Nicolae Esinencu [PDF]

Zitiervorschau

Nicolae ESINENCU (13 ianuarie 1940, Chiqcanii Vechi, Orhei _ 25 aprilie 2016, Chiginiu), poet, prozator, dramaturg, scenarist romAn.

CARTIER POPULAR

Dupi absolvirea $colii Republicane de Culturi Fizicir (1959),se inscrie la universitatea de stat din chiqindu, fdri a-gi finaliza studiile. in 1973, a absolvit Cursurile Superioare de Literaturi la Institutul Gorki,'

,,M. din Moscova. Este redactor la Editura Lumina, iar din 1989 _ secretar, apoi consilier la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova.

Debuteazh cu placheta de versuri Antene (196g), urmati de cirlile de poezie Sens (1969), Dealuri (t97a), Copilut teribil (1979), Stai sd_li mai spun (1983), Cuvinte de chemat fetele (19g6), Borcane cu aer (1991), Cu mortul in spate (1994), Disciplina mondiald (1995) q.a. Dintre nu_ meroasele volume d.e prozd. - Sada (196g), portocala (1970), Toi (1972), Era vremea sd iubim (1977), Copacul care ne une;te (1985), Tunul de lemn, (1988), [Jn moldoveanla tnchisoare,roman (1990), S uisoare mare_ galului (2003) g.a. - se remarci in mod special romanul Doc (premiul de. Stat al Republicii Moldova). Semneazi piesele: Grand prix, Tabachera,

Fumoarul, Oameni de paie; scenariile de film: Tunul de lemn, VhI_ toarea. Cirli pentru copii: Harbuzul lui Fdnel (1972), Bund ilimineala (1977) 9.a. A fost distins, in 2010, cu Ordinul Republicii. ,,. . .tn prozd, Esinencu este un prestidigitator, cu o abilitate de a face gesturi multe, unele evident fdrd vreo semnfficalie, prin care ,ouid ,d

demonstreze un

Nicolae ESINENCU

Doc Roman

Edilia

a

V-a

adetdr;i, totodatd,

sd vrdjeascd cititorul. line in m6nd un adevdrat currente calami, un condei ce zboard, fxhnd situa[ia prin cdteva trdsdturi sau chiar numai prin exclamalii elementare, nominalizdri fugare ale momentelor suJlete;ti."

Mihai CIMPOI

EARTIER

Cuprins

I Am cincisprezece ani,lumea imi spune Doc 9i, trebuie s[ recunosc, nu-s acoperit lncl de glorie. Ziarele nu-mi publicl numele cu litere de-o gchioapl; televiziunea nu-mi inghesuie mutra pe micul ecran; de slrbltori, directorul gcolii imi tot scapl numele; la competiliile sportive, florile i se oferi celui de allturi, gi tot aga. Pot fi zhtit adesea gtergind tabla, mereu pocit in gazeta de perete a gcolii ,,Ariciul" gi zilnic dus pe gAnduri la colpl str[zii: oare incotro s-o mai aPuc? Cam atAt despre mine. Mai pot spune c5, azi,13 octombrie, la 6.57, respir gi mai am speranla ci mama milcar peste trei minute o s[-gi aminteascl de existenla mea: ,,Da' tu nu eqti incd la gcoali?!!" Deocamdati, stau in pat, lin ochii inchigi, ca si nu-mi vid atdt de bine viitorul, qi las in voie urechile si urmireasci dialogul vie{ii conjugale a iubililor mei pirinli. Am si iau odati fierul [sta de cilcat si-am si -trAntesc in cap. 1i-l

Asta-i mama. Da'ce, md rog, s-a mai lntAmplat? -Asta-i tata. - IaVino incoace gi-am si-!i arit! - si mi" mai rIregti..., di. a lehamite tata din mdnd. Dialog de-o secundi. Imediat lnsI se schimbi direclia atacului gi, de obicei, mama o schimbl: Laptele! strigi gi zboard spre bucitirie. Lap_ tele dI in foc! Calmul cu care tata intAmpini disperarea ma_ mei e mare. Cu calmul tatei po{i scoate pe oricine din bala_ male. Arunci ceaunul afard., o sfituie printre altele tata, gi rezultatul sfatului, se poate spune, e pe loc. Sfinte, ce-am f5cut..., se zbate mama prin bucdtirie, tot ciutdnd prin geam si descoper" lo_ cul unde, acum o clipi, o fi aterizat ceaunul! N_am

opirit

pe cineva?! Bandajeazd.-L..., i-arunci, tata printre altele, iar cum mama e mereu cu gAndul aiurea, strigi: Ce-ai spus?

