67 1 121KB
DISCIPLINA: Economie CLASA a XI a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Nevoile şi resursele, raţionalitatea utilizării resurselor, costul de oportunitate Timp alocat: 2 ore
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Competenţe specifice 2.1. Interpretarea cererii ca expresie a trebuinţelor persoanei şi a resurselor ca mijloace de satisfacere a trebuinţelor
Conţinuturidetalieri Nevoi şi resurse, Clasificarea nevoilor; Clasificarea resurselor.
4.1. Proiectarea unui comportament raţional al consumatorului impus de tensiunea nevoi-resurse
Relaţia nevoi nelimitate – resurse rare. Legea rarităţii resurselor; Conceptul de raţionalitate economică. Alegere şi renunţare; Costul de oportunitate şi calcularea acestuia.
Activităţi de învăţare
Resurse
Evaluare
Definirea nevoilor umane şi clasificarea categoriilor de nevoi; exemplificarea unor tipuri de nevoi; Explicarea caracterului dinamic şi nelimitat al resurselor. Definirea resurselor. Expunerea criteriilor de clasificare a resurselor şi exemplificarea diferitelor tipuri de resurse. Alcătuirea unor liste cu resurse: recuperabile, parţial recuperabile, nerecuperabile utilizate în industria confecţiilor. Analiza comparativă, în timp, a dinamicii resurselor şi a dinamicii nevoilor. Explicarea legii rarităţii resurselor; definirea raţionalităţii utilizării resurselor ; Exemplificarea unui comportament raţional de gospodărire eficientă a resurselor. Definirea costului real şi exemplificarea modalităţilor de calcul ale acestuia în diferite situaţii de cumpărare; Problematizare: Cât ar fi costul de oportunitate dacă resursele ar fi nelimitate? Anunţarea temei de casă.
Braimstorming, Conversaţie prin întrebări; Identificarea în grupuri de 2 elevi, a unor nevoi ale consumatorilor – elevi; Problematizare: „De ce nevoile oamenilor sunt dinamice şi nelimitate?”identificarea unor cauze reale. Lucrul în echipe Timp alocat: 1 oră
Evaluare formativă prin întrebări .
Utilizarea conceptelor de nevoi-resurse în analiza unor situaţii economice care solicită alegere şi renunţare. Dialog frontal, Lucru în echipe pe un studiu de caz: situaţie de alegere selectată din manual sau din culegere şi calcularea costului real. Caiete de notiţe, tabla şi creta, culegeri de teste grilă şi probleme. Timp alocat: 1 oră
Evaluare formativă: exerciţii de calcul a costului real
DISCIPLINA: Filozofie CLASA a XII a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Omul Timp alocat: 6 ore
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Anul şcolar 2006-2007 Competenţe specifice 2.1. Compararea unor puncte de vedere diferite asupra problematicii naturii umane.
Conţinuturidetalieri Problematica naturii umane: - teorii politice şi teorii metafizice despre natura umană;
2.1. Compararea Omul- fiinţă unor puncte de culturală vedere diferite asupra problematicii naturii umane. 4.1. Elaborarea unui eseu structurat pe o temă la alegere de filosofia culturii
3.1. Argumentarea unor poziţii diferite privind raportul identitate - alteritate în definirea persoanei.
Absurdul şi sensul vieţii
Identitate şi alteritate
Activităţi de învăţare
Resurse
Evaluare
Analiză comparativă a diferitelor definiţii date omului de către teologi, oameni de ştiinţă şi filosofi; Analize de textelor şi prezentarea concepţiilor lui Aristotel, J.J. Rousseau, Fericitul Augustin, B. Pascal despre natura umană; Redactarea unor eseuri nestructurate de 2 pagini cu tema: Ne naştem oameni sau devenim oameni ?
Manualul, texte multiplicate, dicţionare de filozofie. coli de scris, caiete de notiţe.
