New Microsoft Office Word Document 2 [PDF]

Zitiervorschau

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

1

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

2

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Cuprins Glosar termeni Introducere…………………………………………………………………………………………………5-6 Partea I – Stadiul cunoaşterii în domeniul studiat……………………………………………7 - 24 1.1. – Importanţa şi relevanţa temei alese……………………………………………………..7 - 8 1.2. – Investigarea literaturii de specialitate………………………………………………….8 - 14 1.3. – Explicarea conceptelor ( din titlu ) sau a legislaţiei în domeniu……………………...14- 24 Partea II – Contribuţii personale…………………………………………………………….25 - 43 2.1. - Obiectivele şi metodologia cercetării………………………………………………....25 - 25 2.2. - Prezentarea generală a instituției……………………………………………………...25 - 30 2.3. – Prezentarea și analiza domeniului studiat – prezentarea rezultatelor cercetării și discuții………………………………………………………………………………………30 - 40 2.4. – Propuneri……………………………………………………………………………..41 - 42 2.5. – Concluzii……………………………………………………………………………...42 - 43 Partea III – Bibliografie și anexe……………………………………………………………44 - 47

3

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Glosar termini. Definiții DGM – Model digital guvernamental Interoperabilitate transfrontalieră – reprezintă abiliatea produselor, sistemelor sau proceselor de a lucra împreună pentru realizarea unui scop comun. Digitalizare - este procesul de transformare a informațiilor într-un format digital, în care informația este organizată în biți. Rezultatul este reprezentarea unui obiect, imagine, sunet, document sau semnal prin generarea unei serii de numere care descriu un set discret de puncte sau probe.

4

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Introducere Am ales să cercetez și să analizez tema “Digitalizarea în cadrul autorităților publice. Studiu de caz: Senatul României”, deoarece este un subiect destul de stringent ce necesită o analiză mult mai amplă. Așadar, lucrarea de față își propune să analizeze și să cerceteze prin intermediul surselor bibliografie, dar și a părții de cercetare prin aplicarea unui chestionar, nivelul de digitalizare al Senatului României, dar și deschiderea senatorilor cu privire la adoptarea unui astfel de sistem. Scopul acestei lucrări de cercetare este acela de a afla în primul rând, gradul de încredere al cetățenilor în Senatul României, capacitatea de adaptare la un sistem digitalizat, precum și deschiderea și pregătirea senatorilor în ceea ce privește îmbrățișarea și adoptarea unui nou mod de desfășurare a activității Camerei Senatului României. Obiectivele tezei de licență sunt: 

Definirea și importanța temei alese;



Consultarea și analizarea conceptelor pe baza literaturii de specialitate;



Clarificarea prin explicație a conceptelor utilizate în teza de licență, dar și a celor din literatura de specialitate și importanța acestora în ducerea la bun sfârșit a cercetării de față;



Concluziile și recomandările venite din partea celor 51 de respondenți la chestionar cu privire la îmbunătățire activității autorităților publice.

Ipotezele care fundamentează cercetarea de față sunt clare concise și au rolul de a genera rezultatele dorite, rezulatte ce vor fi oținute în urma completării cehstionarului. Așadar, o primă ipoteză a lucrării de față este următoarea “Digitalizarea Senatului va conduce la îmbunătățirea și calitatea activității autorității publice decât dacă activitatea curentă sar desfășura în aceeași manieră de astăzi”. Cea de-a doua ipoteză a cercetării este legată de “Deschiderea și adaptarea senatorilor la noile tendințe în ceea ce privește fenomenul de digitalizare, va contribui semnificativ la eficientizarea activității autorității publice și la o mai mare flexibilitate prin eliminarea birocrației.” 5

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Cea de-a treia ipoteză a cercetării este “Nivelul de încredere a cetățenilor în Senatul României va crește prin oferirea unei transparențe decizionale și adoptarea unui sistem electronic prin care atât senatorii, cât și cetățenii pot depune și urmări ședințele și dezbaterile publice asupra unor probleme stringente din societate.” Rezultatele preconizate în urma acestei cercetări vor oferi imaginea concretă a autorității publice cercetate, respectiv Senatul României în ceea ce privește gradul de încredere pe care îl au cetățenii în activitatea de legiferare, precum și deschiderea membrilor și adoptarea unui sistem digitalizat. Totodată, rezultatele vor releva și o serie de păreri și recomandări venite din partea respondenților, în chestionarul care va fi aplicat regăsindu-se două întrebări deschise și anume “Ce soluții credeți că ar fi opportune pentru adoptarea digitalizării activității Senatului?” și “Dacă ar fi să schimbați ceva în orgaizarea sau activitatea Senatului, ce anume ați schimba? “. În rândurile ce urmează, voi face o trecere în revistă a lucrării, pe capitol. Așadar, în primul capitol mă voi axa pe stadiul cunoștințelor dobândite, respective voi argument importanța temei alese, voi prezenta amânunte cu privire la literature de specialitate folosită pe parcursul elaborării lucrării și nu în ultimul rând, voi explica conceptele din titlu, dar și din legislația în domeniu. Capitolul doi va conține contribuțiile personale, respectiv voi analzia studio de caz ales prin intermediul metodologiei alese, bazându-mă pe o cercetare descriptivă. În primul subcapitol voi trasa obiectivele și metodologia cercetării, în subcapitolul 2 voi prezenta la modul general instituția aleasă, respective Camera Senatului României, urmează apoi prezentarea și analiza domeniului studiat și prezentarea rezultatelor cercetării și discuții, propuneri și concluzii. Capitolul trei și ultimul, va conține bibliografia și anexele, respectiv chestionarul ce va fi aplicat pe un eșantion de 51 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

6

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Partea I – Stadiul cunoaşterii în domeniul studiat 1.1. – Importanţa şi relevanţa temei alese Am ales să cercetez și să analizez tema “Digitalizarea în cadrul autorităților publice. Studiu de caz: Senatul României”, deoarece este un subiect destul de stringent ce necesită o analiză mult mai amplă. Așadar, lucrarea de față își propune să analizeze și să cerceteze prin intermediul surselor bibliografie, dar și a părții de cercetare prin aplicarea unui chestionar, nivelul de digitalizare al Senatului României. Ipoteza de la care plec este următoarea: evoluția fenomenului de digitalizare în cadrul autorităților publice, în special digitalizarea Camerei Senatului, gradul de adaptare al actorilor implicați în procesul de digitalizare și nivelul de percepere și încredere al populației în ceea ce privește atât adaptarea la digitalizare, precum și aspectele negative ce țin de organizare și funcționare a mecanismului legislativ în interiorul Camerei Senatului României. Enunțul

cauzal

după

care

mă

ghidez

este:

dacă

există

interes

major

în

digitalizareaautorităților publice, respectiv Camera Senatului, dacă cetățenii cunosc acest aspect, cel al digitalizării instituției. Scopul lucrării este acela de a cerceta și afla care este nivelul de încredere al cetățenilor în autoritățile publice, respectiv Camera Senatului și capacitatea acesteia de adaptare la o digitalizare a activității. Obiectivele tezei de licență sunt: 

Definirea și importanța temei alese;



Consultarea și analizarea conceptelor pe baza literaturii de specialitate;



Clarificarea prin explicație a conceptelor utilizate în teza de licență, dar și a celor din literatura de specialitate și importanța acestora în ducerea la bun sfârșit a cercetării de față;

7

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României



Concluziile și recomandările venite din partea celor 51 de respondenți la chestionar cu privire la îmbunătățirea activității autorităților publice și digitalizarea acestora, în cazul lucrării de față, digitalizarea Senatului României.1

Ca și întrebări ale cercetării, majoritatea sunt închise, ultimele două din chestionar fiind deschise, cu scopul de a afla părerea cât mai sinceră a respondenților. Întrebările pleacă de la “Vârsta”, “Studii absolvite”, “Care este nivelul de încredere în Senatul României?”, “Considerați că în momentul de față Senatul României are o activitate digitalizată funcțională?”, “Ce soluții credeți că ar fi oportune pentru adoptarea digitalizării activității Senatului?”, “Dacă ar fi să schimbați ceva în organizarea sau activitatea Senatului, ce anume ași schimba?”, “Pe o scală de la 1 la 5, considerați că senatorii sunt deschiși la noile adaptări și înțeleg foarte bine conceptual de digitalizare?”. În concluzie, prin lucrarea de față doresc să aflu dacă, în momentul de față Camera Senatului are o activitate digitalizată funcțională, cât de mult cred cetățenii că membrii Camerei Senatului sunt deschiși la adaptare și înțeleg foarte bine conceptual de digitalizare și nu în ultimul rând, am dorit să aflu ce soluții ar propune cetățenii pentru adoptarea digitalizării instituției și ce schimbări ar propune ei pentru o mai bună funcționare a acesteia. Actul normative mai prevede și posibilitatea senatorilor de a formula întrebări și interpelări prin mijloace electronice. De asemenea, aplicația prevede și semnarea electronică a documentelor, deoarece este importantă adaptarea activității Camerei Senatului.2 1.2. – Investigarea literaturii de specialitate Pentru ralizarea lucrării, am consultat surse bibliografice de specialitate, precum și articole și site-uri web relevante temei alese. Problema analizată este cea a digitalizării activității în cadrul autorităților publice, în cazul lucrării de față, am ales să analizez activitatea Camerei Senatului României. În sensul digitalizării activității, s-a făcut un demers prin intermediul inițiativei Vicepreședintelui 1

N., Dholakia.; Dholakia, R.R.; Park, M. Internet and electronic markets: An economic framework for

understanding market-shaping infrastructures. In Global E-Commerce and Online Marketing: Watching the Evolution; Dholakia, N., Fritz, W., Dholakia, R.R., Mundorf, N., Eds.; Quorum: Westport, CT, USA, 2002; pp. 31– 41; 2

I., Angell, ‘Winners and Losers in the Information Age’, 1996, Culture and Society, vol. 34, no. 1, pp. 81-85.

