi Lespezi); - crearea unei noi clientele şi păstrarea celei actuale prin promovarea calităţii şi diversificarea producţiei; - promovarea produselor prin aspectul comercial având în vedere segmentele de piaţă cărora le sunt adresate. De asemenea societatea îşi propune pentru următorii 5 ani următoarele: - achiziţionarea unor sisteme de întreţinere performante; - cumpărarea unui incubator Petersim cu o capacitate de 1000 ouă; - achiziţionarea de utilaje pentru amenajarea unui abator cu o capacitate de 500 - 1000 de pui pe zi; - construirea unui magazin local pentru desfacere. 2.4. Managementul firmei Firma a fost înfiinţată în urmă cu 3 luni şi nu are Consiliu de administraţie deoarece momentan nu are o cifră mare de afaceri, conducerea fiind asigurată de managerul Ciurlică Vasile (anexa 4). Organizarea firmei are următoarea structură:
Manage r
Contabilitate Vânzări Aprovizionări
Sector distribuţie
Sector de producţie
Organismul de conducere este reprezentat de managerul Ciurlică Vasile care este şi unicul proprietar al firmei. Managerul este inginer zootehnist; având şi studii economice realizează contabilitatea, aprovizionarea (pui de o zi) şi distribuţia (vânzarea) puilor zburaţi sau finisaţi şi a ouălor. Compartimentul tehnic este compus din 2 tehnicieni care se ocupă cu creşterea puilor şi găinilor ouătoare ( începând cu luna octombrie a anului curent), contribuind alături de manager şi la distribuirea puilor şi ouălor de consum. Echipa actuală are în componenţa sa persoane cu experienţă zootehnică. 6
Nivelul de salarizare al managerului este pentru început de 15.000.000 lei pe lună iar cel al tehnicienilor de 10.000.000. Climatul social a fost menţinut până acum în limitele unor relaţii amiabile, relaţiile angajaţi-patron nu au ridicat probleme. În vederea asigurării stabilităţii forţei de muncă conducerea unităţii a prevăzut o serie de facilităţi pentru motivarea personalului, cum ar fi: - condiţii de muncă decente; - salariu motivant; - prime de Paşti, Crăciun, zi de naştere; - ajutoare materiale în cazul unor evenimente deosebite (naşterea unui copil, căsătorie, deces etc.); - sărbătorirea zilelor de naştere; - o reducere de preţ la produsele firmei. 2.5. Strategia personală Pentru mine, ca manager al acestei firme, cel mai important lucru este familia şi această afacere. Gradul de implicare în această afacere va fi destul de mare deoarece aceasta nu este altceva decât un mijloc de a obţine independenţa şi bunăstarea familiei precum şi posibilitatea măririi acesteia cu cel puţin doi membri. După atingerea acestor scopuri perspectiva se va lărgi spre mărirea capacităţii de producţie, angajarea mai multor salariaţi, sprijinul comunităţii şi o mai mare deschidere spre colaborare cu alte firme. Toate acestea se vor putea realiza prin: reinvestirea profitului, obţinerea unor finanţări, contracte de colaborare cu instituţii de cercetare şi parteneri străini. Tabelul 2. Managerul cheie Nume Ciurlică Vasile
Autoritate Pregătire Experienţă Puncte tari/ puncte ierarhică şi profesională slabe responsabilităţi Director general Inginer 2 ani Puncte tari: Responsabil: zootehnist - spirit inovator; - contabilitate; - perseverenţă; - vânzări; - profesionalism; - aprovizionări; - corectitudine. Puncte slabe: - distribuţie. - introvertit în anumite situaţii; - prea altruist.
7
Planuri de pregătire Facultatea de Zootehnie Master în Nutriţia şi alimentaţia animalelor
3. Descrierea generală a afacerii Fiind de puţin timp înfiinţată, societatea nu are o cifră de afaceri mare iar procesul de producţie este destul de simplu. Obiectivele imediate ale societăţii sunt următoarele: - câştigarea încrederii oamenilor din comună cu privire la calitatea puilor oferiţi de firmă, fapt ce se va reflecta prin creşterea vânzărilor; - obişnuirea oamenilor cu ideea că, prin creşterea puilor obţinuţi în gospodăriile proprii vor cheltui mai mulţi bani decât dacă vor cumpăra puii de carne de la societatea noastră. Punctele noastre tari, care pot determina succesul afacerii, sunt următoarele: - cel mai important – preţul produselor oferite de noi, care este mai mic cu circa 10% decât al celorlalţi comercianţi; - puii oferiţi de noi sunt sănătoşi, viguroşi cu aspect comercial bun; - ouăle de consum obţinute pe toată perioada anului; - lipsa unor concurenţi importanţi în împrejurimi; - corectitudine şi profesionalism. Procesul de producţie al firmei este relativ simplu. Puii sunt crescuţi la sol, într-o hală de 500 mp, iar găinile ouătoare sunt crescute tot la sol într-o hală separată de 700 mp. Halele şi terenurile aferente au fost moştenite de către proprietar de la părinţi. Procesul de producţie merge pe principiul „totul plin, totul gol” şi impune parcurgerea mai multor etape: 1. Pregătirea compartimentelor pentru populare, necesită parcurgerea mai multor faze: - curăţirea mecanică; - îndepărtarea dejecţiilor; - spălarea halei; - igienizarea halei; - dezinfecţia şi dezinsecţia halei; Toate aceste faze durează circa 3 săptămâni. 2. Popularea compartimentelor. 3. Depopularea compartimentelor – se face la puii de carne la 21 (0,7 kg) şi respectiv la 45 de zile (puii finisaţi), în funcţie de cererea de pe piaţă, când puii ajung la greutăţi de 2100-2500g, iar la găinile ouătoare la 77 de săptămâni când sunt date spre comercializare. Hrănirea se face cu ajutorul a 3 transportoare cu noduri, cu diametrul de 30 mm, care preiau furajul din buncăr şi îl duc în compartimente cu păsări. Alimentaţia se face cu nutreţuri combinate în funcţie de categorie şi de vârstă. Furajele sunt procurate de la S.C. NUTRIMOLD S.A IAŞI, dar în viitor vom încerca producerea nutreţurilor complexe în cadrul unităţii. 8
Consumul specific de furaje este 1,8 kg/kg spor la puii de carne iar la găinile ouătoare 120 de g / zi. Apa este adusă în fermă prin reţeaua existentă în comună şi este stocată într-un bazin de 1500 litri pentru preîncălzire. De la bazin se desprind 4 linii de adăpători pe hală, care au ataşate câte un manometru cu care se ţine sub observaţie presiunea apei. Acţiunile sanitar-veterinare pentru creşterea puilor sunt în principal următoarele: - de la vârsta de 1 zi până la 8 zile se face vitaminizarea; - la vârsta de 9 zile se face vaccinarea împotriva pseudopestei aviare; - de la a 10-a până la a 12-a zi se face o altă vitaminizare; - la vârsta de 13 zile se face vaccinarea împotriva bursitei aviare; - de la a 14-a până la a 20-a zi se face din nou o vitaminizare; - în a 21-a zi se face o altă vaccinare împotriva pseudopestei aviare. Acţiuni sanitar veterinare pentru creşterea găinilor ouătore: - folosirea unor substanţe cu efect tranchilizant care duc la scăderea incidenţei bolilor tehnologice (isteria, boala de cuşcă, năpârlirea timpurie, mâncarea ouălor, smulgerea penelor, canibalismul etc.). Efectivul existent în stoc la data de 12.05.2009 este de 998 pui.