Evaluare formativă prin întrebări şi comentariu de text;
Analize şi comentarii de text asupra poziţiilor filosofice susţinute de Lucian Blaga, Constantin Noica şi Paul Ricoeur asupra culturii şi sensului existenţei umane; Analiza concepţiei filosofice a lui Albert Camus din „Mitul lui Sisif” asupra existenţei umane şi compararea ei cu cea a lui Lucian Blaga. Desprinderea consecinţelor şi a implicaţiilor unor idei filosofice. Analize şi comentarii asupra poziţiilor filosofice susţinute de Emmanuel Levinas şi Bernard Williams despre identitatea umană şi prezentarea argumentelor susţinute de cei doi filosofi.
Manualul, texte multiplicate, dicţionare de filozofie, coli de scris, caiete de notiţe. Lista de bibliografie suplimentară necesară redactării eseurilor.
Timp alocat: 3 ore
Timp alocat: 2 ore Manualul, texte multiplicate, dicţionare de filozofie, caiete de notiţe. Timp alocat: 1oră
Evaluare formativă prin redactarea unor eseuri nestrusturate Evaluare formativă prin întrebări şi comentariu de text; Redactarea unor eseuri structurate de 2-3 pagini, pe teme la alegere Test frontal de evaluare: eseul structurat Evaluare formativă prin dialog şi comentariu de text;
DISCIPLINA: Filozofie CLASA a XII a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Morala Timp alocat: 6 - 8 ore
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Competenţe specifice 1.1. Definirea conceptelor şi a categoriilor esenţiale pentru studiul filosofiei morale.
Conţinuturidetalieri Conceptul de valoare; Conceptele de bine şi rău; Etica şi tipuri de etică;
3.2. Recunoaşterea consecinţelor etice implicate de o anumită poziţie filosofică.
Originea conceptelor de bine şi rău
1.1. Definirea conceptelor şi a categoriilor esenţiale pentru studiul filosofiei morale. 3.2. Recunoaşterea consecinţelor etice implicate de o anumită poziţie filosofică.
Teorii morale: - Teoria eudaimonistă a lui Aristotel;
1.1, 3.2
- Teoria hedonistutilitaristă a lui John Stuart Mill;
- Teoria morală kantiană
Activităţi de învăţare
Resurse
Evaluare
- Definirea eticii, ca disciplină filosofică; - Clasificarea şi caracterizarea concepţiilor etice după mijloacele de obţinere a fericirii: - etici teleologice: hedonismul şi eudaimonismul, - etica deontologică, - etica aplicată - Analiza critică a concepţiei lui Friedrich Nietzsche despre originea conceptelor de bine şi rău
Asaltul de idei, Expunere sistematică combinată cu conversaţia prin întrebări;
Evaluare formativă prin întrebări şi comentariu de text
Identificarea în grupuri (4 elevi) a caracteristicilor unor tipuri de etică folosind manualul; Analiza de text din manual; Conversaţie euristică, Timp alocat: 2 ore - Identificarea Analiza în grupuri (2 argumentelor lui elevi), a textului din Aristotel despre manual; fericire ca scop ultim al Conversaţia acţiunilor umane; euristică; - Prezentarea caracteristicilor concepţiei utilitariste despre fericire; - Analiza consecinţelor morale implicate de această concepţie; - Delimitarea conceptuală a principiului celei mai mari fericiri. - Identificarea unor fapte morale; distincţia dintre moral şi imoral; - Stabilirea unor criterii de moralitate: imperativul categoric. - Delimitarea înţelesului conceptelor
Evaluare formativă prin dialog, conversaţie euristică şi comentariu de text
Identificarea în grupuri (2 elevi) a unor tipuri de acţiuni utile şi aprecierea moralităţii acestora; Selectarea punctelor de vedere divergente şi negocierea unor soluţii acceptabile; Discutarea în grupuri (4 elevi) a moralităţii unor acţiuni concrete izvorâte din datorie sau din înclinaţie; Dezbaterea euristică: aprecierea moralităţii faptelor Evaluare după intenţii formativă prin