8

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Senatului, Alina Ghorghiu, prin depunerea unui proiect de modificare a regulamentului Senatului. Documentul prevede ca prin interrmediul unei aplicații informatice, cele patru tipuri de inițiatori ai unei propuneri legislative și anume, senatori, deputați, cetățeni și Guvern, să aibă posibilitatea de a o depune și online pe adresa electronică a secretariatului instituției. La începutul secolului 21, majoritatea statelor depind de calitatea și amploarea prezenței lor în lumea digitală și de o rețea complexă de sisteme de informații care asigură buna funcționare a mecanismului administrativ și sprijină dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii publice. Aceste sisteme determină în mare măsură procesul de implementare practică a politicii de stat, pătrund aproape în întregul context în care a fost implicată, ele constituind baza evoluțiilor inovatoare din cadrul autorităților locale. Drept urmare, multe sau chiar majoritatea guvernelor și birourilor guvernamentale sunt deja echipate cu sisteme informaționale și demonstrează un grad ridicat de participare digitală (Sondaj E-Guvernamental al ONU) și transparență (dinamica creșterii deschiderii ministerelor și departamentelor 2016). Într-un mediu digital în schimbare rapidă, statul trebuie să construiască un sistem complex de cicluri de comunicații și feedback cu cetățenii. Cu toate acestea, rămân lumi digitale ale guvernului și cetățenilor relativ separate unul de celălalt: statul poate rămâne în urma tendințelor actuale în dezvoltarea tehnologiilor digitale, iar societatea poate subestima problemele protejării suveranității digitale3. În era cloud computing-ului, a datelor mari și a social media, există crearea unui model de guvernare digitală (DGM), în care tehnologiile digitale ocupă o poziție centrală în administrația publică și aduc culturi organizaționale formate în afara guvernului sfera sub influența tehnologiilor informaționale pe Internet. Modelul guvernamental digital, care combină principiile anarhismului și ciberautopianismului din primii ani ai internetului și, de asemenea, principii, care stau la baza mișcărilor de protecție a datelor deschise și a drepturilor cetățenilor digitale, servește ca bază pentru elaborarea recomandărilor practice în sfera a administrației publice, precum și a luării deciziilor guvernamentale într-un tot mai mare și lume complexă a tehnologiei digitale.4 3 4

Idem, p.86. S., Rizzello.; Spada, A., The Oversight of Behavioral Economics on Hayek’s Insights. In Hayek and Behavioral

Economics; Palgrave Macmillan: London, UK, 2013; pp. 301–303;

9

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Era digitală modernă în dezvoltarea activității autorităților publice se bazează pe o serie de modele guvernamentale apărute la începutul secolelor XIX și XX. Primul dintre acestea poate fi considerat modelul Weber, construit în jurul managementului structurilor guvernamentale mari, cu o ierarhie rigidă și a utilizării presei în principal.5 Acest model a stat la baza „administrării de stat a erei progresive” - modelul administrativ occidental de la sfârșitul secolului XIX-începutul secolului XX, caracterizat prin idealizarea serviciului public, izolarea acestuia de piața generală a muncii și elaborarea regulilor generale coduri care limitează și reglementează funcțiile guvernamentale ale funcționarilor publici.6 De la începutul anilor 2000, un nou model de management a început să se răspândească în lume, cu tehnologiile digitale în centrul său. Trecerea de la NPM la modelul guvernamental digital nu este o simplă schimbare, ci mai degrabă o transformare radicală în limitele generale de modernizare socială, care a devenit posibilă odată cu dezvoltarea internetului și o imersiune calitativă a proceselor sociale în spațiul internet. Modelul guvernamental digital a vizat în principal subiecte precum: 

Reintegrarea structurilor birocratice cu alinierea simultană a legăturilor orizontale atât în departamentele guvernamentale, nivelurile de guvernare, cât și cu mediul extern al acestora. O astfel de reintegrare a avut loc la un nou nivel tehnologic prin intermediul crearea de noi mecanisme administrative de către administrația centrală care să reducă costurile și funcțiile redundante și duplicatorii ale anumitor instituții administrative, precum și prin simplificarea organizării administrației publice bazată pe unificarea și standardizarea activității elementelor sale constitutive;



Organizarea activității autorităților publice în spiritul holismului, orientată către nevoile populației și practicarea serviciilor publice, a devenit o reproiectare finală a produsului din punctul de vedere al clientului, crearea de instrumente integrate precum „o fereastră“sau servicii electronice, modernizare sau flexibilitate operațională a structurilor

5

B., Bimber, ‘Information and Political Engagement in America: The Search for Effects of Information Technology

at the Individual Level’, 2001, Political Science Quarterly, vol. 54, no. 1, pp. 53-67; 6

M., Yildiz, ‘E-government Research: Reviewing the Literature, Limitations, and Ways Forward’, 2007,

Government Information Quarterly, vol. 24, no. 3, pp. 646-648;

10

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

guvernamentale, care în timp real pot rezolva sarcinile și răspund la abaterile de la indicatorii stabiliți; 

Digitalizarea autorităților publice, atât în ceea ce privește acoperirea completă a departamentelor guvernamentale, cât și în ceea ce privește introducerea pe scară largă a livrării electronice a serviciilor, atunci când este posibil, prin achiziții publice centralizate online sau noi forme de automatizare axate pe tehnologii zero-touch care nu necesită intervenția unei persoane. Digitalizarea este, de asemenea, un stimulent esențial pentru „descărcarea” radicală a administrației publice și transferul funcțiilor redundante către structurile publice și comerciale. Ca urmare a dezvoltării unei astfel de administrații tehnocratice, devine posibil să se treacă la un guvern mai deschis și la acces la regimuri de informații publice.

Dezvoltarea guvernanței digitale în etapa actuală este un proces complex și pe mai multe niveluri, a cărui considerație depășește aspectul pur tehnologic al DGM. Controlul digital este posibil prin digitalizarea societății ca o adaptare culturală la realizările tehnologice cheie, digitalizarea aparatului de stat și reintegrarea sa la nivel organizațional și financiar-bugetar, convergența producției și consumului serviciilor publice în Lanțul „cetățean-stat”, în care producătorul realizează feedback constant cu clientul-consumator. Răspândirea tehnologiilor digitale și a internetului în anii 2000 a contribuit la curgerea treptată a culturii organizaționale a internetului către guvern, care a format în cele din urmă baza modelului guvernamental digital. Tehnologiile digitale au devenit un fel de canal pentru schimbul de noi tipuri de cunoștințe profesionale și introducerea de dezvoltări inovatoare direct în activitatea guvernului. Internetul a devenit prima tehnologie care a pătruns în viața de zi cu zi a cetățenilor într-un ritm mai rapid decât în practica zilnică a birocrației.7 Mai mult, noile mișcări culturale s-au dezvoltat în jurul o serie de tendințe tehnologice, în special, mișcarea codului sursă deschisă, mișcarea accesului deschis și mișcarea standardelor deschise, culminând cu mișcarea pentru date deschise la mijlocul anilor 2000 (Grup ). Reprezentanții acestei mișcări O'Reilly și Malamud au dezvoltat în 2007 principiile datelor deschise care stau la baza MSC: accesibilitate, completitate, natură primară, viteză mare de 7

Idem, p. 650.

11

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

livrare, format care poate fi citit automat, natură nediscriminatorie, format neproprietar și diseminarea datelor la condițiile unei licențe deschise. Inițiativele statului de promovare a datelor deschise, de regulă, aveau trei obiective principale: creșterea transparenței activității ale autorităților de stat și ale conducerii, îmbunătățirea calității serviciilor publice, stimularea inovării în administrația publică. Dacă încercăm să generalizăm avantajele datelor deschise, care rezultă din schimbul mai deschis și mai activ de date guvernamentale, ar trebui să vorbim despre următoarele: 

Datele deschise contribuie la o practică mai largă de furnizare a serviciilor prin intermediul aplicațiilor web: cetățenii activi și antreprenorii pot folosi tablouri de informații brute ca resursă pentru crearea de noi seturi de date și pentru a dezvolta aplicații mobile și web, aplicații web „mash-up” (combinarea datelor din o serie de surse și crearea de instrumente unice bazate pe web, de exemplu, atunci când se aplică date privind leasingul, cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare pe un serviciu Google cartografic) prin accesarea arhivelor de date ale guvernului;



Tehnologii de prelucrare în cloud a producției de date deschise și cunoștințe pe baza rețelelor distribuite de analiști civili. Statul poate contribui la crearea unui număr mare de analiști civili mobilizați prin diferite proiecte de crowdsourcing care poate extinde semnificativ capacitatea analitică a statului prin deschiderea accesului public la bazele de date guvernamentale în cadrul unei strategii de date deschise. Oferirea cercetătorilor la datele brute ale guvernului permite utilizarea vizualizării datelor și servicii de geolocalizare pentru a dezvolta noi abordări pentru rezolvarea unei game largi de probleme socioeconomic;



Transparența și responsabilitatea achizițiilor publice pe baza datelor deschise: cu cât mai mulți oameni sunt conștienți de modul în care sunt organizate, de la ce sunt direcționate bugetele federale, regionale și locale, precum și fondurile din surse extrabugetare, cu atât mai puțin spațiu există este pentru corupție, legat de lobby-ul de către funcționarii intereselor anumitor furnizori În consecință, resursele publice sunt cheltuite mai mult în mod intenționat, profiturile sociale și economice sunt sporite și încrederea în guvern și