-

- Stropegtel cu api rece, zic..., rimAne indi_ ferent tata.

Explozia mamei nu are insl margini: Tu gi numai tu mi-nnebuneqti! se line ea, prin camere, din urma tatei. Tir ai spus s[ arunc ceaunul afari!

-

- Eu?! - Da'cine?! arunc5 atunci gi mimiliga. - Mai mlmiligi? - Care Cea din cui. - Aaa... ili bali joc de mine! -Oare chiartuagi-acum aruncat mama ceaunul peste balcon?!

Si fiu nu qtiu cine - cinti cineva afatd'. Mi-ar placea, zdu, s|-i fi clzut tipului ceaunul cu lapte fierbinte in cap, iar el acum si cdnte! Aoleu, mi-a ars rochia! a 9i s[rit mama la alti teml. A uitat de lapte, de ceaun... $i-a amintit de fierul de cllcat. Pot sta linigtit incl doui minute 9i cincizeci 9i opt de secunde. Acum tata o sl iasl pe balcon si-gi trag|\igara, iar mama o sl riscoleasci dulapul. Asta-i rochie?! Asta-i bluzl3!... Toate femeile au o hainl, numai eu, proasta. '. Ilarion! Ilarion e numele tatllui meu. $i cind mama strigl,,Ilarion", e ca gi cum ar striga,,Foooc!" Ilarion!

-Foooc.

Ia si. mi mai riregti! vine de la balcon glasul linigtit al tatei. Ce-o s5-mbrac? Scafandru'. Iar incepi?

- Daci - A mi ntrebi... Cojocul! - nins?! se aruncd mama buimlcitd la geam. A uitat de tata, de rochii.

proptit prostiti-n geam. Afard-i mijlocul verii, desigur. S-a

Se dezmeticegte:

Sfinte! Sfinte! -TataSfinte! rimdne

Mama insl - Of, iar o s5.-ntdrziilaserviciu! in vocea ei e spaimi, ingrijorare, amenintare, dezamilgire, durere. La naiba..., aruncd deodati tata tigara si, daci. n-o sd intre in baie, o si intre la veceu. Bineinleles, daci acolo n-o sd fie frd{iorul meu mai mic.

-Aha,Iegi!e smuceste tata uga de la veceu. -

acolo? l-au scdpat,vasdzici.. Iegi, ci te scot cu ugi cu tot!

nici nu

e

slibiciune, ci fericire. Unde se agazi,

t0

asta aco_

-

-

-

Mult mai tirziu m-am clumirit cum de s-a-ntdmplat si-l pierd. intAlnisem run coleg, m-am oprit sl mai fleciresc cu acela 9i, cAnd mi uit, nu-i. Dau incolo, dau incoace - nu-i r;i gata. Cineva imi spune ci a trecut o gridinill de copii pe alituri. S-a luat cu copiii, imi spune! Calcl rici azi nu qtie unde

pe culmile sale. s-a si aruncat in vale:

Fri{iorul meu are o sllbiciune, dar poate

Iu adoarme. $i face tot ce vede ci fac al1ii. Vede ci Iumea merge merge gi el. S-a oprit lumea se opregte gi el. $i tot aga. Vede un copil jucindu-se la poartl - se lasi pe vine lingl copil 9i rlmAne sir se joace. Vede, si zicem, la televizor pe cineva cintAnd se aEazi in fala televizorului 9i hai si c:inte Ei el. $i cAntl. Sau defileazd'.Dac|' la televizor tlefileazi careva. E foarte ugor sl-l pierzi pe strad[. Mereu trebuie sl-l lii de minl. il1a9i pentru o secundi - nul mai gisegti. Odatl am iegit cu dAnsul in oraE Ei-apoi l-am clutat tustrei doui zile. El a fost.

in pas cu copiii pe undeva! Sau daci aceia cAntl, cluce Ei el cAntAnd aiurea.

se

,,$titi, ne explica educatoarea de la gridinila la care l-am gisit, e foarte cuminte, ca 9i ai nogtri, de aceea nici n-am observat cum s-a aliturat la grupul nostru. Am fost, spunea ea, cu copiii la lac,la circ gi niciieri n-am blgat de seaml cl avem un copil in plus. L-am fi putut descoperi seara, mai zicea ea, la culcare, c[ n-avem paturi in plus, dar de unde' e un

