Nisporeni Plan de Dezvoltare [PDF]

Zitiervorschau

Proiectul „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, nr. 2008/164-051 Finanţat de Uniunea Europeană

MD – 6401, or. Nisporeni, str. Ioan Vodă, nr. 2 Tel. +373 (264) 22650, Tel/fax.+373 (264) 22057 E-mail: [email protected]

Consiliul Raional Nisporeni

PROIECT

PLANUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI A RAIONULUI NISPORENI (2009-2012)

Nisporeni 2009

1

Abrevieri ADTM

Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova

ANAT

Asociaţia Naţională de Agenţii Turistice

APL

Administraţia publică locală

BL

Buget Local

BRN

Bugetul Raional Nisporeni

BS

Buget de Stat

BRT

Biroul Raional de Turism

CRN

Consiliul Raional Nisporeni

FEN

Fondul Ecologic Naţional

MCT

Ministerul Culturii şi Turismului

MERN Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale ONG

Organizaţii Neguvernamentale

OS

Ocol Silvic

IMM

Întreprinderile Mici si Mijlocii

PDT

Planul de Dezvoltare a Turismului

SND

Strategia Naţională de Dezvoltare

2

Autori Grupul Naţional de Coordonare Viorel Miron Dr. econ, expert în turism, preşedinte ADTM Veaceslav Guţuţui Managerul proiectului Marina Miron Expert în turism, ADTM Cornelia Cimbir Expert în turism, ADTM

Grupul Local de Coordonare Ion Munteanu Preşedintele raionului Ion Brânzilă Şeful Serviciuliui integrare europeană şi investiţii Petru Ionel Consilier raional, director executiv NisAgroinform Eudochia Munteanu Specialist principal al secţiei asistenţă socială

Consiliul Judeţean Iaşi Laura Păstrăvanu

Consiliul Judeţean Vaslui Mihaela Chircu

3

Introducere Planul de Dezvoltare a Turismului a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, finanţat de Comisia Europeană. Documentul a fost realizat în comun de către Grupul Local, constituit din funcţionarii Consiliului Raional Nisporeni, ONG-uri locale, fiind asistaţi de experţii Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului din Moldova, reprezentanţii Consiliului Raional Nisporeni, Consiliului Judeţean Iaşi şi Vaslui (România). Raionul Nisporeni include 23 de primării, în cadrul cărora sunt 39 localităţi: 1 oraş – Nisporeni cu o populaţie de 12,1 mii locuitori – centrul rezidenţial al raionului şi 38 sate, cu o populaţie de 52,8 mii locuitori. Suprafaţa totală a raionului constituie 62,9 mii ha. Raionul Nisporeni este atractiv vizitatorilor săi prin fondul forestier bogat, care poate fi utilizat în dezvoltarea turismului rural, al meşteşugurilor. Raionul este parte componentă a Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru”. Poziţia geostrategică constituie un factor pozitiv privind accesul, comunicaţiile şi comerţul, raionul fiind poziţionat la hotar cu Uniunea Europeană. Scopul Planului de Dezvoltare a Turismului (în continuare PDT) este de a determina potenţialul turistic şi de a identifica direcţiile de dezvoltare a acestui sector, a stabili acţiunile prioritare şi principalii responsabili de dezvoltare a turismului în raion. Destinatarii PDT sunt administraţia publică a raionului Nisporeni (de nivelul I şi II), antreprenorii din domeniul turistic şi ONG-urile ce promovează dezvoltarea locală. La elaborarea PDT au fost utilizate următoarele metode de cercetare: (i) chestionarea autorităţilor publice şi agenţilor economici din turism; (ii) colectarea, procesarea şi analiza datelor; (iii) interviuri cu deţinătorii de resurse turistice; (iv) diagnosticarea spaţiului rural după metoda PERT şi SWOT. Etapele activităţilor de elaborare a PDT au inclus: • Investigaţia preliminară – a constat în elaborarea, distribuirea şi completarea chestionarelor despre: (i) potenţialul general al raionului şi al localităţilor din zonele turistice identificate, (ii) structurile implicate în deservirea turiştilor, (iii) chestionare de sinteză a informaţiilor pe zone turistice, (iv) evaluarea calităţii resurselor turistice. La această etapă au fost colectate şi procesate datele relevante pentru elaborarea analizei. • Elaborarea analizei diagnostic şi fundamentarea delimitării a 5 zone turistice în cadrul raionului. La această etapă a avut loc caracterizarea detaliată a situaţiei economice generale, a sectorului turistic, a potenţialului turistic a celor 5 microregiuni turistice, piaţa turistică reală şi potenţială a raionului. Evaluarea calităţii datelor a fost realizată prin vizitele în teritoriul localităţilor din toate zonele turistice. • Elaborarea Planului de dezvoltare a turismului din raion. În urma realizării analizei şi identificării principalelor probleme, au fost stabilite şi promovate direcţiile strategice, acţiunile prioritare, costurile, responsabilii şi partenerii, sistemul de monitorizare al PDT. Planul integrează 31 acţiuni, unite spre atingerea scopului general de dezvoltare a acestui domeniu pentru perioada 2009-2012: „Crearea sectorului turistic ca domeniu economic în raionul Nisporeni”. Costul estimativ este de 1,68 mln euro. Autorii Planului de Dezvoltare a Turismului exprimă sincere mulţumiri primarilor, consilierilor raionali funcţionarilor publici, ONG-urilor şi antreprenorilor din domeniul turistic care s-au implicat activ în oferirea informaţiilor şi propunerilor în elaborarea acestui document.

4

1. Analiza resurselor turistice ale raionului Nisporeni Localizare geografică şi descrierea generală a potenţialului turistic Raionul Nisporeni face parte din regiunea frontalieră cu România, care concentrează în albia râului Prut şi a afluenţilor săi 36,6 mii ha ale fondului ariilor naturale protejate sau de două ori mai mult decât media pe republică (3,36% faţă de 1,96%). Nisporeni, Hânceşti, Glodeni şi Ungheni deţin o pondere de spaţii împădurite de cca. 66,9% din totalul zonei. Fapt care creează o bună oportunitate pentru valorificarea celor mai împădurite raioane prin turism. Raionul Nisporeni include 23 de primării şi are o populaţie de 64,9 mii locuitori. Suprafaţa totală a raionului constituie 62,9 mii ha, din care: terenuri arabile – 21,6 mii ha, plantaţii multianuale 8,6 mii ha, terenurile fondului silvic de stat – 15,4 mii ha; terenurile fondului apelor de stat – 1,6 mii ha. Raionul cuprinde 2,4 % din suprafaţa totală a Republicii Moldova, fiind învecinat la Nord – cu raioanele Ungheni şi Călăraşi; la Sud - cu raionul Hânceşti; la Est - cu raionul Străşeni; la Vest - cu raionul Ungheni şi cu judeţul Iaşi din România. Raionul este traversat de traseul de transport – auto internaţional: М 1 – Chişinău-Leuşeni. Relieful raionului este preponderent deluros. În localitatea Bălăneşti se află cel mai înalt punct geografic din Moldova, cu înălţimea de 429,5 m de la nivelul mării. Clima este continentalmoderată, deosebindu-se printr-un caracter instabil. Temperatura medie a aerului este egală cu +9 0C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie (-30 – 32 0C) şi maxim lunii iulie (+39, + 40 0C). Fagul, carpenul, frasinul, ulmul şi în special stejarul sunt principalii formatori ai pădurilor din Nisporeni, iar în fâşiile forestiere sunt prezente: cornul, păducelul, măcieşul, liliacul ş.a. arbuşti. Fauna este sărăcită numeric deşi este diversă: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veveriţa, mierla, porumbelul de pădure, gaiţa, cinteza, vulturul. Raionul Nisporeni este atractiv vizitatorilor săi prin fondul forestier bogat, care poate fi utilizat în dezvoltarea turismului rural, al meşteşugurilor. Raionul este parte componentă a Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru”. În zona raionului Nisporeni există un important şi diversificat potenţial turistic: 1) Potenţial natural 1.1 Resurse forestiere: 4 ocolurile silvice: Nisporeni, Cioreşti, Grozeşti şi Păruceni; 36 sectoare silvice şi 16 cantoane. 1.2 Arii protejate de stat (peste 4,52 mii ha teritoriu rezervat de stat): • Rezervaţii naturale de plante medicinale: s. Selişte (302 ha) • Rezervaţii naturale silvice: s. Selişte (302 ha), or. Nisporeni (3499 ha), Zberoaia (148 ha) • Rezervaţii peisagistice: Cazimir-Mileşti (571 ha), Vila Nisporeni (3499 ha) • Monumente naturale hidrologice (izvoare de apă minerală): Bursuc • Arbori seculari (grupe de stejar şi fag): Nisporeni, Selişte • Monumente geologice şi paleontologice: hârtop Nisporeni, fractura tectonică Selişte (240 ha), dealul din s. Bălăneşti (419,5 m). • Parcul dendrologic din Mileşti (8 ha). 1.3 Fondul cinegetic se întinde pe o suprafaţă de 18,2 mii ha. 2) Potenţial antropic 2.1 Monumente de cultură şi istorie: • Vetre străvechi: 8 din sec. XV, 1 din sec. XVI, 2 din sec. XVII. • 2 Curţi boiereşti din sec. XVIII- XIX • 2 Mănăstiri cunoscute Vărzăreşti şi Hâncu. 5

26 de biserici, majoritatea monumente ale arhitecturii. 2.2 Muzee: • 4 muzee locale de Istorie şi Etnografie. 2.3 Vinării: Nisporeni, Vărzăreşti, Mileşti, Şişcani. 2.4 Personalităţi marcante: o Maria Drăgan – celebră interpretă de muzică folclorică o Boris Cazacu – lingvist, membru corespondent al Academiei Române o Grigorie Adam – scriitor o Gheorghe Ţopa – interpret, artist al poporului Republicii Moldova o Mihai Curagău – actor, artist al poporului Republicii Moldova o Ştefan Petrache – interepret de muzică uşoară o Ion Negură – artist şi compozitor, maestru în arte o Tudor Zbârnea – artist, directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice o Iurie Stoicov – politician, deputat în Parlamentul RM •

Structuri de cazare a turiştilor:

• •

Hotele În or. Nisporeni activează din 2007 două hotele: ”Prietenia” cu 20 locuri de cazare (str. Alexandu cel Bun 47), ”La Natalia” cu 15 locuri de cazare (str. Alexandu cel Bun 102).

• •

Tabere estivale În raionul Nisporeni sunt 7 tabere estivale, din care 2 funcţionale (cu cîte 300-400 locuri fiecare): ”Mârzoaia” gestionată de DGÎTS, Vărzăreşti, privată

6

2.

