Plan de Afaceri Croitorie [PDF]

Zitiervorschau

Sinteza Planului de afaceri

S.C.Abito SRL este o societate cu capital exclusiv privat. Societatea are sediul în București pe bd. Iuliu maniu, nr.7, et.3, fiind înregistrata la Registrul Comerţului cu nr.10458695236. Activitatea de baza prevazută de statut: confecţionarea şi comercializarea articolelor vestimentare. Denumirea întreprinderii Societatea Comercială Abito S.R.L. Numărul de înregistrare

10458695236

Organul de înregistrare

Camera de Înregistrări de Stat

telefon

+40213175319

fax

+40213175322

România exportă 94,43% din totalul exporturilor de textile şi de îmbrăcăminte.După ce, în 2003 şi 2004, România a fost lider în topul exportatorilor de confecţii pe piaţa UE, iar produsele acestei industrii au reprezentat aproape jumătate din comerţul nostru exterior cu UE. În România se observă o ofertă deosebit de mare de marfuri industriale şi anume vestimentare aceasta se datorează în mare masură patrunderii pe piaţă a mărfurilor unor, ţări precum sunt Turcia, China. Anume aceste mărfuri penetreaza piaţa de azi a României. Facănd o caracteristică a acestor mărfuri putem spune că sunt de o calitate inferioara celor autohtone, însa ca preţ sunt mai avantajoase ceea ce determina consumatorul să le procure. Producătorii autohtoni nu pot face faţă concurenţei mari ce persistă pe piaţă, datorită preţului mai mic a produselor importate, unui sortiment foarte mare a produselor oferite de catre importatori, şi se orientează spre export. Circa 80% din populatia României nu pun accent pe calitate procurand un produs, acestia analizează aspectul exterior a produsului, punând un mare accent pe preţ, dar creşte şi numărul celor consumatori, care au cerinte exigente faţă de produsul pe care doreşte să-l procure, care pun un mare accent pe calitate, marca, imaginea firmei producătoare, aceasta datorandu-se creşterii puterei de cumparare, care la randul ei se datorează aducerii în tara de valuta de catre cei care lucreaza peste hotare. Anume la acest grup de consumatori se va orienta produsele noastre, acestea reprezinta în general adolescentele şi doamnele în vărstă de 40-55 ani. Cu scopul de a ne promova produsele şi pe piaţa internaţională, analizăm şi piaţa internaţională şi anume a Ungariei, unde persistă o situatie similară, având în vedere că sa înregistrat o crestere semnificativă privind exportul în ultimii ani, în prezent 84% din producţie se exportă, iar 16% din productie este destinată consumului intern ceea ce este foarte puţin având în vedere numărul mare de populatie şi puterea mare de cumparare. Întreprinderea are ca scop penetrarea pieţei de articole vestimentare a ţării învecinate, crearea imaginii firmei pe piaţa internaţională aceasta fiind un element important într-o afacere. Aici deasemenea ne v-om concentra pe acelas grup de consumatori adolescente şi doamne în varstă de 40-55 ani. 1

Piaţa ţintă în Romania o va constitui orațele Bucurețti, Timișoara, Cluj-Napoca,Constanț, acestea fiind oraşe cu un număr mare de populaţie, o zona unde sunt amplasate numeroase institutii de invatamant, publice şi o mare zona comerciala. Consumâtorii potenţiali îi constituie studentii care vin în oraş din toate judeţele, pentru aşi continua studiile. Un argument pentru alegerea anume acestei zone este puterea mare de cumparare ce se datoreaza venitului pe care îl au majoritatea muncind peste hotare. Industria de confecţii se va confrunta cu mari probleme atât în amonte (furnizarea de fire toarse) cât şi în aval (design, branding). Caracteristicile principale reflectate de lanţurile valorice existente corespunzătoare sub-sectoarelor sunt:    

cele mai mari valori adăugate sunt în verigile care nu fac parte din lanţul naţional - furnizorii de materii prime, marketing/publicitate/branding/vânzător en-gros/distribuitor; cele mai mici înfluenţe aparţin verigilor interne: depozitarea materiilor prime/produselor finite, finisare, ambalare; cea mai mare influenţă în structura lanţului aparţine verigii externe - marketing/publicitate/branding; sectorul are nevoie de servicii de suport în domenii cum ar fi controlul calităţii, tranzit, depozitarea de materii prime, aptitudini specializate (designeri), informaţii despre piaţă (identificarea şi conectarea la noi lanţuri de distribuţie).