9
4. Prezentarea produsului 4.1. Descrierea produsului Produsele firmei sunt puii hibrizi de carne zburaţi (21 de zile) care au fost achiziţionaţi la vârsta de o zi de la R.T.C. Războieni, pui de carne finisaţi (42 de zile) şi ouă de consum, cu coajă brună, obţinute de la găini aparţinând hibridului Roso SL-2000 . Puii de carne sunt hibrizi Ross 308 care se pretează foarte bine la condiţiile din zonă, fiind rezistenţi şi putându-se aclimatiza uşor în orice gospodărie. Hibridul Ross 208, este un hibrid tetraliniar, produs în mai multe variante genetice de către firma Ross Breeders din Marea Britanie. Importat la noi în ţară de câţiva ani a reuşit să se impună atenţiei crescătorilor de pui prin performanţele realizate. Acest hibrid atinge greutăţi de 3 kg la masculi şi de 2,5-2,8 kg la femele la vârsta de 42 de zile cu un consum de nutreţuri foarte redus de 1,9-2,2 kg. Hibridul Ross 308 are şi un bun randament la sacrificare, precum şi o participare superioară a principalelor porţiuni tranşate (piept şi pulpe) ale carcasei în alcătuirea acesteia. Ouăle de consum sunt obţinute de la găini aparţinând hibridului Roso SL2000. Hibridul Roso SL-2000 este de provenienţă românească, tetraliniar, rezistent şi performant. Este o pasăre calmă, foarte bine adaptată la condiţiile de baterie. Hibridul Roso SL-2000 are nevoie de o suprafaţă de creştere de 350 cm2/ cap. Acest hibrid începe ouatul la 19 săptămâni, are o greutate medie de 1,7kg prezintă un consum mediu zilnic de 120g şi are o viabilitate de 93-95%. Ouăle au o greutate de 63g şi o coajă brună, ceea ce contribuie la aspectul comercial, asemănătoare celor obţinute în gospodăriile populaţiei. 4.2. Oferta actuală Momentan în această perioadă, datorită cerinţelor foarte mari pentru puii zburaţi (21 de zile) societatea noastră şi-a propus creşterea şi comercializarea puilor până la această vârstă. Doar în perioadele de non-sezon se vor creşte puii până la 45 de zile pentru a fi comercializaţi la greutăţi de sacrificare, respectiv 2,1 - 2,3 kg. Activitate ce a fost programată de firma noastră în perioada septembrie - octombrie.
10
4.3 Avantajul competitiv Competiţia vine pe piaţă cu puii de la distanţe destul de mari şi de cele mai multe ori prin intermediari ceea ce face să crească preţul puiului zburat până la 70-75 de mii /pui. Acest fapt dă un avantaj firmei noastre care prestează un preţ net inferior competiţiei şi care reduce mult distanţa de achiziţionare a puilor. 4.4 Controlul calităţii produselor Firma noastră funcţionează respectând cu rigoare normelor sanitar veterinare. Pentru certificarea calităţii la sfârşitul fiecărei serii de pui se efectuează examene de laborator, la direcţia sanitar veterinară, pentru a avea certitudinea integrării în normele de calitate. În creşterea puilor de carne este normal să apară un număr de minus variante dar care nu vor fi date spre vânzare de firma noastră. Deşi până în prezent nu am avut nici o reclamaţie din partea cumpărătorilor în strategia firmei există şi aspectul recompensării clientului prin restituirea banilor plătiţi pe produsul necorespunzător, reduceri dacă mai doreşte să cumpere produse, lăsarea să-şi aleagă marfa. 4.5 Activităţi de cercetare Deoarece proprietarul manifestă o mare dorinţă şi deschidere spre cercetare se vor organiza diverse experienţe, unele finanţate de CNCSIS, altele de manager, care vor aduce beneficii atât firmei cât şi aviculturii în general. Pe viitor se va încerca şi înlocuirea antibioticelor cu alternative precum: probiotice şi aditivi botanici, acţiuni care au ca scop integrarea în normele U.E.