Caracteristica microregiunilor turistice ale raionului Nisporeni

Raionul Nisporeni are o localizare specifică într-o regiune de frontieră cu cel mai înalt relief din Republica Moldova. Teritoriul raionului, în urma investigaţiilor în teren, a fost convenţional împărţit în 5 microregiuni turistice fiecare cu un specific aparte. Repartizarea pe zone turistice • • • • •

Microregiunea Nisporeni Microregiunea de Frontiera Microregiunea Nord-Vest Microregiunea Nord-Est Microregiunea Sud-Est

Metodologia repartizării este axată pe următoarele principii de repartizare: • Omogenitatea principalelor atracţii turistice (relief, bazine acvatice, suprafeţe forestiere) • Apropierea geografcă între localităţile vecine • Componente tradiţionale comune • Acces la infrastructura comună • Relaţii de socio-economice tradiţionale între localităţi • Conectarea la aceleaşi căi de acces în microregiune Tabel general al localităţilor (datele 2008) Denumirea comună

Nisporeni Vărzăreşti

Sate în Nr. locuitori componenţă Microzona Nisporeni Nisporeni Vărzăreşti Şendreni 3

Total Ponderea microzonei în raion, % Bărboieni Bălăureşti Grozeşti Zberoaia Marinici Călimăneşti Total Microz.Frontiera

Microzona Frontiera Bărboieni Bălăureşti Grozeşti Zberoaia Marinici Heleşteni Călimăneşti 3

Ponderea mz în raion, % Brătuleni Boldureşti

Valea Trestieni

7

Microzona Nord-Vest Brătuleni Cârneşti Boldureşti Băcşeni Chilişoaia Valea Trestieni Isăicani

Suprafaţa totală, ha

14700 6675

9203 5669

21375

14872

31,08

25,38

904 2552 1627 1850 2599

1189,34 1687

1023 10555

191,2 5494,54

15,35

9,38

2233 593 4246

2383

2053

2173

216 2211

3267

Luminiţa Odobeşti Selişteni Soltaneşti 11

Soltaneşti Total N-V Ponderea în raion, %

Microzona Nord-Est Mileşti Bălăneşti Găureni Vânători Ciuteşti Valea Nârnovei Cioreşti Vulcăneşti Selişte Păruceni 10

Mileşti Bălăneşti Vânători Ciuteşti Cioreşti Selişte Total N-E Ponderea în raion, % Bursuc Iurceni Cristeşti Bolţun Şişcani

Total S-E Ponderea în raion, %

Microzona Sud-Est Bursuc Iurceni Mârzoaia Cristeşti Bolţun Corneşti Şişcani Drojdieni Odaia 9

1562 10687

1243 9066

15,54

15,47

3045 2932

4394 4218

1128 2035

1540 1639

4600

3756,02

3420

3826

17160

19373,02

24,95

33,06

1306 2300

1600 2107,16

1257 1156

1385 1571,76

2983

3122

9002 13,09

9785,92 16,70

Zonele Sud-Est, Nord-Est şi cea de Frontieră la nivelul numărului populaţiei şi a suprafeţei ocupate sunt relativ asemănătoare, iaz zona de Centru (Nisporeni) este cea mai populată şi zona Nord-Vest este cea mai mare ca teritoriu. Totodata prezenţa atracţiilor turistice în fiecare dintre aceste microregiuni permite organizarea sejurului turistic pentru o perioadă suficient de mare pentru motivarea dezvoltării aici a structurilor de cazare.

Peisajele raionului Nisporeni Raionul Nisporeni este unul dntre cele mai pitoreşti locuri din Moldova. Frumuseţea peisajelor este rezultatul alternanţei dealurilor mari (Bălăneşti – 429,5 m, cota maximă a Moldovei), un număr impresionant de hârtoape (hârtopul Nisporeni este cel mai mare din Moldova), suprafeţe mari împădurite (1/4 din teritoriul raionului), bazine acvatice (râul Prut şi afluienţii lui). Totodată şi suprafeţele acoperite cu vii şi livezi contribuie la imaginea pitorească a localităţilor rurale de aici.

Structura terenurilor raionului Nisporeni, 2009 Denumirea indicatorului

8

unit. măsură

Total

Ponderea,%

Total terenuri raion

ha

Terenurile cu destinaţie agricolă

ha

Terenurile localităţilor

ha

Terenurile fondului silvic

ha

Terenurile fondului apelor

ha

Terenurile fondului de rezervă

ha

62901,6 1 27893,4 8

100,00 44,34

7208,27 15404,5 7

11,46

1638,12 10252,9 6

2,60

24,49

16,30

În 4 ocolurile silvice la Nisporeni, Cioreşti, Grozeşti şi Păruceni sunt 36 sectoare silvice şi 16

cantoane. Cca. 85,6% din terenurile forestiere aparţin ÎS „Nisporeni Silva” care are în total 13184 ha, primăriile r-nului Nisporeni dispun de 1795 ha fond forestier, inclusiv 1451 ha codri şi 344 ha fâşii forestiere de protecţie. Cca. 91 ha fâşii forestiere de protecţie aparţin Ministerului Transporturilor în raion. Fondul cinegetic se întinde pe o suprafaţă de 18,2 mii ha, şi include şi terenuri neforestiere (vii, livezi, pârloagă, păşuni). La începutul anului 2008 pe teritoriul raionului au fost înregistrate 3 cerbi pătaţi, căprioare - 54, mistreţi – 16; iepuri de câmp – 4,5 mii, fazani – 120. Principalele concluzi referitor terenurile formatoare de peisaje pe microzone sunt următoarele: • Atracţiile peisajistice sunt repartizate aproape unform pe teritoriul raionului, fiecare microregiune avînd elementul sau dominant. • Mai bine de 50% din fondul finciar al raionului este concentrat în microzonele Nisporeni şi Nord-Est, care mai deţin şi peste 46% din terenuri agricole şi cca. 60% din fondul silvic. • Bazinele acvatice sunt repartizate aproape uniform în trei microzone – Nisporeni, Frontiera şi Nord-Vest. • Multe vii şi livezi sunt concentate în Centru, Nord-Est şi Sud-Est. • Cea mai redusă suprafaţă împădurită este la Frontieră şi dea lungul segmentului raional al automagistralei Chişinău-Leuşeni. Repartizarea terenurilor formatoare de peisaje pe microzone, (%) Denumire microzonă

Total

Intravilan

Terenuri agricole, total

Vii

Livezi

Păş, fâneţe

Păduri

Râuri, lacuri,

Nisporeni

23,76

28,41

23,16

24,38

23,21

20,24

27,12

21,82

Frontiera

16,49

15,16

19,50

15,22

13,07

16,61

10,78

24,26

Nord-Vest

17,96

14,42

19,09

7,62

7,31

25,06

14,52

20,88

Nord-Est

28,25

28,83

23,56

25,72

38,26

26,52

33,01

21,40

Sud-Est

13,55

13,18

14,69

27,06

18,14

11,57

14,57

11,63

Arii protejate de stat în raionul Nisporeni În raion sunt peste 4,52 mii ha teritoriu rezervat de stat, care conform legislaţiei este gestionat de APL şi alte structuri locale. În total sunt 7 tipuri de teritori rezervate: 3 rezervaţii naturale silvce, 2 rezervţii peisagistice, 1 rezervaţie de plante medicinale, mai multe monumente ale naturii, după cum urmează: • Rezervaţii naturale de plante medicinale: s. Selişte (302 ha) • Rezervaţii naturale silvice: s. Selişte (302 ha), or. Nisporeni (3499 ha), Zberoaia (148 ha) • Rezervaţii peisagistice: Cazimir-Mileşti (571 ha), Vila Nisporeni (3499 ha) • Monumente naturale hidrologice (izvoare de apă minerală): Bursuc • Arbori seculari (grupe de stejar şi fag): Nisporeni, Selişte 9

Monumente geologice şi paleontologice: hârtop-formă circulară de relief din or. Nisporeni – unul cele mai mari din Republica Moldova (200 ha), fractura tectonică din s. Selişte (240 ha), dealul din s. Bălăneşti (cel mai înalt din RM – 419,5 m). • Parcul dendrologic din Mileşti pe o suprafaţă de 8 ha, unde sunt plantaţi copaci încă din sec. XIX, având câteva exemplare unice pentru Republica Moldova (arborii „Adam şi Eva”, câţiva molizi şi un scoruş). Deşi acestea sunt protejate prin legea fondului ariilor naturale protejate de stat, rezervaţiile şi monumentele naturii nu sunt gestionate eficient pentru scopuri tuistice, iar în majoritatea cazurilor comunitatea nu cunoaşte despre existenţa acestora. •

Atracţii turistice antropice Raionul Nisporeni este bogat în monumente istorice şi cultuale capabile să motiveze călătoria turistică pe trasee locale. Astfel aici sunt 11 sate cu vetre medievale, 2 conace boiereşti de peste un secol, 2 mănăstiri cunoscute în Moldova, 26 biserici, 4 muzee. Centrele meşteşugăreşti de la Iurceni şi Ciorăşti, precum şi centrele viti-vinicole din localităţile rurale redă un specific aparte raionului. Vetre medievale: • Vărzăreşti (1420), • Şendreni (1429), • Nisporeni (1618), • Iurceni (1429), • Grozeşti (1479), • Bălăneşti (1574), • Bălăureşti (1425), • Băşceni (1629), • Cristeşti (1429), • Mileşti (1439), • Bolţun (1489). • Siscani (1409) Curţi boiereşti: • Conacul Gonata de la Zberoia (sec. XIX), 4 clădiri pe o suprafaţă de 2,3 ha • Conacul din Mileştii Mici (sec. XVIII) cu 2 monumente. Mănăstiri, biserici vechi: • Cea mai veche mănăstire din Republica Moldova „Naşterea Maicii Domnului” din s. Vărzăreşti, ctitorită de Domnitorul Alexandru cel Bun, • Mănăstirea „Sf. Parascheva Ocrotitoarea Moldovei” (cunoscută drept mănăstirea Hâncu), s. Bursuc. • 26 de biserici, majoritatea fiind din sec. XIX – monumente ale arhitecturii În aceste locaşuri de cult sunt păstrate importante obiecte de cult religios creştin, principala fiind icoana făcătoare de minuni „Maica Domnului de la Vărzăreşti”. Muzee: • 4 muzee locale de istorie şi Etnografie (or. Nisporeni, s.Iurceni, s. Mileşti şi s. Boldureşti). Vinării: • 2 Nisporeni, • Vărzăreşti, • Mileşti, 10

•

Şişcani.