12

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

legitimitatea autorității publice în „sfera individului alegerea morală "este în creștere (Kosorukova, 2017). Statul trebuie să ajungă la noi condiții și să înceapă să folosească numeroase formate digitale care pot fi citite de computer -CSV, XML, ZIP, JSON, GZ, XLS, XLSX, RDF, etc. În epoca autorităților publice guvernanța digitală și guvernul trebuie să schimb mai activ de date deschise atât între ele, cât și cu sectoarele corporative și civile, construind o rețea de seturi de date interconectate, care sunt o sursă de activare a potențialului economic nedezvăluit. Crearea unui mecanism de schimb de date între sistemele de informații de stat este o direcție importantă în creșterea eficienței utilizării deschise date. În 2001, în Estonia a fost lansat un sistem interdepartamental de comunicații electronice, iar în 2014, un sistem de cetățenie electronică care susține o conexiune multilaterală între govern organizații și stocare de date distribuite pe mai multe servere. Această abordare a permis evitarea cheltuielilor mari asociate sistemului de conexiuni bilaterale și schimbului de cantități mari de date și, de asemenea, a redus riscul de concentrare a datelor pe un singur server.8 În cadrul DGM, guvernul este privit ca un set de platforme de informare deschise care pot fi ajustate rapid la obiectivele și obiectivele specifice ale anumitor organizații guvernamentale, corporative sau civice. Creatorul modelului guvernamental ca platformă, O'Reilly (2011) se referă la experiența de succes a creării DC Mobile Apps, un site de aplicații mobile în management urban dezvoltat de departamentul tehnologic al guvernului Washington. Mai mult, guvernul de la Washington a permis independența dezvoltatori pentru a dezvolta aplicații. O astfel de cultură organizațională a guvernanței digitale este promovată de serviciul digital al Guvernului Marii Britanii în structura Cabinetului de Miniștri. Acest serviciu promovează ideea creării de programe software în domeniul administrației publice care să permită ca serviciile publice în format digital să fie gratuite în mod implicit, utilizează multe platforme de produse cu informații deschise, pentru a crea aplicații mobile, folosind tehnici commune standarde care asigură coerența tuturor aplicațiilor.9

8

M., Chevallier ‘Internet Voting, Turnout and Deliberation: A Study’, 2009, Electronic Journal of e-Government,

vol. 7, no. 1, pp. 29-31; 9

Idem, p. 44.

13

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Modelul digital guvernamental (DGM) asigură rolul activ al cetățenilor în producția de servicii publice și îi tratează pe aceștia din urmă nu ca consumatori, ci mai degrabă ca coproducători ai acestui bun. Ideea coproducerii serviciilor publice a devenit centrală în paradigma guvernării digitale, bazată pe ideile de aglomerare și utilizarea conținutului utilizatorului integrat în conceptul „Web 2.0. La nivel individual, acest lucru implică faptul că cetățenii își asumă o responsabilitate din ce în ce mai mare. în producția și furnizarea serviciilor publice.10 De exemplu, numărul tot mai mare de aplicații mobile din sfera asistenței medicale și internetul permit unei persoane să efectueze auto-monitorizarea sănătății la domiciliu, să transfere date către profesioniștii din domeniul medical și să adapteze procesul de tratament, precum și produsele de sănătate la condițiile individuale și la caracteristicile umane. La nivel colectiv, coproducerea serviciilor publice implică practicarea de aglomerare publică, de exemplu, când sunt cetățenii notificați de guvern cu privire la problemele legate de gestionarea clădirilor de apartamente, școli, clinici, transporturi publice și răspuns la situații de urgență.11 Un element integrant al dezvoltării ulterioare a modelului de guvernare digitală este datele mari ca un set de tablouri de informații cu diferite grade de prelucrare și structurare statistică, ca precum și metode de prelucrare a acestora care permit îmbunătățirea eficacității deciziilor de conducere la diferite niveluri în sectoarele politice, administrative, corporative și publice. În etapa actuală, datele mari sunt generate pe baza unui număr din ce în ce mai mare de surse active și pasive, inclusiv clicuri pe internet, apeluri mobile și SMS, conținut de utilizator și rețele sociale, precum și tranzacții de afaceri. Inovațiile în domeniul învățării automate, legate de producerea, colectarea, stocarea și analiza unor cantități imense de date permite o nouă bază tehnologică pentru a revizui conținutul și pentru a îmbunătăți eficiența fiecărei etape a luarea deciziilor guvernamentale.12 1.3. – Explicarea conceptelor ( din titlu ) sau a legislaţiei în domeniu. 10

R. and Bailur, Heeks, ,S., ‘Analyzing e-Government Research: Perspectives, Philosophies, Theories, Methods,

and Practice’, 2007, Government Information Quarterly, vol. 24, no. 2, pp. 243-265. 11

C.E., Hinţea, ‘Reform and Management in Romania. Strategy and Structural Change’, 2011, Revista de cercetare

şi intervenţie socială, vol. 34, pp. 177-179; 12

Idem, p. 196.

14

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

În primul rând, cred că este necesar și important să explic conceptul de administrație publică locală. “Autoritate publică, orice organ de stat sau al unităţilor administra-tiv-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate a.p., în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. AUTORITATE PUBLICĂ, este un organ al administraţiei de stat, care poate fi înfiinţată prin lege: - ca un organ al puterii legislative (de ex.: o comisie permanentă sau temporară a uneia din cele două Camere ale Parlamentului); - ca un organ al puterii executive (de ex.: ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, ori serviciile publice ale consiliilor judeţene sau locale); - ca un organ al puterii judecătoreşti (de ex.: judecătoriile, tribunalele, curţile de apel, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).”13 Având în vedere faptul că fenomenul de digitalizare este din ce în ce mai prezent pe glob, cât și în societatea din România, fenomenul de digitalizare ia amploare, iar societățile, cât și autoritățile publice trebuie să se adapteze și să îmbrățișeze acest sistem. Într-un raport privind guvernarea electronic, publicat de Comisia Europeană în anul 2019, a evaluat utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în cadrul administrațiilor publice locale, dar și nivelurile de interoperabilitate transfrontalieră și de interacțiune digital între administrațiile locale și cetățeni ori întreprinderi atât în statele membre UE, cât și în opt state terțe. Performanța fiecărei țări a fost măsurată prin doi indicatori, respectiv Acces și Digitalizare. În ceea ce privește gradul de acces, acesta descrie măsura în care mediul online este utilizat la nivelul serviciilor administrative, în vreme ce Digitalizarea are în vizor nivelul de digitalizare al ghișeelor administrației publice. Conform datelor statistice, România a înregistrat un nivel peste mediu, respectiv 63%; media UE 57% de utilizare a canalului online în serviciile administrative (Acces) și un nivel scăzut, 40%; media UE 68% de digitalizare administrativă (Digitalizare). 13

https://legeaz.net/dictionar-juridic/autoritate-publica, accesată în data de 17.06.2020, ora 14:00.

15

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

În ceea ce privește “ghidarea utilizatorului”, Europa este cea mai avansată din acest punct de vedere, iar acest lucru indică faptul că administrațiile publice locale prioritizează serviciile cu scopul de a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor. Însă, pentru a ajunge la un rezultat favorabil, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a putea fi îmbunătățită securitatea serviciilor publice online, dar și pentru a spori nivelul de tranparență, mobilitate transfrontalieră și disponibilitatea identificării electronice și a documentelor electronice.14 Deși guvernarea digitașă are numeroase avantaje, totodată, aceasta vine la pachet și cu o serie de riscuri, în special riscuri cibernetice. Prin urmare, pentru toată valoarea pe care o poate oferi e-guvernarea, aceasta aduce riscuri în ceea ce privește securitatea cibernetică care trebuie atenuată. Pentru a asigura securitatea cibernetică în zilele noastre este nevoie de structuri robuste în partea din spate și tehnologii actualizate pe front-end. Călătoria utilizatorului este descrisă de următoarele elemente: 

E-Guvernarea la locul potrivit: Serviciile de e-guvernare sunt furnizate de o multitudine de administrații. Utilizatorii se

așteaptă ca acestea să fie accesibile prin câteva site-uri web familiare, de încredere și centralizate; 

Informarea online: cetățenii și întreprinderile care trăiesc în lumea digitală așteaptă cel puțin informații generale despre serviciile publice online;



Aflați cum funcționează serviciile: utilizatorii potențiali și guvernamentali doresc să știe la ce să se aștepte de la administrațiile publice și ce se așteaptă de la ele înainte și în timpul serviciilor;



Bazează-te pe e-guvernare sigură: utilizatorii de guvernare electronică doresc să aibă încredere și să depindă de metodele de autentificare sigure și de securitatea site-urilor web în general. Dispunerea de un identificator național (eID) care funcționează în mai multe administrații și servicii crește ușurința de utilizare pentru utilizator;

14

Tallinn Ministerial Declaration on eGovernment, online available: http://ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?

doc_id=47559, accesat în data de 17.06.2020, ora 20:30.