România nu are o şcoală corespunzătoare de design industrial şi activităţile de design specializat au mare nevoie de aceasta pentru sectoare exportatoare importante cum ar fi mobila şi confecţiile. Alinierea pregătirii designerilor la nevoile actuale ale industriei şi construirea de alianţe între designeri şi sectoarele relevante este un obiectiv important al strategiei. Factorii de succes principali care influenţează competitivitatea la nivel internaţional a sectoarelor de confecţii sau încălţăminte sunt identificaţi ca fiind: preţul, calitatea, designul, ambalarea, eticheta ecologică. Viziunea strategică pentru perioada 2005-2009 implică trecerea graduală de la sistemul “lohn” la întrarea în funcţiile de design şi marketing pentru a putea beneficia de oportunităţile unei afaceri complete sub propria marcă. Pentru sectorul de îmbrăcăminte, pieţele ţintă ale exporturilor româneşti sunt cele din UE şi Rusia. Deoarece diferite sectoare au priorităţi şi nevoi diferite, următoarele programe sectoriale specifice vor fi puse la dispoziţia exportatorilor actuali, pe lângă nivelul minim de servicii de sprijin general. În sectorul de confecţii, priorităţile sunt:   

Pregătirea în design, aliniată modei internaţionale; Brand building şi promovare (ex.: creşterea participării la evenimente de promovare specializate de peste hotare); Conştientizarea importanţei protejării brandurilor şi a drepturilor de proprietate intelectuală pe noi pieţe.

Pe lângă aceasta, următoarele servicii specializate pentru sectorul de confecţii sunt considerate ca fiind cruciale pentru a da exportatorilor potenţiali posibilitatea de a deveni exportatori actuali:  Asistenţă pentru a încuraja alianţele de afaceri între producători pentru a creşte capacitatea de producţie şi a diversifica producţia şi marketingul extern; 2

Furnizarea de informaţii specifice cum ar fi standardele internaţionale. Următorul obiectiv ce va fi urmărit la nivelul SNE referitor la sectorul de confecţii se referă la depăşirea decalajelor tehnologice, cu alte cuvinte la o dezvoltare mai rapidă a tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice şi o implementare a direcţiilor de dezvoltare tehnologică durabilă la nivel sectorial. Măsura specifică ce va fi luată în acest sens este sprijinul direct acordat întreprinderilor pentru achiziţia, transferul şi adaptarea de tehnologii avansate, pentru a asigura un nivel mai ridicat de eficienţă şi integrare tehnologică în sectorul de textile şi confecţii. 

1. Prezentarea întreprinderii. Planul de afaceri întocmit serveste pentru estimarea posibilitatii de desfacere a unei afaceri pe suprafeţele suplimentare ale fostei fabrici Apaca, ce se doreşte a se realiza şi pentru evaluarea rezultatelor într-o perioadă de timp determinată. Afacerea preconizată are ca temă organizarea unei secţii de confecţii vestimentare şi a unei echipe de manageri care să gestioneze întreaga activitate. Activitatea de bază: producerea şi comercializarea vestimentaţiei textile pentru femei. Activitatea se va petrece în oraşul București, în incinta fostei întreprinderii Apaca. În urma studierii tipurilor de unităţi comerciale am ajuns la concluzia că pentru afacerea dată cea mai optima alegere va fi fondarea unei Societăţi cu Răspundere Limitată. Societate cu răspundere limitată(SRL) este considerată societatea comercială al cărui capital este divizat în părti sociale conform actului de constituire şi ale cărui obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societaţii. Mărimea minimă a capitalului social al SRL este de cel puţin 300 de salarii minime lunare stabilite de legislatie la momentul înregistrării societatii. SRL este persoană juridică şi poate fi fondată de o singură persoană fizică sau juridică, iar numărul maximal de asociati nu depaşeşte 50 persoane. Firma care a a fost inființată la 1 ianuarie 2012 poartă denumirea de S.C.Abito S.R.L 2. Produsele şi serviciile firmei. Firma S.C.Abito S.R.L. se ocupa de fabricarea următoarelor produse: Nr. Denumirea produsului crt. Costum pentru femei 1 Costum pentru adolescente 2 Pantalon pentru femei 3 Pantalon pentru adolescente 4 Fustă pentru femei 5 Fustă pentru adolescente 6 7 8 9 10 11 12 13

Jachetă pentru femei Jachetă pentru adolescente Bluză pentru femei Bluză pentru adolescente Pardesiu pentru femei Rochie pentru femei Rochie pentru adolescente 3

