Modele de Rezolvare Subiectul 1 Bac [PDF]

Zitiervorschau

Modele de rezolvări subiectul I Mijloace artistice: 1.Figuri de stil:  Epitet Simplu Multiplu/Dublu Cromatic  Enumeratia  Repetitia  Metafora (codri de aramă, pădure de argint, regina nopții, Mielul lui Dumnezeu)  Comparatia  Personificarea  Inversiunea  Oximoronul (asocierea de doi termeni opuși: noapte albă)  Aliteratia - repetare aceleeași consoane în silaba accentuată: ”Prin vulturi vântul viu vuia”  Asonanța – repetarea aceleeași vocale în silaba accentuată  Hiperbola  Antiteza 2.Imagini artistice:  Vizuale  Statice Dinamice  Olfactive  Auditive  Tactile  Gustative Îmbinarile de mai multe imagini artistice se numesc sinestezii!!! (”Parfum de pene arse”) 3.Interogatii retorice 4.Exclamatii retorice 5.Imprecații (Blesteme) 6.Invocatii 7.Interjectii 8.Vocative

Perspectiva narativă: 1.Obiectiva: Narator  Omniscient Omniprezent Omnipotent Nararea la persoana a III-a 2.Subiectiva: Nararea la persoana I Narator-personaj, ia parte la actiune Nararea la persoana I sau a II-a

Mărci ale stilului direct:

 

Verbe la imperativ Vocative/Apelative

Genul epic: 

Mod de expunere predominant - naratiunea la pers I și a III-a (exemplificare prin VB+PRON la pers I și a II-a)  Narator (omniscient, omniprezent sau personaj)  Personaje  Elemente spatio-temporale  Actiune, întamplari Specii ale genului epic: Schita Nuvela Basmul Romanul Fabula Legenda

MIjloace de caracterizare: 1.Directa: Narator Alte personaje Pers. însusi (autocaracterizare) 2.Indirecta: Fapte gesturi Limbaj Nume

Text argumentativ: I. II. III.

Ipoteza:Definire a termenilor Opinia (De ce?) Argumentarea:1.In primul rand,…deoarece… De exemplu,… 2.In al doilea rand,…..fiindca….. De exemplu,… Concluzia:Reiese/reluăm ipoteza IMPACT

Rolul virgulelor:     

Marcheaza elementele unei enumeratii/repetitii. Separa o structura/cuvant in vocativ de restul enuntului EX: Andrei,vino aici! Unde te duci,baiatule? Separa interjectia de restul enuntului EX:Of,ce durere! Marcheaza o apozitie EX: Andrei,colegul meu,e aici. Tu,cel care a venit,stai jos. Marcheaza o construire incidenta

EX: 

Din pacate, nu a reusit. Vino aici, zise mama. (VORBIREA DIRECTA-PERSONAJ SI INDIRECTA-AUTOR) Leaga doua propozitii de acelasi fel prin raport de coordonare prin juxapunere: EX: El vine, pleaca si se va reintoarce.

Rolul cratimei:      

Leaga doua cuvinte diferite (ÎNTOTDEAUNA!!!) Marcheaza elidarea unui sunet Ajuta la rostirea intr-o silaba a doua cuvinte Ajuta la evitarea hiatului Mentine ritmul si masura versurilor Ajuta la formarea unor cuvinte prin compunere, prin alaturarea cu cratima sau subordonare (câine-lup, floarea-soarelui)

Comentarea unui fragment:      

Întegrăm fragmentul intr-un current literar, specie, gen Identificăm teme, motive Precizăm ce prezintă textul: descrie un peisaj/un portret  este un monolog, Sentimentele, gandurile, ideile eului liric/naratorului/personajului Limbaj expresiv: Figuri de stil Imagini artistice Elemente de structura (puncte de suspensie, interogații, tipuri de propoziții etc.)