3.2. Recunoaşterea consecinţelor etice implicate de o anumită poziţie filosofică.
4.1. Formularea unui punct de vedere propriu pornind de la o sursă mediatică;
5.1. Negocierea unei soluţii la o problemă controversată prin intermediul tehnicilor de dezbatere şi argumentare
3.2. Recunoaşterea consecinţelor etice implicate de o anumită poziţie filosofică. 5.1. Negocierea unei soluţii la o problemă controversată prin intermediul tehnicilor de dezbatere şi argumentare
kantiene de: înclinaţie, datorie, iubire practică, iubire patologică, autonomia voinţei. Probleme de etică Identificarea şi aplicată: discutarea în grupuri de - avortului şi 4 elevi a caracterului moralitatea la moral sau imoral al Michael argumentelor susţinute Tooley; de cei doi autori în - eutanasia activă legătură cu avortul şi a şi pasivă la eutanasia; James Rachels; - prostituţia, - Identificarea unor clonarea, surse mediatice şi concepţia în monitorizarea acestora vitro, corupţia, privind prezentarea căsătoria între unor probleme ca: minori, traficul prostituţia, clonarea, de persoane concepţia în vitro, căsătoria între minori, corupţia, traficul de persoane. - Prezentarea în scris a punctelor de vedere personale privind moralitatea cazului analizat; evaluarea moralităţii faptelor după criterii diferite. - Aprecierea critică a unor puncte de vedere privind problema dată. Coduri morale: - Identificarea (tema se studiază asemănărilor şi a doar la clasele cu deosebirilor dintre cele 2 ore două coduri morale şi /săptămână) evaluarea modului în - etica creştină, care acestea sunt - etica islamică, respectate în viaţa - etica omului cotidiană; nereligios. - Analiza concepţiei lui Mircea Eliade despre morala omului religios şi nereligios
Timp alocat: 2 ore
compararea unor poziţii filosofice
Analiza de text din manual, Formularea unor contraargumente puternice pentru respingerea poziţiilor celor doi autori;
Evaluare formativă prin intermediul tehnicilor de dezbatere şi argumentare
Selectarea din presa actuală a unor cazuri remarcabile din prisma consecinţelor morale ale acestora; Studiul de caz.
Activitate de analiză în grupuri de câte 4 elevi a particularităţilor unor cazuri date.
Evaluare formativă prin analiza unor studii de caz
Timpul alocat: 2 ore Analiza comparativă în grupuri (2 elevi) a textelor din manual; Dezbaterea euristică pe bază de întrebări privind temeiul moralităţii; Analiza unui eseu filosofic pe această temă. Timp alocat: 2 ore
Evaluare formativă prin compararea a două poziţii filosofice date.
DISCIPLINA: Economie CLASA a XI a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Formarea cererii de bunuri pe piaţă Timp alocat: 2 ore
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Competenţe specifice 1.1. Identificarea şi caracterizarea rolului de consumator pe care îl îndeplineşte orice persoană; 2.1. Interpretarea cererii ca expresie a trebuinţelor persoanei şi a resurselor ca mijloace de satisfacere a trebuinţelor 5.1. Utilizarea cunoştinţelor economice în rezolvarea unor sarcini de lucru prin cooperare cu ceilalţi
Conţinuturidetalieri Nevoile şi cererea
Activităţi de învăţare
Resurse
Evaluare
Definirea consumatorului; Identificarea în echipe a cât mai multor nevoi personale care devin cerere pe piaţă;
Observarea sistematică a comportament ului elevilor: se urmăreşte calitatea răspunsurilor
Definirea cererii
Conturarea unei definiţii corecte prin cooperare şi consemnarea ei în caiete; Identificarea factorilor (a împrejurărilor) care determină modificarea cererii pe piaţă;
Conversaţie prin întrebări; - lucrul în echipe de 4 elevi; - fişe de lucru ale echipelor realizate în clasă. - dialog frontal - expunerea definiţiei corecte; - braimstorming - completarea fişelor de lucru - lucrul în echipe de 2 elevi pe baza exemplului din manual; - prezentarea fişei de lucru a grupului;
2.1. Interpretarea cererii ca expresie a trebuinţelor persoanei şi a resurselor ca mijloace de satisfacere a trebuinţelor
Elasticitatea cererii;
Elaborarea unui grafic de către fiecare echipă, pornind de la câteva informaţii date într-un tabel, care prezintă concomitent modificările preţului şi modificările cantităţii cerute la un bun X. (Consemnarea legii pe caietele de notiţe). Explicarea conceptului de elasticitate a cererii şi definirea coeficientului de elasticitate al cererii în funcţie de preţ şi în funcţie de venit; - expunerea formulelor de calcul la tablă şi explicarea simbolurilor; - Aplicarea formulelor de calcul în rezolvarea problemelor din manualul de economie.