16

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României



Apel la asistență: utilizatorii doresc să aibă o bună disponibilitate de funcționalități clare de asistență. Acest lucru oferă cetățenilor și întreprinderilor încrederea de a efectua serviciile correct;



Economisire a timpului: utilizatorii de guvernare electronică ar putea beneficia de administrațiile publice care au utilizat datele colectate apoi pentru a profita de avantajele principiului „O singură dată”;



Înțelegeți cum sunt utilizate datele lor: cetățenii ar dori să înțeleagă cum sunt utilizate datele lor. Transformarea Guvernului electronic necesită administrațiile publice să implementeze date. servicii conexe întreprinderilor decât cele destinate cetățenilor. Transparența modului în care serviciile funcționează este scăzută în demararea unei proceduri de creanțe mici, a vieții de familie și a serviciilor legate de mutare și ceva mai mare pentru antreprenori. Oferirea de transparență în acest domeniu va îmbunătăți așteptările pe care utilizatorii le au cu privire la ceea ce trebuie să facă și la ceea ce se pot aștepta de la aautoritățile lor publice.15 Exercițiul de evaluare a performanțelor îmbunătățește datele de referință la guvernarea

electronică cu date care formează surse suplimentare pentru a obține informații despre factorii care pot influența inovația și caracteristicile cheie care afectează performanțele guvernării electronice. În acest scop, sunt definiți doi indicatori absolut ai performanțelor guvernamentale: Penetrare și digitalizare - Penetrarea reflectă gradul în care este utilizat canalul online pentru serviciile guvernamentale folosind datele Eurostat. Digitizarea surprinde gradul de digitalizare al back-and-office-ului administrației publice. Este determinată folosind datele din indicatorii de referință de guvernare electronică. Contextul și caracteristicile unei țări vor influența politicile și strategiile sale de guvernare electronică. Aici, sunt luate în considerare trei tipuri de caracteristici, la care ne referim ca indicatori relativi ai unei țări:

15

European Commission (2016). The EU eGovernment Action Plan 2016-2020. Accelerating the digital

transformation

of

government.

disponibil

la

http://eur-lex.europa.eu/legal-

uri=CELEX:52016DC0179, accesat în data de 17.06.2020, ora 21:00.

17

content/EN/TXT/?

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României



Caracteristicile utilizatorului: aceste caracteristici includ elemente care permit cetățenilor să utilizeze canale online, cum ar fi nivelul de cunoștințe digitale ale cetățenilor și nivelul general al utilizării TIC, adică varietatea de activități desfășurate de cetățeni care sunt deja online;



Caracteristici ale guvernului: Structura de guvernare determină acoperirea serviciilor de guvernare electronică, investiții și eforturi depuse în practicile de inovare. Aceste caracteristici includ calitatea acțiunilor guvernelor și deschiderea de date și informații;



Caracteristici de context digital: aceste caracteristici acoperă unele dintre elementele externe care pot influența o aplicație mai largă de e-guvernare: implementarea infrastructurii în bandă largă și calitatea acesteia, digitalizarea întreprinderilor și implementarea acestora canale de vânzare online.

Pentru a descrie aceste caracteristici, sunt utilizate diferite surse de date, pe lângă colectarea de date de referință la guvernarea electronică. Trei tipuri de țări pot fi identificate atunci când comparăm indicatorii absoluti și cei relativi: 

Țări slabe: Țări care au performanțe sub nivelul așteptărilor, în comparație cu țările cu caracteristici similar;



Țări medii: Țări care au performanțe conform așteptărilor, în conformitate cu tendințele europene ale performanței;



Țări mai performante: țări care au performanțe peste așteptări, în comparație cu țările cu caracteristici similare.16 E-Guvernarea reprezintă o etapă esențială a reformei administrației publice, a

modernizării acesteia și presupune un proces de informatizare a sectorului public al cărui scop este facilitarea interacțiunii dintre instituțiile publice și cetățeni prin intermediul aplicațiilor ce se bazează pe tehnologia informației. În principiu, E-Guvernarea este importantă deoarece contribuie la simplificarea procedurilor birocratice, dar și a metodologiilor de lucru, în scopul îmbunătățirii accesului la informații și a calității serviciilor publice la nivelul administrației publice centrale, pentru 16

Priisalu and Ottis, Personal control of privacy and data: Estonian experience, 2017, disponibil la

https://link.springer.com/article/10.1007/s12553-017-0195-1#Sec9, accesat în data de 17.06.2020, ora 21:30.

18

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

reducerea cheltuielilor, pentru combaterea corupției ori pentru întărirea capacității administrative a instituțiilor publice. 17 Este evident faptul că Lumea noastră depinde în mod critic de capacitatea umană de a menține un echilibru dinamic între digitalizarea masivă a vieții noastre și protecția identităților și intereselor individuale. Guvernul României, înainte de implementarea oricărei strategii, trebuie să implementeze măsuri pentru extinderea infrastructurii necesare dezvoltării e-Guvernării în toate județele țării, să se asigure că există o bună conexiune la internet în regiunile în care acesta nu este furnizat sau este limitat, deoarece s-a constatat o corelație între procentul gospodăriilor care au acces la internet, precum și procentul persoanelor care utilizează internetul cel puțin odată pe săptămână, variabilă ce influențează într-un mod destul de semnificativ adoptarea e-Guvernării. Pentru ca România să implementeze un sistem digital performant, este necesar ca autoritățile publice să încheie acorduri cu anumite site-uri cu specific și interes actual cum ar fi o detaliere a acordului încheiat cu FMI în scopul redresării economiei sau măsurile luate și implementate de Guvern cu privire la criza economic etc. În conformitate cu Regulamentul eIDAS, România a adoptat o lege specifică privind serviciile de EID și de încredere pentru tranzacțiile electronice. Legea stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al documentelor legale în formă electronică, precum și condițiile pentru furnizarea de servicii de încredere. Guvernul a adoptat proiectul de ordonanță de urgență privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, care vizează stabilirea cerințelor pentru accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public pentru a le permite să fie mai ușor accesate de utilizatori, în special de către persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități.18 De asemenea, România a înființat Consiliul Digital România, un grup de experți al cărui obiectiv principal este consolidarea dezvoltării societății informaționale. Totodată, biroul virtual 17

https://www.apubb.ro/cep/wp-content/uploads/2013/10/Reforma-%C3%AEn-administra%C5%A3ia

public

%C4%83.-Studiu-privind-e-Guvernarea-la-nivelul-Uniunii-Europene.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 14:00. 18

https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/inlinefiles/Digital_Government_Factsheets_Romania_2019.pdf ,

accesat în data de 19.06.2020, ora 14:30

19

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

de plăți al României (Ghiseul.ro) a fost modernizat cu un punct de acces eDelivery, care a asigurat interconectarea Ghiseul.ro cu alte sisteme de informații pentru schimbul de date. Platforma permite cetățenilor să efectueze plata electronică a amenzilor, impozitelor și a altor obligații fiscale prin carduri bancare. Strategia națională privind agenda digitală pentru România vizează direct sectorul TIC și își propune să contribuie la creșterea economică și la creșterea competitivității. Se speră să se realizeze atât prin acțiune directă, cât și prin sprijinirea dezvoltării TIC românești eficiente, precum și prin acțiuni indirecte cum ar fi creșterea eficienței și reducerea costurilor sectorului public în România, îmbunătățirea productivității sectorului privat prin reducerea barierelor administrative în raport cu statul, îmbunătățirea competitivității forței de muncă din România și nu numai. Strategia a fost dezvoltată în aliniere cu Agenda digitală pentru Europa ca un cadru de referință pentru a defini o imagine de ansamblu asupra modului de stimulare a economiei digitale pentru perioada 2014 - 2020. Drept urmare, unele dintre obiectivele stabilite de agenda digitală europeană au fost luate și adaptate pentru a asigura alinierea dezvoltării TIC românești la nivelul înregistrat de țările din regiune. Acest lucru a fost realizat pentru a stabili premisele integrării României în termeni de TIC, pe piața unică digitală europeană.19 Ținând cont de cei șapte piloni care stau la baza Agendei Digitale pentru Europa 2014 2020, România a adaptat și definit patru domenii majore de acțiune care sunt urmărite ca parte a unui ambițiu care să conducă la creșterea economică și să crească competitivitatea. Aceste patru domenii de acțiune sunt rezumate după cum urmează: 

Domeniul de acțiune 1 - guvernare electronică, interoperabilitate, securitate cibernetică, cloud Computing, Open Data, Big Data și Social Media sporesc eficiența și reduc costurile sectorului public din România, având o administrație modernă.



Domeniul de acțiune 2 - TIC în educație, sănătate, cultură și sprijin pe bază de eincluziune la nivel sectorial pentru a asigura investițiile în TIC pentru a crea un impact pozitiv în contextul social;

19

M., Giebel, Digital divide, Knowledge and Innovations. J. Inf. Inf. Technol. Organ. 2013, 8, 24-26.

20

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României



Domeniul de acțiune 3 - Comerț electronic, cercetare și dezvoltare și inovare în domeniul TIC se bazează pe avantajele comparative ale României regionale și sprijină creșterea economică în sectorul privat.



Domeniul de acțiune 4 - În bandă largă și servicii digitale Infrastructura asigură incluziunea socială și oferă beneficii în toate celelalte domenii de acțiune.

Totodată, în primul trimestru al anului 2019, România a dezvoltat o politică care vizează îmbunătățirea și promovarea disponibilității soluțiilor de comerț electronic în toată țara, în conformitate cu orientările Comisiei Europene. Documentul a oferit o imagine de ansamblu asupra stării de joc a dezvoltării comerțului electronic și a prezentat principalele direcții și obiective strategice pentru viitor. Strategia a fost însoțită de un plan de acțiune, care a detaliat o listă de acțiuni și termene pentru fiecare dintre obiectivele strategiei. Principalele obiective stabilite pentru dezvoltarea soluțiilor de comerț electronic în România sunt: 

Stimularea și coerența cadrului de reglementare pentru comerțul electronic;



Informarea furnizorilor și furnizorilor de servicii online despre soluțiile de comerț electronic;



Consolidarea cadrului instituțional pentru soluțiile de comerț electronic.20 Ordonanța, emisă în iulie 2016, a introdus obligația autorităților publice, la cererea

cetățenilor, de a accepta documente în format electronic și de a refolosi orice date cu caracter personal transmise anterior administrației publice. Ordonanța stipula noi reguli privind codul sursă pentru sistemele TIC elaborate în baza unui contract de achiziție electronică. De asemenea, ordonanța a instituit un CIO național în parteneriat cu Ministerul Comunicării și Societății Informaționale și cu restul guvernului. Guvernul României a adoptat la 21 decembrie 2018 proiectul ordonanței de urgență privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public. Acest act de reglementare a urmărit să stabilească cerințe pentru accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public pentru a le permite să fie mai ușor accesate de utilizatori, în special de persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități. În 20

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/544-2001.php, accesat în data de 19.06.2020, ora 17:00.