Tipul de producţie influenţează şi determină metodele de organizare a producţiei şi a muncii, structura de producţie a secţiilor, gradul de înzestrare tehnică. Sistemul de de organizare trebuie să fie foarte flexibil, astfel, tipul de producţie realizat este în serie, iar organizarea producţiei în flux. Din practică se ştie că, folosind metode de organizare a producţiei în flux, se obţin rezultate remarcabile în procesul de producţie. Metoda de organizare a producţiei în flux necesită divizarea procesului pe operaţii şi repartizarea lor pe locuri de muncă concrete amplasate în conformitate cu procesul tehnologic al fiecărui model aparte. În acest caz se asigură continuitatea procesului de producţie care permite a reduce timpul de confecţionare a articolelor ca rezultat al mişcării permanente a detaliilor, ansamblurilor, articolelor prelucrate cu ajutorul diverselor mijloace de transport; amplasarea funcţională a utilajului, ceea ce contribuie la utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie. Activitatea de producţie se va realiza prin intermediul procesului de producţie. Procesul de producţie reprezintă unitatea organică a două procese‫ ׃‬procesul tehnologic şi procesul de muncă. Procesele de producţie se vor desfăşura în secţiile de bază ale întreprinderii acestea fiind‫׃‬ secţia de pregătire, secţia de croi, secţia de producere, care îndeplinesc anumite sarcini şi funcţii, astfel asigurând funcţionarea neîntreruptă a procesului de producţie. Secţia de pregătire – aici ţesătura, în baza facturii – ordin este transportată de la depozitul de materiale. Procesul tehnologic în secţia de pregătire este determinat de următoarele etape interdependente: recepţia materialelor, la recepţia ţesăturilor se verifică cantitatea materialelor intrate în conformitate cu documentele de însoţire, precum şi calitatea acestora: se precizează metrajul ţesăturii, se determină sortul, existenţa defectelor. Acest lucru este necesar pentru evidenţă la croit şi completarea paşaportului cu indicarea parametrilor fiecărei ţesături. întocmirea fişei croirii, fişa croirii se completează în serviciul de calcul al secţiei de pregătire, în conformitate cu specificaţia pentru un anumit model, ţinând cont de informaţia conţinută în paşaportul ţesăturii pentru utilizarea economă a acesteia şi tipul ţesăturii, desenul şi culoarea ţesăturii în scopul determinării normei de consum materiale şi consumurilor privind retribuirea muncii, în cazul executării comenzii de producţie. Alegerea culorilor este necesară pentru utilizarea eficientă a timpului de lucru în secţia de cusut. ţesăturilor alese, cantitatea articolelor obţinute din metrajul total şi pe fiecare bucată în parte, ţinând cont de indicatorii mărimii şi taliei şi normele pentru un articol şi toată cantitatea de articole, mărimea deşeurilor de producţie etc. În conformitate cu calculul efectuat pentru materiale, datele se trec în harta croirii în ansamblu pe metraj, fără detalierea pe bucăţile ţesăturii alese. Fişa croirii constituie baza pentru livrarea de la depozit a materialelor împreună cu paşapoartele pentru fiecare bucată de ţesătură şi tiparele pentru modelul lansat în producţie. Este de remarcat că fişa croirii se utilizează deoarece producţia se va croi pe partide, ceea ce va asigura controlul materialului consumat pe fiecare partidă; - pregătirea materialelor pentru croit, ţinând cont de fişa croirii se întocmeşte sarcina pentru secţia de croit, se aleg bucăţile de ţesături, precum şi materialele pentru căptuşeală, întărituri, garnituri şi furnitura pentru ţesături şi se trimit în secţia de croit. În cadrul secţiei de pregătire va există sectorul experimental unde se va forma informaţia primară privind fabricarea articolelor, după care se va elabora modelele etalon sau în dependenţă de cămandă de fiecare model şi mărime câte un articol, în baza cărora se vor determina norma de

