Pedagogia Jocului Si A Activitatilor Ludice [PDF]

Zitiervorschau

HIIRAIIU ,

CATALA]{II Mil ALBUTESCU Goordonatod

Pedagogia iocului

si aactiuitetihr ludice ,,

& -d,

lfie'-?EDrruRA DtDAcncA gl pEDAGoctcA s.A.

h. Sorin Cristea

Cuprins [lo, Dt8

.........;;.-,..!'...;;;;.... 9 Cuvffnt-inainte ............ 11 I. tr'undamentele istorice, lingvistice qi sociale ale jocului I.I. Jocul * o abordare diacronicd 11 ;i polisemanticd -Horaliu CATALANO............,... ............:...... 11 I.1.1. Dimensiunile epistemice ale jocului 12 I.1.2. Dimensiunile lingvistice ale jocului.. 13 I.1.3. Jocul in zorii umanit[tii gi in Antichitate............ 16 I.1.4. Joculin Evul Mediu........ 18 I.1.5. Jocul !n Renaqtere sau renaqterea jocului... 19 I.1.6. Jocul in epoca modemd qi contemporand ........... I.1.7. Direclii actuale de dezvoltare in pedagogia jocului......................... 2l

Bibliografie 1.2. Termenul

23

,,joc" in limba romdnd - dinspre perspectiva

etimologicd inspre cea didacticd - Adrian CHIRCU.... I.2. l. Originea Ei semnificaliile termenuluiToc: de la latind la romdnd I.2.2. Accepfiunile pedagogice ale termenului joc...................!............

26 26

j... 30

Bibliografie

31

1.3. Starea de

spirit ludicd- Ion ALBULESCU I.3.1. O activitate productivi in planul dezvoltdrii..

34

I.3.2. Semnificalii generale ............... I.3.3. O form6 de manifestare liberl a copilului.. I.3.4. Jocul qi munca.....

35

34 37

...............'.... 38

Bibliografie

II. Fundamentele teoretice ale jocului 11.1. 11.2.

Jocul qiparticularitdlile

sale

Ramona nAOUT-feCru............

....

42 42

43 Funclii specifice activitdlilor ludice '11.2.1. Funclia de cunoqtere sau funcfia cognitiv[, informativS ................ 43 11.2.2. Funcfia de stimulare, den,okarc complexd .............-.-.--- 4 a personalit[fii jucbtoruIui............... 11.2.3. Funcfia adaptativdqi formativ-educativd.... ................. 45

I

II.2.4. Funclia catharticd, de echilibrare qi tonifiere.. 46 II.2.5. Funcfia terapeuticd. 47 11.2.6. Funcfia sociald 4g 11.3. Jocul ca tip de activitate de tnvdlare integratd. plurivalenla jocului.......... 49 11.4. Taxonomii specifice domeniului 1udic........... 50

Exercilii aplicative Bibliografie

11.5.

rII. Teorii explicative despre genez' III.I. Teorii despre joc...

54 56 gi natura

jocului

-

cornelia

srAN......

57 61

m.1.1. Teorii bioantropologice............ I1I.1.2. Teorii psihosociologice (func{ionaliste) III.2. Elemente specifice teoriilor despre joc in conceplia unor autori romdni........ III.3. Exercilii aplicative

6l 70

90

Bibliografie

90 94 94 96 101

103 106 108

lV.4.

111

118

119

120

t2r 125

t29 129

v. specificul jocului didactic in ciclul preqcolar gi primar olga cHI$ V.I. Conceptul de joc didactic V.1.1. Importanla jocului didactic

...... 132

...............132

...134

46 47 48

rivalenla j ocu\ui..........

49 50 54 56

i-

Comelia STAN......

57

6l 61

V.

;i

2. Structura, metodologia, organizarea desfdqurarea jocului

didactic......

.............. j....

135

V.2.1. Aspecte de pregitire qi metodica de desfrEurare a jocului didactic...... 135 V .2.2. Structura jocului didactic ................ t36 V .2.3 . Meto dolo gi a or ganizdrii j ocului di dacti c 139 V.3. Categorii de jocuri didactice specifice invdydmdntului preqcolar............ r43 V.4. Categorii de jocuri didoctice specifice invdtrdmdntului primar... 159 V. 5. Resurse materiqle.... r66 V.6. Exercilii aplicative 168

Bibliografie

175

70 86

GLAVA....

Veronica SUCru VI.I. Jocurile Si activitdlile didactice

90 94

VI.

ului

1

.

96 101

i03 106 108 111

rii prin joc. 118

rbsolut 119

t20 t2r

ilor digitali......

125

Rodica

129

VII.I. Jucdria qi rolul

mar

-

Olga CHIg ...... 132

t32 134

............. 178 .......... 178

copiilor.......

.... 190

VI.1.4. indrumarea qi desfdqurarea ............... ...... 191 VI.1.5. Materialele didactice necesare................... ................ 191 VI.1.6. ModalitSlile de evaluare/de apreciere ..... 195 VI.1.7. Viziondrile. ........ 195 VI.1.8. Audiliile ............201 VI.1.9. $ezdtorile... ........210 Vl.1.10.Teatru1de umbre .................213 VI.1.11.Teatruldepdpugi.Teatruldemarionete................. ...219 VL2. Activitdlile de dezvoltare personald ............. ........227 VI.z.l. Rutinele .............227 VI.2.2. Tranzifiile.. ........241 Bibliografie ..........242

c..............

129

........ 178

3. Pre gdtirea/o r ganizar eal amenaj area

spafiului/repartizarea 94

rregcolari

..................... 178

a1ese.......,... VI;1.1. Definifii qi caracteristici............. VI.I.2. Tipologie

90

A, Cdtilin

VI. tr'orme de activitate ludici - Daniela-Mihaela FLORESCU,

VII. Juciria

ca instrument al ludicului

BRANI$TEANU..........

-

Ramona

fAiUAnU;

ei psihopedagogic ................ VII.2. Cerinle ale confecliondrii qi ale utilizdrii jucdriilor VII.3. Funcliile jucdriilor ................. VII.4. Tipuri de jucdrii educalionale.................

Bibliografie

..................244

......244 .............. 247 .......... 249

............250 ...........254

vvvrrJr\Df\I\

VIII.1.1. Planul Jena _ scurt istoric \/IIIltD-:-^i-^i: principii;i VfII.l.2. mod de

organizar........