21

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

acest fel, cetățenii vor putea beneficia de un acces mai larg la servicii din sectorul public prin intermediul site-urilor web și al aplicațiilor mobile pentru a primi servicii și informații care le vor face viața de zi cu zi mai ușoară și mai ușoară exercitarea drepturilor lor la nivel național și european, în special dreptul la libera circulație și dreptul de a stabili și furniza servicii. Voi prezenta, mai jos infrastructura guvernamentală digitală: 

Portaluri - portal de e-guvernare Portalul servește ca un serviciu unic pentru serviciile publice centrale și locale și

formează online, încorporând totodată o platformă tranzacțională. Utilizatorii se pot înregistra la servicii interactive și tranzacționale. Link-uri cu toate departamentele administrației centrale și locale sunt de asemenea incluse în portal, precum și informații privind legislația și reglementările referitoare la interacțiunea cu administrația publică. Mai mult, un sistem Form Unique adună nouă servicii eServices pentru companii. Serviciile eService sunt concepute pentru contribuitori mari și oferă acces unificat pentru serviciile de guvernare electronică. 

Punct electronic de contact unic Obiectivul portalului este de a permite regăsirea convenabilă a tuturor informațiilor,

procedurilor de lucru, precum și a unui set de forme interactive necesare furnizorilor de servicii care doresc să își desfășoare activitatea în România. Mai mult, oferă informații despre contextul național, obiectivele și beneficiile, autoritățile în cauză, legislația în domeniu și modalitățile de finanțare. Platforma a fost actualizată și relansată în 2016. Noua platformă permite ministerelor să trimită documente și cereri către cetățeni, astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să meargă la ghișeu pentru a le depune fizic. Platforma conține acum un set complet de formulare, proceduri și legislație astfel încât cetățenii să fie la curent cu orice procedură sau serviciu public. 

Rețele - date.gov.ro

Portalul România data.gov.ro colectează toate seturile de date de la autoritățile publice și le pune la dispoziție într-un singur loc central. 

Rețelele electronice ale comunităților locale (LCEN)

22

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

LCEN-urile conectează comunitățile locale (școli, oficii publice și biblioteci) la internet. Punctele de acces public au fost create în fiecare zonă acoperită de rețele. Obiectivele sunt de a reduce decalajul digital rural-urban, de a stimula utilizarea TIC în școli și de a facilita interacțiunea dintre cetățeni și administrație. Rețeaua a cuprins 255 de comunități rurale și orașe mici din toată România, care vizează 1,7 milioane de cetățeni români (10% din zonele rurale românești).21 

Schimb de date

Nici o infrastructură specială în acest domeniu nu a fost raportată până în prezent. 

Serviciile eID și Trust

Sistemul național integrat pentru includerea și actualizarea informațiilor referitoare la înregistrările personale Sistemul național integrat pentru includerea și actualizarea informațiilor aferente înregistrările personale au fost aprobate la 1 martie 2011, cu o perioadă de implementare de 19 luni. Crearea unui astfel de sistem presupunea emiterea și gestionarea de documente de identitate în conformitate cu legislația română și cu recomandările UE. Proiectul, prin implementarea IT, a vizat o serie de progrese: 

Emite diverse certificate, cum ar fi cartea de identitate, certificatul de stare civilă, pașaportul, înmatricularea mașinii și înregistrarea online;



Comunicarea către diverse instituții publice și autorități cu privire la datele de identitate ale anumitor persoane;



Identificați modificările care apar în evidența persoanelor pe baza actualizărilor de date;



Furnizați datele registrului local pentru evidența persoanelor, la cererea instituțiilor și autorităților centrale și locale.



eProcurement - Sistemul național de e-procurare

România are o platformă centrală de e-achiziții electronice care este sub responsabilitatea Agenției pentru Agenda Digitală. Toate autoritățile contractante române trebuie să publice avizele lor în cadrul procedurilor de achiziții publice și a tuturor întreprinderilor

21

https://www.ndi.org/sites/default/files/029_ww_onechamber_0.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 21:00.

23

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

care vizează furnizarea de produse sau servicii unei autorități publice trebuie să acceseze platforma. Acest sistem simplifică procedurile atât pentru furnizori cât și pentru agențiile de achiziții. Sistemul este unicul punct național pentru transmiterea anunțurilor privind achizițiile publice în Jurnalul Oficial al UE (denumit OJS eSender). Mai mult, oferă servicii interactive și tranzacționale dedicate susținerii a 20% din totalul publicului achiziţie. În martie 2017, România a lansat un proiect de integrare a serviciului eCertis în eProcurement, finanțat prin Programul CEF. 

eInvoicing - facturarea electronică în România

Operatorii economici sunt liberi să își aleagă furnizorul de servicii preferat pentru a trimite facturi electronice autorităților contractante. În prezent, nu există o abordare comună sau o legislație specifică referitoare la utilizarea facturilor electronice de către autoritățile publice. Nu există platforme centralizate pentru procesarea facturilor electronice în România. 

ePayment - Oficiul Virtual de Plăți

Proiectul Biroului Virtual de Plăți (Ghiseul Virtual de Plati) are ca scop facilitarea interacțiunii cetățenilor cu Administrația Publică, permițând plata electronică a amenzilor, impozitelor și a altor obligații fiscale prin carduri bancare. Noi tipuri de plăți către În sistem au fost adăugate stat, cum ar fi obligațiile fiscale legate de veniturile din salarii (dacă este cazul) și veniturile din: activități comerciale; profesii liberale; drepturi pentru proprietate intelectuala; concesionarea utilizării bunurilor; transfer de valori mobiliare; operațiuni de cumpărare / vânzare la termen a monedei pe bază contractuală; activități agricole; și transfer de proprietăți imobiliare.22

https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/inline-files/Digital_Government_Factsheets_Romania_2019.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 23:00. 22

24

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Partea II – Contribuţii personale 2.1. - Obiectivele şi metodologia cercetări Digitalizarea este un fenomen aflat în plină ascensiune, deoarece, odată cu trecerea anilor, vremurile s-au schimbat, cererea și oferta la fel, iar nevoia continua de adaptare a condus la identificarea unor soluții cât mai fiabile și la rapide cu scopul de a implementa un sistem digital cât mai eficient. Lucrarea de față a fost construită pe baza unui instrumentar metodologic menit să o integreze la nivelul cercetării empiriceo plajă cât mai largă de observație, analiză și cunoaștere

25

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

sistematică a temei cercetare. Obiectivul central al metodei alese este descrierea, iar instrumentul de cercatare utilizat este chestionarul. Chestionarul a fost construit pe baza unei documentări amănunțite cu privire la modalitatea de organizare a activității Camerei Senatului, dar și a predispoziției senatorilor de a se adapta și de a îmbrățișa fenomenul de digitalizare. Referitor la regulile de construcție de construcție a chestionarului, acesta a fost construit într-o manieră obiectivă, transparent, nu s-au făcut presupuneri despre respondent, întrebările au o formulare clară și ușor de înțeles, ușor de înțeles pentru toate nivelurile de educație și s-au evitati elementele care conțin mai mult de o întrebare pe articol. Întrebările care alcătuiesc chestionarul sunt atât închise, cu variante de răspuns, cât și deschise cu scopul de a oferi respondenților, libertatea de a formula și emite păreri cu privire la activitatea digitalizată a Camerei Senatului, adaptabilitatea senatorilor cu privire la adoptarea unei activități digitalizate, dar și asupra gradului de încredere pe care îl au în instituție Modul de adminisitrare a chestionarului a fost sub formă computerizată, segmentul de vârsta vizat a fost cuprins între 18 ani și 65 de ani, un alt indicator important fiind și cel legat de nivelul de studii absolvite de cătrerespondenți, de la perosane fără studii până la persoane cu studii doctorale. 2.2. - Prezentarea generală a instituției România angajează o legislatură bicamerală pentru a-și deservi populația de 23 de milioane de oameni care ocupă aproximativ 240.000 de kilometri pătrați (92.000 de km2). În timp ce România a moștenit un sistem unicameral din epoca comunistă, teama unei reînvieri autoritare a dus la crearea unei legislaturi bicamerale. Cu toate acestea, o dezbatere serioasă a stârnit această problemă. Cei care au favorizat o legislatură unicamerală au subliniat eficiența structurală. Cu toate acestea, unii dintre susținătorii unicamerali nu au fost considerați adevărați democrați de către public. Drept urmare, susținerea lor pentru unicameralism a creat în mod inadvertent o reacție de sprijin pentru o legislatură bicamerală. Acești legiuitori români care au favorizat bicameralismul au afirmat că o legislatură cu două camere ar contracara mai eficient excesele ramurilor executive.