11
5. Analiza pieţei 5.1 Piaţa ţintă Produsele firmei S.C. AVICOMPLEX S.R.L. PAŞCANI se integrează în piaţa produselor agroalimentare şi se adresează unui segment foarte larg al populaţiei, puii fiind un aliment necesar alimentaţiei tuturor persoanelor indiferent de sex şi vârstă iar ouăle de consum sunt un produs aproape inexistent pe piaţa locală. Piaţa existentă în momentul actual este reprezentată în primul rând de populaţia locală şi din satele învecinate, iar în al doilea rând sunt potenţialii cumpărători care se adună în fiecare marţi la târgul din oraşul Paşcani, miercuri la cel din comuna Ruginoasa şi vineri la cel din comuna Lespezi. Din totalul puilor vânduţi în comună, în perioada 1 februarie - 30 aprilie, firma noastră a acoperit aproximativ 20% din această piaţă. Ca obiective viitoare, firma îşi propune mărirea acestui procent de acoperire a pieţei ca urmare a practicării unor preţuri care să fie accesibile tuturor consumatorilor. De asemenea calitatea produselor va fi ireproşabilă, prin acestea sporind încrederea consumatorilor în firma şi produsele noastre. Preţurile practicate vor fi cu 10% mai mici decât ale celorlalţi concurenţi, pentru a câştiga o grupă importantă de clienţi. . Piaţa este formată din cumpărători care diferă între ei în privinţa dorinţelor de cumpărare, a localizării geografice, a compartimentului de cumpărare şi a practicelor de cumpărare. 5.2 Înţelegerea pieţei Pentru elaborarea politicii de piaţă, ca şi pentru fundamentarea programelor curente de acţiune, firma noastră îşi propune studierea capacităţii pieţii potenţiale, care este un indicator utilizat în prospectarea pieţei. Pentru a aprecia capacitatea pieţei potenţiale după numărul de consumatori şi frecvenţa cumpărărilor de mărfuri, după gradul de pătrundere al unui produs pe piaţă şi raza de desfacere a firmei, am utilizat sondajul statistic. Eşantionul pe baza căruia s-au făcut aprecierile a fost reprezentat de totalitatea vizitatorilor care au venit la fermă şi de majoritatea cumpărătorilor din târgul local cât şi din cele ale localităţilor şi oraşelor apropiate. Întrebările au vizat date personale despre consumatori, frecvenţa şi modul de efectuare a cumpărăturilor, preferinţele pentru o anumită firmă şi un anumit produs, precum şi distanţa pe care au parcurs-o până la fermă sau târg. Rezultatele anchetei au scos în evidenţă următoarele aspecte: - din cei care au vizitat ferma noastră (100 de persoane, timp de o săptămână) 60% au cumpărat cel puţin 10 pui de carne oferiţi spre vânzare;
12
- din totalul consumatorilor chestionaţi în târguri (700 de persoane) 20% au cumpărat cel puţin 4 pui de la firma noastră; - din totalul persoanelor care au cumpărat produsele noastre 35% au sub 30 de ani, 40% au între 35-60 de ani şi 25% au peste 55 de ani. Aproximativ 70% din cei luaţi în studiu au afirmat că, în viitor, îşi vor cumpăra pui şi ouă de la firma noastră. Raportul cerere/ofertă demonstrează că cererea la puii de carne este acoperită de forţele concurenţiale existente dar, datorită preţurilor practicate de firma noastră, calităţii produselor şi aspectului comercial atrăgător noi credem că vom reuşi să acaparăm o mare parte din piaţă. Având preţurile cele mai accesibile, puii şi ouăle pot fi achiziţionaţi şi de familiile a căror bugete se situează la un nivel inferior mediei populaţiei. 5.3. Restricţii legislative Funcţionarea firmei este coordonată de cadrul legislativ al legii Zootehniei nr. 72/2002, legii nr.166/2002 privind exploataţiile agricole şi legii nr.73/2002 privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi alimentare (Anexa 5). 5.4. Analiza competitorilor În zona în care îşi desfăşoară activitatea societatea noastră, concurenţa nu este foarte strânsă, societăţile cu care intrăm în competiţie fiind în număr de 2. Această concurenţă este benefică, obligând la o adaptare de ordin calitativ şi funcţional. Dintre firmele de pe piaţă, care oferă pui, cea mai importantă ar fi AVITOP Iaşi, ale cărei produse sunt de calitate superioară dar la preţuri mari. Un alt concurent ar fi R.T.C. Iaşi, dar datorită distanţei dintre localitatea Paşcani şi aceasta, produsele ajung în localitate cu ajutorul intermediarilor, la preţuri relativ mari şi fără a acoperi în totalitate cerinţele pieţei locale. Puncte forte ale concurenţei: - calitate; - producţie mare. Puncte slabe ale concurenţei: - distanţe mari între firmele lor şi clienţi; - existenţa intermediarilor; - preţul ridicat.
13
Tabelul 3. Analiza competitorilor Nume AVITOP R.T.C.
Localizare Iaşi Podu Iloaei
% din piaţă 40 20
Tabelul 2. Comparare cu concurenţii principali utilizând o scală de la 1 la 5. Produs sau serviciu Preţ Calitate Experienţă Reputaţie/ imagine Publicitate Amplasament
Firma proprie 2
AVITOP 5
RTC 3
5 5 1 5
1 5 5 5
3 2 2 4
3 5
4 5
1 4
Firma noastră a reuşit să intre pe piaţă datorită: - calităţii produselor; - reducerii distanţei: produs-client; - preţurilor practicate; 5.5. Metode de identificare a competitorilor pe piaţa ţintă Identificarea competitorilor s-a făcut în publicaţiile comerciale (Revista Ferma, Avicultorul, Fermierul), anuarul statistic (al anului 2006 şi 2008), pagini web cât şi direct prin sondaj pe piaţă.
14
6. Marketing – vânzarea şi promovarea produselor 6.1. Strategia de penetrare a pieţei Comercializarea produselor firmei noastre se realizează direct de la fermă şi în târgurile din împrejurimi: Paşcani, Ruginoasa, Lespezi. Firma îşi propune pe viitor construirea unui magazin propriu, precum şi colaborarea cu alte magazine de profil prin elaborarea de contracte cu acestea. Pentru stimularea personalului care se ocupă direct de comercializarea produselor, managerul duce o politică de acordare a unor premii în bani sau produse funcţie de cota de vânzări. Preocuparea de bază în prezent este asigurarea calităţii produselor actuale şi satisfacerea cerinţelor cumpărătorilor, în aceste 3 luni de când a fost înfiinţată firma ne confruntându-se cu nici o reclamaţie. 6.2 Strategii de promovare Promovarea vânzărilor reprezintă termenul generic ce face referire la ansamblul activităţilor orientate către susţinerea şi creşterea volumului desfacerilor şi susţinerea imaginii firmei. Programul de marketing abordat constă în: - Reclamă/publicitate; - Vânzarea personal; - Promovarea propriu-zisă a vânzărilor; - Relaţiile publice. Principalele obiective ale promovării produselor firmei noastre, realizată prin campania publicitară sunt următoarele: - descoperirea cât mai multor puncte de distribuţie strategice; - creşterea vânzărilor; - creşterea poziţiei pe piaţă a firmei; - crearea unei mărci, a cunoaşterii şi recunoaşterii acesteia; - formarea unei diferenţieri a produsului. Condiţia de bază a promovării este tendinţa de creştere a nevoii de consum, care trebuie satisfăcută de produsele oferite de firma noastră şi punerea în valoare a calităţilor vizibile dar mai ales a celor invizibile a produselor oferite (condiţii de creştere optime, spor mare de creştere, consum specific de furaje mic, rezistenţă organică mărită). Mesajul publicitar urmăreşte convingerea cumpărătorului că produsul oferit de noi îi va satisface pretenţiile. Publicitatea de produs este forma care îmbracă publicitatea de informare care-şi propune transmiterea de mesaje informative privind existenţa şi lansarea pe piaţă a unui produs.