\/TTI11 r^^--r^ V[L1.3. Jocul in planul ritmic \lrrr 1 A n .^..^--,

}ff Ii u[.1.5.

lf:i:"*

activitate.

de de introducere

Jocul in practica

Bibliografie rrofio

a

jocului in

educalionald - ----*irv'ere

-

...,.'.255 z)) """"""".. """" zJ / ........... .......260 zou

qcoali.....

IIGAREANU..........

Vlll.2.l.Dimensiunealudiciaexistenfeiomeneqti.....

VIII.2.2. Nivelurile de abordare ludicn. clasele primare, gimnaziale, liceale

vIIL2.3.De

Gridinila,

.....266 ..........266

jocul tiOer la jocui VIII.2.4. Metamorfozele ludicului "oJ;............................................ la vdrstele gcolare la

qiformareacomplgxiapedagogilorWaldorf... VIII.2.5. Sintezi 9i deschidere

Bibliografie

...260 ... zot)

263 "...........' 263 """""""

""""""..'...265

VIII 2 Aspectul ,4o^-nta,l -; mediul t 1. --^^r:-.t ludic VIII.2. Si pedagogia Waldorf Sorin

tn

u .... z))

....

.

rr23

.....................270 .........272 ..........272

I/IIL3. Jocul tn pedagogia curativd_ Goldqie MIRONICA VIII.3. 1. Importanla jocului WIl.3.2. Jocul ?n primul ."pt"rrut J" ui4a..................................... ..".........31! VIII.3.3. Jocul.in ciclul primar qi gimnazial ........2g2 VIII.3.4. Concluzii ..._..... .. .. . ........285 Bibliografie ...........286 wII'4' Jocurile cooperative tehnicd de bazd tn pedagogia Freinet Smaranda PUgcA$.... .............2g7 VIII.4.l. Generalitd{i .....287 VI[L4.2. Valenlele jocu1ui........... .....2g7 VIII.4.3. Exemple de jocuri..... .........28g VIII.4.4. Concluzii ........2g2 Biliografie ............2g2 WII.5. Specificut jocului in alternativa educalionald Step by Stnp Smaranda FLOREAN ......293 Vm.5.1. Alternativa educafionald Step by Step _ scurt istoric ................. 2g3 VIII.5.2. principiile alternativei Step by Step..................-.... ............293 V[I.5.3. Managementul unei zile dlqcoald in clasa Step by Step ...........295 VI[.5.4. ImporranJa jocului in alternativa Step by St"t:.-. .....................296 vI[.5.5. Exemple de jocuri organizatein diferite momente ale zilei in clasa Step by Step ........... ..............,... 297 Bibliografie I/III.6. Jocul in educalia Montessori_Ar"-M;;" 6

"*rOr"raNU.................

;3;

VIII.6.1. Joc qi joacd. .....306 VIII.6.2. Scurt istoric ..... 306 VIII.6.3. Principiile Pedagogiei Montessori. ....... 308 VIIL6.4. Mediul pregbtit in Pedagogia Montessori...................................309 VIII.6.5. Concluzii ........312 Bibliografie ...........312

IX. Jocul la virsta adulti - Cristian STAN......... IX.l. Premisele dimensiunii ludice ole vdrstei adulte in societatea contemporand............... 1X.2. Tipologia jocurilor la vdrsta adultd: clasfficare 1X.3. Beneficiile jocului la vdrsta adu1td.........

Bibliografie

....... 313 ......... 313

;i

exemp\ificdri...............316 .............. 327

...........330

ice specifice invi{SmAnfului rtive. ; de

activitate ludicd pe care

activiti,tile institulionale qi activitdlile didactice alese, arml de pdpuqi, teatrul de

ur4vdnfii ca instrument al nfele confecfiondrii qi ale : de mare interes: specificul tive educa{ionale existente

Arsta adulti

in

FUNDAMENTELE ISTORICE, LINGVISTICE 9r socrALE ALE JOCULUT 1.1.

Jocul- o abordare diacronici 9i polisemantici Horafiu CATALANO1

societatea

lui ;i a activitdlilor

ludice

rteratura pedagogic5, motiv

1.1.1. Dimensiunile epistemice ale jocului Deqi jocul are o istorie scurtl ca domeniu qtiinfific, in realitate, istoria ideii de

oreticieni, cadre didactice rvil5mdntul preuniversitar,

joc se suprapune cu istoria umanitSfii; el face parte integrantd din toate culturile, fiind una dintre cele mai vechi forme de interacliune socioumand. Indiferent de

)v(rcilre.

vdrsta la care sunt practicate qi de spafiul geografic in care sunt organizate, jocurile au nu numai o serie de caracteristici comune, dar qi o serie de elemente culturale care le imprimd originalitate. Complexitatea, multidisciplinaritatea qi pluridimensionalitatea jocului au tre-

Coordonatorii

zit interesul specialiqtilor din variate domenii ale cunoaqterii umane. Tratarea mecanismelor acestui subiect polisemantic a preocupat deopotrivi pedagogi, psihologi, sociologi, antropologi, psihiatri, lingviqti, filosofi, etnologi, biologi, filologi, istorici, matematicieni etc., tofi atragi de necesitatea definirii, a explicitdrii qi a inlelegerii acestei teme. Analiza diacronicd a jocului ca activitate uman6 a constituit un obiect de interes pentru teoreticienii gi practicienii din diferite domenii gtiinlifice. Identificarea exactb a momentului apariliei qi a originilor jocului rcprezintd un demers dificil de realizat, din cauza imposibilitifli analizei unor documente istorice relevante si a caracterului universal Ei atemporal al acestuia. Jocul este prezent,in toate domeniile vielii qi ale crealiei. Mecanismele jocului au fost arnlizate din cele mai variate perspective. Studiul jocurilor a fost marcat, de-a

lungul secolelor, de nume mari ca: G. Cardano, Despre jocul de hazard (1565), Galileo Galilei, Consideralii asupra jocului de zaruri (1642), Christian Huygens, calculul in jocurile de hazard (1657), Pierre-Remond de Montmorr, incercare de analizd a jocurilor de hazard (1708) (...). in secolul al XX-lea, Johan Huizinga,

1 Conferenliar universitar doctor habilitat, Departamentul de $tiinle ale Educaliei,

Facultatea de Psihologie gi $tiinfe ale Educafiei, Universitatea Babeg-Bolyai, Cluj-Napoca. 1,L