Evaluare formativă : Test: fiecare grupă să întocmească graficul modificării cererii în funcţie de preţ pornind de la propriul exemplu.
- Prezentarea tipurilor de cerere în funcţie de KeC/P ; - Se va cere elevilor să
- expunere sistematică la tablă,
1.1. Identificarea şi caracterizarea rolului de consumator pe
Factorii care influenţează mărimea cererii Legea cererii în funcţie de preţ;
Clasificarea bunurilor economice după tipul de
- expunere sistematică la tablă, - caiete de notiţe şi manuale de economie;
- lucrul în echipe de câte 2 elevi;
- Conversaţie prin
Evaluare formativă prin rezolvare de probleme
Evaluare
care îl îndeplineşte orice persoană;
elasticitate al cererii
dea exemple de bunuri cu: cerere elastică, cerere unitară şi cerere inelastică. - Construirea graficelor care ilustrează evoluţia cererii la aceste categorii de bunuri.
întrebări; - tabla, caietele de notiţe, culegeri de teste de economie. - Timpul alocat: 2 ore
formativă prin test recapitulativ, cu itemi de tip grilă şi rezolvare de problemă.
DISCIPLINA: Psihologie CLASA a X a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Reprezentările Timp alocat: 4 ore
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Competenţe specifice 1.1 Identificarea proceselor psihice şi caracterizarea rolului lor în evoluţia personalităţii 2.1 Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple concrete;
Conţinuturi detalieri Reprezentarea ca proces senzorial:
1.2 Identificarea legăturilor între procesele psihice
- Rolul mecanismelor verbale şi al cuvântului în producerea reprezentărilor
2.2. Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice prin comparare
3.1. Cooperarea cu
- Legăturile reprezentărilor cu memoria şi gândirea. - Relaţia percepţiei cu reprezentarea
Însuşirile
Activităţi de învăţare
Resurse
- Se cere elevilor să deseneze două siluete umane în două situaţii diferite astfel încât, una din ele să fie mai detaliată iar alta cât mai schematizată şi mai generală. Se comentează rezultatele obţinute şi se cere elevilor să explice ce procese psihice au făcut posibilă realizarea acestor desene. - Definirea reprezentării şi explicarea mecanismului de producere al acestora. - Pornind de la figura de la pag. 36 din manual, construiţi prin adăugarea altor elemente imagini ale unor obiecte funcţionale, după ce aţi stabilit verbal care sunt acestea. - Ce rol au avut cuvintele în realizarea reprezentării din desenul dumneavoastră? Prezentarea legăturilor rolului memoriei şi al gândirii în actul reprezentării
Muncă independentă pe caietele de notiţe; Dialog frontal, Consemnarea concluziilor pe tablă şi în caietele de notiţe. Expunere sistematică
Evaluare Observarea sistematică a comportamen tului elevilor: se urmăreşte calitatea răspunsurilor
Muncă independentă pe caietele de notiţe;
Conversaţie euristică.
