Tipuri de Itemi-Titularizare [PDF]

Zitiervorschau

Itemul este un element component al unei probe. Principalele tipuri de itemi:    





          



itemi obiectivi ( cu răspuns închis ); itemi semiobiectivi; itemi subiectivi ( cu răspuns deschis ); I. Itemii obiectivi sunt: itemi cu alegere duală ( cu răspuns alternativ ) care solicită elevului să selecteze unul dintre cele 2 răspunsuri posibile: corect / greşit, da / nu, acord / dezacord, adevărat / fals. itemi de tip pereche care solicită elevilor stabilirea unor corespondenţe între cuvinte, propoziţii, fraze, date sau alte categorii de simboluri distribuite pe două coloane paralele. Acest tip de item se limitează la măsurarea informaţiilor factuale, bazându-se pe simple asociaţii, pe abilitatea de a identifica relaţia existentă între două lucruri ( ex. Oameni – realizări, date – evenimente istorice, termeni – definiţie etc ) itemi cu alegere multiplă care pun elevul în situaţia de a alege un răspuns dintr-o listă de alternative. Itemul cu alegere multiplă are un singur răspuns corect, celelalte răspunsuri numindu-se distractori ( alternative parţial corecte, plauzibile ) Avantajele itemilor obiectivi: testează un volum mare de informaţii într-un timp relativ scurt; fidelitate şi validitate ridicată; obiectivitate şi aplicabilitate ridicate; schemele de notare sunt foarte simple; timp scurt de corectare; posibilitatea utilizării unui număr mare de astfel de itemi într-un test; se elaborează relativ uşor; contribuie la organizarea învăţării; Dezavantajele itemilor obiectivi: raţionamentul prin care elevul ajunge la răspuns nu poate fi urmărit; există posibilitatea ghicirii răspunsurilor; măsoară rezultate ale învăţării plasate la nivele cognitive inferioare, în domeniul cunoştinţelor şi deprinderilor ( cu excepţia itemilor care urmăresc identificarea relaţiei cauză – efect ); uneori este dificlă elaborarea unor distractori relevanţi;

Itemi cu alegere duală – exemplu. Menţionaţi dacă enunţurile următoare sunt adevărate sau false:  Prin alianţa sa cu regele maghiar Sigismund de Luxemburg şi participarea la cruciada de la Nicopole, Ţara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân dobândeşte o recunoaştere internaţională pe măsură.  Iancu de Hunedoara a dezvoltat frontul românesc antiotoman, reunind forţele politico-militare ale celor trei Ţări Române iar programul său politic şi militar va fi continuat de Alexandru cel Bun, Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare.

1

 În prima parte a domniei sale, Ştefan cel Mare a intrat în conflict cu regele Ungariei, Matei Corvin, din cauza alianţei Moldovei cu Polonia, cât şi pentru că domnul reuşise să ia în stăpânire cetatea Chilia.  „Povestirile germane” scrise de persoane potrivnice lui Vlad Ţepeş şi puse în circulaţie în Europa Apuseană aveau menirea de a-l denigra pe domn, urmărind în acelaşi timp să ascundă faptul că regele Ungariei, Matei Corvin, nu a sprijinit lupta împotriva Imperiului Otoman.  Mihai Viteazul a fost apreciat de popoarele balcanice ca un adevărat eliberator. Itemi de tip pereche – exemplu. Stabiliţi corespondenţa între termenii celor trei coloane: A Mircea cel Batran Iancu de Hunedoara

B

C

Vaslui

1395

Calugareni

1475

Vlad Tepes

Targoviste

1456

Stefan cel Mare

Belgrad

1462

Rovine

1595

Mihai Viteazul

Itemi cu alegere multiplă – exemplu. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect: 1. De ce a adoptat Mircea cel Bătrân tactica hărţuirii armatei otomane înaintea confruntării de la Rovine? a) numeric, oastea română era inferioară celei otomane; b) tehnica de luptă a românilor era inferioară celei otomane; c) nu cunoştea numărul soldaţilor otomani; d) era îndemnat de boieri să aplice această tactică; 2. La Rovine oastea turcească a fost condusă de: a) Mahomed I; b) Soliman Paşa; c) Mahomed al II-lea Cuceritorul; d) Baiazid Ilderim; 3. Sultanul împotriva căruia au luptat Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare, a fost: a) Baiazid Fulgerul; b) Mahomed al II-lea; c) Murad al II-lea; d) Soliman I; II. Itemi semiobiectivi sunt:

2



 



  

 



itemi cu răspuns scurt care folosesc o întrebare directă ce presupune formularea unui răspuns sub forma unei propoziţii, fraze, unui cuvânt unui număr, sau unui simbol. itemi de completare care solicită drept răspuns doar unul sau două cuvinte, enunţul fiind, prin urmare, o afirmaţie incompletă. întrebările structurale care se constituite din mai multe subîntrebări – de tip obiectiv, semiobiectiv sau eseu scurt – legate între ele printr-un element comun. Astfel răspunsurile unei întrebări structurate pot varia de la un răspuns la alegere, până la realizarea unor minieseuri. Avantajele itemilor semiobiectivi sunt : elevii trebuie să producă efectiv răspunsul deşi au o libertate restrânsă în organizarea şi formularea lui în varianta dorită ; în plus, întrebările structurale măsoară o varietate mai mare de cunoştinţe şi competenţe; elevii trebuie să demonstreze, pe lângă cunoştinţe, şi abilitatea de a structura cel mai corect şi mai scurt răspuns; uşurinţă şi obiectivitate în notare, mai ales în ceea ce priveşte itemii cu răspuns scurt şi itemii de completare; întrebările structurate oferă posibilitatea utilizării unor materiale auxiliare ( hărţi, grafice, digrame, texte istorice ); Dezavantajele itemilor semiobiectivi sunt: itemii cu răspuns scurt şi itemii de completare pot inhiba dezvoltarea abilităţilor mai complexe; pentru a oferi informaţii relevante, în cazul itemilor cu răspuns scurt şi itemii de completare, este necesară construirea unui număr mare de itemi pentru fiecare unitate de conţinut; întrebările structurale necesită mai mult timp pentru elaborare;

Itemi cu răspuns scurt – exemplu. Răspundeţi la următoarele întrebări.  Cum se numeşte coaliţia antiotomană formată la sfârşitul secolului al XVIlea, la care au aderat şi Ţările Române?  Cine a folosit expresia „Poarta creştinătăţii” pentru a arăta rolul de apărătoare a creştinătăţii jucat de Moldova?  După ce bătălie a primit Iancu de Hunedoara demnitatea de guvernator al Ungariei?

Itemi de completare – exemplu. Scrieţi răspunsurile corecte care completează enunţurile de mai jos:  În anul 1476 Ştefan cel Mare a fost înfrânt de turci în lupta de la .......................