Roger caillois, Louis-Jean calvet, Roger Daval, Jean chateau, Jean piaget,, i6). Este necesar s5 precizdm faptul c5 aborddrile interdisciplinare, multidisciplinare qi chiar transdisciplinare au dat amploare qi au determinat apaifra unor noi paradigme in abordarea jocului ca actiiitate umand. Astfel, ,,vorbim despre jocurile copilariei, ale literaturii' ale matematicii, ale tacticii rdzboinic,edar vorbim, totodat', gi despre jocurile viefii, precum qi are morfii inseqi,, (ceia, 2016, p.30). Istoria copilului gi a copildriei, pedagogia jocului, antropologia, etnologia, lingvistica, studiile de psihologia dezvortdni etc. se circumscriu gi u'"ti.rita1ilor de joc, in mod direct sau indirect, contribuind la explicitar"u ao-"niur.ri"*urrrnlio. al jocului. (Catalano,2018) ,,o definilie unitard ;i exhaustivi a noliunii de joc este greu de identificat, fie din cauza marii diversiti{i a formelor sale de manifestur" _-d" la jocurile sacre qi iniliatice din perioada preistoricd la teoria jocurilor logice fi matematice sau la jocurile specifice fiec[rei etape de dezvoltare umanr -, fie din cauza resurselor informative vaste qi voluminoase.,' (Catalan o, 201g, p. 67;) Indiferent de spafiu gi de timp, la fiecare popor pot fi identificate cuvinte care induc activitatea ludic[ sau se circumscriu acesteia, chiar dacr nu existd o conceplie unanimd despre joc; ,,pentru fiecare grup uman, nofiunea de joc nu con{ine mai mult decdt exprimd cuvdntul de care grupul respectiv dispune in acest scop (...). Toate popoarele se joac6, qi se joacd in mod uimitor de asem5ndtor, dar nofiunea de joc nu este nici pe departe cuprinsi in toate limbile intr-un singur cuv6nt in mod at6t de categoric ai in acelaqi timp atdt de larg ca in limbile e,ropene moderne,, (Huizinga, 2012, p. 77). (Marcus, 2003,pp.13

In contemporaneitate, jocul este vdzut ca activitate predominanta la vdrsta copilSriei, efectuat[ de bunivoie, cu dimensiuni formative plurivalente pe toat6 durata existen{ei uma.ne, dar cu finaritd{i diferite, date de ,rarstd, de personalitatea qi de etosul cultural al fiecdrui individ angrenat in joc. 1.1.2. Dimensiunile lingvistice ale

jocului in revisti a sensurilor lingvistice are jocului, pe care le regisim in diferite culturi, este realizat,- de Mariana popa (2013), av6nd ca reper lucrarea lui Johan

o

trecere

Huizinga. Astfel c[, in limba greacl,pentru definirea jocurilor, se folosesc trei cuvinte foarte indrigite de greci in perioada Anti chite,tii: paidia- cu sensul de ,,ceea ce line de copil", putind desemna diferite forme ale 3ocului, de la cele elevate p6ni la cele sfinte -, atyro cu sensur de ceva neimportant - qi agon- cu sensur jocului de competilie. in India, kridati era un termen mai cuprinzdtor dec6t la greci qi se referea atdt lajocul animalelor, c6t qi la jocurile copiiior la

;i cele ale adulJilor, in cazul celor din urmd jocul putdnd imbr[ca sensul unor spectacole sau al unor drame. Daci in societatea indiand strdveche nu regdsim sensul de competifie atribuit termenului joc, la chinezi, cuvintele chang qi sa; desemnau jocuri de competifie, L2

'

Iean Chateau, Jean Piaget,, lisciplinare, multidisciplinare eterminat apailia unor noi ;tfel, ,,vorbim despre jocurile boinice, dar vorbim, totodat[, (Ceia, 2016, p. 30). Istoria logia, etnologia, lingvistica,

i activitifilor

joc, in mod eniului gtiinlific al jocului.

:

de

este greu de identificat, fie de la jocurile sacre si

tare

-

logice qi matematice sau la -, fie din cauza resurselor 67) rt fi identificate cuvinte care iar dacd nu existi o concepjunea de joc nu confine mai dispune in acest scop (...). le asem[ndtor, dar nofiunea htr-un singur cuvdnt in mod limbile europene moderne"

ate predominantd la vdrsta rative plurivalente pe toatb de vdrstS, de personalitatea

;ului, pe care le regdsim in avdnd ca reper lucrarea lui reajocurilor, se folosesc trei paidia - cu sensul de ,,ceea ului, de la cele elevate pdnd ;i agon - cu sensul jocului nnzdtor decdt la greci gi se >r qi la cele ale adullilor, in ectacole sau al unor drame. ensul de competilie atribuit mnau jocuri de competi[ie,

de noroc sau de indemanare, iar cuvantul won se referea la jocul copiilor. ,,Spre deosebire de limba chinezd" qi asemenea limbilor occidentale moderne, limba japonezd, dispune de un singur cuv6nt, foarte precis, pentru func{ia de joc in general, qi de respectivul antonim, care indic[ seriozitatea. Substantivul asobi qi verbul asobu inseamnd joc in general, destindere, recreare, distraclie, excursie, amuzament, extravagan{d, joc de noroc, a zdcea nefolosit, a fi f6rd lucru,, (Huizinga, 2012, p.84). Elkonin afirmd cd in toate limbile europene ,,cuv6ntul joc a inceput si se extindi asupra unei largi sfere de acliuni umane, care, pe de o parte, nu presupun o muncd grea, iar, pe de altd parte, oferd oamenilor veselie Ei satisfaclie" (1980, p. 14). Invocarea cdtorva sensuri atribuite termenului joc in diferite culturi ni s-a pdrut bine-venitd intr-un prim capitol care familiarizeazd cititorul cu istoricitatea unui termen transcultural cu semnificalii multiple qi extinse, fbr6 intenfia de a realiza cercetdri lingvistice qi istorice laborioase asupra noliunii dejoc.

