Model Rezolvare Test de Antrenament 1 - Itemi Deschisi [PDF]

Zitiervorschau

Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între termeni, definiție, caracteristici).

Testul de antrenament nr. 1 B. Citiți, cu atenție, textul de mai jos: Societatea se aşteaptă în mod legitim de la indivizi să adopte și să se conformeze regulilor sociale, ca rezultat al socializării. Comportamentele care se încadrează în acest tipar se formează, în primul rând, în familia de origine și sunt considerate normale și adecvate, asigurând integrarea cu succes a individului în societate și procesul de maturizare socială a acestuia. Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe: 1. Formulați ideea principală a textului. 2 puncte Socializarea reprezintă procesul prin care societatea transmite indivizilor setul de reguli și așteptări de care depinde integrarea cu succes a acestora. 2. Explicaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, modul specific în care interacţionează două concepte sociologice la care face referire textul. 10 puncte Definirea conceptelor selectate Socializarea reprezintă procesul prin care un individ dobandeste limba, valorile, regulile, modelele de comportament apreciate ca dezirabile/dorite la nivel social, pentru a se putea integra cu succes in societate. Familia reprezinta o institutie sociala si un grup social mic in care relatiile se bazeaza pe rudenie si presupun incarcatura afectiva. Relația între concepte Familia reprezintă primul agent al socializării care acționează după nașterea individului. În cadrul socializării primare, copilul de până la 6 ani învață mai curând prin imitație și identificare, limba, valorile, normele - regulile, modelele de comportament așteptate de familie, care îi vor permite să se integreze în grupuri sociale. Socializarea începe odată cu nașterea individului și deși presupune mulți agenți ai socializării (școala, biserica, mass-media, ong-urile, grupul de prieteni etc), familia are cea mai mare influență în formarea individului ca membru al societății. Copilul preia credințele religioase ale familiei, prejudecățile, modul de folosire al limbii, poziționările politice. Un exemplu (pentru a umple jumatatea de pagină, dacă nu s-a reușit asta) În cadrul socializării primare de care am avut parte în familie, în urmă cu 40 de ani, eu am învățat că este bine să te ferești de străini, iar integrarea mea a fost ușoară în societate, deoarece prejudecățile părinților mei funcționau cu succes și în societate. Astăzi, copiii cresc cu mai multă încredere în persoanele de altă naționalitate, permițându-li-se să discute liber pe rețelele sociale, iar societatea încurajează atitudinile deschise față de străini.

Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între termeni, definiție, caracteristici).

3. Construiţi un argument care să confirme sau să infirme ipoteza potrivit căreia mijloacele de comunicare în masă pot determina socializare discordantă. 3 puncte Se va alege un singur scenariu de mai jos Scenariul 1: Confirm Exemplul 1 Mijloacele de comunicare în masă pot determina socializare discordantă, deoarece mijloacele de comunicare în masă (televiziunea, radioul, presa scrisă) încearcă să transmită/vândă informație cât mai multor clienți, iar aceste informații sunt de multe ori încărcate de conflicte, de exagerări, sunt evidențiate comportamentele abuzive, ieșite din normalitatea socială (violurile, crimele, accidentele). Un receptor care a beneficiat de educație în cadrul familiei și școlii, poate fi influențat, din cauza mijloacelor de comunicare în masă, să adopte modele de comportament noi, indezirabile (nedorite) la nivel social. Astfel, dacă sunt promovate des faptele antisociale, precum infracțiunile, subiectul receptor poate fi tentat să acționeze conform modelelor promovate în mass-media. Exemplul 2 Mijloacele de comunicare în masă pot determina socializare discordantă, deoarece acestea promovează o agendă națională, iar unele comunități etnice care prin intermediul familiei au promovat o agendă regională, centrată pe etnia minoritară, își văd amenințate valorile și obiceiurile. Dacă mass media națională promovează valori creștine, o comunitate de musulmani care și-au educat copiii în spiritul acestei religii, își pot vedea eforturile năruite sau amenințate. Copiii din aceste comunități izolate sau minoritare vor fi asaltați cu o informație contrară celei cultivată în familie. În felul acesta poate apărea socializare discordantă. Scenariul 2: Infirm Exemplul 1 Mijloacele de comunicare în masă nu pot determina socializare discordantă, deoarece ele sunt conduse, controlate de persoane integrate în societate, aceste persoane având asimilate toate valorile, normele și așteptările sociale. Așa se explică de ce standardele de exprimare sunt ridicate, în presă, la televizor și la radio limba este vorbită corect, agenda media reflectă interesul publicului, ajutând practic la transmiterea valorilor dorite la nivelul societatii. Valorile familiei, ale școlii și ale mass media converg, sunt aliniate valoric, o dovadă fiind și lecțiile televizate pentru succesul la Bacalaureat. Exemplul 2 Mijloacele de comunicare în masă nu pot determina socializare discordantă, deoarece ar fi sancționate de public, dacă nu ar transmite valori dezirabile social. O televiziune, un radio, un ziar, nu ar putea promova faptele antisociale, nu ar putea încuraja la nerespectarea legii, nu ar putea instiga la fapte contravenționale sau infracționale, fiind obiectul sanctionarii prin amenzi sau inchidere. Societatea se asigura ca agentii socializarii respecta valorile sociale, iar cei care intra in conflict cu acestea sunt condamnati sa esueze. O dovadă este reprezentată de faptul că jurnalele radio și tv, după revoluția din 1989, au încetat să mai promoveze cultul personalității, și-au dezvoltat mai mult spiritul critic și au investigat faptele ilegale

Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între termeni, definiție, caracteristici).

săvârșite de politicieni, în acord cu dorințele societății. Schimbarea valorilor societății a condus la o schimbare a modului de a face presă, jurnalism radio sau tv. 4. Prezentaţi un punct de vedere personal referitor la semnificaţia socială a resocializării în societatea contemporană. 3 puncte Exemplul 1 Punctul meu de vedere este că resocializarea este foarte importantă în societatea contemporană. Societățile își doresc să fie populate de indivizi care respectă așteptările sociale, care se conformează regulilor și valorilor acceptate, iar corectarea comportamentelor deviante, reeducarea infractorilor și a persoanelor care eșuează în procesul de socialziare, investițiile în programe educaționale remediale și corective, reprezintă priorități sociale. Sistemele penitenciare primesc sume semnificative de bani pentru a garanta corectarea comportamentelor persoanelor care au primit pedepse privative de libertate. Exemplul 2 Opinia mea este că în societatea contemporană procesul resocializării nu este foarte important. Așa se explică investițiile reduse în strategii eficiente de corectare a abaterilor comportamentale ale copiilor și adulților. Adolescenții care abandonează școala, care se confruntă cu delicvența juvenilă, care săvârșesc fapte infracționale antisociale sunt rareori obiectul vreunei strategii de reeducare sau de corectare. Adulții care fac obiectul condamnărilor privative de libertate recidivează frecvent, ceea ce reprezintă dovezi ale eșecului procesului de resocializare. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Răspundeţi fiecăreia dintre următoarele cerinţe: 1. Precizaţi înțelesul noţiunii de structură socială. 4 puncte Structura socială reprezintă modul de organizare, de ierarhizare de interconectare a elementelor specifice vieții sociale: relații sociale, grupuri sociale, organizatii sociale, institutii sociale. 2. Menționați două caracteristici ale inegalității de șanse. 6 puncte O primă caracteristică este că este determinată de lipsa instrumentelor de protectie socială furnizate de stat, un acces redus la educație și de sărăcie. O a doua caracteristică este că determină perpetuarea unor forme de discriminare, lipsa competențelor profesionale și eșecul în integrarea socială a unor categorii vulnerabile. 3. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii de status și rol redactând un text coerent, de o jumătate de pagină, în care să îi utilizaţi în sensul specific sociologiei. 10 puncte

Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între termeni, definiție, caracteristici).