15
Produsele firmei sunt puii de carne, care vor fi comercializaţi, în funcţie de cererea pieţei, la diferite greutăţi (700-2000g) şi ouă de consum. Preţurile practicate vor fi mai mici decât cele de pe piaţa internă. Factorii care influenţează stabilirea preţului sunt: - natura pieţei şi a cererii; - concurenţa; - alte elemente de conjunctură (condiţii economice, unele măsuri guvernamentale, legi). Situarea sub preţul pieţei constituie o tehnică ce se utilizează ca bază de referinţă. Avantajul este conferit de ideea de a crea o imagine proprie, deosebită de a celorlalţi competitori, prin preţuri mai coborâte, care să atragă un număr sporit de cumpărători. Preţurile practicate vor fi următoarele: - puii de 700g (21 de zile) – 60.000 lei/ bucată; - puii de 2000g - 2200g (45 de zile) – 60.000 lei/kg; - 3000 lei/ou de consum. Ca mijloc de transport utilizat în deplasarea produselor până la pieţele din împrejurimi vom folosi autoturismul personal al managerului. Publicitatea la locul vânzării cuprinde acţiunile care se desfăşoară în zona de comercializare, şi constă în transmiterea mesajului cu privire la produsele comercializate, cât şi la fermă. Publicitatea la locul vânzării este exterioară şi are rolul de a atrage atenţia potenţialilor consumatori cât şi de a transforma trecătorul în client. Mijlocul cel mai utilizat pentru transmiterea mesajului publicitar la fermă este banner-ul. De regulă titlul este cea mai importantă componentă a unei reclame, fiind cel mai citit comparativ cu restul anunţului. Exemplu de mesaj publicitar: „Vând pui de carne şi ouă de consum, calitate superioară la un preţ rezonabil!” Publicitatea produselor va fi efectuată şi prin: - fluturaşi ( sub formă de pui şi ou) care să cuprindă toate informaţiile despre produsele comercializate de fermă în momentul respectiv şi la ce preţuri. Aceşti vor fi distribuiţi în zone strategice, respectiv: pieţe; biserici, spitale, şcoli, magazine şi barurile din satele care aparţin comunei şi oraşelor vizate precum şi în timpul târgurilor săptămânale care se organizează în zonă (Anexa 1); - afişe sau bannere amplasate în locuri de înalt trafic respectiv la intrarea în sat, intersecţii etc.( Anexa 2); - mesaje aplicate pe maşina firmei; - prin publicitate la radio şi televiziunea locală; - crearea unei pagini web care să cuprindă informaţii utile despre amplasarea firmei şi produsele acesteia. - sponsorizarea Zilelor Paşcaniului prin organizarea unei mese festive care să utilizeze ca materie primă produsele noastre; 16
- organizarea unor zile a „porţilor deschise”. Pentru creşterea încrederii în firmă noastră ne propunem să organizam un experiment în care să se folosească puii din gospodăriile populaţiei locale şi pui proprii. Localnicii vor fi chemaţi la fiecare sfârşit de săptămână, până la 45 de zile, pentru a observa diferenţele ce exista între aceste 2 situaţii. Iar la finalul acestuia se va organiza şi o instruire a acestora pe probleme de creştere a puiului de carne şi a găinilor ouătoare.
17
7. Procesul de producţie 7.1. Capacităţile de producţie Ferma are 2 hale de 500, respectiv 700mp. fiecare. Într-o hală se cresc 1000 găini ouătoare (700mp), iar în cealaltă 5000 pui de carne (500mp.). Sistemul de creştere este la sol pe aşternut permanent la pui cât şi la găini unde pe mijloc sunt amplasate hrănitoare şi adăpători iar pe laterale cuibare. Pe viitor se preconizează achiziţionarea de utilaje performante şi sisteme moderne de întreţinere 7.2. Derularea procesului de producţie Procesul de producţie merge pe principiul „totul plin, totul gol” urmărindu-se o mişcare a efectivului funcţie de cerinţa de pe piaţa (Anexa 3). Fazele dificile ale procesului de producţie sunt legate de alimentaţie, respectiv calitatea furajului cumpărat care nu are totdeauna nivelul de nutrienţi specificaţi în reţetă şi de defectarea uneori a unor elemente de tehnologie. De aceea periodic se execută analizele chimice ale furajului şi produsului finit în laboratoarele de specialitate (U.S.A.M.V. Iaşi) iar pe viitor se propune achiziţionarea de noi tehnologii. În vederea creşterii productivităţii muncii şi a eficienţei economice, în fiecare exploataţie zootehnică trebuie să existe o preocupare permanentă pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a diferitelor procese de muncă ce se impun în unitate. Experienţa managerului în activitatea prestată este de 2 ani dar nu la asemenea capacităţi de producţie. Pentru derularea procesului de producţie este necesar un personal calificat compus din 3 oameni care să fie direct implicat în toate activităţile firmei. De aceea pe lângă manager firma a mai angajat 2 tehnicieni unul zootehnist şi veterinar. În organizarea lucrărilor se parcurg următoarele etape: - stabilirea necesarului de utilaje şi a forţei de muncă în corelaţie cu perioada optimă de executare a lucrărilor; - organizarea locului de muncă; - executarea propriu-zisă a lucrării. Executarea optimă a oricărei lucrări depinde de respectarea strictă a următoarelor elemente: - proporţionalitatea între elementele participante; - coordonarea (executarea operaţiunilor componente ale lucrării complexe în ordinea în care se condiţionează unele pe altele); - ritmicitatea (menţinerea ritmului constant în executarea diferitelor operaţiuni); 18
- continuitate (executarea fără întrerupere a lucrării pe toată durata schimbului de muncă). Pentru orice activitate este necesară să se cunoască: - volumul lucrării; - perioada optimă de efectuare; - numărul şi capacitatea personalului; - distanţele de transport ( dacă este cazul) - dotarea cu maşini; - productivitatea zilnică a muncii etc. Managementul resurselor umane urmăreşte antrenarea şi direcţionarea personalului în ansamblul fluxului tehnologic pentru realizarea producţiei optime. 7.3. Furnizorii firmei Furnizorii principali ai firmei sunt R.T.C. Războieni care ne furnizează puiul de o zi la un preţ de 16.000 lei, Agricola Internaţional Bacău de unde achiziţionăm puicuţele de înlocuire la un preţ de 130.000 lei şi Nutrimold S.A. Iaşi de unde cumpărăm furajele pentru puii de carne (Demaraj, Creştere şi Finisare) şi găinile ouătoare. Preţuri de achiziţionare furaje: - furaj Demaraj = 15200 lei/kg; - furaj Creştere = 13500 lei/kg; - furaj Finisare = 11500 lei/kg; - furaj pentru găini ouătoare = 10500 lei/kg.