Interogatia retorica:  

Are o valoare expresiva, se doreste aflarea unui raspuns cu privire la un aspect ..(il numim) Sunt exprimate sentimentele eului liric/naratorului (spunem care sunt) !!!Marcheaza conflictul interior al personajului (spunem care conflict)!!! – se ridică o problemă de conștiință/existențială a personajului

Nuvela Psihologica:    

Conflict interior al personajelor/neliniștile interioare ale pers. Personajul are o trăsătură de caracter dominantă. Monolog interior (caracter confesiv al textului) – narare la pers I Interogatii retorice, exclamații retorice

Teme recurente în literatură: Natura Iubirea Familia Copilaria Jocul Razboiul Timpul

Conditia umana Satul Orasul Mostenire Istoria Folclorul Cosmogonia

Religia/Crestinismul Pamantul

Dragostea pentru bani

Marci ale eului liric/ale subiectivitatii:        

Verbe si pronume la persoana I si a II-a Adjective pronominale la persoana I si a II-a Vocative Interjectii Interogatii Imprecatiile Exclamatiile Invocatiile

Genul liric:  

Prezenta eului liric prin marci specifice (vezi mai sus!!!) Eul liric își transmite în mod direct sentimentele de.....față de......, folosind un limbaj expresiv

Elemente de prozodie: vers Strofa 1.Imperecheata: 1,1,2,2 2.Incrucisata: 1,2,1,2 3.Imbratisata: 1,2,2,1 4.Monorima:1,1,1,1 Ritm a)Trohaic b)Iambic Masura: nr silabe dintr-un vers

Titlul unui text:  

   

Partea de vorbire din care este format Aspectul pe care il reprezinta Locul Timpul Fenomen al naturii Obiect etc. Daca se reia in text: (Fie sub aceeasi forma /alta) Legătura dintre titlu și temă/motive Ideea sugerata de titlu ilustrata de mijloacele artistice (dăm exemple din text) Sentimentele eului liric

Descrierea:

   

Se descrie un Tablou (= un colt din natura) Obiect/Personaj (= portret) Structura substantiv-adjectiv (privire caldă) Limbaj expresiv (mijloace artistice: figuri de stil, imagini artistice) Descrierea unui colt de natura prin care eul liric isi exprima direct sentimentele/atmosfera descrisă

Relatia idee poetica-mijloace artistice:   

Incadram textul intr-un curent literar Precizam tema, motivele, viziunea despre lume Sentimentele, gandurile, ideile eului liric, ilustrate cu ajutorul mijloacelor artistice (le comentam pe scurt) – folosim măcar două figuri de stil diferite și două imagini artistice diferite.

Rolul punctelor de suspensie:  

Marcheaza o pauza in discursul epic/liric/dramatic. Accentueaza o anumita idee/stare a eului liric/naratorului/personajului

Oralitatea: Expresii populare Regionalisme Arhaisme Dialogul Diminutivele Apelativele, diminutive Interjectiile Exclamatiile Interogatiile Proverbe/Zicatori Expresii specific dativul etic : ”mi ți-l înșfacă” Versuri populare sau fraze ritmate

Umorul:         

Umorul lui Creangă este plin de optimism și vitalitate, crezând în îndreptarea defectelor umane (el face haz de necaz, spre deosebire de comicul lui Caragiale care satirizează moravurile) Exprimare poznașă, mucaliă (= comică) Combinații neașteptate de cuvinte: ”tare-mi ești drag...te-aș vârâ în sân, dar nu încapi de urechi” Caracterizări pitorești: ”zgâtie de fată” Vorbe de duh Ironia, autoironia (autopersiflarea) Poreclele personajelor Situații și întâmplări deosebite Diminutive cu valoare augmentativă

Genul dramatic:  

Cuprinde operele menite a fi puse in scena Structura specifica: Acte Scene Tablouri

 

Modul de expunere predominant este dialogul (ilustrat de schimbul de replici dintre personaje), monologul (interior/adresat) Elemente paratextuale: Numele personajelor in fata replicilor Didascalii (indicatii scenice/notațiile autorului)

Rolul didascaliilor:   

Caracter regizoral (ajuta la punerea in scena a piesei de teatru) Prezinta decorul, atmosfera Ajută la caraterizarea personajelor prin: vestimentatie, fapte, gesturi, atitudine etc.

Comedia: Prezența comicurilor: 1.De situatie 2.De limbaj (greseli de exprimare, ticuri verbale) 3.De nume 4.De caracter (tipuri umane)

Semnul exclamarii/Interogarii: ! = Marcheaza o propozitie enuntiativa exclamativa ? = Marcheaza o propozitie enuntiativa interogativa ?! = Pot exclama : uimirea, durerea, bucuria etc.