26

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Susținătorii bicameralismului au prevalat, iar pe 20 mai 1990, alegătorii români au ales un Senat de 143 de membri și o Cameră a Deputaților la fel de puternică de 328 de membri. Ambele case servesc termeni de patru ani prin reprezentare proporțională. Unii critici afirmă că asemănările din puterea celor două case și natura reprezentării lor au produs stagnarea legislativă. Aceștia remarcă faptul că, dacă blocajul politic și greutățile economice continuă, publicul deja sceptic își va pierde credința în noua legislatură. Alți critici susțin că Senatul este inutil, întrucât componența și capacitatea legislativă sunt prea similare cu Camera Deputaților. Așadar, România este o republică constituțională, cu un sistem parlamentar democratic multipartit. Parlamentul bicameral (Parlamentul României) este format din Senat (Senat) și Camera Parlamentului. Deputații (Camera Deputaților). Camera Deputaților și Senatul sunt aleși din patru în patru ani prin vot universal, egal, direct, secret și exprimat în mod liber. Camerele actuale au fost alese pe baza votului uninominal. Alegerile parlamentare din 2016 vor avea loc după noi reguli, în urma modificării legii electorale din 2015: deputații și senatorii vor fi aleși într-un sistem de reprezentare proporțională cu lista partidelor, folosit ultima dată la alegerile din 2004. Se renunță astfel la sistemul de vot uninominal, considerat nepotrivit pentru viața politică românească.23 În prezent, structura Camerei Senatului este următoarea: 

Președinte;



Biroul permanet;



Grupuri parlamentare;



Comisii parlamentare;



Serviciile Senatului

Președintele Senatului este ales prin vot secret prin intermediul buletinelor de vot pe care sunt inscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de către grupurile parlamentare, fiecare grup putând face doar o singură propunere. Președintele este desemnat în momentul în care, la primul tur de scrutin, a primit votul majorității senatorilor. În cazul în care un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se otrganizează un al doilea tur de 23

http://parlament.ro/, accesat în data de accesat în data de 19.06.2020, ora 23:20.

27

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

scrutin la care participă primii candidați clasați, respectiv cei care au obținut cel mai mare punctaj în urma voturilor. Președintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere. În ceea ce privește Biroul permanet, acesta este compus din Președintele Senatului care îndeplinește și funcția de președinte a Biroului permanent, patru vicepreședinți, patru secretari și patru chestori. Biroul permanent se convoacă din oficiu de președintele Camerei Senatului ori la solicitarea a unui număr de cel puțin cinci membri a unui grup parlamentar, ori a cel puțin șapte senatori independenți.24 Sistemul electoral Metoda votului este sistemul mixt proporțional, candidații care obțin peste 50% din voturi câștigă alegeri. În ceea ce privește sistemul proporțional, locurile sunt distribuite mai întâi la nivel de județ și apoi la nivel național. Dacă o partidă are dreptul la mai multe locuri decât cele disponibile în județ, se creează astfel locuri suplimentare în județ și locuri exagerate. Vârsta la care a permis să se prezinte la alegeri: 33 de ani. Durata mandatului unui senator este de 4 ani. SISTEMUL SESIUNILOR A - SESIUNI ORDINARE 

Două sesiuni obișnuite pe an:



Prima din februarie până în iunie,



Al doilea din septembrie până în decembrie.

B - SESIUNI EXTRAORDINARE 

La cererea președintelui României,



Din biroul permanent al fiecărei camere,



Cel puțin o treime din deputați sau senatori.

C - SESIUNI CĂTRE DREPT 24

https://www.senat.ro/default.aspx?Sel=56D57EF4-EAFD-4D42-94CD-3A0324DBA0A2 , accesat în data de

19.06.2020, ora 23:30.

28

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României



în termen de 24 de ore de la declanșarea unei agresiuni armate;



în termen de 24 de ore de la o declarație de război sau o mobilizare;



în termen de 48 de ore de la stabilirea stării de asediu sau de urgență.

În ceea ce privește Puterea Legislativă, aceasta se prezintă astfel: 1) Inițiativă legislativă Senatorii au inițiativă legislativă comună cu Guvernul, deputații și cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot și aparținând cel puțin ¼ din județele țării (5.000 de semnături vor fi colectate în fiecare județ, precum și în orașul București) (cetățenii nu au nicio inițiativă privind legislația bugetară și internațională, amnistii și grațieții). 2) Dreptul la modificare Da. 3) Procedura legislativă a) Depunerea proiectelor Sunt primite pentru prima dată la Camera Deputaților: proiecte și proiecte de lege ale membrilor privați, destinate să ratifice tratatele și acordurile internaționale, măsurile legislative rezultate din implementarea lor, proiectele de lege organice privind serviciul public de radio-TV, Avocatul Poporului, Consiliul legislativ, crearea unor organisme de administrare independente, incompatibilități cu privire la membrii Guvernului, prevederi electorale, de apărare sau de jurisdicție, obligații militare. Alte proiecte sau proiecte de lege ale membrilor privați vor fi transmise Senatului în primul rând.25 b) Procedura naveta Prima cameră informată în materie decide în termen de 45 de zile. Acest termen se prelungește la 60 de zile pentru anumite texte complexe. După expirarea termenului, textul este considerat adoptat.26

25

https://www.senat.ro/default.aspx?Sel=4C19AA9A-01DD-42F1-927A-AF36B019CDC4#, accesat în data de

20.06.2020, ora 08:00. 26

https://www.senat.fr/senatsdumonde/english/romania.html, accesat în data de 20.06.2020, ora 10:00.

29

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Textele adoptate sunt trimise celeilalte camere. Când a doua cameră la care s-a făcut referire modifică textul, dispozițiile modificate sunt trimise înapoi la prima cameră, care va decide definitiv într-o procedură de urgență. Legile organice sunt adoptate de majoritatea membrilor din fiecare cameră, iar legile ordinare de majoritatea membrilor prezenți. c) Promulgare și dezbatere nouă Președintele României promulgă proiectul de lege în termen de 20 de zile de la primirea sa. Înainte de promulgare, președintele poate solicita o dată Parlamentului să reexamineze proiectul de lege. Termenul de promulgare se reduce apoi la 10 zile. d) Competența Consiliului legislativ Consiliul legislativ este un organ consultativ al Parlamentului. Oferă consultanță cu privire la proiectele de acte normative în vederea armonizării, unificării și coordonării legislației. Păstrează registrul oficial al legislației române. Activarea legislației a) Numai legea ordinară Ordonanțele devin nule dacă nu au fost ratificate de Parlament în termenul fixat, în cazul în care statutul de împuternicire o va solicita. b) Ordonanțe expediate Guvernul poate adopta ordonanțe rapide cu un motiv specific, pentru situații extraordinare numai în care normele nu pot fi suspendate. Ordonanțele expediate vor intra în vigoare numai în momentul în care au fost aduse în Parlament. Dacă Camerele nu stau în ședință, acestea trebuie să fie convocate în termen de 5 zile de la depunerea sau trimiterea. Dacă Camera informată în această privință nu ia o decizie cu privire la ordonanță într-un termen maxim de 30 de zile de la depunerea acesteia, aceasta este considerată ca fiind adoptată și este trimisă celeilalte camere, care va decide, de asemenea, printr-o procedură de urgență. Ordonanțele expediționale care conțin norme precum legile organice sunt aprobate cu majoritatea deputaților și senatorilor.

30

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Ordonanțele expediționale nu pot fi adoptate cu privire la legile constituționale și nu pot fi în detrimentul sistemului instituțiilor fundamentale ale statului, drepturilor, libertăților și îndatoririlor furnizate de Constituție, drepturilor electorale și nici nu au ca scop măsuri de confiscare a unor proprietăți publice.27 2.3. – Prezentarea și analiza domeniului studiat – prezentarea rezultatelor cercetării și discuții Scopul lucrării este acela de a cerceta și afla care este nivelul de încredere al cetățenilor în autoritățile publice, respectiv Camera Senatului și capacitatea acesteia de adaptare la o digitalizare a activității. Lucrarea de față a fost construită pe baza unui instrumentar metodologic menit să o integreze la nivelul cercetării empiriceo plajă cât mai largă de observație, analiză și cunoaștere sistematică a temei cercetare. Obiectivul central al metodei alese este descrierea, iar instrumentul de cercatare utilizat este chestionarul. Chestionarul a fost construit pe baza unei documentări amănunțite cu privire la modalitatea de organizare a activității Camerei Senatului, dar și a predispoziției senatorilor de a se adapta și de a îmbrățișa fenomenul de digitalizare. Chestionarul are un număr de 9 întrebări atât închise, cât și două deschise și a fost aplicat pe un eșantion de 50 de persoane, de gen masculin și feminin, cu un nivel de studii de la mediu spre superior. Întrebările chestionarului sunt următoarele: 1. Numele și prenumele?; 2. Ce vârstă aveți; 3. Sex?; 4. Studiile absolvite?; 5. Care este nivelul de încredere în Senatul României?; 6. Considerați că în momentul de față Senatul României are o activitate digitalizată funcțională?;

27

Idem

31

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

7. Pe o scală de la 1 la 5, considerați că senatorii sunt deschiși la noile adaptări și înțeleg foarte bine conceptual de digitalizare?; 8. Ce soluții credeți că ar fi opportune pentru adoptarea digitalizării activității Senatului?; 9. Dacă ar fi să schimbați ceva în organizarea sau activitatea Senatului, ce anume ași schimba? În urma centralizării răspunsurilor, s-au înregistrat următoarele rezultate: La întrebarea unu, respectiv Numele și prenumele, au răspuns un număr de 51 de persoane, atât femei, cât și bărbați, însă ponderea respondenților a fost mai mult masculină decât feminină, acest lucru putând fi interpretat că bărbații par să fie mult mai interesați de fenomenul digitalizării decât femeile, chiar și de activitatea Camerei Senatului României. La întrebarea numărul doi, respectiv Ce vârstă aveți?, au fost următoarele segmente de vârstă: 

18 – 25 de ani;



25 – 35 de ani;



35 – 45 de ani;



45 – 65 de ani.

Ce vârstă aveți?