Personalităţi marcante o o o o o o o o o

Maria Drăgan – celebră interpretă de muzică folclorică Boris Cazacu – lingvist, membru corespondent al Academiei Române Grigorie Adam – scriitor Gheorghe Ţopa – interpret, artist al poporului Republicii Moldova Mihai Curagău – actor, artist al poporului Republicii Moldova Ştefan Petrache – interepret de muzică uşoară Ion Negură – artist şi compozitor, maestru în arte Tudor Zbârnea – artist, directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice Iurie Stoicov – politician, deputat în Parlamentul RM

Problemele şi discrepanţele legate de atracţiile turistice ale microregiunilor: • Toate microregiunile au atracţiile turistice nedelimittate şi nemarcate corespunzător legislaţiei naţionale. Populaţia are o închipuire vagă despre resursele turistice din localităţi. • Microzona Nisporeni (3 localităţi, inclusiv 1 oraş) este ocupă o suprafaţă extinsă, concentrează cca.1/4 din viile şi livezile raionului, precum peste 27% din păduri, cea mai veche mănăstire din Moldova, totuşi are un număr redus de vizitatori. • Microzona Frontiera (6 comune, 6 localităţi) este mică, cu un grad redus de împădurire şi pondere mică a plantaţiilor vii şi livezi, atracţii istorico-culturale valoroase dar necunoscute în plan regional, răul Prut este nevalorificat. • Microzona Nord-Vest (4 comune, 11 sate) este mică, are cel mai mic grad de plantaţii multianuale (vii, livezi) şi cu puţine spaţii forestiere. • Micozona de Nord-Est (6 comune, 10 sate) este cea ma mare şi ocupă cca. 1/3 din teritoriul raionului, are multe monumente şi rezervaţii naturale, are cele mai multe vii şi livezi, cel mai înalt grad de împădurire, sunt multe monumente de istorie şi cultură, dar aici sunt sunt cele mai puţine bazine acvatice şi locuri pentru agrement. • Mcrozona Sud-Est (5 comune, 9 sate) este cea mai mică din raion, are multe vii şi livezi, aici este mănăstirea Hâncu, are puţine spaţii forestiere şi bazine acvatice. Măsuri şi acţiuni prioritare pentru valorificarea atracţiilor turistice: • Informarea activă privind valorile naturale şi cultural-istorice deţinute de comunităţile din microzone. • Delimitarea şi marcarea atracţiilor turistice majore. • Atragerea investiţiilor prioritare pentru dezvoltarea turismului în preajma atracţiilor turistice. • Revitalizarea meşteşugurilor şi exteriorizarea tradiţiilor locale. • Încurajarea localnicilor pentru deschiderea de agropensiuni. • Plantarea pădurilor în zonele afectate de eroziuni.

11

Serviciile de turism În general oaspeţii raionului Nisporeni pot beneficia de cazare şi alimentare în câteva unităţi turistice de aici, precum şi de asistenţă excursionistă în 4 muzee locale. Atracţiile turistice locale sunt capabile să motiveze aflarea pe teritoriu 1-3 zile. Totodată infrastructura rutieră deteriorată, starea proastă a atracţilor turistice şi calitatea serviciilor turistice reduc substanţial capacitatea de includere a destinaţiilor din Nisporeni în pachetele de călătorii prin Moldova ale operatorilornaţional de turism. Trasee turistice naţionale Ruta turistică naţională ”Zona turistică Vest” Raionul Nisporeni este inclus în rutele turistice naţionale ”Zona turistică Vest”, care conectează localităţile Chişinău – Suruceni – Condriţa – Căpriana – Hâncu – Iurceni. Real această rută este valorificată între Chişinău şi mănăstirea Hâncu, unde anual vin estimativ peste 50 mii persoane (pelerini, excursionişti, turişti) anual. Puţini vizitatori aici cunosc despre alte rute turistice în interiorul raionului Nisporeni. Totodată călătorii tranzitari pe automagistrala Chişinău-Leuşeni (cca.300-500 mii persoane anual) la fel nu valorifică nici într-un fel atracţiile turistice ale raionului. Un mare potenţial are conectarea raionului la rutele turistice transfrontaliere a Euroregiunii Siret – Prut – Nistru. Programul Naţional „Drumul vinului” Oraşul Nisporeni este inclus în Programul Naţional pentru zona de Centru „Drumul vinului”. Localitatea este înconjurată de impunătoare suprafeţe de vii (aproximativ 818 ha), principalele soiuri de vie fiind cele albe (Aligote, Sauvignon, Chardonay). În oraş funcţionează două întreprinderi de prelucrare a strugurilor: SA „Nis-Struguraş” şi SRL „Sanis Vin”, unde pot fi organizate degustaţii. Trasee turistice locale Doar 4 muzee locale de Istorie şi Etnografie (or. Nisporeni, s.Iurceni, s. Mileşti şi s. Boldureşti) au personal şi unele trasee pentru excursii locale. Toate traseele din raion nu sunt marcate şi promovate. Cazarea în raionul Nisporeni Sistemul turistic al raionului Nisporen este dezechilibat teritorial. Majoritatea unităţilor de cazare este amplasată în microregiunile Nisporeni şi Sud-Est. Repartizarea capacităţilor de cazare pe microzone, % Denumire

unităţi de cazare 2005

TOTAL Raion

2006

3

Locuri de cazare

2007

3

2008

4

2005

4

2006

237

tabere

2007

237

2008

272

2005

272

2006

4

2007

4

2008

4

4

Nisporeni

33,33

33,33

50,00

50,00

15,61

15,61

13,60

13,60

25,00

25,00

25,00

25,00

Frontiera

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Nord-Vest

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Nord-Est

0

0

0

0

0

0

0

0

25

25

25

25

Sud-Est

66,67

66,67

50,00

50,00

84,39

84,39

86,40

86,40

50,00

50,00

50,00

50,00

12

Cea mai bună capacitate de cazare are microzona Sud-Est. În Nisporeni capacitatea este de aproape 6 ori mai mică decât în microzona Sud-Est. Jumătate din tabere sunt în microzona SudEst, câte 25% sunt amplasate în microzonele Nisporeni şi Nord-Est. 2 microzone (Frontiera şi Nord-Vest) nu dispun de structuri de cazare şi nu pot asigura în caz de necesitate cazarea oaspeţilor raionului. Hotele Serviciile de cazare sunt oferite de 2 hoteluri din or. Nisporeni (Prietenia, La Natalia) şi 2 tabere estivale. În or. Nisporeni activează din 2007 două hotele: • ”Prietenia” (str. Alexandu cel Bun 47) cu 20 numere, • ”La Natalia” (str. Alexandu cel Bun 102) cu 15 numere. Tabere estivale În raionul Nisporeni sunt 7 tabere estivale, din care 2 funcţionale (cu cîte 300-400 locuri fiecare): • ”Mârzoaia” gestionată de DGÎTS, • Vărzăreşti, privată. Piaţa turistică Nu există date exacte despre mărimea pieţei turistice a raionului. Piaţa turistică a raionului Nisporeni este formată din următoarele categorii de vizitatori: • Excursionişti la mănăstiri (cca. 10 mii pers/anual) • Pelerini la mănăstiri (cca.40 mii pers/anual) • Copii în tabere estivale (cca. 1-1,5 mii pers/an) • Clientela hotelurilor din Nisporeni (cca. 2-3 mii pers/an) • Vizitatori la bâlciul olarilor şi alte evenimente culturale (cca. 0,5 mii pers/an) • Călătorii tranzitari pe automagistrale Chişinău-Leuşeni (cca. 300-500 mii pers/an). Cheltuieli publice pentru domeniul turistic Deşi sectorul turistic este formator de imagine şi oferă soluţii pentru vacanţa copiilor în perioada estivală, cheltuielile publice pentru turism sunt extrem de reduse. Începând cu 2008 CR Nisporeni în cadrul proiectului Tacis CBC ”Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut” a unei contribuţii de cca. 30 mii euro pentru 2 ani de zile. Cheltuieli pentru domeniul turistic, mii lei Denumirea indicatorilor

turism

2005

0,75

2006

0,75

2007

0,8

2008

0,85

Raport 2007/2006.%

Raport 2008/2007,%

106,67

106,25

Totodată DGÎTS alocă anual mijloace pentru acoperirea parţială a costurilor de sejur în tabăra de copii ”Mârzoaia”, pe care o gestionează. Măsuri şi acţiuni prioritare: • Elaborarea programului de dezvoltare a turismului • Elaborarea şi cofinanţarea proiectelor de turism rural. • Susţinerea dezvoltării serviciilor turistice private în zona rurală, organizarea pensiunilor agroturistice. • Susţinerea construcţiei structurilor de cazare pentru turişti.

13

• • • •

Promovarea unui traseu turistic de 1 zi: Chişinău-mănăstirile Căpriana, Hâncu cu vizitarea observatorului AŞRM (Lozova, Ciuciuleni), muzeului etnografic din Iurceni, fabricii de vin (Şişcani), muzeului lui Puşkin din Dolna şi întoarcerea la Chişinău. Dezvoltarea serviciilor prestate călătorilor tranzitari pe automagistrala Balcani Încurajarea agenţilor economici pentru dezvoltarea meşteşugurilor populare (olăritul, lemnăritul, producerea diferitor suvenire) Organizarea activităţilor culturale şi sportive în localităţi.

14

3. Analiza SWOT şi problemele sectorului turistic din raionul Nisporeni Puncte tari

Puncte slabe Resurse naturale

• O • • •

• •

•

parte semnificativă a teritoriului raionului este împădurită (24% din total) Un bogat fond cinegetic (18,2 mii ha) 4 ocolurile silvice: 36 sectoare silvice şi 16 cantoane 4 Rezervaţii naturale: de plante medicinale (Selişte), silvice (Selişte, Nisporeni, Zberoaia) 2 Rezervaţii peisagistice (CazimirMileşti, Nisporeni) Monumente naturale: hidrologice (Bursuc), geologice şi paleontologice (Nisporeni, Selişte, Bălăneşti). Parcul dendrologic din Mileşti şi arbori seculari (Nisporeni, Selişte)

• Exploatarea

ineficientă a resurselor naturale recreative în scopuri de turism şi odihnă organizată • Puţine atracţii naturale protejate de stat, iar resursele naturale sunt gestionate de APL • Nedelimitarea clară a obiectelor protejate de stat şi a zonei acestora de protecţie • Slaba informare a antreprenorilor privind cadrul normativ de exploatare în scopuri economice a resurselor naturale recreative.

