Rezolvare Testul de Antrenament 3 [PDF]

Zitiervorschau

REZOLVARE TESTUL DE ANTRENAMENT 3 Prof. TREGER BIANCA MARIA S I A. 1. Sensul din text al secvenței ,,am găsit de cuviință” este ,,am considerat că este oportun”, ,,am crezut că este potrivit”. 2. Tânăra primește duminica vestea că i s-a acordat bursa asociată premiului Herder, adică după trei zile de la citirea în gazetă despre această oportunitate/șansă. 3. Discuțiile cu Arghezi au asupra tinerei efect pozitiv/benefic pentru că au determinat-o să exploreze lumea, iar o secvență semnificativă este ,,să transform metafora în eveniment, să scormonesc, să descopăr” 4. Motivul pentru care poetul alege să-i acorde bursa studentei Mihaela Tonitza este legătura afectivă și spirituală, empatia față de bunicul ei, pictorul Nicolae Tonitza.

5. Atitudinea autoarei este una responsabilă față de tot ce a însemnat maestrul Arghezi pentru devenirea ei, iar enumerația ,,m-au transformat, m-au maturizat...” reflectă traseul spre această metamorfoză a ființei care a considerat că realizările personale ulterioare sunt o datorie morală față de cel care a impulsionat-o. ATENȚIE!!! 1. Răspunsurile trebuie realizate în enunțuri! 2. Se evită folosirea cuvintelor din text, se folosesc sinonime sau se interpretează contextul. 3. La itemul al treilea se oferă răspunsul însoțit de o secvență semnificativă. 4. La itemul al patrulea, încadrarea răspunsului se face între 30-50 de cuvinte. S I B. TEXTUL ARGUMENTATIV trebuie elaborat cu următoarele etape: 1. PROBLEMATICA – se definește, se explică tematica propusă 2. PUNCTUL DE VEDERE – OPINIA. 3. ARGUMENTUL care se deduce din ideea desprinsă din textul nonliterar. (S I A.) și un exemplu concret din text. 4. ARGUMENTUL care să evidențieze opinia și care poate reprezenta un aspect desprins din experiența personală, culturală cu exemplul concret adecvat. 5. CONCLUZIA care NU ADUCE în prim-plan o altă idee, ci le susține pe cele ilustrate. S II.

MINIMUM 50 DE CUVINTE

ETAPE pentru rezolvarea cerinței cu privire la NOTAȚIILE AUTORULUI: 1. Se ilustrează mesajul textului – succint. 2. Se definesc notațiile autorului. 3. Se explică rolul notațiilor autorului, în funcție de ce se identifică în fragment.

Fragmentul din opera dramatică ,,Daria” de Lucian Blaga plasează trei personaje: Grigore, Daria și prietena (doamna Procopiu) într-un cadru interior, intim, ce sugerează relația apropiată dintre acestea. Se sesizează însă atitudinea intrigantă a Dariei față de doamna Procopiu, apostrofată fiind de Grigore pentru modul în care își tratează prietena, de unde rezidă caracterul critic, dar și pragmatic al bărbatului, dar și caracterul Dariei. Notațiile autorului reprezintă explicaţiile autorului textului, singurele sale intervenţii directe cu rol important în construirea textului dramatic, deoarece determină lectorul/cititorul să înţeleagă textul dramatic și, de asemenea, au rol în tranpunerea scenică a operei dramatice. În debutul fragmentului, notațiile autorului au rolul de a fixa spațial acțiunea, ilustrând cititorului cadrul interior al unei încăperi aparent cochete ,,Aceeași cameră, însă aranjată”, dar și decorul cu precizarea elementelor din câmpul semantic al mobilierului ,,măsuță”, ,,scaune”, ,,canapea”. Decorațiunile însă denotă lipsa esteticului prin antiteza inedită între tablourile neizbutite ,,făcute de-o mână de diletant”, orologiul vechi, impunător care trimit spre statutul personajelor și asocierea cu elementul vegetal cu iz exotic ,,un palmier”, personajele fiind pseudo-nobile. Reperul temporal ,,spre seară” anticipează momentul în care personajele Grigore, Daria și prietena sunt surprinse într-un ritual familiar ,,și-au luat ceaiul”, autorul conturând prin apelul la caracterizarea directă, de tip portret fizic, sedentarismul, comoditatea, specifice doamnei Procopiu ,,mică și foarte grasă”. Notația autorului ,,arată spre Prietena” este un indiciu incert de mimică sau gestică, elemente nonverbale care susțin subtil dinamica, având semnificația reproșului din partea lui Grigore pentru atitudinea ironică, acidă a Dariei față de amica lor.