Iocul in zorii umanitdlii ;i tn Antichitate in continuarea prezentdrii succinte a istoricitdlii jocului, ne propunem o analizd a acestuia qi a modului in care a fost perceput de-a lungul evoluliei umanitdlii in funclie de opiniile dominante fa!6 de copii qi de copil[rie. Datoritb importanlei acestuia pentru umanitate, Cohen (1993) sugereazd cd jocul este la fel de vechi ca omenirea, iar Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, afirmd cd ,,misterul crealiei constd in caracterul ei ludic, gratuit qi numai realizdnd in propria-ne existenld aceeaqi gratuitate - altfel spus: jucAndu-ne - vom ajunge la dezviluirea tuturor 1.1.3.

tainelor" (2017 , p. 9). Astfel, in zorii umanit[1ii, jocul fbcea parte din toate ritualurile care il puteau pune pe om in leg[turb cu sacrul. Mitologia ne familiarizeazd ctt isprdvile multor eroi, a cdror nastere qi copilSrie sunt ieqite din comun, dar care ,,instaureazd jocurile sportive, qi una din formele caracteristice ale cultului lor este concursul de lupte. Conform unei tradi{ii, cele patru jocuri panelenice, inainte de a apar{ine lui Zeus, era:u consacrate eroilor (Cultul luptei de la Olympia, de exemplu, era celebrat in onoarea lui Pelops)" (Eliade, 2011,pp.257 -258). in populara sa lucrare, Copilul ;i jocul, Jean ChAteau este de pdrere cE majoritatea jocurilor au ca sursd iniliald activitAUle magice: ,,Toba are la primitivi un rol religios qi credinciogii le atribuie sunetelor ei virfuli misterioase. Jocul Omuleyul mai trdie;te, pe care-l gbsim deopotrivd in Siberia, in Spania, in Portugalia qi in !5rile din nordul qi din centrul Europei, constb in a trece din mAnd in m6ni o surcea aprinsd a cSrei flacbrd, trebuie menfinutd c6t mai mult posibil. Acest joc ar fi legat de o veche legendS despre ritul secret al maniheenilor" (ChAteaql967, pp. 138 - 139), maniheismul fiind una dintre cele mai importante religii practicate in Antichitate. Din cercetdrile etnologilor, se pare cd qi sfdrleaza a avut un rol magic qi a servit, ini1ial, ca instrument in recuzita vrdjitorilor, iar zmeul reprezerta sufletul in Extremul Orient, plasat in centrul atentiei la diferite sdrbdtori. 13

inci din mileniul al Il-lea i.Hr., arienilor din India le era ,,destul de popular jocul de zarui, un intreg imn din Rig veda (x,34)ii este consacrat,, (Eliade, 20r 1, p. 183), pe cdnd in antichitatea greacl, platon il considerd pe om jucdrie a ,,o ze7lor", fiecare om trebuind sd-Ei triiascdvia[a,juc0nd cele mai potrivite jocuri,, (Marcus, 2003, p.34). in conceplia despre educalie exprimati in politica,Aristotel afirmd cd, pdnd, la vdrsta de 5 ani, unui copil nu i se poate cere o ,,sfor{are a minlii, nici osteneli violente cate ar impiedica creqterea. Dar i se poate cere activitatea necesari ca si se inlSture lenevirea deplinI a corpului. Atunci se pot impinge copiii la mipcare cu diferite mijloace, dar mai cu seam6 prin jocuri; iar jocurile ce li se dau nu trebuie si fie nevrednice de oameni liberi, nici prea anevoioase, nici prea u$oare. Toate trebuie fbcute aici spre a-i pregbti pentru lucrdrile care ii atteapta mai tdrziu. Jocurile lor sd fie indeobqte schilele exercifiilor cu care se vor indeletnici la o v6rstd mai inaintatd" (1999, p. 15a). pentru etapele de varstr in care munca este activitatea predominant[, acelaEi filosof se manifestd cu refinere fald de alternarea acesteia cu repausul, astfel cd ,,cel din urm[ este netdg[duit de preferat; dar trebuie a cduta cu mare grijd s5-1 umplem cum se cuvine. Negreqit, nu prin jocuri; cdci ar insemna si facem din joc scopul insugi al viefii, lucru imposibil. Jocul este mai ales util in mijlocul lucrdrilor. Omul care munceqte are nevoie de relaxare, iar jocul are numai scopul sd relaxeze. Migcarea pe care ne-o d6 jocul destinde spiritul qi-l odihnegte prin pldcerea pe care o de" (l9gg,p. 15a). in lucarea Institutio oratoria, Quintilian ,jnsistd asupra necesitdlii de a se asigura copilului un mediu care s[ exercite o influenld intrutotul pozitivd. La inceput, in procesul educa{iei, se va folosi mai ales jocul. prin joc, copilul nu numai igi va dezvolta forlele fizice qi psihice, dar iqi va manifesta caracterul gi inclinaliile" (Stanciu, 1977, p. 45). Atdt la greci, cat qi la romani, marile jocuri publice erau dedicate zeilor tutelari ai cetdfilor. Jocurile olimpice, linute in cinstea lui Zeus la olympia, ,,au atras locuitori din intreaga lume greac6,, chiar daci era.u organizate la fiecare patru ani, din anil 776 i.Hr. pdn6 in 395 d.Hr." (Swaddling, 200g, p. 7), cand au fost desfiinlate de impdratul roman Teodosiu L Din 1896,la Atena se reiau Jocurile Olimpice Moderne, la inifiativa baronului francez Pierre de Coubertin. Organizarea jocurilor olimpice nu era intampldtoare, astfel cb, ,,intotde atxp zi11acea mai importantd a festivitdlilor coincide a cu a doua sau a treia lund plinb de dupd solstiliul de vard. Acest lucru poate indica o asimilare, in jocuri, a unor rifualuri ale fertilitafli care celebrau secerisul" (Swaddling,200g, p. 12). cu toate cdfemeile nu erau acceptate in cadrul jocurilor olimpice, ele aveau posibilitatea sd participe la jocurile organizate in cinstea zeilei protectoare a cbsniciei, a cEminului qi a femeilor miritate, precum gi a reginei zeilor qi a oamenilor, Hera. La fel ca in cazul intrecerilor olimpice, gi acestea se organizau o datd la patru ani, cu o singuri prob5: alergarea.

L4

dia le era ,,destul de popular xte consacr at" (Eliade, 20I l, rnsider[ pe om ,,o jucirie a nd cele mai potrivite jocuri" ca, Aristotel afirmd cd, pdn6 forfare a minfii, nici osteneli ere activitatea necesard ca sd rmpinge copiii la migcare cu curile ce li se dau nu trebuie mse. nici prea u$oare. Toate care ii agteaptd mai tdrziu. eare se vor indeletnici la o Je vArsti in care munca este cu refinere fajn de altemarea ;6duit de preferat; dar trebuie gregit, nu prinjocuri; c[ci ar ru imposibil. Jocul este mai are nevoie de relaxare, iar re-o di jocul destinde spiritul D.