4

consum, dacă estenecesar perfecţionarea succesiunii tehnologice, cu scopul reducerii timpului de prelucrare. După examinarea de către tehnolog şi managerul de producere a articolelor etalon, materialele pregătite se transmit în secţia de croit. Secţia de croit - se petrece procesul de croire a modelelor conform fişei de însoţire, după care se formează pachete cu repere, pentru care se întocmesc fişele de însoţire ţi sunt transportate în secţia de producere. Secţia de producere - execută cusutul articolelor şi operaţiile finale de finisare şi asigură amplasarea şi unirea detaliilor în conformitate cu condiţiile tehnice, efectuându-se consumuri de muncă şi materiale minime. În secţia de producţie se utilizează metoda de organizare a producţiei în flux în care prelucrarea produselor se divizează în operaţii executate continuu şi consecutiv de către muncitori pe sectoare separate. În acest scop la fişa de însoţire se anexează bonuri pentru evidenţa consumurilor de muncă în care se indică numărul operaţiei, tarifele şi timpul efectuării acesteia. Procesul tehnologic al secţiei de producţie include sectoarele‫׃‬ - sectorul de cusut, pe acest sector croiala calitativă verificată se lansează în flux, trecând printr-o serie de operaţii continue şi consecutive. Pentru forma de organizare a producţiei în flux este necesară coordonarea muncii tuturor sectoarelor producţie, de aceea pe toate sectoarele tehnologice se completează bonuri, o numerotare a detaliilor croielii. Pentru a obţine produsul finit în cursul efectuării unor operaţii tehnologice în secţia de producţie se utilizează materiale auxiliare care sunt: aţa de cusut, dublura, rejansa, fermoarele, nasturii, şi alte furnituri şi astfel de materiale cum sunt etichetele.. Eliberarea de la depozit a furniturilor şi altor materiale auxiliare se efectuează în baza facturii anexată la fişa croirii. - sectorul de finisare higro-termică, pe acest sector se execută operaţiile de călcareaburire, atăt între fazele tehnologice cât şi finale, înainte de transportarea articolelor la depozitul de produse finite. - sectorul de control, constă din următoarele operaţii: curăţirea produsului finit, marcarea produsului, verificarea calităţii de către controlorul secţiei de control tehnic, sortarea articolelor pe modele, completarea fişelor de însoţire şi alegerea articolelor pe fişe de însoţire. Producţia finită este transportată la depozitul produse finite. 3. Programul de marketing şi planul de vânzări. Pentru atingerea unui nivel competitiv vom elabora strategii care ne vor spori vânzările, acestea vor fi : - strategia penetrării pieţei, implementată prin mărirea eforturilor de vânzare şi reclamă, - strategia dezvoltării pieţei, o vom obţine prin introducerea produselor existente pe noi pieţe, - strategia dezvoltării produsului, determinată prin suplimentarea produselor de pe pieţele existente, aceste produse vor constitui modificări existente sau inovaţii, în dependenţă de evoluţia preferinţelor clienţilor. În acelaş scop vom implementa şi strategia nişei acesta se caracterizează prin concentrarea eforturilor asupra unui număr limitat de pieţe, în cazul nostru va fi o metodă optimă de cucerire a pieţei având în vedere capacitatea mica de producere. Totodată strategia nişei reprezintă şi unele riscuri determinate de pericolul ca nişa de piaţă să nu fie suficient de mare pentru a fi profitabilă sau să se satureze. 5

În scopul maximizării impactului produselor asupra consumatorului vom elabora şi implementa strategii de produs acestea vor fi determinate de: - caracteristica produsului oferit, aspectul exterior, calitate, design, - ambalarea şi eticheta, care va fi bine gîndită având ca scop atragerea cumpărătorilor, - gama variată de produse, punând un mare accent pe inovaţie. Stabilirea preţului depinde de : factorii interni care sunt – costul, marja de profit stabilită şi factorii externi - cererea, concurenţa, preţul pe care clienţii sunt dispuşi să-l plătească. Preţul se va stabili prin negocierea dintre producător şi clienţi acestea fiind persoane juridice. Indiferent de gradul de unicitate al produsului, preţul său trebuie să fie acceptabil pentru clienţii potenţiali ai firmei. Scopul esenţial în stabilirea preţurilor îl constituie descoperirea acelei combinaţii de costuri privind preţul de vânzare şi volumul vânzărilor care va acoperi costurile variabile ale realizării unui produs şi va contribui la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea unui profit. Tehnica de determinare a preţurilor va fi cea de determinare a preţului de vânzare prin adăugarea unei cote marginale fixe la costuri (adaos). Folosind această metodă, întreprinderea va stabili un preţ format din costul materialelor directe, a muncii directe, cheltuielile de fabricaţie, costurile administrative şi de vânzare, plus o marjă de profit dorită, ţinând cont şi de preţurile existente pe piaţă. Politicile de preţ duse de către întreprindere vor fi: preţului orientat către concurenţi şi preţului orientat după cerere. Strategia preţului orientat către cerere se caracterizează prin dependenţa preţului de elasticitatea cererii, de comportamentul cumpărătorilor la variaţia preţului, de relaţiile preţ-calitate şi preţ-ciclu de viaţă al produselor, precum şi de alte aspecte ale cererii. Strategia preţului orientat către concurenţi- se caracterizează prin stabilirea preţurilor în dependenţă de a concurenţilor existenţi, dar totodată ţinând seama şi de costuri, astfel vom tinde să face cât mai dificilă compararea preţurilor prin diferenţierea unităţilor de măsură folosite, diversificarea produselor cu ajutorul unor inovaţii minore. În cel de-al doilea rând vom recurge la publicitate, care reprezintă o formă mai puţin vizibilă şi mai greu de emitat. Vom interpreta preţul astfel încât să ne asigure menţinerea cotei de piaţă pe măsură ce creşte concurenţa. Dacă un produsele vor avea succes, concurenţii vor pătrunde pe piaţă, iar întreprinderea va trebui să facă eforturi pentru extinderea sau cel puţin menţinerea părţii sale de piaţă. Prin reevaluarea continuă a preţului produsului, coroborată cu folosirea unei reclame speciale şi a unor tehnici de promovare adecvate, partea de piaţă va putea fi nu numai menţinută, ci şi mărită. Evident, în stabilirea preţului pentru produs trebuie să acoperim costurile totale, dar deoarece întreprinderea va confecţiona o varietate mare de produse, preţul la unele produse ce vor avea o cerere mică vor fireduse, iar la cele cu o cerere mare pe piaţă vor fi mărite, astfel din contul lor se vor acoperi pierderile provocate de reducerea costurilor. Obiectivele stabilite de firmă privind politica de promovare: - stabilirea unei imagini a firmei, - creşterea vânzărilor, - informarea clienţilor asupra produselor şi îmbunătăţirilor aduse lor. Tipul de reclamă folosit va fi difuzarea publicităţii la radio ce se bucură de o destul de mare audienţă. Un avantaj al acestui mijloc de comunicare cu publicul este frecvenţa mai mare de reclamare şi posibilitatea de a efectua o serii de concursuri prin care se vor pune în joc diferite articole confecţionate de către întreprindere astfel aducând un important aport in relaţia mărcii cu 6

