Notiuni de Tehnica Ortodontica [PDF]

Zitiervorschau

11

CAPITOLUL I NTOGENEZA APARATULUI DENTO-MAXILAR Ontogenia reprezinta modificarile unui organism, morfologice ~i I 1111c~ionale, de la stadiul de cclula pana la moarte, prin procesul imbatranirii. < >11togenia repeta filogenia" sintetizeaza Haechel in 1936, pentru ca, daca I1I(1gcnia studiaza viata regnului animal sau vegetal pe scara evolutiei, ontogenia · l11diaza viata unui organism.

1.1 Etapele evolupei ontogenetice Ontogeneza aparatului dento-maxilar cunoa~te 3 etape, fiecare cu p.1rt iwlaritatile sale, legate rnai ales de influenta factorilor ce intervin In p1 occsul evolutiv: A. ORGANOGENEZA intre 0 - 12 saptamani intrauterin (i.u.), include: a. stadiul de ou (0 - 2 saptamani i.u.) h. pcrioada embrionara propriu-zisa (2 saptamani - 12 saptamani i.u.) B. MORFOGENEZA (4 luni i.u. - 16 anj postnatal) a. pcrioada intrauterina (4 luni i.u. pana la nastere) h. perioada postnatala (de la nastere pana la 16 ani sau chiar mai tarziu, tpmximativ 21 de ani - dupa Bratu ~i colah. - 1997) C. MODELAREA (de la 16 ani pana la moarte) lntre aceste ctapc nu exista o delimitarc stricta in limp, in special lntrc p11111elc doua perioade; cle se intrepatrund si sc intcrconditioneaza rcciprm: lntr· , , masura variahila. Elcmentul initial al viitorului embrion este reprezentat de cclula - ou, 1oultata din unirca celor doi gamcti (masculin ~i fcminin) care 1ncepc imcdia1 s 1 sc multi pl ice, trecand prin r:11elc de morula, hlastula, gastrula. Aceast. /\IH'l!RILE BR/\.NHIALF $1 DF.ZVOLTAREA l\IUGURILOR FACIALI (DUPA BRATU)

1 •w1i:1arca branhiala dureaza foartc putin, terminandu-se cam in a 35-a zi d 1 p.11 i\ ia 1:ian~urilor interbranhiale. Aceasta se realizeaza prin patrunderea 1111 I••• 111l·zodcrmale 'intre celulcle epiteliale pana la disparitia eelor din urma, 111 11 1111 doar din loc In Joe insule de celule epiteliale. Acest proces, cunoscut 11 d 1111111in.:a de mc:JOdermizatie, reprczinta, In esenta, unirea (coalescenia) It di 111 1 l'ormatiuni ailate In contact. Daca acesl proces nu se realizeaza sau se 1111 111 partial apar goluri intrc mczoderm si cpitcliu, care conduc la aparitia 111111111 1\iilor (dcspicaturi) congenitale.

111

1.1.2. /)ezvoltarea fetei. Mugurii faciali I 111111arca 1:ii UC.lVOltarca fctci incepe in saptamana a IV-a, cand

ului apar mugurii faciali: cranial: fronto- na.1:al: formeaLa plafonul slomodeum-ului; de o partc ~i 1k alta sc gascsc placodclc olfactive; lateral: muguri maxilari (2): limitcaza lateral stomodeum-ul; caudal: mugurii mandibulari (2): formcaza planseul stomodeum-ului; 11 d1 cu1 sul l'ormarii fctci (luna a 11-a), in jurul celor doua placoue olfactive, 11 111 11· frontal trimitc prclungiri In jos, care se ingroasa la extremitati,

t 111

FIG. 5.

DEZVOLTAREA ARCURILOR BRANHIALE

Din primul arc branhial, denumit si arc mandibular, sc dczvolta mandihul In lntregime si o mare parte din maxilarul superior (fig. 6).

d1

m jurul

lllll

11 lrlllllld 111/l}.:L!rii llflzrtfi: 2 muguri 11anlli intcrni (du pa unii cxista un singur mugurc nazal intern sil uat median, strahatut trn111ilrn'iu de un ~ant vertical 2 111ug11ri nazali . ll: rni (ligura 2)