I

asupra necesitdlii de

a se

mli intru{otul

pozitiv6. La ; jocul. Prin joc, copilul nu ii va manifesta caracterul si rublice erau dedicate zeilor :a lui Zeus la Olympia, ,,au u organizafe la fiecare patru g" 2008, p. 7), cdnd au fost i, la Atena se reiau Jocurile ierre de Coubertin. Organii" ,,intotdeauna zi:ua cea mai a treia lund plind de dupb injocuri, a unor ritualuri ale . 12). Cu toate cd femeile nu posibilitatea sd participe la :dsniciei, a cdminului qi a menilor, Hera. La fel ca in ili la patru ani, cu o singuri

chiar dacd educafia spartand din secolele VIII - vI i.Hr. era preocupatd de exerciliile militare, de aruncarea sulilei sau de mAnuirea armelor, ,,un loc important il ocupa jocul cu mingea" (Stanciu, 1977,p.26). Jocul cu zaruti era, de asemenea, o distractie favoritl a grecilor, care vedeau in ea o adevdratd artd. Este necesar sd precizdm c[ jocul era un fel de element pacifist intre cet6lile grecegti rivale, care, o datdla patru ani, fbceau pace in timpul Jocurilor olimpice. Jocul cu argice, o variantd a jocului cu zaruri, era practicat cu dexteritate la greci din cele mai vechi timpuri. in llictda lui Homer (cap. 23, versurile 85 - 88), g6sim o aluzie la pasiunile pe care le dezl[nfuia acest joc, gi anume: duhul lui Patrocle l-a ucis pe fiul lui Amphidamas doar pentru-o mdnd de ar;ice.,,Jocul se practica cu patru arqice, pe baza unui regulament care nu linea de valorile numerice intdlnite astdziin cazul jocului de zaruri. Cea mai mare valoare i se atribuia combinafiei Aphroditei/Venerei, care consta in aruncarea a patru arqice, fiecare cu o faletd diferitS: l+3+4+6. Cea mai proastd aruncare era formatd din cdderea a patru arsice cu toate cele patru fafete corespunzbtoare valorii 1, adici 1 +1+1+1 " (Oancea, 2016, p. 65). La romani, jocurile erau diferenliate in funcfie de vArst[, iar cele ale copiilor se deosebeau intre ele in funclie de condilia sociald a pdrinlilor. ,,intr-una din satirele sale, poetul Horaliu considerd om ftrd minte pe cineva care, fiind in toatd firea, s-ar apuca sd ridice cdsule din buc6li de lemn, sI inhame qoareci la un cdrucior, sd cdldreasci pe o trestie lungi sau si se joace de-a cu so! sau fbre (...) Este limpede cd toate cele enumerate de poet sunt jocuri de copii" (Lascu, 1965, p. 388). Din perioada domniei lui Commodus (impdratul roman care a luptat ca gladiator qi care nu era prea iubit de romani din catza tiraniei lui) putem invoca jocurile extreme ale adullilor ca jocuri ritualice ,,interpretate gi ca o formd extremi de pietate fafd de zei, deuotio (...) in perioada imperiali spectacolele de gladiatori ajung sI reprezinte una dintre cele mai apreciate forme de divertisment, la care participd toate clasele sociale" ($tefan, 2016, p. 193). Nicio analizd a jocului nu poate fr Jdcutd frrd a invoca lucrarea devenitl clasicd a istoricului gi filosofului Johan Huizinga, Homo ludens, publicati in 1938 in limba olandezd, in leg[tur[ cu momentul inilial al apariliei jocului in istoria umanit6fii. Autorul consideri cb ,jocul este mai vechi dec6t cultura, pentru c5 noliunea de culturS, oricAt de incomplet ar fi ea definitI, presupune in orice caz o societate omeneascS, iar animalele nu l-au aqteptat pe om ca s[ le invele sd se joace. Ba chiar se poate aftma, frrd risc, cd civllizalia omeneascd nu a addugat nicio caracteristicd esenfiald noliunii generale (...) Chiar qi in cele mai simple forme ale sale qi chiar in viala animalelor, jocul este mai mult dec6t un fenomen pur fiziologic decAt o reacfie psihicd determinat[ pur fiziologic. El dep[Eeqte ca atare limitele unei activitdli pur biologice sau cel pufin pur frzice. Jocul este o funcJie plind de tilc" (Huizinga,2012, p. 39). 15

Gabriel Liiceanu, in prefala lucrbrii lui Huizinga, este de pdrere c6 acesta ,,a plasat istoria jocului pe linia marilor evenimente ezoterice ale omenirii, pe care generafiile urmdtoare le-au inregistrat ca artd, literaturd, infelepciune _ culturd spirituald in general; agon spectacular, asezatdeasupra lumii

obignuite gi generdnd plus-produs spiritual" (Huizinga, 2012, p. lg). Maitdrziu, in anul 1958, Roger caillois, scriitor qi antropolo gfrancez,autorul

volumului clasic Jocurile si oamenii, publicat in Fran{a, emite o teorie care sugereazd un ,,transfer prin care un obiect sacru trece la stadiul de juc6rie: la origine, jocurile aparfin universului ritualic, dar apoi se indep6rteaz1 de acesta; jocul devine un rit frrd' mit, adicl un ritual. Jocul cu mingea, stramogul fotbalului, a fost ini{ial un rit Maya legat de miturile cuceririi cerului, iar mizajocului, mingea, reprezenta soarele. Masca este exemplul cel mai semnificativ in aceasta privintd - trecerea acestui obiect sacru universal la stadiul de jucirie reprezintd o schimbare radicald in istoria civiliza[ieiumane.

in India vedic6, vom gisi implicatiile sacre ale jocului leagdnului, ce este asociat cu ploaia, cu ideile de fecunditate gi de renagtere ale naturii. primivara, se leagdnd in mod solemn Kama, zeul iubirii, gi Krishna, protectorul

Nu sunt

vacilor

uitate-

sacre.