R.T.C.
S.C. AGRICOLA INTERNAŢIONAL
FIRMA S.C AVICOMPLEX S.R.L.
19
NUTRIMOLD
Alegerea furnizorilor a fost determinată, în primul rând, de lipsa altor furnizori importanţi din zonă, apoi de calitatea serviciilor oferite de aceştia care până în momentul de faţă a fost satisfăcătoare. Verificarea calităţii de la furnizori se poate face atât în fermă ( la pui şi găini ouătoare), prin producţiile înregistrate, cât şi în cadrul unor laboratoare specializate ( pentru furaje) unde se fac determinări care să confirme integrarea acestora în standardele de calitate.
20
8. Necesarul de fonduri şi folosirea lor A. Pentru a putea funcţiona bine necesarul lunar de fonduri al firmei pentru puii de carne (când ferma este populată ) este de 163.166.000 lei repartizat astfel: - 4.000.000 lei - dezinfecţii, reparaţii şi curăţenie; - 15.000.000 lei - cheltuieli salariale; - 16.000.000 lei - pentru achiziţionare pui de o zi; - 3.000.000 lei - contravaloarea energiei electrice consumate; - 117.000.000 lei - contravaloarea furajului consumat de pui; - 3.166.000 - cheltuieli cu amortismente; - 5.000.000 lei - alte cheltuieli. B. Necesarul fonduri pentru creşterea unei serii de 5000 pui de carne până la 21 de zile: 1. Total cheltuieli /pui până la 21 este de zile 37.300 repartizat astfel: - 16000 achiziţionare pui de 1 zi; - 16300 costul furajului necesar; - 5500 (alte cheltuieli: energie, apă, tratamente, salarii); 2. Total cheltuieli pe serie : 37300 x 4900 = 182.770.000 C. Necesarul fonduri pentru creşterea unei serii de 5000 pui de carne până la 45 de zile: 1. Total cheltuieli /pui până la 45 este de zile 69.150 repartizat astfel: - 16000 achiziţionare pui de 1 zi; - 46651 costul furajului necesar; - 6500 (alte cheltuieli: energie, apă, tratamente, salarii) (anexa 7); 2. Total cheltuieli pe serie : 69.150 x 4900 = 338.835.000 D. Necesarul lunar de fonduri începând cu luna octombrie pentru creşterea găinilor ouătoare va fi de 77.800.000 lei repartizaţi astfel : - 3.000.000 lei - dezinfecţii, reparaţii şi curăţenie; - 12.000.000 lei - cheltuieli salariale; - 13.000.000 lei - pentru achiziţionarea puicuţelor de înlocuire de 17 săptămâni; - 3.000.000 lei - pentru energia electrică şi apă consumată; - 37.800.000 lei - contravaloarea furajului consumat pentru găini; - 4.000.000 - cheltuieli cu amortismente; - 5.000.000 lei - alte cheltuieli. E. Total cheltuieli/ou/zi – 1960 lei din care: - 1260 lei cheltuieli cu furajul; 21
- 700 lei alte cheltuieli (tratamente, energie, apă, salarii). Pentru următorii 5 ani se prevăd următoarele investiţii: - cumpărarea unui incubator Petersim cu o capacitate de 1000 de ouă (30.000.000 lei); - achiziţionarea de utilaje pentru amenajarea unui abator cu o capacitate de 500-1000 de pui pe zi (110.000.000 lei); - construirea unui magazin local pentru desfacere (120.000.000 lei). Pentru aceste investiţii va fi necesar un capital de circa 260.000.000 lei. Firma va urmări permanent menţinerea unor costurile de producţie şi sporirea eficienţei muncii. Venituri obţinute a. Venit obţinut din vânzarea puiului de 21 de zile: 60.000 lei; b.
Venit obţinut în urma vânzării unei serii de 5000 de pui (21 zile): 60.000 x 4900 = 294.000.000 lei ;
c.
Venit obţinut din vânzarea puiului de 45 de zile: 2,1 x 60.000 = 126.000 lei; Venituri preconizate
a.
Venit preconizat din vânzarea unei serii de 5000 de pui (45 de zile): 126.000 x 4900 = 617.400.000 lei;
b.
Venit preconizat din vânzarea ouălor de consum/ zi: 3000 x 900 = 2.700.000 lei;
c.
Venit preconizat din vânzarea ouălor de consum/lună: 2.700.000 x 30 = 81.000.000 lei. Tabelul 4. Venituri estimative pe anul 2009 Venit lunar
Luna
Apr.
Mai
Iun.
Iul.
Aug.
Sept.
Oct.
Nov.
Dec.
Venit/lună
294
0
294
294
269,5
0
617,4
30,8
30,8
mil. lei
mil. lei mil. lei
mil. lei
mil. lei mil. lei mil.lei
Total venit din vânzări / an = 1.822.200.000 PB
108
(venit -chelt. totale)
mil.lei
0
PN =PB – 75,6 0 (taxe + mil. lei ipozite)1
108
108
83,5
mil. lei
mil. lei mil. lei
75,6
75,6
mil. lei
mil. lei mil. lei
58,45
PN /an = 514,24 mil. lei 1
Taxele + impozitele = 30% 22
0
265,4
89,1
89,1
mil. lei mil. lei mil.lei 0
185,79
21,6
21,6
mil. lei mil. lei mil.lei
Rata profitului/ vânzări = 28,2% Profitul net de la înfiinţare şi până în prezent a fost de circa 37.000.000 lei pe lună, ceea ce ne face să credem că vom avea banii necesari pentru investiţii. Firma momentan nu va apela la credite bancare, îşi va reinvesti tot profitul încercând obţinerea unor finanţări nerambursabile (Sapard, Phare). Se estimează că din luna octombrie venitul lunar va creşte datorită vânzării ouălor de consum rezultate în urma creşterii găinilor ouătoare, profitul preconizat fiind de 21.600.000 pe lună.