Resurse antropice şi patrimoniul etno-folcloric • Monumente

• Informaţie greu accesibilă despre valorile

•

• Ignoranţa populaţiei privind valorile din

• • • • •

antice, medievale şi contemporane la scara naţională 11 localităţi cu vetre medievale (Vărzăreşti, Şendreni, Nisporeni, Iurceni, Grozeşti, Bălăneşti, Bălăureşti, Băşceni, Cristeşti, Mileşti, Bolţun). 2 Curţi boiereşti (Zberoia, Mileştii Mici) 26 Biserici vechi şi 2 Mănăstiri 4 Muzee (Nisporeni, Iurceni, Mileşti, Boldureşti). Personalităţi marcante 2 acţiuni culturale cu caracter naţional (festivalul de muzică populară M. Drăgan, Bălăureşti) şi târgului anual al olarilor (Iurceni).

culturale din Nisporeni comunitate înalt de deteriorare Starea deplorabilă a monumentelor şi obiectelor istorico-culturale din teritoriu • Accesibilitate redusă la monumentele locale • Resurse financiare reduse pentru valorificarea monumentelor şi evenimentelor etno-culturale în scopuri turistice • Grad

Infrastrucrura turistică • 2 tabere funcţionale cu cca. 240 locuri

de cazare • Clientelă permanentă a unităţilor de

cazare de cca. 2 mii de persoane anual • 2 hotele: „Prietenia” cu 20 locuri şi „La

Natalia” – 15 locuri • Motivarea de către Direcţia raională de

Învăţământ a unui număr constant de elevi la taberele estivale. • Flux mare de călători tranzitari (300-500 15

• Zonele de odihnă şi turistice locale sunt

izolate, necunoscute şi cu un grad redus de ocupare • Baza materială degradată limitează capacitatea de diversificare a ofertei turistice • Dependenţa mare de o singură categorie de turişti sporeşte gradul de vulnerabilitate pe piaţa turistică, management neperformant

mii persoane anual) prin microzona SudEst • cca. 20 persoane care deservesc direct consumatorii de servicii turistice • Implementarea unor proiecte de dezvoltare a afacerilor, inclusiv în turism • În unele localităţi au fost elaborate planuri de dezvoltare a economiei locale.

• Ocupaţiile de deservire a turiştilor nu

constituie ocupaţii de masă • Un număr mic de persoane deservesc

direct consumatorii de servicii turistice • Dificultatea obţinerii unor noi abilităţi legate

de ospitalitate şi turism antreprenorilor agricoli.

în

cazul

Pericole

Oportunităţi Cooperare transfrontalieră • Proiecte internaţionale şi cu finanţare

UE de turism realizate pe teritoriul naţional şi în raion • Formularea în cadrul Euroregiunii a unor politici comune pentru zona transfrontalieră în domeniul valorificării non-degradante ale mediului şi valorificarea potenţialului natural şi cultural în scopuri turistice. • Elaborarea planului de măsuri privind integrarea complexului de transport regional în sistemul paneuropean de transporturi. • Existenţa unor tradiţii de cooperare multilaterală privilegiată de frontieră (Republica Moldova-România)

• Acutizarea

problemelor de trecerea a frontieriei cu România (UE) pentru cetăţenii Republicii Moldova • Capacitate redusă a grupului de lucru privind problemele turismului ESPN. • Nu există o concepţie clară şi concretă privind dezvoltarea turismului regional

Cadrul legal-normativ • Interes faţă de sectorul turistic (Strategie

• Date statistice inexacte privind dezvoltarea

naţională în turism, SND, PS „Satul moldovenesc”) • Implementarea măsurilor de delimitare şi valorificare a ariilor naturale protejate din cadrul coridorului ecologic de-a lungul râului Prut . • Dezvoltarea într-un mod durabil şi echilibrat a patrimoniului naţional cu valoare turistică este un obiectiv de bază a dezvoltării sectorului turistic din cadrul SND • Elaborarea unor trasee naţionale pentru valorificarea resurselor turistice existente prin PN „Drumul Vinului”.

turismului naţional şi local Turismul este perceput ca un sector economic excesiv reglementat Neîncrederea antreprenorilor în dezvoltarea afacerilor turistice la ţară. PN „Satul Moldovenesc” este un document fără acoperire financiară adecvată dezvoltării spaţiului rural şi turismului Lipsa mecanismelor de stimulare economică a întreprinzătorilor din domeniul turismului rural şi a participanţilor la implementarea PN „Drumul vinului în Moldova”.

16

• • •

•

4. Problemele majore identificate şi căile de valorificare a potenţialului turistic În baza efectuării analizei diagnostic a sectorului turistic au fost identificate mai multe probleme, care pot fi convenţional structurate în trei grupuri distincte. În primul grup intră probleme care la modul general împiedică dezvoltarea economiei rurale. La grupul doi sunt identificate problemele turismului transfrontalier.În al treilea caz au fost plasate problemele proprii sectorului turistic ale raionului Nisporeni. A. Probleme generale legate de afacerile din economia rurală 1. Lipsa unui cadru informaţional uniformizat a datelor cu caracter economic la nivel de raion. De cele mai frecvente cazuri aceeaşi indicatori şi date cu caracter socio-economic, care provin din diferite surse sunt diferite. Aceasta înrăutăţeşte calitatea analizelor economice şi generează interpretări inexacte şi speculaţii. 2. Politică de conservare a mediului care nu permite desfăşurarea de activităţi economice non-poluante Lipsa de progres în elaborarea mecanismelor de includere a potenţialului natural în activităţi economice, iar ariile naturale protejate de stat din raion nu dispun de sistem de management. 3. Cadrul regulatoriu insuficient pentru dezvoltarea antreprenoriatului. O bună parte din prevederile legislaţiei privind susţinerea micului business nu se realizează din lipsa determinării unor mecanisme reale, proceduri şi posibilităţi de implementare. La nivel local lipsesc acte regulatorii ce ar reglementa susţinerea micului business pentru diversificarea economiei. În aceleaşi timp prevederile legale în vigoare sunt puţin cunoscute antreprenorilor. 4. Evidenţa activităţii de antreprenoriat. Sistemul de evidenţă fiscală şi de prezentare a dărilor de seamă este unul dezordonat în timp. Procedurile de durată pentru prezentarea facturilor de evidenţă stopează din iniţiativa antreprenorilor de aşi dezvolta afacerile în cadrul normelor legale şi stimulează efectuarea tranzacţiilor în economia tenebră. 5. Capacităţi minime ale autorităţilor locale privind dezvoltarea economică locală. Autorităţile locale dispun de atribuţii, pârghii financiare şi manageriale extrem de reduse pentru susţinerea financiară a micului business. 6. Infrastructură de afaceri subdezvoltată, în special în zona de frontieră. În raion infrastructura de afaceri este prezentă prin câteva componente: instituţiile bancare, de microfinanţare şi de asigurare. Problemele principale ale infrastructurii de afaceri din raion sunt: (i) dobânzile mari percepute de băncile comerciale şi instituţiile de microfinanţare la eliberarea creditelor; (ii) condiţiile complicate de creditare; (iii) insuficienţa surselor alternative de creditare/finanţare a activităţii de antreprenoriat; (iv) neîncrederea antreprenorilor în serviciile companiilor de asigurare; (v) gradul înalt de uzură al infrastructurii tehnico-edilitare, care duce la creşterea costurilor producţiei şi serviciilor prestate. 7. Inactivitatea unor agenţi economici mari din cauza conjuncturiinefavorabile pe plan extern. 8. Infrastructura de consultanţă concentrată preponderent în câteva localităţi (Nisporeni, Selişte). Problemele principale în acest domeniu ţin de: (i) insuficienţa structurilor de prestare a serviciilor de consultanţă la nivel local; (ii) informarea insuficientă privind serviciile prestate; (ii) capacitatea redusă de plată a beneficiarilor şi nereglementarea preţurilor pentru serviciile acordate care pun în dificultate activitatea infrastructurii de consultanţă; (iii) pasivitatea beneficiarilor de acces la serviciile de consultanţă. 17

9. Insuficienţa serviciilor de marketing. Lipsa conformităţii produselor cu standardele europene şi internaţionale limitează accesul producătorilor locali la pieţele străine. 10. Orientarea activităţii populaţiei preponderent în domeniul agricol, care are o rentabilitate scăzută şi dependent de factorul natural. În acelaşi timp, cea mai mare parte a serviciilor şi activităţilor industriale sunt concentrate în câteva localităţi mari. 11. Interesul scăzut al tineretului faţă de activităţile social-economice locale. Cea mai mare parte a tinerilor nu manifestă interes faţă de învăţătură şi muncă în localitatea de baştină. Ca efect majoritatea din ei pleacă din localităţile de baştină în alte regiuni ale ţării sau peste hotare 12. Abilităţi reduse ale antreprenorilor, caracterizate prin cunoştinţe reduse în domeniul economic, contabilităţii şi finanţe, management, marketing, standarde internaţionale, certificarea produselor. B. Problemele specifice turismului transfrontalier 1. Politică de conservare a mediului închisă pentru activităţi economice non-poluante. Neutilizarea oportunităţilor oferite de legislaţiei naţionale şi a convenţiilor internaţionale privind exploatarea turistică a resurselor naturale. 2. Valorificarea ineficientă a resurselor şi atracţiilor turistice. Lipsa Planurilor Urbanistice Generale în majoritatea localităţilor generează utilizarea terenurilor preponderent pentru necesităţile agricole şi nu pentru scopuri economice profitabile. 3. Turism transfrontalier nevalorificat. Funcţia pronunţată de „separare” şi „control” a frontierei Uniunii Europene cu RM (din anul 2007) reprezintă un factor important de influenţă asupra utilizării reduse a resurselor turistice. Totodată prevederile din cadrul acordurilor de constituire a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pentru dezvoltarea turismului transfrontalier sunt formale. În raion funcţionează un număr redus al unităţilor de comerţ cu bunuri şi servicii, adaptate la cerinţele şi necesităţilor turiştilor şi vizitatorilor. Capacitate redusă a industriei turistice de a menţine vizitatorii. C. Probleme specifice turismului în raionul Nisporeni 1. Dezorganizarea locaţiilor de odihnă la nivelul raionului. Din 7 de tabere de odihnă, care au existat, funcţionează cu destinaţia iniţială doar 2 care sunt incluse în circuitul economic (de la Mârzoia şi Vărzăreşti) doar în perioada estivală. Terenul altor 5 tabere a păstrat funcţionalitatea pentru turism, iar majoritatea imobilelor sunt devastate. Chiar dacă au fost privatizate noii proprietari nu au necesitate sau capacităţi pentru relansarea acestora pe piaţa turistică. În oraşul Nisporeni din 2007 funcţionează 2 mini-hoteluri neclasificate. 2. Lipsa unei structuri de acumulare, stocare, analiză şi promovarea informaţiei cu caracter turistic generează un vid privind principalii indicatori de activitate turistică, utilizarea bazei materiale, concentrarea principalelor fluxuri turistice şi oportunităţile de afaceri în turism. 3. Accent pronunţat pe aspectul social în activitatea antreprenorială turistică. De la sectorul turistic se aşteaptă ca acesta să deserveasă în mod special copii pentru odihna estivală, tratarea bolnavilor, sporirea cât mai rapidă a salariaţilor în domeniu. Piaţa turistică însă necesită să fie liberalizată prin mecanisme proprii economiei de piaţă. 4. Potenţialul turistic nevalorificat, nu şi delimitat exact. Respectiv aceste terenuri cu funcţionalitate turistică nu sunt exploatate eficient sau sunt valorificate în alte scopuri decât cele turistice. Datele funciare ale raionului nu ia în calcul terenurile (fondul natural şi istorico-cultural protejat de stat) cu funcţionalitate turistică. 5. Număr extrem de redus de întreprinderi şi angajaţi în sfera turistică. 18

5.Scopul, obiectivele şi măsurile de dezvoltare a turismului 5.1 Scopul şi obiective strategice Concluziile analizei diagnostic şi probleme care împiedică relansarea sectorului turistic au servit drept ca bază la formularea scopului general de dezvoltare a acestui domeniu în perioada 20092013:

Încurajarea dezvoltării sectorului turistic în raionul Nisporeni În funcţie de scopul enunţat au fost formulate IV obiective strategice ce trebuie atinse în următorii 5 ani, care reies din scopul PDT, situaţia existentă şi problemele identificate: Nr. Obiectiv strategic 1.