publicul. Astfel de concursuri au ca scop reducerea surplusului de cheltuieli şi o mai mare informare a populaţiei. Cheltuielile pentru concursurile respective sunt în mediu câte 8 articole vestimentare lunar puse în joc cu o valoare medie de 200 lei = 1600 lei lunar, şi achitarea serviciilor către postul radio ce constitui de 1000 lei lunar, durata de difuzare fiind de o lună, total cheltuieli cu reclama radio - 2600lei. Cel mai folosit mijloc de informare actual este cel „Print” (media printată, tipărită). Punctul forte a fost pus asupra acestui segment deoarece este unul mult mai ieftin şi foarte eficient în cazul nostru, deoarece printre consumatorii potenţiali ai produselor confecţionate de întreprindere sunt şi adolescentele, persoane active ce se informează în mare din reviste, care în prezent sunt foarte multe şi au un preţ accceptabil. Înterprinderea va utiliza în vederea promovării produselor panouri pe care se vor amplasa mesaje publicitare: - panourile vor fi amplasate în centrele comerciale prin intermediul carora se v-a realiza marfa, în deosebi la vitrine, la intrarea în magazine. Aceste panouri vor reprezenta marca intreprinderii şi vor oferi informatii despre firma în general, produsele oferite, reducerile organizate. Aceasta este o metoda avantajoasa pentru firma, deoarece cheltuielile privind acest mod de publicitate sunt suportate de magazin, aceasta sporind vânzările magazinului. Expoziţiile: Expoziţiile va oferi întreprinderii un prilej unic de a face reclamă destinată unui public avizat. Alegerea expoziţiei potrivite poate avea rezultate eficiente pentru întreprindere. Avantajele prezentării la expoziţii sunt următoarele: - Piaţa naturală. Expoziţiile aduc împreună cumpărătorii şi vânzătorii într-un loc unde produsele pot fi explicate, demonstrate şi mânuite, scurtându-se procesul de cumpărare. - Public preselectat. Expoziţiile atrag oamenii interesaţi de anumite bunuri şi ervicii şi este foarte probabil ca ei să şi cumpere. - Piaţa nouă a clienţilor. Expoziţiile oferă un prim prilej de a contacta noi clienţi, care nu ar fi accesibili prin alte mijloace. - Costuri avantajoase. Participarea la expoziţii este avantajoasă din punctul de vedere al costurilor, dacă se raportează la rezultatele obţinute prin contracte personale şi prezentare. Dintre dezavantajele expoziţiilor amintim: - Costuri crescânde. Costul participării la o expoziţie este din ce în ce mai mare. Taxele de participare, costurile de transport şi amenajare, salariile personalului etc. pot fi o barieră de netrecut pentru unii întreprinzători. - Efort ridicat. O expoziţie prost organizată poate, în ultimă instanţă, să-1 coste pe întreprinzător mai mult decât beneficiul pe care l-ar putea obţine. Produsele firmei reprezentănd articole vestimentare şi anume şi pentru adolescente, acestea vor fi expuse în cadrul concertelor de muzică, ce în prezent se petrec săptămânal, în diverse oraşe, se are în vedere segmentul cu piaţa ţintă, cea externă, planificând demonstraţii de modele. De modul în care va fi organizată expoziţia depinde succesul pe viitor al afacerii, astfel clienţii îşi vor crea o imagine despre firmă. Costul acestor expoziţii este destul de ridicat dar merită aşteptările. Cheltuieli expoziţii – 1700 lei. Total cheltuieli privind promovarea produselor – reclama radio = 2600 lei Cheltuieli expoziţii – 1700 lei. Total cheltuieli – 4300 lei 7