23
9. Informaţii financiare Capitalul de început al firmei este de 310.000.000 şi are provenienţă din fondurile proprii ale proprietarului Ciurlică Vasile. Cheltuielile generale făcute la înfiinţarea firmei au fost: - acte şi avize de înfiinţare – 10.000.000 lei; - amenajarea şi achiziţia de utilaje – 34.000.000 lei; - achiziţionare pui – 80.000.000 - cumpărare furaj – 186.000.000 Total cheltuieli = 310.000.000 lei Amortizarea cheltuielilor: în 10 ani cu o rată anuală de 31.000.000 lei. Din estimarea cheltuielilor lunare, prezentate la punctul 8, care sunt de 240.000.000 lei şi a veniturilor lunare din vânzări care sunt de 274.000.000 lei lunar, reiese un profit de circa 34.000.000 lei lunar. Estimarea cheltuielilor pe primii 3 ani de activitate Cheltuieli Personal Producţie Investiţii
Ani de activitate productivă 2009 2010 2011 160.000.000 lei 200.000.000 lei 300.000.000 lei 1.630.000.000 lei 1.800.000.000 lei 2.000.000.000 lei 0 100.000.000 lei 200.000.000 lei
Prognoza vânzărilor pe primii 3 ani de activitate
Venit din vânzări
2009 2.750.000.000 lei
Ani de activitate 2010 3.000.000.000 lei
24
2011 3.200.000.000 lei
Anexa 1 Exemplu de fluturaş cu mesaj publicitar
S.C. Avicomplex S.R.L. Paşcani vinde pui de carne şi ouă de consum . Calitate superioară la preţuri rezonabile! Paşcani, nr.83. Relaţii şi programări la tel.0232766226
25
Anexa 2 Mesajul publicitar existent pe banner:
VÂND PUI DE CARNE ŞI OUĂ DE CONSUM, CALITATE SUPERIOARĂ LA UN PREŢ REZONABIL!
S.C. Avicomplex S.R.L. Paşcani nr.83, tel. 0232730226
26
Anexa 3 Mişcarea efectivelor de pui pe an
• 1 aprilie = populare; • 21 aprilie = 4900 pui daţi spre vânzare la vârsta de 21 de zile; • 22 aprilie - 11 mai = vid sanitar; • 12 mai = populare pui de o zi; • 2 iunie = 4900 pui daţi spre vânzare la vârsta de 21 de zile; • 3 - 22 iunie = vid sanitar; • 23 iunie= populare pui de o zi; • 13 iulie =4900 pui daţi spre vânzare la vârsta de 21 de zile; • 14 iulie – 3 august = vid sanitar; • 4 august = populare pui de o zi; • 24 august = 4900 pui de livraţi la vârsta de 21 de zile; • 25 august – 14 septembrie = vid sanitar; • 15 septembrie = populare pui de o zi; • 29 octobrie = 4900 pui vânduţi la vârsta de 45 de zile; • 30 octombrie – 1 aprilie = vid sanitar.
27
Anexa 4 CURRICULUM VITAE Date personale: Nume: Ciurlică Prenume:Vasile Data şi locul naşterii: o8 august 1971, Municipiul Paşcani, Judeţul Iaşi. Domiciliu: str. George Coşbuc, numărul 6, Municipiul Paşcani, Judeţul Iaşi. Telefon: 0724672695 E-mail: vasileciurlică@yahoo.com Profesia: inginer zootehnist Stare civilă: căsătorit. Studii absolvite: Liceul “Unirea” Paşcani (1986 – 1990); Facultatea de Zootehnie a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi (2005 – 2009). Experienţe profesionale: - 1990 – 2001- tehnician prelucrări mecanice la „S.C. Retrom S.A.” - 2001 – 2002 –-„ S.C. Nectar S.A.” Paşcani - 2002 – 2004 – „S.C. Amper S.A.” Paşcani Actualmente: -Masterant la specializarea Nutriţia şi alimentaţia animalelor domestice; Abilităţi şi competenţe: Cunoştinţe limbi străine: Limba engleză: Limba franceză: Limba italiană: scris - bine; scris - suficient; scris –suficient; citit – foarte citit – foarte citit – foarte bine; bine; bine; vorbit – bine. vorbit – bine. vorbit – bine. Cunoştinţe operare PC: Word; Excel; Power Point; Corel Draw. Abilităţi: creativitate, dinamism, perseverenţă, lucru în echipă şi seriozitate. Hobby-uri: pictura, muzica, lectura, călătoriile, sportul, grădinăritul etc.
28
Anexa 5 LEGEA nr.72 din 16 ianuarie 2002 Legea zootehniei
Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1. - Zootehnia este o ramură importantă a agriculturii, care implică activitatea de creştere, nutriţie, ameliorare, reproducţie şi protecţia animalelor. Art. 2. - Prezenta lege reglementează desfăşurarea de către crescătorii de animale a activităţilor enumerate la art. 1, pentru animalele din următoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blană, canide, feline, păsări, peşti, albine şi viermi de mătase. Art. 3. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor elaborează şi promovează politici privind creşterea şi ameliorarea animalelor, coordonează întreaga activitate din domeniu, iar împreună cu organele administraţiei publice locale sprijină asociaţiile profesionale ale crescătorilor de animale. Art. 4. - În înţelesul prezentei legi, crescătorii de animale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin în proprietate speciile de animale prevăzute la art. 2, înscrise în Registrul de evidenţă agricolă. CAPITOLUL II Creşterea şi exploatarea animalelor Art. 5. - (1) Creşterea şi exploatarea animalelor este activitatea desfăşurată de crescătorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, în scopul obţinerii de produşi şi produse animaliere. (2) Activitatea de creştere a animalelor se realizează în exploataţii zootehnice, asociaţii şi crescătorii individuale. (3) În alegerea sistemelor de creştere şi a tehnologiilor de exploatare crescătorii de animale sunt obligaţi să prevină poluarea, deteriorarea mediului ambiant şi să respecte regulile de protecţie a animalelor, precum şi măsurile de apărare a sănătăţii acestora.