Dezvoltarea turistice

infrastructurii

Premise • • • • • •

2.

Consolidarea parteneriatelor strategice pentru promovarea eficientă a turismului

• •

•

•

3.

Creşterea ofertei şi calităţii serviciilor turistice a localităţilor raionului

•

• • • • • • •

19

Cererea crescândă în ultimii ani la servicii de odihnă şi agrement în general pe republică Mobilitatea sporită a populaţiei în general pe republică generează fluxuri mari de călători Susţinerea din partea unor donatori a activităţilor cu caracter turistic pe teritoriul raionului Mediatizarea raionului Nisporeni ca destinaţie turistică Activităţile proiectului „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, nr. 2008/164-051 Conţinutul scopului general de dezvoltare a PDT Deschiderea pentru cooperare transfrontalieră în turism cu parteneri din România În majoritatea localităţilor gestionarea resurselor se realizează fără implicarea APL, ONG-urilor, sectorului de afaceri în parteneriate, în rezultat resursele şi oportunităţile sunt utilizate ineficient Conceptul de parteneriat în Republica Moldova se implementează în mai multe localităţi cu rezultate pozitive, inclusiv în raionul Nisporeni Conţinutul scopului general de dezvoltare PDT Consolidarea activităţilor de turism în cadrul proiectului „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, nr. 2008/164-051 Apropierea relativa de cea mai mare piaţă turistică de consum naţională Sectorul serviciilor are tendinţe de dezvoltare lentă, care trebuie susţinute şi accelerate Creşterea volumului comercializat al ofertelor agenţiilor turistice pe piaţa Necesitatea decongestionării fluxurilor turistice concentrate în or. Chişinău spre alte destinaţii, inclusiv rurale Conţinutul scopului general de dezvoltare a PDT Interesul antreprenorilor existenţi în diversificarea afacerilor spre deservirea turiştilor Existenţa exemplelor de reuşită a afacerilor în domeniul turistic

4.

Îmbunătăţirea calităţii atracţiilor turistice şi exploatarea lor în scopuri economice nedegradante

• • • •

Activităţile proiectului „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, nr. 2008/164-051 Concurenţa crescândă între locaţiile turistice privind atragerea vizitatorilor Decizia fermă a CRN de a elabora şi implementa PUGurile localităţilor săteşti Schimbarea paradigmei de conservare a resurselor spre exploatarea lor economică non-degradantă.

Măsuri prioritare

5.2

Scopul PDT şi obiectivele strategice determină principalele direcţii strategice de dezvoltare a turismului. Implementarea lor se va materializa prin realizarea unui set de acţiuni care se cuprind în 4 direcţii strategice ce contribuie la realizarea obiectivelor date. Fiecare din direcţii va conduce la realizarea a unuia sau mai multor obiective strategice: •

•

•

•

Consolidarea sectorului antreprenorial din domeniul turistic - prin realizarea unor seminare, stagii pentru schimb de experienţă, ateliere de lucru cu deţinătorii de structuri turistice sau bază materială pentru turism, amenajarea agropensiunilor, clasificarea tuturor structurilor turistice. Includerea resurselor turistice în circuitul economic – prin crearea unui sistem eficient de colectare şi prelucrare a datelor turistice, elaborarea unui studiu de fundamentare a creării locaţiilor turistice, amenajarea şi menţinerea ordinii a teritoriului a zonelor turistice, acţiuni concrete ce vor ţine de implementarea unui program de reabilitare şi includere a atracţiilor în circuitul turistic, creşterea capacităţilor gestionarilor resurselor, sporirea valorii destinaţiilor turistice. Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice include măsuri de inventariere, delimitare şi gestionare a tuturor bunurilor cu funcţionalitate turistică, înregistrarea acestora într-un registru unic, includerea în PUG-uri a zonelor de interes turistic, organizarea de tendere pentru crearea spaţiilor amenajate pentru turism. Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionului – include măsuri de diseminare a informaţie pozitive despre zonele turistice (material promoţional, diverse ghiduri despre Nisporeni, evenimente culturale, etc.), crearea muzeelor locale şi dezvoltarea lor ca un sistem de informare – orientare a turiştilor pe trasee locale, diversificarea ofertei meşteşugăreşti şi comercializarea acestora în apropierea resurselor turistice.

20

6. Planul de acţiuni Planul de Dezvoltare a Turismului este conceput în 5 Paşi de susţinere a reanimării turismului raional. Planul va fi realizat în 3 ani de zile. Pasul Îmbunătăţirea infrastructurii turistice

5

Pasul 4 Promovarea destinaţiei turistice Nisporeni-Prut

6. Clasificarea unităţilor turistice

3

5. Realizarea evenimentelor culturale cu impact naţional

5. Modernizarea şi amenajarea spaţiilor de deservire a turiştilor

Pasul 2 Evaluarea potenţialului turistic

4. Elaborarea competenţelor de marketing turistic

4. Organizarea târgurilor, forumurilor investiţionale şi expoziţiile anuale

4. Crearea agropensiunilor în gospodăriile ţărăneşti

Pasul 1 Dezvoltarea capacităţilor instituţionale

3. Instruirea personalului la BRT, muzeelor pentru gestionarea bazei de date

3. Dezvoltarea capacităţilor angajaţilor BRT în turism

3. Susţinerea unui ciclu de emisiuni radio/tv, articole în presa scrisă Publicarea Ghdiului turistic al raionului

3. Elaborarea studiilor de fezabilitate, planurilor de afaceri, PUG şi a proiectelor investionale pentru locaţii turistice

2. Elaborarea şi aprobarea PDT

2. Crearea bazei de date în turism

2. Organizarea cursurilor de instruire ale persoanelor cointeresate în domeniu

2. Crearea reţelei de panouri informaţionale şi orientare turistice

2. Amenajarea atracţiilor turistice şi muzeelor din raionului Nisporeni

1. Amenajarea şi dotarea Biroului Raional de Turism în or. Nisporeni

1. Chestionarea tuturor localităţilor în turism

1. Efectuarea vizitelor de studiu în zone turistice recunoscute

1. Crearea pagini web a raionului

1. Amenajarea şi promovarea traseelor turistice transfrontaliere

Pasul Dezvoltarea capacităţilor umane

În planul de acţiuni au fost identificate mai multe acţiuni, grupate în funcţie de măsurile prioritare la care se atribuie. Fiecare acţiune are perioada ei de implementare, responsabili şi parteneri. Majoritatea acţiunilor vor necesita acoperire financiară, care sunt identificate din diferite surse, inclusiv bugetare. Costul total al PDT se estimează la aproximativ 1,68 mln euro (Anexa 1). 21

7.

Durabilitatea Planului de dezvoltare a turismului

Implementarea Planului de Dezvoltare a Turismului va demara după aprobarea acesteia la Consiliul Raional Nisporeni. Aprobarea Strategiei a fost precedată de dezbaterea publică a analizei diagnostic şi a direcţiilor strategice de dezvoltare la CRH, mediatizarea Strategiei prin articole, interviuri la radioul naţional, dezbateri publice cu administraţia publică şi instituţiile publice, societatea civilă, sectorul privat. După dezbatere, ajustarea propunerilor şi recomandărilor făcute, PDT va fi înaintat spre discuţie în cadrul comisiilor consultative de specialitate ale CRN. După obţinerea avizelor acestora va fi înaintată în cadrul şedinţei Consiliului Raional spre aprobare. După aprobarea Planului, Biroul Raional al Turismului şi Secţia Cultură vor elabora planul de acţiuni pentru anul 2009, precum şi anii ulterior. Pentru fiecare acţiune vor fi stabiliţi responsabilii şi partenerii care vor realiza proiectul, obiectivele, planul activităţilor necesare, perioada de desfăşurare. De asemenea, vor fi identificate şi asigurate sursele de finanţare. Componentele procesului de implementare, monitorizare şi evaluare a PDT sunt: 1. Cadrul instituţional de implementare 2. Mecanismele de monitorizare şi evaluare 3. Asigurarea cu resurse 4. Impedimentele de implementare 5. Impactul implementării PDT.

7.1

Cadrul instituţional

Cadrul instituţional al implementării şi monitorizării PDT cuprinde următoarele instituţii: 1. Consiliul Raional 2. Secţia Cultură 3. Biroului de Promovare a Turismului 4. Direcţia Generală Finanţe Consiliul Raional Nisporeni este principalul responsabil pentru implementarea PDT. Consiliul asigură:  Aprobarea, actualizarea şi modificarea PDT, precum şi a planului de acţiuni (minim odată la 2 ani)  Stabilirea surselor financiare necesare pentru implementare proiectelor şi acţiunilor  Aprobarea şi finanţarea unor cheltuieli, care reies din competenţele CRN  Examinarea rapoartelor (trimestrial şi anual) despre realizarea PDT, precum şi a propunerilor de modificare a conţinutului PDT. În cadrul implementării PDT responsabilităţile de bază ale Secţiei Cultură vor fi: • Controlul asupra respectării prevederilor normativ-legislative în turism • Coordonarea activităţilor de implementare a acţiunilor şi proiectelor de dezvoltare • Monitorizarea implementării planului de acţiuni • Colectarea datelor şi elaborarea rapoartelor de monitorizare • Raportarea către Consiliul Raional a rezultatelor monitorizării • Elaborarea şi promovarea proiectelor de modificare a PDT • Asigurarea diseminării informaţiei privind rezultatele monitorizării şi realizărilor PDT. Direcţia Generală Finanţe va asigura includerea propunerilor pentru susţinerea financiar-fiscală a măsurilor propuse de Secţia Cultură în bugetul raionului pentru fiecare an. 22

BRT va avea ca principale responsabilităţi ce ţin de: • Promovarea şi susţinerea parteneriatelor între toate grupurile de interese (APL, sector asociativ şi de afaceri) cu scopul realizării diferitor proiecte • Colectarea de resurse financiare din exterior prin scrierea de proiecte şi negocieri cu diferiţi donatori • Elaborarea mecanismelor de asigurare a utilizării investiţiilor la nivel local • Monitorizarea implementării tuturor proiectelor la nivelul raionului în domeniul turismului.