11

copil foarte-foarte cuminte, ca gi ai nostri. Cum am spus ,,la culcare", s-a culcat gi el ldngi primul copil gi a adormit. E foarte educat.,' ,,Bine, dar ceilalli copii cum de n_au ficut gdli_

gie?"samiratmama. ,,Da' cum sd facl? s-a mirat foarte mult gi edu_ catoarea, copiii nostri sunt foarte_foarte educa{i. Daci n-avefi cumva unde-l da, aducefi_l la noi,,, ne

oferi ea cu multi sinceritate un loc la gridinifa loa numai ci noi n-am putut accepta, motivdnd cdtfrir_ {iorul meu o incheiase deja cu gridinifa, avea gapte ani, peste o siptimAni se ducea la scoali ,,E de g.oule?" exclami atunci educatoarea. ,,D-apoi cum!" ,,Nici n-o si spui!" incheie parci" supdrati edu_ catoarea.

Istorioara s-a intdmplat, de altfel, in vara asta, acum o luni gi ceva. Ultima ispravl, cum s_ar spu_ ne, a fritiorului meu. Deci, face el ce face toati lu_ mea 9i unde se agazi - adoarme. Toate i se trag, cred eu, de la gridini{a de copii, la care a umblat pdnd la gapte ani gi la care pirin{ii l_au {inut cu sip_ timdnile. M-am si certat din cauzaasta cu pirin_ {ii. Eu am fost dat la gridinild ct ziua,pe frlliorul meu insi, nu gtiu de ce, pirinfii au hotirAt siJ dea cu siptdmAna. il duceau lunea gi il aduceau sdmbi_

L2

seara. Ba cdteodatl il lineau cu lunile la gridirri(i. Se intimpla ca pirinlii duminicile s[ aibl, si zicem, o viziti, un spectacol, un film gi atunci la ce sir-l mai aduci simbetele acasi si le faci probleme? Il lisau la gr5dinili. O duminici gi-apoi alti dumi-

lil

nic[, 9i apoi inci una. ,,Vinde!i-l!" le-am propus eu odati, vdzind cd, propriul lor fiu le-a devenit povarl. Tata poate nu a auzit, dar mama, cate mereu e c:u gindul la serviciul ei, nici nu a inleles despre ce era vorba.

,,Ctezi, zice, cL rl€=4r da cineva ceva pe e1?!" ,,Da[i-l mai ieftin", zic eu atunci. ,,Cu cdt mai ieftin? zice mama gi parci pe loc se Iumineazl: tu despre ce vorbegti?!" ,,Despre fr[lior vorbesc." ,,Cum despre fr[!ior?!" ,,Aga, despre frlfior. Zic sd-Ivindeli, daci nu vi Irebuie." $i cdnd s-a pornit mama! $i cdnd s-a pornit tata! ,,Cum de-ndriznegti?" lipi mama. ,,Tu gtii cl el e fratele t[u?!" trAntegte cu talpa in podele tata.

$i cind s a pornit

friliorul

13

meu!

,,Nu vreau si fiu vAndut, nu vreau! urld frifio_ rul, rage, zbiar|,, se apucd de poala mamei, de pi_ cioarele tatei, pldnge. Nu mi vindeti!', N-ag zice c5. m-am speriat. Ba, dimpotrivi, mi-am dus linigtit gindul mai departe, cu glas tare mi l-am dus gi firl de ocolisuri, apoi trdntesc: ,,Dacd nu vreti s[-l vindeli, atunci dafi_l la or_

felinat!" Am m6ncat o palmd de la tata gi mai multe de la mama. Dar din ziua aceea, fie ci" li s-a tdcut gi lor mil5. de frilioa fie ci mi-au vd,zut mahna, nu l-au mai lSsat duminicile la gridinifi. Sdptimdna intreagi - da, il tineau la gridinili, dar sdmbdta, neapdrat era adus acasi. Deprinderile insi, cu re_ gret, i s-au pistrat. Poftim, eu ged intins, mi frimAnt in agteptarea strigitului mamei, iar el doarme la veceu fdri nicio grijn. $i-apoi cine gtie daci doarme? S_ar putea si citeasci. Are gi slibiciunea asta. $tie a buchisi gi, cum ii cade o cdrlulie in mini, se v6rI la veceu gi nu iese pdnl nu sparge cineva uga. CAnd silabisegte friliorul, si tragi cu tunul - nu aude. Din cavza lui s-au scris pe uga de la veceu dou6lozinci: ,,Lasi cartea!" si ,,Iegi!" ,,Lasi cartea!" e scris pe partea din faln a ugii. ,,Iesi!" - pe partea din dos a ugii. Material didactic. Adici, lasi cartea, apoi intrd la