nici jocurile grecilor, dedicate divinit[1ilor gi acompaniate

de

sacrificii qi procesiuni (...). Jocul este o afacere serioasd pentru mulJi g6nditori care au meditat asupra lui (...), in mod specular muncii oamenilor cozeli se pozifio_ neazi jocul zeilor cu oamenii! (...) in India vedic[, zeitiltrile (denumite sura si deva, sunt obiectul unui ritual sacrificial serios) se joac5, iar jocul 1or este rrea1ia,, conseryarea sau distrugerea lumii (...). i" India contemporani, in cadrul progra_ mului urban de bhaiana (c6ntec colectiv de imnuri), dansul lui Krishna este numit lila {6lumd), iar participantele se joacd ca fiind pdstori{ele (Gopi) zeului Krishna cu care glumesc. Jocul lor erotic are insd profunde implica{ii mistice, precum in Cdntarea cdntdrilor (.'.). Jocul ritualic devine teribil de serios atunci cdnd,vizeazd, jocul lui Dumnezeu insuqi cu inima omurui" (Bulboacd,20r5,pp. 3 - g). 1.1.4. Jocul tn Evul

Mediu

tn perioada Ewlui Mediu, copillria qi jocul sunt caracte izate de teoriile,

uneori contradictorii, pe care le reglsim in literatura istorica, qi de pozifiile binare implicate de aceasta. ,,Este uqor si ezili intre a-i considera pe copii fie mici ingeri, fie mici demoni sau intre a te simli obligat sd protejezi un copil u t" teme cd vei !i ft epuizal de acesta" (Heywood, 2017,p. 59).

De asemenea, ovidiu Drimba afirmd cd, in documentele medievale, nu se regisesc informa{ii legate de educalia adecvat[ vdrstei copilariei, deoarece ,,civiliza[ia medieval[ - spre deosebire de cea anticd o., p"r."pea diferenla existentd intre lumea copillriei qi cea a adullilor,, (Ig90,p. 667).

Ca acestuia

si

trecem dinspre specificul jocului in Antichit ate la particularitilile in Ewl Mediu recurgem la opinia lui clapardde (1975,p.93) fa!6 de 16

a" este de pdrere

ci

acesta ,,a

,oterice ale omenirii, pe care

atur6, inlelepciune - culfurd a lumii obignuite qi generdnd

;i antropolo

g fr ancez, autorul

Franla, emite o teorie care ece la stadiul de jucdrie: la ri se indep[rteazd de acesta; mingea" shdmoqul fotbalului, :ii cerului, iar miza jocului, I mai ssmnlficativ in aceastd radiul de jucirie reprezintd o

: jocului leagdnului, ce

este

ere ale naturii. Primdvara, se ra" protectorul vacilor sacre.

initifllor qi acompaniate

de

5 pentru mulli gdnditori care nmenilor cu zeli se pozitriotElile (denumite sura Si deva,

r, iar jocul lor este uealia, emporani, in cadrul progralansul lui Krishna este numit >ri1ele (Gopi) zeului Krishna mplicafii mistice, precum in le serios atunci cdndvizeazd

\2015,pp.3-8). rnt caracterizate de teoriile, storicS, qi de poziliile binare dera pe copii fie mici ingeri, i un copil Ei a te teme cd vei :umentele medievale, nu

se

i copil[riei, deoarece,,civilipercepea diferen{a existentd

rtichitate la particularit5lile ardde (1975, p. 93) fald de

semnificafiile copiliriei de-a lungul istoriei omenirii, exprimati

in

lucrarea

Psihologia copilului ;i pedagogia experimentald: ,,anticii, care din multe puncte de vedere aveau o mai justi conceplie dec6t noi cu privire la viald, acordau jocurilor in educafie locul de onoare (...). Mai tdrziu insb, in Elul Mediu, sub influenla eredinfelor religioase r[u inlelese, a inceput o cruciadd impohiva a tot ce putea aduce bucurie in via!6 (...) Ei jocul copiilor a fost cuprins in acest dSunltor ostracism". O opinie pa4ial convergentl cu cea exprimatd de Clapardde este gi aceea a lui Emil Piun, care afirmi cd ,,Din punct de vedere pedagogic, Evul Mediu constituie o perioadd relativ siracb in idei pedagogice propriu-zise, dar bogat5 in privinla preocupdrilor referitoare la qcoald qi la organizarea educali ei" (2017 , p. 32). Interesanti si provocatoare ni se pare teoria lui Philippe Arids (1914 - 1984), un excentric istoric francez, care s-a ocupat cu acribie de istoria copilSriei in lucrarea L'enfant et la vie familiale sous l'ancien rdgime, publicatd in amtl 1962, supusd unor critici severe, conform c[reia in Evul Mediu copiii erau privifi ca niqte mici adu{i. Prin urmare, nu se poate vorbi despre copilSrie in lumea medievalS. in aceastl perioadb copilbria era o etapd riscanti, care trebuia dep6qitd rapid Ei care nu merita sd fie valorizatd. Copiii,,se alSturau adul,tilor in jocuri gi distracfii qi, fie cE erau curteni, fte c6, erau muncitori, ei practicau o meserie, aruncdndu-se in rutinele zilnice, triind qi muncind cu cei care ajunseseri deja meqteri" (Heywood, 2017, p. 25). Totuqi, existau qi opinii conform cdrora, ,,in timpul Elului Mediu timpuriu, s-au auzit voci rdzlele din mdn[stiri lSuddnd copildria. in acest moment, opiniile erau foarte impdrfite: fie copiii erau canalele influenfei diabolice, fie ale influenlei divine" (Heywood, 2017,p. 6l). Din lucrarea Evul Mediu occidental a medievalistului german Hans Peter Von Peschke reiese ci primii qapte ani de viald ai copiilor din Evul Mediu sunt prezentali diferit fa!5 de teoria lui Arids: ,,deoarece pdnd in al qaptelea an de viafd, copiii nu aveau prea multe de ftcut in gospoddria pdrinlilor, aveau suficient timp sd zburde pe afard" (2005, p. 19). Referitor la implicaliile ludusului in cultura Evului Mediu, Huizinga afirmb: ,,Yia!a medievald este plini de joc: un joc popular zglobiu, nebunatic, plin de elemente pdgdne, care gi-au pierdut semnificalia actlualitdtii, s-au prefrcut in simple glume, apoi jocul cavaleresc pompos qi solemn, jocul rafinat al iubirii curteneEti Ei inc[ o serie de alte forme" (2012, p. 285). Majoritatea jocurilor agreate de copiii acelor vremuri se pistreazd qi

in zilele noastre: intreceri de ghicitori qi c6ntece, de-a prinselea, de-a v-afi ascunselea,

inc[ieriri intre biiefi, jocurile cu bile sau titirezul. Chiar dacd cei doi autori au pdreri diferite despre primii gapte ani, vdrsta adolescenlei are unele caracteristici comune: ,,copiii cu vdrste mai mari sau adu{ii nu aveau timp de jocuri, pentru cE lucrau at0ta timp cdt era lumind afard, seara igi permiteau probabil un joc de table. Duminica qi in zilele de slrbdtoare, jocurile se mutau in aer liber Ei se pot compara cu popicele din zilele noastre" (Peschke,2005, p. 19).