7.2

Mecanisme de implementare, monitorizare şi evaluare

Prezentarea rapoartelor intermediare şi finale de implementare a acţiunilor şi proiectelor vor fi principale instrumente de monitorizare şi evaluare. Trimestrial, responsabilii de implementare vor prezenta Secţiei Cultură rapoarte intermediare privind implementarea proiectelor şi/sau acţiunilor. La sfârşitul perioadei de implementare a proiectelor responsabilii de implementare vor prezenta rapoarte finale. Implementarea proiectelor finanţate din surse externe vor fi supuse monitorizării şi evaluării de către instituţiile abilitate. Evaluarea nemijlocită a implementării strategiei se va efectua în baza realizării sarcinilor de implementare. Sarcini de implementare

Măsuri prioritare Consolidarea sectorului antreprenorial din domeniul turistic

• • • •

Crearea a 5 agropensiuni, 2 zone de odihnă, amenajarea a 1 tabere, 4 muzee clasificarea a 4 unităţi turistice Cca. 500 locuri de cazare

II. Includerea resurselor turistice în circuitul economic

• • •

Inventarierea anuală a resurselor turistice 2 studii de fundamentare a locaţiilor turistice Un program de promovare a zonelor turistice

III. Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice

• •

Elaborarea a 5 PUG-uri în localităţile raionului Arenda/vânzarea în spaţiile de odihnă şi turism a 10 ha de teren pentru construcţia unităţilor de agrement

IV. Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionului

• • • •

Crearea unei reţele de informare – orientare turistică Editarea şi diseminarea a 1000 ghiduri turistice Un film turistic despre zona turistică Nisporeni-Prut Ciclu de emisiuni tv despre turismul din zona Nisporeni.

I.

În baza monitorizării PDT, precum şi pe măsura realizării activităţilor planificate, a conjuncturii existente va fi realizată şi actualizarea conţinutului acestuia, în funcţie de indicatorii de monitorizare cantitativi şi calitativi necesari de atins pentru fiecare obiectiv al direcţiilor strategice.

7.3

Asigurarea cu resurse

Realizarea PDT va necesita resurse financiare, de muncă, materiale şi informaţionale. Costul total al PDT a fost estimat la aproximativ 1,68 mln. euro sau cca. 23 mln. lei. Gradul de asigurare cu astfel de resurse reprezintă unul din factorii principali ai succesului implementării prezentului Plan. Descrierea surselor de finanţare prezentate în continuare este realizată având în vedere programele de finanţare anuale desfăşurate de organizaţiile donatoare. 23

Deocamdată în Republica Moldova nici o organizaţie donatoare nu finanţează în totalitate şi direct programe sau proiecte de turism (în special pe terenuri private). Finanţările se acordă doar în baza proiectelor înaintate de structuri şi organizaţii şi în cazul când sunt anunţate deschiderea programele de finanţare. Din aceste considerente compartimentul „Surse posibile de finanţare” din Planul de acţiuni prezintă instituţiile care dispun de programe de finanţare pentru proiecte ce cuprind astfel de acţiuni. Urmează ca în cazul lansării unui program de finanţare de către un finanţator, responsabilii pentru implementarea acţiunilor să elaboreze proiecte şi să le înainteze către finanţare la donatorii respectivi, asigurând totodată cofinanţarea necesară (10-25% din sursele solicitate). De asemenea, organizaţiile finanţatoare prezentate mai jos reprezintă principalii donatori care activează de mai mult timp în republică. În acest compartiment nu au fost incluse programele de finanţare care pot apărea instantaneu pe parcursul perioadei de implementare a PDT. Având în vedere cele menţionate mai sus, sursele posibile de finanţare a acţiunilor planificate în acest PDT pot fi: 1. Mijloacele agenţilor economici. Finanţarea acţiunilor planificate în PDT din contul mijloacelor agenţilor economici pot atinge o cotă importantă (până la 50% din costul PDI) şi se va realiza prin: (i) investiţii directe în extinderea sau lansarea de noi afaceri în turism; (ii) achitarea serviciilor de elaborarea a studiilor de piaţă, planurilor de afaceri, identificarea partenerilor; (iii) contractarea serviciilor de consultanţă de la companiile prestatoare de servicii; (iv) achitarea plăţilor pentru participare la expoziţii, iarmaroace, acţiuni de promovare sau vizite de studiu; (v) achitarea taxelor pentru participare în cadrul programelor de training. 2. Granturi, donaţii ale organizaţiilor donatoare ce activează în Republica Moldova. Programul Operaţional Comun Moldova-România-Ucraina începând cu anul 2009 susţine proiecte finanţate de Uniunea Europeană pentru măsuri compatibile cu dezvoltarea economiei locale, turism şi valorificare a patrimoniului natural şi antropic. Contribuţia APL, ONG-urilor şi altor agenţii de implementare trebuie să fie de minim 10% din solicitare. Anual Oficiul Băncii Mondiale în Republica Moldova finanţează proiecte de granturi scopul cărora este dezvoltarea tuturor grupurilor de populaţie prin creşterea nivelului de trai şi asigurarea egalităţii ce contribuie la dezvoltarea generală a ţării. În cadrul programelor de granturi ale Băncii Mondiale pot fi înaintate proiecte care sunt orientate spre realizarea următoarelor activităţi: (i) promovarea intereselor întreprinderilor private; (ii) organizarea seminarelor de training în domeniul gestionării afacerilor; (iii) asigurarea accesului antreprenorilor la informaţia economică; (iv) dezvoltarea cooperării întreprinderilor cu alte organizaţii naţionale şi internaţionale. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare PNUD-Moldova implementează proiecte care urmăresc două direcţii de bază: o Guvernarea – întărirea guvernării ca bază pentru creşterea şi dezvoltarea durabilă şi echitabilă; o Integrarea socială – pentru a exploata oportunităţile de integrare ale oamenilor, idei şi activităţi în susţinerea creşterii şi dezvoltării durabile şi echitabile. Alte surse. Alte surse pot fi obţinute din donaţiile altor organizaţii internaţionale destinate pentru implementarea unor acţiuni concrete (de exemplu: realizarea unei baze de date privind potenţialul turistic al raionului) sau din partea partenerilor naţionali şi internaţionali ai agenţilor economici sau organizaţiilor neguvernamentale. 24

3. Sursele bugetului raionului. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, anual prin decizia Consiliului raional Nisporeni, pot fi alocate până la 0,5% din veniturile bugetului raional pentru susţinerea ÎMM-urilor. Mijloacele financiare vor fi alocate pentru implementarea acţiunilor în conformitate cu prevederile Regulamentului de activitatea a Fondului. De asemenea unele acţiuni pot fi realizate direct din bugetul raionului. 4. Mijloacele Bugetului de Stat. Aceste surse vor fi obţinute pentru realizarea activităţilor planificate conform prevederilor Programului de Stat de susţinere a micului business care vor fi implementate la nivel raional. Anual în Legea bugetului de stat este planificată finanţarea activităţilor de susţinere a acţiunilor culturale şi a sectorului ÎMM. 5. Mijloacele Fondului Ecologic Naţional (F.E.N.) pot fi utilizate în scopul colectării de resurse financiare suplimentare pentru: (i) organizarea şi gestionarea sistemului de informare ecologică; (ii) crearea bazei tehnico-materiale, inclusiv a rezervaţiilor naturale; (iii) acordarea de sprijin financiar organizaţiilor ecologice neguvernamentale în baza unui program special de granturi pentru proiectele destinate protecţiei mediului.

7.4

Principalele impedimente în implementare

Procesul de implementare şi monitorizare a PDT poate întâmpina anumite bariere şi impedimente care, din punct de vedere al originii lor, pot fi grupate în 2 categorii: (i) riscuri interne (care sunt proprii raionului Nisporeni şi pot gestionaţi relativ simplu de către APL) şi (ii) riscuri externe (care vin din exteriorul raionului şi nu pot fi controlate de APL). Riscurile interne aferente implementării PDT şi metodele de combatere/ preîntâmpinare sunt prezentate în Boxă: Boxa 7-1 Riscurile interne şi metode de contracarare a acţiunii lor Nivelul

Descrierea Constrângerilor

Acţiuni de contracarare

PDT

• Indiferenţa populaţiei în susţinerea activităţilor de dezvoltare a raionului poate avea ca efect eşecul total sau parţial al implementării PDT • Lipsa unui lobby puternic din partea sectorului de afaceri • Baza impozabilă mică nu permite acumularea resurselor financiare suficiente pentru realizarea PDT

• Organizarea de mese rotunde, dezbateri şi audieri publice • Crearea de Asociaţii a Oamenilor de Afaceri şi susţinerea activităţii acestora din partea APL • Extinderea bazei impozabile prin oficializarea afacerilor, deschiderea de noi întreprinderi

Consiliul Raional

• Nivelul relativ redus de cooperare între autorităţile publice locale de diferite nivele cu serviciile Guvernului în teritoriu • Opoziţia din partea funcţionarilor administraţiei publice locale • Resurse financiare limitate

• Dialog constructiv dintre APC şi APL pe probleme de turism • Actualizarea periodică a Planului şi implementarea unui mecanism eficient de monitorizare a acesteia • Conştientizarea activă a necesităţii implementării PDT

Sectorul de afaceri local

• Management vechi ineficient practicat de către majoritatea antreprenorilor • Neconştientizarea de către sectorul de

• Promovarea participării a antreprenorilor la cursuri de instruire • Organizarea de seminare şi mese rotunde

25

afaceri a rolului pe care îl exercită întreprinderile private • Posibilităţi restrânse de finanţare a PDT şi de angajare a forţei de muncă

pe tematica dezvoltării economice locale şi turism • Oferirea sprijinului consultativ din partea APL în deschiderea de noi afaceri în locaţii turistice

Riscurile externe aferente implementării Planului de Dezvoltare şi metodele de combatere/ preîntâmpinare sunt prezentate în Boxă: Boxa 7.2 Riscurile externe şi metode de contracarare a acţiunii lor Nivelul

Descrierea Constrângerilor

Acţiuni de contracarare

Starea economiei

• Criza finciară • Micşorarea veniturilor şi scăderea puterii de cumpărare a populaţiei raionului reduce cererea solvabilă • Controalele frecvente reduc spiritul de întreprinzător

• Reducerea numărului de controale şi a numărului organelor de control • Creşterea flexibilităţii şi diversificării ofertei turistice • Promovarea activă a ofertei turistice

Cadrul legal

• Cadrul normativ existent nu asigură implementarea unei autonomii reale la nivel local • Contradicţiile şi instabilitatea legislaţiei în vigoare din domeniul fiscalităţii şI sferei trusitice poate conduce la micşorarea intensităţii activităţii economice legale.