2 0% 0 1 1

0 60% 2

3

4

0 38%

0 2%

3

4

5

6

0% 0 5

În urma completării chestionarului, a rezultat un procent de 60,0%, ocupat de segmentul de vârstă cuprins între 18 – 25 de ani, un rezultat destul de mare, ceea ce denotă un interes mai mare

32

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

în rândul populației tinere cu privire la fenomenul de digitalizare, dar și o curiozitate asupra componenței și activității desfășurate de Camera Senatului. Un procent de 38% este ocupat de segmentul de vârstă cuprins între 25-35 de ani, categoria 35 – 45 de ani, cu un procent de 2%, categoria de vârstă cuprinsă peste 45 - 65 de ani înregistrând un rezultat de 0%, semnificând faptul că persoanele care se încadrează în această categorie nu au luat parte la acest studiu. Întrebarea numărul trei face referire la genul respondenților prin întrebarea “Sex?” Maculin Feminin

38.30% 61.70%

Chart Title

Maculin

Feminin

La întrebarea numărul patru “Studiile absolvite?”, au fost următoarele variante de răspuns: 

Fără studii;



Școala generală;



Liceu;



Universitare;



Postuniversitare;



Doctorat

Rezultatele înregistrate variază, respectiv a reieșit fapul că 42% dintre respondenți la întrebare au studii liceale, 38% au studii universitare și doar un procent de 20% au studii postuniversitare. 33

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Studiile absolvite?

19% 40%

Fără studii Scoala generala Liceu Universitare Postuniversitare Doctorat

40%

La întrebarea numărul cinci “Care este nivelul de încredere în Senatul României?”, aceasta este o întrebare scalată, de la 1 la 5 unde 1 reprezintă nivelul cel mai scăzut de încredere, iar numărul 5, nivelul cel mai ridicat. În urma completării chestionarului, au rezultat următoarele:

Chart Title 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0

Gradul de încredere 1 – foarte puțin 2 – puțin 3 – destul de mult 4 - mult

Procentaj 14% 8.0% 44%

18% 34

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

5 – foarte mult

16%

44% s-au arătat destul de încrezători în Senatul României, un procent de 18% au încredere multă, 16% foarte multă, un procent de 14% au foarte puțină, iar 8% au încredere puțină în Senatul României. Întrebarea numărul șase “Considerați că în momentul de față Senatul României are o activitate digitalizată funcțională?” a fost construită cu scopul de a afla dacă cetățenii consider că Senatul are o activitate digitalizată funcțională. “Pe o scală de la 1 la 5, considerați că senatorii sunt deschiși la noile adaptări și înțeleg foarte bine conceptul de digitalizare?” Gradul de deschidere 1 - foarte mic 2 - mic 3 - mare 4 - destul de mare 5 - foarte mare

Procentaj 12.0% 20% 32% 28% 8%

Conform rezultatelor obținute, un procent de 32% consideră că senatorii au un grad de deschidere mare cu privire la noile adaptări lși digitalizare, 28% dintre respoindenți au fost de părere că senatorii au un grad destul de mare, 20% sunt de părere că gradul este mic de adaptare, iar 12% consideră gradul este foarte mic de adaptare a senatorilor la noile adaptări și nu înțeleg foarte bine conceptul de digitalizare.

35

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Pe o scală de la 1 la 5, considerați că senatorii sunt deschiși la noile adaptări și înțeleg foarte bine conceptual de digitalizare? 35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00%

1

2

3

4

5

8. Ce soluții credeți că ar fi oportune pentru adoptarea digitalizării activității Senatului? La întrebarea aceasta, respondenții au avut răspunsuri variate, unele mai complexe, cu soluții oferite altele au fost de tip recomandare. În tabelul de mai jos, voi atașa răspunsurile primate în urma datelor colectate, respectiv: Implicarea

unor Eliminarea birocratiei

Site/platforma poate

prin Calmitate

persoane specializate

care

urmari

in acest domeniu Lobby pentru Votare electronică

oricine sedinte Unde un cetățean Informarea/educarea

digitalizare

român

să-și

poată membrilor

Senatului

administra digital o în privința importanței cerere

către

o utilizării şi a modului

instituție publică și de utilizare transmisă în format Nu stii

(3x)

Folosind

PDF prin mail dispozitive x

Generarea

automată

inteligente

de

O bună funcționare a Dobandirea

completate Un proiect de lege

36

documente

pre-

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

platformei

pe

care majoritatii in senatul bine structurat în acest

aceștia lucreaza

Promovarea a tot ceea Aparatură ce

cât

Romaniei

de

multă

National implicare din partea

Liberal

persoanelor competente primul Nu reprezinta

rând,aplicarea

digitalizare!

și

partidul

mai În

înseamnă performantă

catre sens

curs

unui subiect de interes

comun

Senatului

un

a pentru

înțelegerea

și

exersarea activității pe plan

digital.Dupa

toate acestea,evaluarea din partea

unei

multitudini

a

digitalizarii

cu

idei

concrete si in final punerea

sau

depunerea in aplicare Fonduri suplimentare x

a activității in acest fel În primul rand trebuie Desemnarea

pentru digitalizare si

sa se update-ze ei la instituții care va fi

crearea unor softuri

tehnologia

noi

Sunt foarte antici și în implementarea

pentru

accesibilitate

o mai

gândire

bună

actuala... responsabila și

modalitatea desfășurare

Nu stiu

activității lor. Colaborarea temeinica Deschiderea 37

unei

în strategiei de amendarea a privind electronica, spre Vot

pentru digitale, legii

semnătura

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

cu

Autoritatea acest concept

Națională

privind

Digitalizarea României Arhivare corecta in Discutii libere

și Securitatea datelor

format

electronic, pareri din partea mai

utilizarea

mesajelor multor

Sprijinul ADR

categorii

via e-mail/mesaj text sociale de oameni telefon pt comunicate, propuneri

etc,

implementare platforma centrala de colectare

a

informatiilor Nu

tuturor Promovarea de

tinerilor Mai mult de 12 clase

valoare

in

Parlament

In primul rand această măsură

poate

spori

raportul calitativ al acestora, însă consider că momentan o astfel de

activitate

este

foarte greu de adoptat in măsurile in care fondurile pentru astfel de Pregatirea profesionala angajatilor Implementarea soft adecvat Implicare

Prezenta

activa

pe

a rețelele de socializare unui x In

primal

rand 38

lucruri

îmbunătățiri. Nu cunosc

necesita

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

implicare si dorința de a

aduce

întreg

sistemul la un nivel mediu de dezvoltare. Să poată accesa toată Discuții lumea Au alte treburi mai importante de făcut decat

administrarea

unor fonduri într un spațiu inutil 9. Dacă ar fi să schimbați ceva în organizarea sau activitatea Senatului, ce anume ași schimba? Având în vedere faptul că această întrebare este deschisă, respondenții au oferit răspunsuri variate cu privire la ce anume ar schimba în organizarea sau activitatea Senatului. În tabelul de mai jos, voi expune răspunsurile primite în urma completării chestionarului și anume: Nu stiu

Formatul prea încărcat Senatul ar functiona si Nu am ce schimba,

Modul de cooperare

al site-ului cu mai putini membri Numar mai mic de Nimic, momentan

totul este perfect Momentan nimic

senatori As introduce mai mult Nu răspund

Modul de abordare a x

tineret

problemelor implicarea

si până

la

sfârșit in rezolvarea Multe! Nu as accepta Numărul senatorilor

problemelor Activitatea lor sa fie L-as face mai mic,

în primul rand toți

vizibilă, indiferent de mai putini senatori

babaci pe post de

partidul politic

senatori. Cei care nu cunosc

operativitate 39

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

pc-ului și al modului de

transmitere

informațiilor

a în

mediul online. M-aș acsa pe informațiile documentate

și

corecte din teriotorii și as pune accent pe acest

lucru.

Dacă

fiecare din senatori ar face

ceva

pentru

teritoriul lui, zona lui, cu siguranță lucrurile vor avea o ascensiune pozitiva. Transparenta

Persoanele incapabile Experienta in politica Majoritatea ce nu-și pot exercita nu mă califica pentru Parlamentara corect atribuțiunile

a da astfel de sfaturi dar dupa parerea mea ar trebui sa se lucreze pe

Nu răspund

Sunt care

multe

organizare aspecte Mai

pot

îmbunătățite Pe cei care ocupa Persoanele funcția

de

partea

fi transparenta

de multa Tot in

activitate false, Probabil mai multa Nimic

senator, proprile interese

implicare din partea

care nu au perspectiva

tuturor

și care țin totul pe loc.

unor

și

alegerea oameni

competenți de aceasta 40

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

funcție. Nu sunt prea bine Eliminarea birocrației. Tot informat politic Transparenta

și Comunicarea

In ceea ce privește

comunicarea

cu

activitatea senatorilor,

oamenii

implicit

organizarea,

cei care nu sunt activi, Consider

că Tara

activitatea

ar trebui demiși Oameni

trebuie

îmbunătățită pentru a garanta

o

evoluție

bună a țării, găsirea de fonduri europene și sprijinirea

tinerilor

este un lucru foarte important

pentru

a

spori economia tarii. Personalul

fara

pregatire profesionala Orientările Mai multa comunicare Nu ma pricep Durata medie de completare a chestionarului a fost între 1 min și 60 de minute, cea mai mare perioadă de completare a chestionarului. 2.4. – Propuneri Având în vedere faptul că România se află pe ultimul loc din Europa cu privire la adoptarea instrumentului de digitalizare, sunt de părere că este nevoie de o instruite mult mai mare a tuturor funcționarilor publici., iar în cazul nostrum al tuturor membrilor ce compun Camera Senatului României, deoarece sistemul electronic actual este încă învechit, iar multe persoane ngajate în cadrul autorităților publice, respectiv a Senatului României, nu s-au adaptat 41