Expunere combinată cu conversaţie euristică - Priviţi figura de la pag. 37 Muncă din manual şi construiţi o independentă: reprezentare exprimată într- desene pe un mic desen. Comentaţi caietele de diferenţele dintre desenul ce notiţe şi exprimă reprezentarea şi sesizarea fotografia care este similară diferenţelor percepţiei. dintre percepţii şi reprezentări; - Evidenţiaţi caracteristicile Lucrul în echipe
Evaluare formativă prin întrebări
Observarea sistematică a comportamen tului elevilor: se urmăreşte calitatea răspunsurilor
ceilalţi în colectarea, interpretarea şi evaluarea informaţiilor referitoare la procese psihice
reprezentărilor – ca imagini mentale; - Clasificarea reprezentărilor, după analizatorul dominant: - vizuale, - auditive, - chinestezice
2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple concrete; 2.2. Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice prin comparare şi prin utilizarea unor instrumente adecvate de măsurare.
după gradul de generalitate: - individuale, - generale
1.1 Identificarea legăturilor între procesele psihice
Rolul reprezentărilor în activitatea mintală
după nivelul operativităţii: - reproductive - anticipative
imaginii perceptive pe baza desenelor realizate şi notaţile în caiete; - După ce criterii se pot clasifica reprezentările? - Se cere elevilor să selecteze din manual principalele tipuri de reprezentări şi să prezinte caracteristicile acestora. - Care credeţi că sunt disciplinele şcolare care cer mai multe reprezentări vizuale? - Ce profesii cer capacităţi foarte bune de reprezentare vizuală, - Reprezentaţi-vă casa în care locuiţi şi scrieţi tot ceea ce apare în imaginea mintală a cesteia; reprezentaţi-vă şi o casă în general şi scrieţi ce anume vă apare în minte. Comparaţi apoi numărul şi calităţile însuşirilor notate. La ce concluzie aţi ajuns? Daţi exemple de 2-3 teme de la diferite discipline şcolare în care vi se solicitau reprezentări reproductive şi reprezentări anticipative. Explicarea şi argumentarea rolului reprezentărilor în activitatea mintală
de 4 elevi. Dialog frontal. Lucrul în echipe de 4 elevi. Munca cu cartea Dialog frontal. Evaluare formativă prin întrebări. Lucrul în echipe de 2 elevi.
Conversaţie euristică.
Observarea sistematică a comportamen tului elevilor: se urmăreşte calitatea răspunsurilor
Lucrul în echipe de 2 elevi.
Expunere combinată cu conversaţie euristică. Timpul alocat: 2 ore.
Evaluare frontală: test cu itemi cu răspus deschis: întrebare – răspuns.