3

 Mircea cel Bătrân a încheiat la 7 martie 1395, la Braşov, un tratat de alianţă cu .......................  Andrei Bathory a fost înfrânt de Mihai Viteazul în bătălia de la .............................. Întrebările structurale – exemplu. Citiţi cu atenţie textele de mai jos: A. „Asupra acestui Mircea [Mircea cel Bătrân] care a început întâi, mai înainte [în 1396], război, Baiazid [sultanul Imperiului Otoman] (...), găsindu-i vină, a pornit cu război şi trecând peste Istru [Dunăre, în Ţara Românească] mergea înainte robind ţara. Dar Mircea, strângând cu grijă oastea ţării; nu şi-a făcut planul să vină asupra lui să dea lupta (...) însă, se ţinea şi el cu armata pe urma lui Baiazid prin pădurile de stejar ale ţării, care sunt multe şi acoperă în toate părţile ţara, să nu fie uşor de umblat pentru duşmani şi nici lesne de cucerit. Şi ţinându-se pe urma lui, săvârşea isprăvi vrednice de amintit, dând lupte, când vreo unitate duşmană rupându-se, se îndrepta uneori prin ţară după hrană sau la prădat vite; şi aşa cu foarte mare îndrăzneală se ţinea de armata [otomană]. Ţinându-se de urma lui Baiazid, se lupta într-una cu el, în chip strălucit.” (L. Chalcocondil, Expuneri istorice) B. „În anul [1462, sultanul Mahomed al II-lea] trimite la voievodul Valahiei [Vlad Ţepeş] un sol anunţându-l să vină în grabă la închinăciune (...).Voievodul i-a răspuns însă: . [Sultanul] şi-a strâns armata de pretutindeni, peste 150 de mii; şi, în vreme de primăvară, (…) a venit la Danubiu [Dunăre]. (...) Tiranul trecând Danubiul, a străbătut [Ţara Românească].(…) Tiranul s-a înspaimântat şi noaptea, când a ridicat corturile, fiindu-i frică, a tras şanţuri şi a ridicat valuri şi sta în mijlocul lor. Vlahul [Vlad Ţepeş] însă sculându-se dis-de-dimineaţă şi rânduindu-şi bine oamenii de sub el, a năvălit, când era încă întuneric, şi, nimerind în partea dreaptă a taberei, a intrat deodată înăuntru şi până în ziuă a tăiat turci fără de număr şi până ce s-a luminat de ziuă, mulţi turci s-au ucis între ei. Când însă s-a făcut dimineaţă, românii au intrat în [tabăra] lor.” (M. Ducas, Istoria turco-bizantină) Pornind de la textele de mai sus, răspundeţi la următoarele cerinţe:  Precizaţi secolul la care se referă sursa A.  Precizaţi, din sursa B, funcţia lui Vlad Ţepeş.  Menţionaţi două decizii adoptate de sultani, precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B, în privinţa relaţiilor dintre Imperiul Otoman şi Ţara Românească.  Descrieţi tactica de luptă adoptată de domnii români.  Menţionaţi numele unui domn al Ţării Româneşti din secolul al XVI-lea.  Prezentaţi două acţiuni diplomatice la care au participat domnii români în secolele XIV-XVI.  Prezentaţi două confruntări militare la care au participat domnii români în secolele XIV-XVI.

4

III. Itemii subiectivi includ:  

rezolvarea de probleme ( sau crearea de situaţii-problemă ); itemi de tip eseu care sunt utilizaţi cu precădere în cazul istoriei şi al altor discipline umaniste;

Eseul este cunoscut în două variante: eseu nestructurat ( liber ) – elevului i se cere să construiască un răspuns liber;  eseu structurat – elevului i se cere să construiască un răspuns în conformitate cu un set de cerinţe date; Avantajele itemilor subiectivi sunt: :  măsoară abilităţile şi competenţele de complexitate ridicată ( creativitatea, originalitatea, capacitatea de organizare, de sinteză şi evaluare, capacitatea de integrare a ideilor şi / sau interpretare a datelor, exprimarea în scris )  stimulează dezvoltarea unei gândiri critice;  permit individualizarea evaluării; Dezavantajele itemilor subiectivi sunt:  presupun un grad înalt de subiectivitate în notare ;  impun realizarea unei scheme de notare cât mai detaliate şi mai complete;  timpul necesar corectării unui astfel de item este mare ;  necesită mult timp pentru elaborare ;  necesită mult timp pentru administrare; 

Rezolvarea de situaţii-problemă-exemplu. Explicaţi cum au reuşit Ţările Române relativ mici, să-şi păstreze existenţa statală, în timp ce altele mai mari ca teritoriu şi recunoscute ca regate puternice ( precum Ungaria ), au fost cucerite de către otomani. Eseu nestructurat ( liber )-exemplu. Realizaţi un eseu cu titlul « Relaţiile Moldovei lui Ştefan cel Mare cu statele vecine ». Eseu structurat – exemplu. Realizaţi un eseu cu titlul « Relaţiile Moldovei lui Ştefan cel Mare cu statele vecine », având în vedere următoarele repere :     

precizarea a două obiective ale politicii externe a lui Ştefan cel Mare ; menţionarea unui fapt istoric referitor la relaţiile dintre Polonia şi Moldova ; menţionarea unui fapt istoric referitor la relaţiile dintre Ungaria şi Moldova ; prezentarea unei confruntări dintre Moldova şi Imperiului Otoman ; menţionarea unei concluzii privind importanţa domniei lui Ştefan cel Mare

5