L7

h. Jocurile Europei medievale au fost, in principal, aceleaqi cu

cele are Egiptului: zarui, knuckrebones (oc de origine anticd,lucaf de regulr cu cinci obiecte mici), dame etc' Despre preocuparile ludice ale soliei regeluicarol al vl-lea al Franlei, afldm din lucrarea copilul siiocul:,,in secolul al xrv-lea, in curtea reginei Franlei, Isabela de Bavaria se amuza cu befigoare de marocc,o,, (ch6teau, p. i3g). cu toate cd origineajocului de crr{i nu este cunoscutd, se pare cd debutul acestuia ar fi aparlinut Ewlui Mediu si ,,era rezewatadulfror qi practicat de regi,, (ch6teau, 1967,p. 139). Ideea centralS suslinutd de majoritatea medievaligtilor este cd in Ewl Mediu copilSria qi implicit jocurile nu erau considerate prroritag ale acelor vremuri, iar aceasti limitare poate fi pusd pe seama faptului cd introducerea copilului in lumea adulfului se reariza de timpuriu, astfel c5 perioada copilariei, asa cum o percepem noi astdzi, apfiinea inilierii pentru vdrsta adultr. Uralt -oiiu al lipsei dovezilor clare fald de copillrie qi activitilile specifice acesteia este qi.raairu atractivitate a autorilor medievali fald de vdrsta aduite, mai mult ,,sursele medievale erau adesea vagi atunci c6nd era vorba de estimarea vdrstelor, fiind prinse in ambiguitrlile ce se asociaz[ limbajului din acest domeniu,, (Heywood, ZOtl,p. ZSy. 1.1.5. Jacul tn Rena;tere sau rena;tereajocului Renaqterea a fost perioada care a adus in prim-plan sensibilitatea fa16 de copir qi de copildrie qi a marcat triumfur umanismurui ;i ai unei noi conceptii despre om,

vdnft ca o fiinfr liberd, autonom[ qi creativ[. ,,Educa[ia

u 3r*t un rol esenfiar in gdndirea Renagterii. Tratatele qi experimentele educalionale au proliferat _ de la vittorino da Feltre ra Instruirea unui prinla lui Erasmus. Idealul lor, menlin6nd ?n acelaqi timp bazele instruirii creqtine, era de a dezvoltaatdt talentele mentale, cat si

cele frzice" (Davies, 2016,

p.

424).

Instifutia qcolar[ qeatd de da Feltre casa giocosa, , va rearizaun echilibru intre exerciliile fizice qi cele intelectuale prin adaptarcacelor qapte arte liberale la ,,noile cerinte" (Stanciu, 1977, p. 79), iarjocul era folosit dr"pi ,."o-pensd pentru elevii care realiza.o cu succes sarcinile de invdfare; pedeapsa co orala exclusi. un alt reprezentant de seamd al Renaqterii, Erasmus din Rotterdam, respec_ tdnd direcfia umanizdrii qi a formrrii omului, intr-una dintre lucrdrile cu caracter pedagogic' La civilite pudrile, evidenliazd respectarea particularit[lilor individualq astfel cd ,,incrinafiile copilului se dezviluie joc,,iErur-u. in apud Stanciu, 7977, p. s3). in lucrarea Despre obiectere de invdJdmdn, ruu'Luis vives, un apropiat a lui Erasmus, fundamenteazdteoiasa pedagogi ii atribuie mamei un rol determinant ?n educafie: "Jp"b*psihologice qi ,,procezul de invdlnm'nt va trebui si inceapd de la o vdrstd fraged6, sub joc.

#

formd de Mama sd-r invele pe copil literele cu ajutorul jocului. Totodati, jocul este gi un mijloc de a cunoaste

-:%1il::il1""':i.,f*lT;il#*",*,moderne,u"o,o;;;:"" pedagogice ,,un rol important jocului, care 18

-

aprecia el

-

d6 corpului miqcare, iar

I

l l

aceleaqi cu cele ale Egiptului:

reguld cu cinci obiecte mici), ui Carol al Vl-lea al Franlei,

-leq in curtea reginei Franfei, (ChAteau, p. 138). Cu toate cd lebunrl acestuia ar fi aparlinut :gi" (Chdteau,1967, p. 139). istilor este cd in Evul Mediu rritigi ale acelor vremuri, iar Foducerea copilului in lumea pildriei, aEa cum o percepem alt motiv al lipsei dovezilor r este gi vddita atractivitate a ursele medievale erau adesea nd prinse in ambiguitifile ce 2017,p.35).

an sensibilitatea fa\d, de

copil

rnei noi conceplii despre om,

6ia ajucat un rol esenlial in rlionale au proliferat - de la rus. Idealul lor, men{indnd in r

atAt talentele mentale, cdt qi

va realtza un echilibru intre n 5apte arte liberale la ,,noile ryt recompensl pentru elevii '.

orporald era exclusd.

mus din Rotterdam, respecr dintre lucrdrile cu caracter rea particularit6lilor indivi-

oc" (Erasmus apud Stanciu, imdnt, Juan Luis Vives, un ogica pe baze psihologice Ei esul de invdfdmAnt va trebui Mama s6-l invele pe copil