t4

vcceu gi iegi indatl, c[ n-ai de ce sta atdta acolo. [)at cum vedeli, lozincile nu prea ajuti - iar l-au scipat si, cred, iar e cu cartea, deoarece tata tot mai strigl, iar el nici cdr nu zice. Ce-o fi silabisind el acolo? ii plac istoriile cu partizani, spioni... Daci a pus mdna pe volumul Al Treilea Rdzboi Mondial, mult timp n-o sI intre nimeni la veceu. Numir pAn[ la trei: daci nu iegi pdni la trei, tc scot cu tot cu uEi, cu carte gi cu oall cu tot!... se nrobilizeazi tata. Tu la cine strigi? Mama. La tine! Tata. $i-apoi de ce m[ cauli la veceu? Mama. Ca s[-!i strdng mAna.

-

-

'I ata.

- Ia$tiisice... mi mai riregti..., rrrinerul de la veceu. Iegi!

i-arunci tata

qi

apuci

Mda, mai departe n-o si fie chip si urm[resc Iupta dintre tata gi friliorul meu, dar nici mie nu rrri-a mai r[mas si ged intins in pat decAt o secuntlii. Acuqi trebuie s5 apari in camera mea mama.

t5

Poftim

-

iat-o, in sfdrsit, m-a si zd"rit. Tu incl nu egti la gcoali?! strigi gi pe loc md

-

uit5.

Se rotegte

prin camerl,

se invArte.

Oare ce cauti? Se vezi c-o si-ntArzii!... Si vezi c-o sd-nt6r_ zlil... Si vezi c-o si-nt1rziIl... Si vedeli c-o sl-ntirzie. Sd vede{i c-o si-ntArzie. Asta-i - c-o s5.-ntArzie! problema ei de bazi. Nu-gi

-

bate capul ci eu ag putea si-ntdrzii, la scoali, ci ea! Unde te gribegti, mam[?! Te scoli - ,,sd vezi c-o si-ntdrzii!" Te aqezi la masi - ,,si vezi c-o si-ntdrzii!"

Urci in troleibuz - ,,si vezi c-o si-ntirzii!', $i tot aga. Cind ajunge la serviciul cela al ei - e frizerilitla o frizerie in care clientul e o raritate -, se agazi pe scaun, gade gi se uiti pe fereastri cAnd o si se abat[ un nespilat gi spre frizerialor. $i daci nu se abate? Nu m-a pus parc5. si-i aduc blielii din clasi si.-i tund5., numai ca s6-gi faci planul?! ,,Mami, dar astea-s fete!" ,,Si-apoi ce dacS-s fete?" ,,Cum s[ le tunzi chilug?" ,,Da?! Lasi, n-o si le fie nimic, mai ugor au se spele."

l6

si

Numai ca sd tundi, numai ca s5-i ias[ planul. Vai de capul meu cdnd se-ntAmpll si nu-i iasi plarrrrl gi e sfArgit de luni. intr-o zi am fost tuns de trei ori. M-a tuns, apoi m-a spilat pe cap gi, ca si-i iasi banul, m-a gi ras pe cap. $i totul - ca gefa s[ vadd t:ir ea nu e o oarecare, ci o frizefild, care mereu face lrlanul, luptl pentru onoarea frizeiei. Mam[, cu prelul lsta vrei sl indeplinegti tu lrlanul?! Daci aga-i moda azi - lumea si umble cu plcte - nu !i-e rugine si te cerfi cu lumea in stradi eii nu se tunde?! Asta !i-i graba, mami? Mami, m-ai observat tu oare vreodati cu adevir rat?!

$tii tu, mami, cum tr[iesc eu?! i-amintegti ce te-am rugat aseari?! Nu, n-am s[ ml ridic... Mama se rotegte prin casl - nu aude, nu vede. Eu mai mult nu strig la voi - vi pun masa gi lrrg!... Ilarion! Ilop - Ilarion! $i-a amintit iar de Ilarion, adici de tata. $i ce zice Ilarion? - La naiba!... Nu vezi cd stau la masi... ce 'f

slrigi?!

llarion.

17