Definiție Statusul reprezintă poziția ocupată de o persoană în structura/organizarea/ierarhia socială. Rolul reprezintă funcțiile exercitate de un posesor de status, așteptările proiectate de societate față de un posesor de status. Corelații posibile 1.Fiecare status social este acompaniat, însoțit de unul sau mai multe roluri. 2.Exercitarea unui rol poate conduce la achiziționarea sau dobândirea unui status. 3.Percepția socială asupra unui status depinde de modul de începlinire a rolurilor asociate. 4.Statusurile incompatibile presupun roluri contradictorii. 5.Conflictul de rol este generat de așteptări contradictorii de la o persoană care deține două statusuri. Exemple posibile (pentru a umple jumatate de pagină) 1.Statusul de soț presupune roluri asociate funcțiilor familiei. Soțul trebuie sa participe la procreere (functia biologica), sa asigure resursele materiale necesare traiului membrilor familiei (functia economica), sa participe la educatia copiilor (functia de socializare), sa contribuie la un echilibru emotional si afectiv (functia psihologica). 2.Un elev care dovedește în timpul orelor de sport că poate apăra toate șuturile pe poartă, poate participa la o selecție pentru echipa națională și poate revendica postul de portar. În acest caz, el a exersat un rol la nivel performarțial, făcând posibilă dobândirea statusului specific. 3.Percepția socială asupra politicienilor este foarte proastă în România, pentru că deținătorii acestor statusuri nu reușesc să satisfacă așteptările pe care societatea le proiectează la adresa lor. În acest caz, neexercitarea rolurilor conduce la o devalorizare a statusului asociat. 4. Un preot care este și afacerist reprezintă un exemplu de persoană care deține statusuri incompatibile. În acest caz, rolurile nu pot fi exercitate unitar, convergent, deoarece vizează obiective contradictorii. Preotul promovează valori spirituale, detașarea de lumea materială, consacrarea comportamentelor prosociale, câte vreme afaceristul vizează profitul, bunăstarea materială, specula etc. 5. O persoană care deține statusurile de polițist și tată, se va afla într-un conflict de rol când își va descoperi că propriul fiu este autorul unei spargeri. El nu va ști cum să prioritizeze cele două roluri, vizând apărarea legii sau protecția fiului. Acest conflict de rol va genera stări de culpabilitate/vinovăție pentru deținătorul celor două statusuri. 4. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care cunoașterea intereselor grupului dezvoltă abilitatea socială. 4 puncte Un exemplu concret poate viza cazul lui Nea Caisă, care tocmai s-a angajat la firma Altis din Călărași. Nea Caisă își dorește să fie un coleg de serviciu bun. Pentru a reuși aceasta, el începe să investigheze ce preferințe au colegii, cum se raporteaza la cerintele locului de munca, ce valori și reguli împărtășesc. Pentru că Nea Caisă a

Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între termeni, definiție, caracteristici).

aflat despre colegii lui că obișnuiesc să fie foarte punctuali la serviciu și să acorde atenție tuturor sarcinilor profesionale, a decis să fie și el punctual și serios. Colegii l-au apreciat și l-au integrat foarte ușor în echipă și chiar s-au împrietenit. 5. Argumentaţi, în aproximativ zece rânduri, afirmaţia potrivit căreia școala poate dezvolta modele și determina alegerea grupului de referință. 6 puncte Exemplul 1

Școala poate dezvolta modele și determina alegerea grupului de referință deoarece elevii de gimnaziu, de școală profesională sau de liceu, pot afla prin intermediul școlii care le sunt aptitudinile vocaționale și pot afla care sunt profesiile pe care le pot realiza cu succes. In felul acesta, elevii ajung sa se perfectioneze si sa isi creeze un plan de a face parte din grupul dorit. De asemenea, elevii pot să cunoască specificul diverselor meserii, avand in vedere ca scoala organizeaza activitati de consiliere si orientare, iar astfel pot afla modele si grupuri de referinta spre care se vor indrepta. Exemplul 2

Școala poate dezvolta modele și determina alegerea grupului de referință datorita targurilor de prezentare a liceelor sau facultatilor. Participând la ele, explorand ofertele scolare, elevii pot cunoaste noi rute de specializare, modele profesionale sau academice, care pot reprezenta modele pentru elevi. Elevii din clasele de învățământ sportiv pot cunoaște, datorită competițiilor sportive, specificul diferitelor cluburi sportive, iar astfel se pot orienta ulterior pentru a face parte din ele. Participarea la concursurile școlare organizate de universități poate inspira elevii pentru a face parte din grupurile de studenți. Exemplul 3

Școala poate dezvolta modele și determina alegerea grupului de referință datorita activităților de job shadowing. Organizate in parteneriat cu firmele și organizațiile unde lucrează părinții elevilor, aceste activități pot permite ca elevii să descopere noi statusuri profesionale, pot observa grupuri noi și echipe de lucru, iar ulterior își pot propune să facă parte din ele. Școala însăși poate reprezenta o sumă de statusuri noi, grupuri profesionale noi, pe care elevii le observă și la care pot aspira. Așa se explică dorința unor elevi de a deveni profesori sau de a face parte din consiliul profesoral, sau din vreun departament al școlii.

Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între termeni, definiție, caracteristici).

Concepte ce trebuie cunoscute, pentru a rezolva corect testul de antrenament nr. 1