• Implementarea principiilor Cărţii Europene privind exerciţiul autonom a puterii locale şi oferirea unor mecanisme financiare adecvate APL • Reducerea barierelor şi contradicţiilor în legislaţie prin reexaminarea conţinutului ei şi efectuarea de modificări • Micşorarea barierelor de acces pe piaţa turistică

8. Impact Implementarea PDT va avea mai multe efecte, în diferite domenii. În sfera socială: în baza extinderii afacerilor în domeniul turistic se va obţine următoarele: (i) extinderea activităţii structurilor turistice deja existente; (ii) crearea atelierelor şi pieţelor de meşteşuguri; (iii) lansarea de noi structuri de cazare (inclusiv pensiuni); (iv) servicii de asistenţă directă a turiştilor; (v) extinderea activităţii muzeistice; (vi) servicii culturale. În rezultat numărul persoanelor ce vor deservi turiştii pe parcursul implementării PDT se va dubla. Datorită intrării în circuit turistic a ariilor naturale protejate va spori capacitatea de gestionare a patrimoniului natural prin atragerea fluxurilor financiare din turism. Efectul multiplicator al turismului va crea locuri de muncă indirect şi în sfera comerţului, transportului, alimentaţiei publice, construcţii. În domeniul economic: vor fi dezvoltate/create noi instituţii şi structuri menite să îmbunătăţească infrastructura turistică (5 agropensiuni, 2 zone de odihnă, 2tabere, 4 muzee) cu un total de peste 500 locuri de cazare, asigurând direct angajarea în câmpul muncii a peste 20 persoane, şi оncг cca.50 persoane angajate оn sectoarele conexe. Pentru îmbunătăţirea activităţii administraţiei publice locale realizarea PDT vor asigura întărirea capacităţilor de organizare şi promovare a acţiunilor de dezvoltare socio-economică, 26

crearea precondiţiilor pentru asigurarea procesului de dezvoltare durabilă a raionului, gestionarea eficientă a patrimoniului public pentru turism, crearea de parteneriate strategice durabile.

Anexa 1 Planul de acţiuni prioritare Măsuri

Acţiuni

Surse potenţial e de finanţare

Localitat ea

Respo nsabil

Parteneri potenţiali

Consolidar ea sectorului antrepreno rial din domeniul turistic

Organizarea cursurilor de instruire în domeniul turistic pentru antreprenori

2009

5000

Granturi, investiţiile sect. afaceri

Localităţil e cu potenţial turistic

BRT

Instituţii de învăţămâ nt în turism, ADTM, donatori

Amenajarea gospodăriilor ţărăneşti în pensiuni turistice

2009-2013

50000

Granturi, investiţiile sect. afaceri, sectorul de creditare

Localităţil e cu resurse turistice

GŢ

MCT, sectorul de creditare

Organizarea vizitelor de schimb de experienţă peste hotare şi zone turistice din Republica Moldova

2009-2013

5000

Sursele sect. afaceri, granturi

Sect. de afaceri, primării , MCT

ADTM, donatori

Modernizarea estivale

taberelor

2009-2013

10000 0

Sursele sect. afaceri, granturi,

Sector ul de afaceri

MCT, sectorul de creditare

Lansarea a 40 locuri de cazare în noi structuri turistice (tabere estivale, hotel, motel)

2009-2013

50000 0

Sursele sect. afaceri, granturi, sectorul de creditare

Sector ul de afaceri, Primări i, MCT

Firme de consultanţ ă, investitori strategici

Program de promovare a lansării de noi servicii în zonele de interes turistic

Anual

5000

Sursele sect. afaceri, granturi

APL, sectoru l de afaceri

Firme de consultanţ ă

Clasificarea tuturor tipurilor de structuri turistice locale

din 2009, permanent

15000

Sursele sect. afaceri

MTC

Primării

Promovarea unui proiect pentru amenajarea de

2009 2013

15000

Sursele sect.

Admini straţia

MCT, PNUD,

27

Perioada de implement are

Cost, Euro

Mârzoaia şi Vărzăreşti

Nisporeni, Mileşti,

Măsuri

Acţiuni

Perioada de implement are

Cost, Euro

muzee, iar în baza lor a birourilor de excursii

Includerea resurselor turistice în circuitul economic

Sporirea capacităţilo r de operare pe piaţa funciară a deţinătorilo r de resurse turistice.

Surse potenţial e de finanţare

Localitat ea

Respo nsabil

Parteneri potenţiali

afaceri, FDT, granturi

Iurceni, Bălăureşti , Ciuteşti

muzeel or, SC

ADTM, firme de consultanţ ă

Crearea muzeu şi centrului de informare turistică pe lângă mănăstire

2009-2013

7500

Sursele mănăstiril or, granturi

Vărzăreşti

Admini straţia mănăst irii

MCT, firme de consultanţ ă, sectoul de afaceri

Elaborarea şi implementarea programului de reabilitare a resurselor cu funcţionalitate turistică pentru includerea acestora în circuitul economic

2009-2013

10000

BR, FEN, UE

Localităţil e cu resurse turistice majore

CRN

Instituţiile specializa te, firme de consultanţ ă, ADTM, MERN

Perfecţionarea profesională a funcţionarilor Primăriilor şi a consilierilor în domeniul gestionării resurselor turistice

Anual

5000

Granturi, BR

Localităţil e cu resurse turistice majore

BRT

Donatorii, firme de consultanţ ă, ADTM

Program de încurajare a cercetărilor ştiinţifice pentru ridicarea valorii resurselor turistice

Anual

10000

BR, BS granturi

CRN

AŞM, instituţiile de învăţămâ nt, oameni de ştiinţă

Elaborarea şi implementarea unui program de reabilitare a fondului cinegetic

2009-2013

20000

AS "Moldsilva ", sectorul de afaceri

Ocolurile silvice

CRN, AS "MoldS ilva"

Donatorii, sectorul de afaceri

Elaborarea studiului de fezabilitate pentru dezvoltarea zonei turistice Nisporeni - Prut

2009-2010

5800

Granturi

ZT Nisporeni Prut

Inventarierea şi crearea bazelor de date pentru bunurile imobiliare disponibile pentru scopuri de afaceri şi turism

Anual

5000

BL, BR

Toate localităţile

Primar ul

Firme de consultanţ ă

Crearea unui registru unic la nivel raional al patrimoniului turistic

2007-2008

100

BR

BRT

ADTM, Firme de consultanţ ă

28

Măsuri

Diversificar ea şi promovare a ofertei turistice a raionului

Acţiuni

Perioada de implement are

Cost, Euro

Surse potenţial e de finanţare

Localitat ea

Respo nsabil

Parteneri potenţiali

Elaborarea, adoptarea şi implementarea Planurilor urbanistice generale

2009-2013

70000 0

BL, granturi

Toate localităţile

APL

Instituţiile de proiectare , firme specializa te

Desfăşurarea tenderului şi crearea zonelor de odihnă în localităţile turistice

2009-2013

50000

Sursele sect. afaceri

Localităţil e cu resurse turistice şi de agrement

Primări i

Firme specializa te în licitaţii

Organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru cea mai amenajată stradă, gospodărie, fântână în cadrul sărbătorilor de înverzire a plaiului

Anual

3000

FEN, BR, BL, REC Moldova

Toate localităţile

CRN, Primări i

MERN, REC Moldova

Elaborarea metodologiei unice la nivel raional de colectare şi analiză a datelor statistice în turism

2009-2013

5000

BR, granturi

Localităţil e cointeresa te

CRN, BRT

ADTM, Instituţiile specializa te, MCT, BNS

Lansarea unui program de promovare pe piaţa a locaţiilor turistice raionale

2010

10000

BR, granturi, sursele sect. afaceri

Localităţil e cu resurse turistice majore

Sector ul de afaceri

firme de consultanţ ă, agenţiile turistice

Publicarea Planului Dezvoltare a Turismului

2009

2000

BR, granturi, sursele sect. afaceri

CRN,

Donatorii

Organizarea târgurilor, forumurilor investiţionale şi expoziţiile anuale republicane şi internaţionale

Anual

30000

BR, granturi, sursele sect. afaceri

Toate localităţile raionului

APL, MoldE xpo

Donatorii, MCT

Crearea unei pieţe de comercializare a produselor locale de meşteşugărit în apropierea mănăstirii

2009-2010

36000

BR, granturi, sursele sect. afaceri

Vărzăreşti

Admini straţia mănăst irilor, Primări ile

Donatorii, MCT

Implementarea unor acţiuni ce ţin de dezvoltarea

2009-2013

10000

Granturi

29

de

Primări a

Măsuri

Acţiuni

agroturismului speciale)

Perioada de implement are

Cost, Euro

Surse potenţial e de finanţare

Localitat ea

Respo nsabil

Parteneri potenţiali

(evenimente

Susţinerea şi promovarea desfăşurării manifestaţiilor culturale tradiţionale în raion.

Anual

10000

BL

Toate localităţile

Primări ile

MCT, Donatorii

Diversificarea ofertei meşteşugăreşti raionale prin seminare de instruire, târguri

Anual

10000

Granturi, sursele sect. afaceri

Localităţil e cu potenţial turistic

Sector ul de afaceri

UMPM

Elaborarea şi editarea Ghidului turistic al raionului

2010

2000

Granturi, sursele sect. afaceri

CRH, BRT

ADTM, Agenţiile turistice, donatori

Elaborarea şi promovarea traseelor turistice transfrontaliere

2009-2013

10000

Sector de afaceri, BR

Localităţil e din zona frontalieră

BRT

CJ Iaşi, CJ Vaslui, ADTM, donatori

Publicarea monografiilor istorice a unor localităţi

2009-2013

20000

Sector de afaceri, BL, granturi

Nisporeni, Zberoaia

Primări ile, CRN

Savanţi

Elaborarea unui film, emisiuni radio şi tv despre potenţialul turistic

2009-2013

20000

Sector de afaceri, BL, granturi

CRN, BRT

Firme specializa te

31 acţiuni

2009-2013

16764 00

TOTAL

30

Anexa 2 Indicatorii de monitorizare Nr. Acţiunile

Indicatori de monitorizare

Măsura I Consolidarea activităţii sectorului antreprenorial din domeniul turistic 1.

Organizarea de cursuri de instruire în domeniul turistic pentru deţinătorii de structuri turistice

• • •

Curs „Iniţierea şi extinderea afacerilor turistice”, „Sisteme de calitate în turism” Număr de seminare şi ateliere de lucru organizate Număr de persoane instruite

3.

Reamenajarea gospodăriilor ţărăneşti în pensiuni turistice

• •

Număr de afaceri turistice rurale înregistrate Număr de pensiunilor turistice clasificate

4.