DISCIPLINA: Psihologie CLASA a X a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Gândirea Timp alocat: 4 ore
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Competenţe specifice 1.1. Identificarea proceselor psihice şi caracterizarea rolului lor în evoluţia personalităţii
Conţinuturi detalieri
Activităţi de învăţare
Resurse
Evaluare
Gândirea, ca proces cognitiv superior Definirea gândirii; Identificarea şi explicarea caracteristicilor gândirii:
Compararea proceselor senzoriale de cunoaştere cu cele intelectuale; Analiza comparativă în grupuri de doi elevi a caracterului procesual al gândirii; consemnarea ideilor în caietele de notiţe; Se va cere elevilor să arate cum pornind de la o varietate de fenomene naturale, se ajunge pe cale ascendentă la definirea termenului anotimp Explicarea şi exemplificarea caracterului mijlocit al gândirii; Explicarea şi exemplificarea caracterului abstract-formal şi selectiv al gândirii; Explicarea şi exemplificarea caracterului finalist al gândirii. Se vor defini conceptele operaţional şi se va cere elevilor să ofere exemple de analiza şi sinteză efectuate la alte discipline: limba română, istorie, geografie; consemnarea în caietele de notiţe a ideilor esenţiale; Ce este aceea o comparaţie? Cum se desfăşoară ea? Exemplificare. Explicarea şi exemplificarea operaţiilor de abstractizare şi generalizare. Se cere elevilor să şi amintească de la orele de logică ce înseamnă raţionamentul deductiv şi
Activitate în grupuri de 2 elevi
Observarea sistematică a comportamentulu i elevilor: se urmăreşte calitatea răspunsurilor;
2.1. Analizarea unor procese caracter procesual, psihice pornind de la exemple concrete; 1.2. Identificarea caracter mijlocit; legăturilor între procesele psihice Caracter abstractformal şi selectiv, caracter finalist;
2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple concrete;
3.1. Cooperarea cu ceilalţi în colectarea, interpretarea şi evaluarea informaţiilor referitoare la procese psihice
Gândirea ca sistem de operaţii: analiza şi sinteza, comparaţia, abstractizarea şi generalizarea, inducţia şi deducţia
Munca cu manualul la oră
Dialog euristic Evaluare formativă prin întrebări deschise Explicaţie sistematică Explicaţie sistematică Timp 1 oră Conversaţie euristică
Caiete de notiţe
Observarea sistematică a comportamentulu i elevilor: se urmăreşte calitatea răspunsurilor
Activitate în grupuri de 2 elevi Explicaţie sistematică Conversaţi prin întrebări
Evaluare formativă prin întrebări deschise
2.1, 3.1
3.1 Evaluarea unor procese psihice, prin comparare şi prin utilizarea unor instrumente adecvate de măsurare.
2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple concrete;
Gândirea ca sistem de noţiuni. categorii şi prototipuri; concepte empirice şi concepte ştiinţifice.
Gândirea ca proces de înţelegere şi rezolvare de probleme. înţelegere şi formele ei: înţelegere spontană, înţelegere asociativă , înţelegere prin demonstraţie înţelegere prin analogie. Problema şi tipuri de probleme; Strategii de rezolvare a problemelor: algoritmice şi euristice; Etapele procesului de rezolvare a problemelor; Factorii care influenţează rezolvarea de probleme.
inductiv şi să explice rolul lor în cunoaştere. Definirea şi exemplificarea prototipului, Stabiliţi pe baza unei microcercetări cele mai frecvente cuvinte- prototip pentru categoriile de „legume” şi „obiecte de îmbrăcăminte”; Definirea şi exemplificarea conceptelor empirice şi conceptelor ştiinţifice. Definirea înţelegerii şi identificarea formelor ei pe baza unor exemple concrete, Identificare mecanismelor înţelegerii în diferite situaţii de cunoaştere. Când spunem că am înţeles o problemă de matematică? Dar o problemă de istorie? Analiza schemei de la pag. 48 din manual. Se va defini problema şi se vor identifica tipuri de probleme cu ajutorul elevilor. Analiza unor modele teoretice de rezolvare de probleme şi identificare unor strategii de rezolutive. Expunerea et6apelor procesului de rezolvare de probleme. Ilustrarea pe un exemplu concret a etapelor rezolvării unei probleme de geometrie. Identificarea unor factori care frânează sau favorizează rezolvarea de probleme
Timp 1 oră Explicaţie sistematică Activitate individuală Explicaţie combinată cu dialog Timp 1 oră Explicaţie urmată de activitate pe grupe de 2 elevi Conversaţi prin întrebări
Evaluare formativă prin întrebări deschise Observarea sistematică a comportamentulu i elevilor: se urmăreşte calitatea răspunsurilor
Munca cu manualul la oră
Activitate în grupuri de 4 elevi; Fişe de lucru. Activitate în grupuri de 2 elevi; Timp 1 oră
Evaluare formativă prin întrebări deschise Prezentarea şi analiza produselor activităţi. Evaluare frontală prin test cu itemi cu alegere duală şi multiplă.