4. Programul de dezvoltare a produselor şi serviciilor. Misiunea afacerii este de a produce şi comercializa produse profitabile pe piaţa internă şi externă, în scopul permanentei îmbunataţiri a pecepţiei pe care clientii, angajatii şi asociatii o vor acumula despre calitatea activitaţii noastre. În acest scop fiecare compartiment al firmei trebuie să obţina rezultate superioare în comparaţie cu principalii concurenţi. Ne vom dezvolta în principal prin inovarea şi perfecţionarea de noi produse, servicii lucrând pe bază de contracte, succesul depinde în cea mai mare mâsură de felul în care vom satisface cerintele pieţei. Acesta presupune o colaborare deplină cu clienţii noştri care depaşind întelegerea şi satisfacerea necesităţilor lor, vor încearca să le anticipeze. Noi suntem deplin constienţi că succesul este direct proporţional cu calitatea salariaţilor noştri şi cu grija pe care o manifestăm faţă de aceştia. Pentru a-i depaşi pe concurenţii noştri, este absolut necesar să luptam permanent pentru pefecţionare. Trebuie să ne asumâm riscul de a descoperi soluţii originale şi îndraznete pentru rezolvarea cât mai multor probleme complexe, introducand pe pieţile pe care concurâm produse mai avantajoase comparativ cu cele ale concurenţilor. Obiective: -optimizarea permanenta combinarii factorilor de producţie utilizaţi în vederea obţinerii celor mai bune rezultate economice cu costuri cât mai reduse şi având în permanenţă în vedere situaţia pieţelor de aprovizionare şi desfacere; Pozitia pe piaţă: - S.C.ABITO S.R.Lva deţine 15% din piaţa natională a produselor vestimentare pentru femei pana în anul 2009, iar la nivelul zonei de nord a Romaniei va deţine 35% din piaţa pana în anul 2010. Inovarea: firma va introduce anual, sezonier 4 noi tipuri de produse, bazate pe tendinţa modei şi cerinţele consumatorilor. Productivitatea: firma va reduce cheltuielile productive cu 5% anual. Profitabilitatea: cresterea profitului cu 7% pe an între 2008-2009. Dezvoltarea performanţelor manageriale: se vor mari numarul de ore afectate antrenamentului managerilor, specialistilor cu 10% în urmatorul an. Atitudinea şi performanţa în muncă: se doreste de a se realiza o diminuare a absentismului cu 50% în urmatorii 3 ani. Responsabilitatea publică:Firma va aloca 1% din cifra de afaceri pentru susţinerea programului local de îngrijire a bolnavilor pensionari. 5.

Programul activităţilor operaţionale.

Organizarea producţiei reprezintă ansamblu de măsuri cu caracter economic şi tehnicoorganizatoric referioare la stabilirea, asigurarea şi coordonarea mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă în aşa fel, încât fabricarea produselor să se efectuieze în cele mai bune condiţii. Nivelul maxim de eficienţă se obţine printr-o fundamentare ştiinţifică adecvată a deciziilor luate. Organizarea ştiinţifică a procesului de producţie trebuie să asigure prin metode şi tehnici de organizare folosite respectarea unor principii de organizare de bază‫׃‬ - proporţionalitatea, - ritmicitatea, 8

- paralelismul, - linia dreaptă, - continuitatea. Tipul de producţie confecţionat de secţia planificată se caracterizat prin nomeclatorul producţiei fabricate, volumul producţiei, gradul de specializare a întreprinderii. 6. Managementul activităţilor.

Manager general

Producţie

Marketing

Finanţe

Personal

Structura organizatorica a S.C.ABITO S.R.L fig1 Structura organizatorica aleasă pentru afacerea preconizata este structura de tip funţională. Aceasta se caracterizează: compartimentarea se face pe baza omogenitatii activităţilor (sarcinilor) ce sunt îndeplinite în cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor tehnologii sau calificări înrudite. Activitătile sunt grupate în funcţii, cum sunt producţia, marketingul, finanţe, personal, care apoi sunt subdivizate pe acelas principiu. Spre exemplu, compartimentul marketing poate fi subdivizat pentru vanzări, publicitate şi cercetări de marketing. Structura este caracteristică organizaţiilor mici şi mijlocii, dar este preferată şi de organizaţiile mari care operează într-un mediu stabil sau care sunt concentrate asupra unui număr redus de produse sau segmente strategice, în care avantajul competiţoinal se bazează pe specializarea funcţională. Avantaje în utilizarea unei astfel de structuri: - contact direct cu toate compartimentele – mecanisme de control simple – responsabilitaţi clare – eficienţă prin specializarea – decizie strategica centralizată – minimizarea suprapunerilor funcţionale – concurenţă a obiectivelor.