un mijloc de a

cunoaqte

rne, acordd in scrierile sale :l - di corpului miqcare, iar

spiritului recreare qi agerime (...) stimuleazd, nevoia de viali in colectivitate, dezvolt6 ini{iativa, perseverenfa." (Stanciu, I9i7, p. 141). Conlinutul ideilor specifice Renaqterii gi raportarea acestora la spiritul ludic este caracterizatd de Huizinga astfel: ,,Dac[ a existat vreodatd o elitd conqtientd care, compldcdndu-se in autoizolare, sb incerce si inscrie viala intr-un joc al desdvdrqirii configurate, atunci cu siguranfi cd aceea a fost elita Renaqterii (...) intreaga atitudine spirituali a Renaqterii este cea a unui joc. Renaqterea trezegte cele doui configurdri prin excelenfd ludice ale vielii, pastorala qi cavalerismul, la o noui via![, adicd,la o via!6 literard gi festivd" (2012,p.286). in locari serio, Culianu, un veritabil maestru al interpretdrii textelor, dimensioneazd jocul ca simbol al gdndirii renascentiste ;i il considerd,,ambiguu, melancolic prin excelenfd, dar qi exaltant, din pricina imensului prestigiu al copilului Dionysos care joacd dame" (2017, p. l7).El afirma cd misterele lumii nu pot fi deslugite dec6t printr-o abordare ludicd, ,,a juca jocul lumii" (201i , p. 9). perioada Renagterii este caracterizatd de un joc serios, in sensul in care ,,nu vom putea infelege conlinutul jocului ftrd sd ne raport6m chiar la conlinutul Renaqterii, adicd la scopurile qi metodele Artei" (2017,p. l7). Renasterea a promovat o noud concepfie fa!5 de gtiinfS, fald de drepturile omului, fa15 de societate gi fa!6 de educalie si a generat o adevdratd revolulie intelectuali gi artisticd. Umaniqtii au promovat libertatea de a g0ndi, ,,increderea in forfa personaliti{li umane, in rafiunea uman6, in recunoasterea dreptului omului la bucuriile oferite de via!6, la fericire aici, pe p[mAnt" (Stanciu. 1977, p. 76). Un astfel de context a devenit favorabil gi fertil reconsiderdrii qi renagterii jocului, dupd perioada Er,rrlui Mediu, in care acesta nu a fost privit ca o prioritate a libertdlii de manifestare a copilului gi implicit a dezvoltdrii armonioase a personalitdlii.

in epoca modernd ;i contemporund in aceastd perioadi, jocul se reg[seqte din ce in ce mai frecvent printre preocupirile multor teoreticieni qi practicieni, in consecin!5 qi industria de jucirii a inceput si se dezvolte qi sd le ofere ,,celor mici inova{ii, precum jocurile de societate, mici seturi de unelte qi puzzle-uri, precum Ei jucdrii tradifionale. Francezii au o datind indelungati in producerea de cdrli de joc cu informalii pe teme geograftce, istorice, precum si clasice" (Heywood,20l7, p. 158). Friederich Froebel este primul pedagog care enun![ o teorie sistematici a educaliei copilului de vArstd preqcolard Ei cel care dd denumirea de Kindergarten (grddina de copii) primei institulii pentru educafia copiilor mici. ,,La copil, tendinla inndscutd spre activitate se manifestd sub formd de joc. in conceplia lui Froebel, jocul nu constituie numai un exercifiu pentru int6rirea {rzicd a copilului, ci gi pentru dezvoltarea lui psihic6" (Stanciu, 1977 , pp.256 - 25i). 1.1.6. Jocul

19

in anul 1862,

L-J. Rousseau publicd revolulionara lucrare Emil sau despre care ,,accentueazd importanla copiliriei in dezvoltarea uman6, considerand cd jocul {ine de naturaumand, put6nd fi un mijloc de educaJie extrem

educalie

in

de eficient" (Bonchiq, 2014,p.24).

In

jurul anului 1900 apar reaclii vehemente fap

de rigorismul educaliei tradiUna pledoariile dintre efervescente, degi intr-o formi literard, a fost cea a fionale. scriitoarei suedeze Ellen Key in lucrarea Secolul copilului. Majestatea sa copilul. Acesta se cuvine sd aibS deplind libertate de manifestare in orice activitate p" o desftqoarS, avdnd astfel posibilitatea si ia contact direct cu viala qi realitaiea."ur" Edouard clapardde, reprezentant al curentului Educalia Noud, conturat in primul deceniu al secolului al XX-lea, dar cu ,,un puternic impact in pedagogia celei de-a doua jumdtdfi" (Albulescu, 2008, p. 1a0) a acestui secol, a construit o teorie psihologici cu privire la educalia funclionald, bazatd, pe de o parte, pe trebuin!6, perceputd ca motiv al conduitei noasffe, iar pe de altd parte, pe joc. in concepfia autorului, principala trebuinld a copilului este jocul, vdztt ca mobil al acliunii in qcoalS, dar gi in viafd. Astfel cr, ,,oricare ar fi lucrarea pe care voili sd o indeplineascl copilul, dacd ali g6sit mijlocul de a i-o prezenta astfel incdt el s-o primeasci ca un joc, ea va fi capabild s[ elibereze in favoarea sa comorile de

energie ale copilului" (Clapardd e, 197 3,p. I 3 1 ). Saracho qi Spodek (1998, apud. Santer, Griffiths, Goodall, 2007,pp.4 _ 5) descriu doud abord[ri pentru analiza jocului in secolele al XIX-lea qi al XX-lea, una clasicd qi alta modernS. in teoriile clasice, preocuparea era explicarea motivului pentru care jocul exist6, iar explicafiile au inclus: teoria relaxdrii, in care indivizii reincarc6 energia pe care o epuizeazd in munc6 - prin unnare, jocul este

relaxare qi o sursd de energie, inainte de a incepe din nou activitatea; teoria surplusului de energie, care, spre deosebire de teoria relax[rii, a privit jocul ca mijloc de eliminare a excesului de energie, astfel incdt jocul a fost considerat un comportament instinctiv, fbrd un scop imediat; teoria recapitularii, potrivit c5rreia indivizii parcurg dezvoltarea personald, in paralel cu experienlele rasei umane, jocul fiind o modalitate instinctivi de pregdtire a copiilor pentru viafa adultd. Spre deosebire de teoriile clasice, perspectivele dinamice moderne incearci sd explice confinutul jocului. Teoreticienii care au adoptat aceste perspective sunt Freud, Piaget gi Vigotski. Din perspectiva psihodinamicd (Freud, Frikson qi Isaacs), copiii comunicd qi elimind anxietSlile qi temerile lor dacd sunt aduqi la un nivel de conqtiinld" care poate fi, apoi, articulat prin joc. Din aceastd perspectivd, limbajul copiilor in joc este privit ca paralel cu limbajul folosit de adulli in psihanalizE. Piaget a fost interesat de g6ndirea copiilor ;i de modul in care acegtia s_au dezvoltat. El afirmi cd ei igi construiesc cunoqtinlele printr-un angajament activ cu mediul. Aceasta este perioada istoricd favorabild dezvolt[rii, demersurilor teoretice, dar qi experimentale focalizate pe joc, este momenful in care acesta constituie 20