29
Art. 6. - Asociaţiile profesionale ale crescătorilor de animale care fac dovada reprezentării la nivel naţional, pe principiul piramidal, a majorităţii crescătorilor pentru care a fost constituită asociaţia sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ca parteneri în elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de creştere şi a politicilor pe produs. Art. 7. - Patrimoniul zootehnic al crescătorilor de animale este constituit din efectivele de animale menţionate la art. 2, împreună cu construcţiile aferente. Art. 8. - (1) Construcţiile zootehnice aflate în proprietatea unităţilor administrativteritoriale, care se pretează la creşterea animalelor şi păsărilor şi sunt neutilizate în acest scop, vor fi date în administrare asociaţiilor crescătorilor de animale, persoanelor fizice sau juridice, care vor să desfăşoare activităţi zootehnice. (2) Terenurile de sub construcţii şi cele de incintă vor fi date în administrare, fără plată, pe perioada desfăşurării activităţii. (3) Consiliile locale vor aproba atribuirea de teren cu destinaţie agricolă, din rezervă, pentru asigurarea necesarului de furaje crescătorilor de animale care populează spaţiile prevăzute la alin. (1). (4) La concesionarea terenurilor cu destinaţie agricolă de la Agenţia Domeniilor Statului, în scopul producerii furajelor, crescătorii de animale au prioritate. Art. 9. - În scopul evidenţierii statistice, al apărării sănătăţii, stabilirii valorii genetice, înregistrării, deplasării, etichetării şi al valorificării efectivelor de animale este obligatorie individualizarea tuturor animalelor în termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 10. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor împreună cu Institutul Naţional de Statistică asigură un sistem informaţional statistic privind cunoaşterea evoluţiei efectivelor de animale şi a producţiilor zootehnice şi organizează recensăminte ale animalelor domestice la toţi deţinătorii de animale. Art. 11. - (1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru dezvoltarea producţiei animaliere, poate acorda crescătorilor de animale prime la vânzare cumpărare, alocaţii şi avantaje fiscale pe produs, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. (2) Condiţiile de alocare a stimulentelor, cuantumul acestora şi forma de acordare se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului 30
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat. Art. 12. - Calitatea de crescător de animale, precum şi de membru al unei asociaţii profesionale de profil dă drept de preemţiune la obţinerea de licenţe, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în vederea valorificării la export a animalelor şi a produselor de origine animalieră.
CAPITOLUL III Nutriţia animalelor Art. 13. - (1) Nutriţia animalelor, în înţelesul prezentei legi, este o activitate zootehnică de interes major prin care se asigură conversia optimă a resurselor nutritive în produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale şi de sinteză care, prin folosirea în hrana animalelor, asigură desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi valorificarea potenţialului de producţie şi reproducţie al acestora. (2) În sensul prezentei legi, activităţile privind nutriţia animalelor se referă la: a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea şi valorificarea plantelor de nutreţ; b) fabricarea, comercializarea şi utilizarea nutreţurilor combinate, precum şi a altor preparate furajere din producţia internă sau din import, destinate nutriţiei animalelor; c) producerea şi folosirea biopreparatelor furajere; d) stabilirea raţiilor şi normelor de furajare în funcţie de tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor. Art. 14. - Nutreţurile concentrate simple, combinate, aditivii furajeri, premixurile, substanţele energetice, substanţele minerale şi preparatele speciale trebuie să corespundă parametrilor de calitate şi salubritate stabiliţi prin norme ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Art. 15. - (1) Controlul producerii nutreţurilor combinate şi preparatelor furajere se realizează prin inspecţia oficială efectuată de către unităţi specializate şi abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, care urmăresc ca producerea, importul, fabricarea, circulaţia, comercializarea şi folosirea acestora să se efectueze în conformitate cu reglementările legale privind protecţia sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului.
31
(2) Condiţiile şi criteriile ce trebuie îndeplinite de unităţile specializate pentru a fi abilitate în controlul oficial al producerii nutreţurilor combinate şi preparatelor furajere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (3) Inspecţiile se fac în toate etapele de producţie şi de manufacturare, înainte de comercializare, la import şi export şi la utilizarea produsului. Art. 16. - Sunt considerate furaje de natură vegetală: cerealele, leguminoasele şi plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale şi perene, precum şi alte plante anuale destinate folosirii ca nutreţuri, masă verde, fibroase deshidratate natural şi artificial, suculente, cât şi produse care provin din producţia secundară a culturilor realizate în teren arabil şi din producţia pajiştilor naturale şi a pădurilor. Art. 17. - Sunt supuse regimului de exploatare stabilit prin prezenta lege următoarele categorii de terenuri: a) pajiştile comunale care fac parte din domeniul privat al statului şi se află în administrarea consiliilor locale respective; b) pajiştile în indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc în comun în cadrul asociaţiilor de păşunat; c) pajiştile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate în zone inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării, care nu intră în primele două categorii şi sunt folosite numai în timpul prielnic păşunatului, aparţinând domeniului public al statului; d) pajiştile cu regim special, cu excepţia perimetrelor de protecţie ecologică, a rezervaţiilor naturale, a parcurilor naturale şi naţionale; e) terenurile arabile şi cele provenite din pajiştile comunale destinate producerii de furaje şi seminţe de culturi furajere, inclusiv terenurile folosite pentru lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor. Art. 18. - (1) Terenurile evidenţiate ca pajişti, aparţinând consiliilor locale comunale, obştilor sau unor asociaţii de crescători, se folosesc în exclusivitate pentru păşunat, fâneaţă, cultivarea plantelor de nutreţ, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe, perdele de protecţie a pajiştilor, construcţii zoopastorale, lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru creşterea potenţialului de producţie al pajiştilor. (2) Administrarea pajiştilor comunale, orăşeneşti şi municipale intră în atribuţiile consiliilor locale, care vor stabili în răspunderea directă şi nemijlocită a primarilor executarea prevederilor cuprinse în amenajamentele pastorale şi în planurile anuale 32