I (l

17

MCJxilarul superior sc formcC11~1 din rnugur ii niaxiluri .~i mugurii 1w1 ti intcrni, iar mandihula prin coalcsccnia cclor doi muguri mandihulari. Epitcliul care acopcra cclc doua arcuri maxilCJrc formcan1 o linic ti dcnsificare, care apoi sc invagineaza In mczodcrm - lama cpitcliala primiti\ .i care va duce la fonnarea vestihulului cavitatii hucalc ~i a hut:clor. Fiecare mugure mandibular fuzioneaza cu mugurcle maxilar corcspun1a111r pc o distanta mica, lirnitand dimcnsiunilc cavitatii hucalc ~i contrihuiml 11 formarea obrazului (fig. 7). FOSETA OLFACTIVA

t

MUGURE -+ MANDIBULAR

~

MUGURE MANDIBULAR

~

I

1/ 1111/

, .,,,.,mdar - situat poskri01 c..lc eel prirnar (din rcgiunca gaurii

I osh.'rior) sc li.irmca1tia sunt volumino~i. 111 ... n\ia parodontalii descrie o concavitate evidenta catre planul de ociuLic, dl l11nitand irnpreuna cu inaltimea dintelui un triunghi interdentar cxtrcm de l.l\orahil ancorarii. p1uintii o morfologie caracteristica a fetclor verticale a~a-numitcle , rl'lrntivita~i anatomice" care permit alegerea oriciirui tip de ekmentc de 11u.:orarc (divcrgcnta sprc ocluzal a fctelor aproximale ale dintilor Iatcrali, 1011clc suhccuatorialc) sau o po.1i~ionarc corecta a elemcntelor de actiunc (In 1x·cial rcsorturilc auxiliarc 1n rcgiunea frontalii). I )iniii tcmporari okra posihilitati red use de rctcntie aparatelor ortoJonticc In 1 1pu11 cu succcsionalii lor, avand lmlltime coronara mica ~i o anatomic mai putin re ll·11ta, mai ales rx: ll.·(dc H .rt 11.:al1.,;; din acc.,tc considcrcntc, ca clcrncntc Jc 1111 nl'arl· in dcnti\ia lcmpornra s1111t r11"{ia/ cftnd n1spizii vcsl ihulari inferiori articukaza cu cusp1rn p.tlalinali surx:nori (l'i •. JO)

32

v

HG. 30.

0

v

LINGUALIZAT PARTIAL

FIG. 34. lNVERS TOTAL CU CONTACT DENTAR

• total: • cu contact dentar - cand dintii supcriori depa~esc dintii inferiori pastrand contact prin fotele orale (fig. 31) • fara contact dentar - cand intre fctcle orale ale dintilo superiori ~i cele vestibulare ale diniilor inferiori exista spa~i u . (fig. 32)

v

LJo

v

FTG. 31.

LINGUALJZAT TOTAL

n

F1G. 32.

CU CONTACT DENTAR

-

LINGUALIZAT TOTAL

CUINOCLUZIE

mver.~:

• partial: Ia care ~antu1 intercuspidian al dintilor laterali infcriori articuleaza cu cuspizjj vestibulari ai dintilor laterali. (fig. 33)

v FIG. 33.

0

INVERS TOTAL CU INOCLUZIE

La nivelul caninilor raportul poate fi: 11 , 11 tral - cand fata vestibulara a caninului inferior vine ill contact cu fa\a palatinala a caninului superior. . . /111;.:ualizat, cu inocluzie transversalcl, cand intre fata vestibulara a canrnulu1 inferior ~i fata palatinala a dintilor superiori exista un spatiu de inocluzic 1111 1'rs: Ia care fata orala a caninu1ui inferior vine in contact cu faia vestihularn 1 din\ilor superiori. 1111•1·n, cu inoc/uzie transversalcl: lntre fata linguala a caninilor inferiori ~i fa\a l''ilihulara a dintilor superiori exista un spafiu de inocluzie transversala. 1

I,a nivelul grupului incisiv: Sc analizeaza concordanta liniilor mcdiane, pnand cont de rncdiana 111 I ilarc1, de linia interincisiva superioara, de mcdiana mandibulci ~i linia 11111 incisiva inferioara. 11 , ,1111 al: linia interincisiva inferioara coincide cu cea superioara ~i median< 111.111dihulei cu mediana maxilara. ('a situatii patologice: . tf,•1·wrea liniei interincisiva superioarii fafa de mediana maxilara, dlnd pnn 1 1rac\ii precoce (incisiv lateral temporar, canin temporar) sau anodon\ii, 111cisivul central trece de linia mcdianaa tl1 1•1nea liniei interincisive inferioare fata de mediana mandibularii. ,/1• 1•1t'rea liniei interincisive inferioare fata de linia interincisivii superioartl. (l1g . 15)

INVERS PARTIAL

• total: apare foarte rar; cuspizii linguali ai din~ilor laterali inferiori articuleaza cu cuspizii vestibulari ai cclor superiori. Si rapoartelc inverse totalc pot fi cu sau fara contact dentar. (fig. 34)

l'l