9

Necesarul de personal planificat Tabelul 6.1- Management şi specialişti Nr. crt. 1.

Funcţia

Nr. Persoane

Manager general 1

Salarii lunare, lei 3200

2. Manager producere/ tehnolog

3.

4.

1

2800

Manager comercial

1

2200

Manager R.U.

1

1200

5.

6.

Contabil

1

1200

Controlor

1

2200

6

12800

Total Total salarii anuale

Responsabilităţi - gestionarea activităţii firmei. - planificarea, supravegherea şi controlul fluxului tehnologic; - administrarea controlului calitaşii; - administrarea personalului in producere; totalitatea activitatilor care asigura desfasurarea procesului de productie. - dezvoltarea relaţiilor între firmă şi exterior; - cercetări de marketing; - publicitate; - aprovizionarea cu materii prime şi diferite materiale; realizarea produselor fabricate, încheerea a noilor contracte - asigurarea firmei cu fortă de munca calificată, necesară pentru realizarea activitătilor în ansamblu; - stabilirea relaţiilor favorabile între salariaţi; - selectarea pregatirea, perfecţionarea, promovarea şi salarizarea personalului. - evidenţa şi utilizarea eficientă a resurselor financiare necesare pentru desfasurarea activitaţii în ansamblu a firmei; - înregistrarea tuturor cheltuielilor legate de procurarea şi transportarea factorilor de producţie; - determinarea costurilor de producţie şi veniturile firmei; - contribuirea la utilizarea eficientă a tuturor resurselor, astfel orientând activitatea firmei spre sporirea rezultatelor finite. - asigurarea sistemului de calitate.

153600

10

Tabelul 6.2 – Muncitori Nr. crt.

Personal / funcţia Nr. de persoane

Salarii lunare, lei

1.

Mecanic

1

1344

2.

Hamal

1

960

- asigurarea funcţionării utilajului - combaterea dificultăţilor privind energia electrică -

3.

Personal de deservire 1

960

-

4.

Cusător

29

1158

- îndeplinirea operaţiilor tehnologice, de confecţionare a produselor.

5.

Croitor

2

1600

- pregătirea materiei prime, croirea reperilor.

34

6022

Total Total salarii anuale

Responsabilităţi

463632

7. Planul financiar. 1. Calculul cheltuielilor directe de producţi 1.1 Calculul cheltuielilor directe de materiale Pentru calcularea cheltuielilor directe de materiale se va elabora specificarea materialelor pentru produs. Tabelul 7.1 – Preţul materiei prime şi a materialelor pentru produs Nr. Tipul materialului crt.

2

Gabardină din bumbac, elastică Fermuar 50 cm

3

1

Preţul unit. de măsură, lei 25

Unitatea de măsură m

Norma de consum, m 2,65

Preţul materialului, lei 66.25

buc

3,0

1

3

Perniţe pentru umeri

m

3,0

1pereche

3

4

Căptuşeală

m

6,0

0,20

1,20

5

Aţe

bobină

2,0

0,5

1

6

Dublură

m

2,0

1,3

2,6

7

Fermuar 12 cm

buc

1,0

1

1

8

Cuier

buc

1,0

1

1

11

9

Pungă

buc

0,25

1

0,25

CM

79,3

Calculăm cheltuieli materiale totale după formula‫׃‬ N CMT ═ CM• ( 1 + ctd ) 100 4 CMT ═ 79,3 • ( 1 + ) ═ 82.472 lei 100 unde‫ ׃‬CMT – cheltuiali materiale totale, lei CM – preţul materialelor, lei Nctd – Cheltuieli pentru transport şi depozitare, manipulare(4%). 1.2 Cheltuieli cu salarizarea personalului

Nr. crt.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total

Tabelul 7.2- Salarizarea personalului Denumirea Nr. Salariul funcţiei persoane lunar, lei/pers. Manager producere/tehnolog Controlor Inginer mecanic Hamal Pers. de deservire Croitor Cusător Total Manager general Manager comercial Manager resurse umane Contabil

1

2800

1 1 1 1 2 29 36 1 1 1

2200 1344 960 960 1600 1158

1 40

1200

3200 2200 1200

Total cheltuieli salariale

Remumerarea muncii, lei 2800 2200 1344 960 960 3200 33582 45046 3200 2200 1200 1200 7800