de exploatare a pajiştilor de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale respective. Gospodărirea acestor suprafeţe se face cu consultarea crescătorilor de animale, cu asistenţa tehnică a specialiştilor din unităţi subordonate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Art. 19. - (1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin organele de specialitate, elaborează strategia de organizare şi exploatare a pajiştilor, parametrii tehnici şi metodologia recomandată deţinătorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor, care vor fi prevăzute în normele metodologice. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin organele de specialitate, împreună cu consiliile judeţene şi cu consiliile locale, elaborează strategia de organizare şi exploatare a pajiştilor şi prezintă, în mod distinct, reglementări stricte privind transhumanţa ovinelor, ca formă de punere în valoare a resurselor furajere montane şi alpine. Art. 20. - (1) Păşunile împădurite pot fi readuse în circuitul pastoral, cu aprobarea direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, pe baza unor studii de transformare şi a unor programe de îmbunătăţire şi exploatare a acestora, întocmite de unităţile de specialitate autorizate. (2) Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare. Art. 21. - Terenurile evidenţiate ca păşuni, fâneţe şi păşuni împădurite pot fi schimbate cu terenuri agricole sau cu destinaţie forestieră, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. Art. 22. - (1) Terenurile ocupate de pajişti care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie vor fi constituite în perimetre de ameliorare de interes naţional, pe care se vor executa lucrări de repunere în valoare şi amenajare, corespunzător reglementărilor legale în vigoare, fără schimbarea proprietarului. (2) În vederea executării lucrărilor prevăzute la alin. (1), în cadrul perimetrelor stabilite, deţinătorii de pajişti sunt obligaţi să pună la dispoziţie terenurile respective pe perioada realizării proiectelor şi să aplice prevederile acestora. Art. 23. - Lucrările de protecţie şi ameliorare a pajiştilor naturale se realizează din fondul de ameliorare a fondului funciar aferent sectorului agricol, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. 33
Răspunderi şi sancţiuni Art. 40. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz. Art. 41. - (1) Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea înscrisurilor în certificatele de origine şi valoare de ameliorare sau în alte evidenţe oficiale; b) înscrierea în etichetele de prezentare a nutreţurilor combinate a unor date care nu corespund cu compoziţia chimică a acestora; c) folosirea de pesticide sau de alte substanţe toxice fără avertizarea deţinătorilor de animale din zonă; d) producerea şi vânzarea neautorizată de nutreţuri combinate sau de aditivi furajeri; e) schimbarea destinaţiei suprafeţelor de pajişti în alte categorii de folosinţă, fără aprobare legală; f) distrugerea unor loturi semincere prin păşunat, cosit sau pe altă cale; g) utilizarea în alte scopuri a fondurilor ce se constituie, conform legii, pentru lucrări privind întreţinerea şi îmbunătăţirea pajiştilor; h) executarea de lucrări de manipulare genetică la animale, fără aprobarea forului de specialitate imediat superior. (2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. c), e) şi f) se pedepsesc cu închisoare de la 2 luni la 2 ani. (3) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), g) şi h) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Art. 42. - (1) Constituie contravenţii la prezenta lege, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, săvârşirea de către persoanele fizice sau juridice a următoarelor fapte: a) producerea de embrioni, material seminal congelat, icre embrionate, larve şi puiet de peşte, ouă de incubaţie pentru hibrizi comerciali şi ouă de viermi de mătase, în afara unităţilor specializate, autorizate în acest scop, sau de la reproducători, pentru folosirea cărora nu s-au emis autorizaţii, precum şi introducerea şi utilizarea celor provenite din import, fără a dispune de autorizaţia necesară; b) executarea neautorizată a transferului de embrioni sau a însămânţărilor artificiale pentru alte animale decât cele în proprietate; c) nerespectarea normelor şi instrucţiunilor tehnice privind efectuarea montei şi
34
asigurarea numărului de reproducători masculi folosiţi în staţiuni comunale şi puncte de montă naturală sau prin contracte civile; d) monta clandestină, constând în folosirea reproducătorilor masculi neautorizaţi la monta femelelor; e) neprezentarea şi nedeclararea animalelor recenzorilor care efectuează recensămintele agricole; f) menţinerea de reproducători masculi necastraţi cu intenţia de a fi folosiţi la monta clandestină; g) folosirea unor componente neadecvate sau necertificate calitativ pentru fabricarea de nutreţuri combinate sau de premixuri furajere; h) păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei stabilite pentru păşunat; i) refuzul de către titularii de pajişti de a participa la întocmirea planurilor de exploatare a pajiştilor, împiedicarea sau interzicerea punerii în aplicare a lucrărilor prevăzute în acestea; j) neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în contract; k) circulaţia pe pajişti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzează deteriorarea acestora; l) organizarea şi punerea în funcţiune de noi exploataţii zootehnice fără autorizaţii emise de organele abilitate în acest sens; m) poluarea şi/sau deteriorarea mediului ambiant; n) nerespectarea protecţiei animalelor; o) omisiunea de a da ajutorul necesar ori de a înştiinţa stăpânul, deţinătorul sau organul competent, în cazul găsirii unui animal rătăcit, părăsit sau abandonat a cărui viaţă, sănătate ori integritate corporală este în primejdie; p) darea în folosinţă a pajiştii, fie pentru păşunat, fie pentru obţinerea de producţii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptăţite la pajişte; r) utilizarea amenajărilor piscicole în alte scopuri decât creşterea peştilor. (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. f), k), o) şi p); b) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. e), i) şi n); c) cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. d), h), j) şi r); d) cu amendă de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. c), g) şi m);
35
e) cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. a), b) şi l). (3) La propunerea primarului din unitatea administrativ teritorială unde s-a săvârşit una dintre contravenţiile prevăzute la alin. (1), consiliul local poate transforma cuantumul contravenţiei constatate în zile-muncă în folosul comunităţii. (4) Valoarea unei zile-muncă se calculează luându-se ca bază de referinţă salariul minim pe economie valabil la acea dată. (5) Amenzile se fac venit la bugetul de stat şi la bugetul local, după caz. (6) Cuantumul amenzilor contravenţionale se indexează periodic prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei. Art. 43. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, de prefecţi şi de personalul abilitat al Ministerului de Interne. Art. 44. - Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
36