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

încă la noile metode de comunicare și de lucru, respective utilizarea într-un mod cât mai frecvent a sistemului de lucru digitalizat. Una dintre cauzele pentru care România încă nu reușește să se adapteze și să implementeze un sistem digital performant ar fi lipsa unui buget clar stabilit și conturat, un buget de investiție care să urmărească creșterea calității activităților autorităților publice, respectiv și a Senatului, deoarece, pe parcursul lucrării am încercat să expun cauzele și efectele negative cu privire la sistemul greoi de gestionare a activității autoritășilor publice, precum și simplificarea și eliminarea birocrației, ceea c ear conduce în mod sigur la performanța sistemului de activitate, cetățenii find mulțumiți și entuziasmați de faptul că nu mai sunt nevoiți să se deplasese până la secretariatul Senatului României, ori a oricărei autorități publice pentru a depune documente, respectiv proiecte legislative sau sesizări cu privire la anumite problem contingente ale societății. Seria de propuneri în ceea ce privește digitalizarea Camerei Senatului este diversă, mizându-se foarte mult pe eliminarea birocrației, dar și a numărului de senatori. O propunere oportună pentru simplificarea și eliminarea birocrației este introducerea unui sistem de vot electronic, dar și aplicarea unui curs comun a Senatului pentru înțelegerea și exersarea activității pe plan digital. Totodată, pentru ca nivelul de încredere în Camera Senatului să sporească, este nevoie de o transparentizare a activității și a deciziilor pe care le iau senatorii, astfel încât cetățenii să poată fi la current cu toate propunerile, interpelările și rezultatele la care au ajuns demnitarii cu privire la anumite subiecte stringente ale societății. De asemenea, pentru o bună funcționare, dar și o fluidizare a informațiilor, ar fi necesară alocarea unor fonduri suplimentare pentru digitalizare si crearea unor softuri noi pentru o accesibilitate mai bună. În ceea ce privește activitatea senatorilor, pe lângă oferirea de transparență la nivel de proiecte legislative dezbătute și adoptate, aș vedea util și aș recomanda, sesiuni de dezbatere online astfel încât cetățenii care doresc să participe virtual la ședințe și să fie la current cu tot ceea ce se discută, să o poată face. Totodată, aș miza chiar și pe posibilitatea cetățenilor de a

42

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

transmite întrebări în timp real prin intermediul unei aplicații digitale, senatorii fiind nevoiți astfel să și ofere un răspuns prompt la întrebările relevante. O altă recomandare este cea de documentare temeinică în teritoriu și colectarea problemelor cu care se confruntă cetățenii din anumite zone ale țării, precum și a informațiilor de la nivel local și central, cu scopul de a fi la curent cu realitatea cotidiană și de a putea realize și adopta legi care să fie în folosul cetățenilor României. Voi trece în revistă și câteva recomandări în ceea ce privește site-ul Camerei Senatului României, deoarece informațiile care apar online trebuie să fie foarte bine structurate, cât mai concise și cu un limbaj comun astfel încât să fie pe înțelesul tuturor cetățenilor. Formatul actual al site-ului etse unul destul de încărcat, puțin greu de urmărit și tocmai de aceea aș sugera o reconstruire și o reorganizare a site-ului într-o maniera cât mai clară și mai calitativă din punct de vedere al modalității de prezentare a informațiilor. 2.5. - Concluzii În lucrarea de față, am dorit să aflu care este situația actuală a autorităților publice cu privire la fenomenul de digitalizare, în special Camera Senatului României și cât de deschiși sunt senatorii în momentul în care este nevoie să se utilizeze și să se implementeze un sistem digital care să eficientizeze și să ușureze activitatea. Lipsa de profesionalism, vizarea unor domenii pe care senatorii nu au expertiză, însă emit propuneri legislative, ori neimplicarea acestora așa cum se cuvine în tot ceea ce semnifică activitatea de legiferare, toate aceste aspecte conduc la un dezechilibru la nivel de organizare și un proces greoi în ceea ce privește redactarea, dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege. În ceea ce privește adapatarea Camerei Senatului la digitalizare, în urma chestionarului aplicat pe un eșantion de 51 de respondenți, dintre care 60% sunt femei, iar 40% bărbați, a reieșit faptul că este necesară implicarea unor persoane specializate în domeniu. De asemenea, este necesar ca autoritățile publice, respectiv și Camera Senatului României să colaboreze într-o manieră cât mai temeinică și eficientă cu Autoritatea Națională privind Digitalizarea României, acest lucru putând conduce la o dechidere mai mare spre acest concept din partea senatorilor, dar

43

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

și gândirea și implementarea unor măsuri în ceea ce privește securitatea cibernetică și protejarea datelor cu character personal. O altă concluzie la care s-a ajuns în urma cercetării este aceea că este necesară o arhivare corectă în format electronic, utilizarea mesajelor via e-mail/mesaj text pe telefon pentru comunicate, propuneri etc., implementare a unei platforme central de colectare a tuturor datelor și informațiilor din teren și din solicitările venite din partea cetățenilor. În ceea ce privește partea de recomandări, acestea ua fost variate, unele mai complexe, altele mai simple, însă marea majoritate a respondenților au pus accentual pe transparentizarea activității Senatului României, precum și eliminarea birocrației și o comunicare mai eficientă a senatorilor, precum și a funcționarilor publici pentru ca cetățenii să poată înțelege mecanismul de funcționare a autorității public și să aibă garanția faptului că problemele lor sunt dezbătute și că se încearcă găsirea unor soluții potrivite pentru ei și pentru societate. În încheiere, dorescă să menționez faptul că scopul cercetării a fost atins prin intermediul eșantionului pe care a fost aplicat chestionarul, cei 51 de respondenți oferind răspunsuri și soluții diverse cu privire la digitalizarea activității Senatului României. Recomandările mele cu privire la adoptarea mecanismului de digitalizare a activității din cadrul Senatului sunt următoarele: transparentizarea activității autorității și posibilitatea de participare public a cetățenilor la dezbateri, crearea unei platform online în care să poată fi adresate întrebări în timp real de către cetățenii României cu privire la problemele actuale ale societății, precum și comentarii cu privire la anumite proiecte de lege și nu în ultimul rând, o implicare mare din partea decidenților, seriozitate și professionalism.

44

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Bibliografie și Anexe Surse bibliografice: 1. Dholakia, N.,.; Dholakia, R.R.; Park, M. Internet and electronic markets: An economic framework for understanding market-shaping infrastructures. In Global E-Commerce and Online Marketing: Watching the Evolution; Dholakia, N., Fritz, W., Dholakia, R.R., Mundorf, N., Eds.; Quorum: Westport, CT, USA, 2002; 2. Giebel, M., , Digital divide, Knowledge and Innovations. J. Inf. Inf. Technol. Organ. 2013; 3. Rizzell, S., ; Spada, A., The Oversight of Behavioral Economics on Hayek’s Insights. In Hayek and Behavioral Economics; Palgrave Macmillan: London, UK, 2013;

45

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

Publicații 4. Angell, I., , ‘Winners and Losers in the Information Age’, 1996, Culture and Society, vol. 34, no. 1; 5. Bailur, R. and, Heeks, S., ‘Analyzing e-Government Research: Perspectives, Philosophies, Theories, Methods, and Practice’, 2007, Government Information Quarterly, vol. 24, no. 2; 6. Bimber, B., , ‘Information and Political Engagement in America: The Search for Effects of Information Technology at the Individual Level’, 2001, Political Science Quarterly,vol. 54, no. 1; 7. Chevallier, M., ‘Internet Voting, Turnout and Deliberation: A Study’, 2009, Electronic Journal of e-Government, vol. 7, no. 1; 8. European Commission (2016). The EU eGovernment Action Plan 2016-2020.

Accelerating the digital transformation of government. disponibil la http://eurlex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52016DC0179, accesat în data de 17.06.2020, ora 21:00. 9. Hinţea, C.E., ‘Reform and Management in Romania. Strategy and Structural Change’, 2011, Revista de cercetare şi intervenţie socială, vol. 34; 10. Priisalu and Ottis, Personal control of privacy and data: Estonian experience, 2017,

disponibil la https://link.springer.com/article/10.1007/s12553-017-0195-1#Sec9, accesat în data de 17.06.2020, ora 21:30; 11. Tallinn

Ministerial

Declaration

on

eGovernment,

http://ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?doc_id=47559,

online

accesat

în

available: data

de

17.06.2020, ora 20:30 12. Yildiz, M., ‘E-government Research: Reviewing the Literature, Limitations, and Ways Forward’, 2007, Government Information Quarterly, vol. 24, no. 3; Surse web 13. http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/544-2001.php, accesat în data de

19.06.2020, ora 17:00 46

Digitalizarea în cadrul autorităților publice Studiu de caz: Senatul României

14. http://parlament.ro/, accesat în data de accesat în data de 19.06.2020, ora 23:20. 15. https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/inlinefiles/Digital_Government_Factsheets_

Romania_2019.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 14:30 16. https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/inlinefiles/Digital_Government_Factsheets_

Romania_2019.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 23:00 17. https://www.apubb.ro/cep/wp-content/uploads/2013/10/Reforma-%C3%AEn-administra

%C5%A3ia

public%C4%83.-Studiu-privind-e-Guvernarea-la-nivelul-Uniunii-

Europene.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 14:00. 18. https://www.ndi.org/sites/default/files/029_ww_onechamber_0.pdf, accesat în data de

19.06.2020, ora 21:00 19. https://www.senat.fr/senatsdumonde/english/romania.html, accesat în data de 20.06.2020,

ora 10:00. 20. https://www.senat.ro/default.aspx?Sel=4C19AA9A-01DD-42F1-927A-

AF36B019CDC4#, accesat în data de 20.06.2020, ora 08:00. 21. https://www.senat.ro/default.aspx?Sel=56D57EF4-EAFD-4D42-94CD-

3A0324DBA0A2, accesat în data de 19.06.2020, ora 23:30.

47