Defal cări, lei

Total chelt. sal., lei

12612,8

57658,88

2184

9984 67642,8

12

1.3 Calculul cheltuielilor privind mijloacele fixe de producţie Tabelul 7.3 - Date generale despre utilaj şi mijloace de transport Nr. Tipul utilajului Nr. de Valoarea de predare în crt utilaje arendă Pe unitate Total 8332˝Textima˝ 8515˝Textima˝ Cs-790˝Pannonia˝ 220Podoliskşveimaş 5 62761˝Pannonia˝ 6 827 PMZ 7 Cs-371˝Pannonia˝ 8 Cs-394˝Pannonia˝ Total 1 2 3 4

12 3 2 1

16000 14000 14000 16000

192000 42000 28000 16000

1 1 3 10

16000 16000 10000 2000

16000 16000 30000 20000 360000

Valoarea de arendă, %

12

Valoarea anuală privind arenda 23040 5040 3360 1920 1920 1920 3600 2400 43200

1.4 Calculul cheltuielilor pentru energia electrică Cheltuielile pentru energia electrică le determinăm separa pentru scopuri tehnologice şi pentru iluminare‫׃‬ a) Cheltuielile pentru energia tehnologică calculăm după formula‫׃‬ Kc Ce ═ Te • Cut • Ft •   Kp Cut ═ (15•1,8)+(22•0,4) ═ 35,85 0,7 Ce ═ 0,78 •35,8 •192 • ═ 4389,456lei 0,9  0,95 unde‫ ׃‬Te- tariful pentru 1 kWh.lei; Cut-capacitatea utilajului instalat, ore; Ft- fondul de timp de lucru a utilajului, ore; Kc- coieficientul activităţii concomitente a utilajului;  - randamentul utilajului; Kp – coieficientul pierderilor în reţea. b)Cheltuielile pentru energia electrică în scop de eluminare determinăm după formula‫׃‬ E═

M  Fs  S 0,025  150  211,7  Tc ; E ═  0,78 ═ 814,76 lei Kp  0,95  0,9

1.5 Alte cheltuieli indirecte de producţie Calculul cheltuielilor secţiei experimentale Tabelul 7.4 – Preţul materiei prime şi a materialelor pentru proiectarea produsului

13

Nr.

Unitatea de mădură

Denumirea 1 2 3 4 5

HîrtieA4 80g/m 2 (200buc) Calc rulou 40g/m 2 (50m) Carton rulou 160g/ m 2 (50m) Obiecte de birotică Praf imprimare (450g) Total

Preţul unit de măsură, lei

Norma de consum

Valoareal lei

Unităţi

42

40 file

8,4

m

180

10

36

m

220

30

132

g

300

100

30 62,5 268,5

Tabelul 7.5 - Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului şi modul de utilizare a lor Tip de ivestiţii Suma, lei % Mijloace proprii

216091

59%

Creditul bancar

50000

13,65%

Împrumut persoane fizice Total

100000

27,35%

366091

100%

K1 = Capital propriu / Total capital * 100% = 216091 / 366091 *100 = 59% K2 = Capital împrumutat / Total capital * 100% = 150000 / 216091 *100 =49,9% K3 = Capital împrumutat / Capital propriu * 100% = 15000 / 126091 *100 = 69,4% Coieficientul K1 determină structura financiară a întreprinderii. K2 caracterizează structura capitalului din punct de vedere al cotei împrumutului. K3 caracterizeazădependenţa întreprinderii de capitalul străin. Tabelul 7.6 - Informaţia iniţială pentru elaborarea graficului rambursării creditului Indicatorii

Suma

Mărimea creditului, lei

50000

Termenul de creditare,ani

3

14

Rata anuală a dobîânzii, %

13,5

Numărul de rambursări pe an

4

Perioada de graţie, trimestru

2

Rata de rambursat calculată

5000

Tabelul 7.7 - Graficul de rambursare a creditului Perioada

1 tr. I tr. II tr. III tr. IV

Creditul la începutul perioadei 2 50000 50000 50000 45000

Mărimea dobânzii

Amortisment

3 1688 1519

4 5000 5000

6 50000 50000 45000 40000

35000 30000 25000 20000

Total Ian tr. I tr. II tr. III tr. IV

40000 35000 30000 25000

3207 1350 4725 4050 3375

10000 5000 5000 5000 5000

Total II an tr. I tr. II tr. III tr. IV

20000 15000 10000 5000

17550 2700 2025 1350 675

20000 5000 5000 5000 5000

Total III an

6750

20000

Total

37125

50000

15

Rest de rambursat

15000 10000 5000 0