Organizarea vizitelor de schimb de experienţă

• •

Număr de vizite în zone turistice cunoscute Număr persoane-participante

5.

Extinderea afacerilor în turism

• •

Creşterea nr. de locuri de cazare Creşterea nr. de persoane deservite în tabere

6.

Lansarea noilor structuri turistice (hoteluri, motele, tabere, zone de agrement, muzee)

• • •

Deschiderea nr. locuri de cazare Număr de structuri turistice înregistrate Număr de persoane angajate

7.

Program de promovare a lansării de noi servicii

• • •

Număr de afaceri înregistrate Număr de noi locuri de muncă Impozite şi taxe achitate la buget

8.

Clasificarea tuturor tipurilor de structuri turistice locale

• •

Număr de structuri turistice clasificate Program special de ajustare a bazei materiale la standardele naţionale în turism

9.

Elaborarea unui program special pentru crearea pe lângă muzee a birourilor de excursii

• • •

Program funcţional Număr de birouri de excursii valoarea finanţării acordate

10

Crearea de muzee şi centre de informare turistică pe lângă mănăstiri

• •

Două muzee funcţionale valoarea finanţării acordate

11. Elaborarea programului de valorificare a sectoarelor de vile

•

Număr de structuri turistice amplasate pe teritoriul respectiv.

Măsura II Includerea resurselor turistice în circuitul economic 12. Elaborarea şi implementarea unui program de reabilitare a resurselor cu funcţionalitate turistică pentru includerea acestora în circuitul economic

• • •

Program funcţional Număr de unităţi şi componente, m2, ha, incluse în circuitul turistic Veniturile înregistrate în urma includerii în circuitul economic

13. Perfecţionarea profesională a funcţionarilor primăriei şi a consilierilor în domeniul gestionării resurselor turistice

•

14. Acordarea în arendă (vânzarea) spaţiilor libere, a terenurilor pentru construcţia unităţilor economice de deservire a turiştilor

•

15. Program de încurajare a cercetărilor ştiinţifice pentru ridicarea valorii resurselor turistice

• •

Număr de investigaţii ştiinţifice Număr de rapoarte, publicaţii elaborate în baza investigaţiilor ştiinţifice din raion

16. Elaborarea şi implementarea unui program de reabilitare a fondului cinegetic

• •

Program funcţional Număr de specii cinegetice restabilite

31

• •

•

Curs „Amenajarea teritoriului zonelor turistice”, „Utilizarea patrimoniului public în scopuri turistice” Număr de seminare/ateliere de lucru organizate Număr de persoane instruite Număr de unităţi şi componente, m2, ha, incluse acordate pentru deservirea turiştilor Rapoartele unificate ale deţinătorilor despre situaţia bunurilor publice utilizate în turism

•

Rapoarte ale ASS „Nisporeni Silva”

privind

•

Studiu de fezabilitate elaborat

18. Elaborarea unei metodologii unice la nivel raional de colectare şi analiză a datelor statistice în turism

•

Metodologie elaborată în baza principalelor indicatori de monitorizare (număr de vizitatori, cazări, trasee turistice, persoane angajate în turism, volumul investiţiilor, vânzări) Bază de date actualizată trimestrial Rapoarte anuale, trimestriale şi lunare privind principalii indicatori ai activităţii turistice

17. Elaborarea studiului de fezabilitate dezvoltarea unor locaţii turistice

• •

Măsură III Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice 19. Inventarierea şi crearea bazelor de date pentru bunurile imobiliare disponibile

• •

Rapoarte anuale ale primarilor Registrul unic calitativ al bunurilor imobiliare, inclusiv celor cu funcţionalitate turistică

20. Delimitarea şi marcarea zonei de protecţie a monumentelor de patrimoniu natural şi antropic

• •

Număr de borne de hotar al terenurilor cu resurse turistice Număr de marcaje durabile, estetic prezentate, amplasate pe traseele circulaţiei turistice Număr de ha a subzonelor ariilor naturale protejate şi zonelor de protecţie delimitate în conformitate cu Regulamentul acestora

•

21. Crearea unui registru unic la nivel raional al patrimoniului turistic

• •

Registru unic funcţional Bază de date despre patrimoniul turistic raional afişată în pagina web a raionului

22. Elaborarea, adoptarea şi implementarea Planurilor urbanistice generale

•

Număr de PUG-uri şi PUZ-uri elaborate

23. Desfăşurarea tenderului pentru acordarea dreptului de creare a spaţiilor de odihnă în localităţile zonelor turistice

• • •

Suprafaţa acordată pentru organizarea spaţiilor de odihnă Venituri realizate din tranzacţii Număr de beneficiari şi rezidenţi

24. Organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru cea mai amenajată stradă, gospodărie, fântână în cadrul sărbătorilor de înverzire a plaiului

• • •

Număr de participanţi la concursuri Suprafeţe, gospodării, străzi, fântâni amenajate Valoarea finanţărilor acordate şi atrase, contribuţia localităţilor pentru amenajare

25. Încheierea unor acorduri de colaborări APL din zonele turistice din cadrul ESPN

• •

Număr de acorduri încheiate Număr de vizite oficiale realizate/organizate

Măsura IV Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionulu 26. Publicarea PDT Nisporeni

•

Număr de exemplare distribuite

27. Organizarea târgurilor, forumurilor investiţionale şi expoziţiile anuale republicane şi internaţionale

• • •

Valoarea cofinanţărilor acordate de APL Număr de antreprenori – participanţi Număr de contracte încheiate

28. Crearea a 2 pieţe de comercializare a produselor locale de meşteşugărit în apropierea atracţiilor turistice

• • •

Număr de pieţe funcţionale Număr de meşteşugari Veniturile realizate de pieţe

29. Implementarea unor acţiuni ce ţin de dezvoltarea agroturismului

•

Număr de de afaceri înregistrate

30. Susţinerea şi promovarea desfăşurării manifestaţiilor culturale tradiţionale

• •

Număr de acţiuni tradiţionale şi cu impact asupra turiştilor Număr de vizitatori, beneficiarii locali

31. Diversificarea ofertei meşteşugăreşti raionale

• •

Număr de meşteşugari noi Număr de meşteşuguri noi

32. Includerea muzeelor locale într-o reţea unică de informare turistică

• •

Număr de muzee participante în reţea Număr de turişti-beneficiari

32

• • •

Număr de ghiduri publicate, CD-uri imprimate Număr de agenţi economici incluşi în ghid Valoarea finanţărilor pentru editarea ghidului

•

Număr de trasee funcţionale

35. Publicarea monografiilor istorice a unor localităţi

•

Număr de exemplare distribuite

36. Elaborarea unui film, emisiuni radio şi tv despre potenţialul turistic

• • •

Număr de emisiuni realizate Durata filmului Număr de plasări pe post.

33. Elaborarea şi editarea ghidului turistic

34. Elaborarea şi transfrontaliere

promovarea

traseelor

turistice

Anexa 3 Lista localurilor de odihnă, amplasate în raionul Nisporeni Nr. d/o

Localitatea

1

or. Nisporeni

Denumirea străzii oraşului

Denumirea, statutul unităţilor comerciale, hotelurilor

Alexandru cel Bun 47

Restaurant –Bar „Prietenia” Cooperativa de Consum Nisporeni Categoria II

Telefon

Nu măr ul de locu ri

0-26423406

220

Amplasare

În centru oraşului

Servicii acordate consumatorilor

Oferă consumatorilor un sortiment larg de produse de culinărie, gustări reci şi calde, mâncăruri calde de înaltă calitate, dulciuri, produse de cofetărie, îngheţată, fructe exotice, precum şi băuturi alcoolice şi nealcoolice: cafea, cacao, ciocolată, ceai. Oferă servicii suplimentare: diferite recepţii, banchete, alte festivităţi.

2

or. Nisporeni

3

s. Vărzăreşti

4

or. Nisporeni

Toma 11

Ciorbă

Alexandru cel Bun 16

33

Restaurant – Bar ÎI „Viorica” Categoria II

0-26426204

60

În preajma sediului ÎS „Mold - Silva

Restaurant –Bar „Tîmbur Maria”

0-26463376

120

În preajma sediului primăriei Vărzăreşti, la 3 km de centru or. Nisporeni

Restaurant –Bar „Climgor”

0-26423281 0-26465761

180

În centru oraşului

Nr. d/o

Localitatea

5

or. Nisporeni

Denumirea străzii oraşului

Suveranităţii 17

Denumirea, statutul unităţilor comerciale, hotelurilor

Cafenea-Bar ÎI „Micaliuc Ana” „Regal”

Telefon

Nu măr ul de locu ri

0-26425341

36

Amplasare

Servicii acordate consumatorilor

În preajma şcolii Polivalente, aproape de centru oraşului

Oferă consumatorilor un larg sortiment de produse culinare, gustări reci şi calde, mâncăruri calde, dulciuri, fructe exotice şi de cofetărie de înaltă calitate, îngheţată precum şi băuturi alcoolice (vin, rachiu, coniac, ); băuturi nealcoolice: cafea, cacao, ciocolată, ceai. Alături de sortimentul larg de produse de patiserie, cofetărie şi culinare (mîncăruri), se oferă servicii suplimentare: diferite recepţii, banchete, alte festivităţi.

6

s. Vărzăreşti

Cafenea-Bar „Chira”

0-26422447 0-26465944

82

La 2 km de centru or. Nisporeni

s. Cristeşti

Cafenea-Bar „CamaradHomiţchi”

0-26452253

24

Km 65 a traseului Chişinău Leuseni

8

s. Şişcani

Cafenea-Bar SRL „Sergandex”

0-26442334

24

În centru satului, la 5 km de traseul Chişinău-Leuşeni

9

or. Nisporeni

Suveranităţii 58

Cafenea-Bar ÎI „Vasile Surăţel”

0-26465770

27

In clădirea gării auto

10

or. Nisporeni

Alexandru cel Bun 82

Cafenea-Bar SRL „Gumer”

0-26423070

90

În centru oraşului

11

or. Nisporeni

Suveranităţii

Cafenea-Bar ÎI „LazariTinereţe”

0-26425455

16

În preajma gării auto

12

or. Nisporeni

Cafenea-Bar ÎI „Trival-V.

0-26422070

60

În centru oraşului, vizavi cu farmacia

7

Suveranităţi

34

Nr. d/o

Localitatea

Denumirea străzii oraşului

Denumirea, statutul unităţilor comerciale, hotelurilor

Telefon

Nu măr ul de locu ri

Amplasare

Cafenea-Bar ÎI „M. Valicov”

0-26424646

36

În preajma sediului ÎS „Mold - Silva

Cafenea-Bar SRL „Dumi -Andri”

0-26459222

24

În centru satului

Ulinici” 13

or. Nisporeni

14

s. Zberoaia

Toma 8

35

Ciorbă

Servicii acordate consumatorilor