O Scrisoare Pierduta-Schema [PDF]

Zitiervorschau

O scrisoare pierduta Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale :  un mare clasic al literaturii romane  operele sale dramatice au o deosebita valoare artistica  noutatea absoluta a comediei „O scrisoare pierduta” consta in calitatea comicului care se invecineaza cu tragicul (vezi marturisirea lui Caragiale „vad enorm si simt monstruos”) Caracterul operei:  este o comedie realista pentru ca: - reflecta in mod veridic realitatea - este inspirata din evenimentele politice ale anului 1883 - intriga este o falsa problema - personajele, construite intr-un registru comic, intruchipeaza tipologii - stilul este parodic, exagerand ridicolul  este o comedie totala in care comicul de moravuri se asociaza cu cel de situatii, de intriga, de limbaj si de caractere Titlul:  fixeaza intriga, iar prin repetarea situatiei, scrisoarea de amor semnifica coruptia si compromisul Tema:  degradarea vietii publice si private prin surprinderea unei batalii electorale  Alte teme: coruptia politica, lupta pentru putere, imoralitatea familiala. Indicele temporal si spatial:  spatiul actiunii este obiectiv, limitat („capitala unui judet de munte”)  spatiul scenic este puternic simbolizat: primele doua acte au ca decor anticamera casei prefectului (deci, spatiul privat unde se iau, de fapt, deciziile politice), sala mare a primariei in actul trei, spatiu public al aparentelor, dublat de un spatiu al „culiselor”; ultimul act: gradina familiei Trahanache (spatiu privat care il continua pe cel public)  timpul real - este limitat la trei zile (11-13 mai 1883)  precizarea ambigua „in zilele noastre” da posibilitatea regizorilor sa actualizeze acest timp Structura compozitionala:  este clasica: 4 acte cu 9, 14, 7 scene  formula dramatica include:  structuri traditionale:  succesiune cronologica  tehnica acumularii situatiilor(tehnica bulgarelui de zapada)



tehnica inlantuirii evenimentelor

 structuri moderne:  simetria situatiei scenice (pierderea repetata a scrisorii)  consumarea intrigii inainte de ridicarea cortinei  instalarea ex-abrupto a conflictului

Conflictul:  este derizoriu si consta in lupta de interese care se da intre doua grupari ale partidului de guvernamant, pentru fotoliul de deputat Personajele:  se incadreaza intr-o tipologie comica, avand o trasatura dominanta de caracter  Caragiale isi construieste personajele prin:  comportament  particularitati de limbaj  nume  imbinarea elementelor de statut social si psihologic Zaharia Trahanache:  depaseste tiparul clasic al naivului incornorat, pentru ca se dovedeste un politician abil  are o pozitie sociala privilegiata (presedinte al multor „comitete so comitii”) si un statut politic important (presedintele local al partidului de guvernamant)  are o autoritate recunoscuta de toti si se bucura de respectul acestora („venerabilul”)  prin firea sa calma si ticul verbal „aveti putintica rabdare”, castiga timp de reactie si isi intimideaza adversarii  regizeaza farsa alegerilor, mergand pana la falsificarea voturilor  prietenia cu Tipatescu sta sub semnul sloganului „ enteresul si iar enteresul”  in privinta relatiilor familiale este un personaj echivoc, criticii numindu-l fie „incornoratul simpatic”, fie sotul care tolereaza adulterul  dupa amenintarea lui Catavencu, nu isi pune problema despartirii de Zoe, ci doar pe aceea a pierderii capitalului de influenta, de putere politica  pentru a impiedica publicarea scrisorii de amor, cauta o arma de contrasantaj, convins fiind ca nu exista politician necorupt  comicul de limbaj este o modalitate de individualizare a personajului: formele gresite ale cuvintelor, repetarea unor fraze inprumutate de la fiul sau „de la facultate”, erorile de exprimare (unde nu e moral, acolo e coruptie si o sotietate fara printipuri va sa zica ca nu le are!”) si ticul verbal („aveti putintica rabdare”) tradeaza incultura personajului si contrasteaza comic cu pretentia de eruditie

 numele sugereaza zahariseala (Zaharia) si faptul ca poate fi modelat usor (trahana= coca moale) de catre Centru si, mai ales, de Zoe

Tipuri de comic:  comicul de moravuri vizeaza viata de familie si cea politica  comicul de caracter evidentiaza moravurile pe care Caragiale le satirizeaza in tipologiile conturate: incornoratul (Trahanache), adulterina (Zoe), demagogul (Catavencu), imbecilul (Farfuridi), servilul (Pristanda), idiotul, ramolitul, santajistul (Agamita Dandanache)  comicul de situatie se refera la evenimentele care provoaca rasul: triunghiul conjugal, aparitia lui Agamita Dandanache, pierderea repetata a scrisorii  comicul de limbaj este principala modalitate de construire a personajelor: erori de exprimare, forme gresite ale cuvintelor, ticuri verbale...Personajele exceptate: Tipatescu si Zoe