Tema si viziunea: Viziunea  Cum vede scriitorul tema Tema  Despre ce se vorbeste in opera (aspectul cu un caracter general)

Arta poetică:  Prin arta poetica autorul isi exprima in mod direct conceptia despre: Rolul poeziei (principiile creatiei: -elemente de laborator poetic -Surse de inspiratie, teme -Modalitati de creatie si expresie -rolul social al poeziei Rolul poetului: -Relatia poet-creatie/inspiratie -Raportul poetului cu lumea/Divinitatea -Rolul social al poetului

Rolul verbelor:     

Imperfect : Timpul descrieii/Rememorarii (acțiune trecută și neterminată în momentul vorbirii) (cântam) Perfect compus/simplu : Timpul naratiunii/povestirii (acțiune trecută și terminată în momentul vorbirii) (am cântat) Conjunctiv prezent: actiune posibilă (să cânt) Conjunctiv perfect : regretul (să fi cântat) Conditional Optativ Prezent : O dorinta/conditia - aș cânta Perfect - regretul - aș fi cântat

  

Imperativ : un ordin, chemare, porunca, invocare, strigare: Cântă! Cântați! Relatia prezent-trecut : Separa două planuri Relatia prezent-viitor : Separa două planuri

Linia de dialog: Semn de punctuatie Marcheaza vorbirea directa Introduce replica unu personaj

Linia de pauza: Marcheaza o apozitie Marchează o constructie incidenta Introduce o completare (cu privire la actiune/personaje)

Simbolismul:       

Apare sugestia, prin corespondenta dintre cadrul natural si trairile interioare ale eului liric Utilizarea simbolurile (cuvinte cu o valoare expresiva deosebita devin motive/cuvinte cheie): rozele Muzicalitatea data prin elemente de recurenta (cuvinte, structuri, versuri refren) Sinesteziile (imaginile artistice care îmbină mai multe simțuri) Teme: Orasul/Targul Natura (ca loc al corespondentelor ) Moartea  Angoasa Motive: Ploaia Toamna Singuratatea etc. Referinte musicale + stari afective negative (angoasă, nevroză)

Basmul cult:          

Diminuarea aurei eroice a protagonistului: personaj lipsit de forte supranaturale, conturat obiectiv, calitati si defecte (este umanizat) Dramatizarea naratiunii prin dialog excesiv (dialogul preia functiile naratiunii) Comentariul moralist (intervenții ale naratorului, reducerea omniscienței) Prezenta unor fragmente de proza rimata si ritmata (ca marcă a oralității) Deformarea grotesca a unor personaje (cei cinci prieteni) Absenta personajelor terifiante Are autor cunoscut specificul reperelor: -temporale (timpul fabulos, mitic), -spaţiale (tărâmul acesta, tărâmul celălalt), sunt vagi, imaginare, vaste, redate la modul general. personajele îndeplinesc o serie de funcţii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), ca în basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare, atitudini şi prin limbaj întrepătrunderea planurilor real-fabulos; fabulosul este tratat în mod realist;

Teatrul postbelic:   

sunt estompate limitele dintre epic, liric și dramatic; parodiază simboluri, convenții literare ale anumitor specii; demitizează istoria, parodiază clișeele (destinul național)

    

cultivează comicul bufon și burlesc (=excesiv, grotesc, extravagant, adesea vulgar) – caricaturizare și parodiere; teatrul parabolic – prezintă, în forma alegorică, ”povești” despre libertatea și limita umană, impine motivul spațiului închis, ironie, lirism; lipsa dialogului, fragmentarea fabulei, abandonarea definitivă a scriiturii literare; subiecte apropiate de cotidian; narare discontinuă, tablouri disparate, decupate, care în final capătă un sens, ducând spre o viziune ordonată;

Romantismul        

Tema naturii imbinata cu tema iubirii (natura devine cadrul in care se desfasoara povestea de iubire/aceasta fiind favorabila cuplului de îndrăgostiți, devine un spațiu paradisiac) Comunitatea om-natura Tema: Istoria + Folclorul +Filosofia +Cosmosul + Timpul Antiteza (Sunt puse fata-n fata doua trairi, doua actiuni, doua personaje ”inger-demon”,”prezenttrecut”) Motive  Teiul Lacul Luceafarul Codrul Luna Stelele Floarea-albastra Limbaj specific: regionalisme, arhaisme (limbaj popular) Evaziunea in trecut sub forma visului/somnului (spațiul oniric) Eroi exceptionali actionand in imprejurari deosebite/excepționale (conditia artistului de geniu intr-o lume nefavorabila)

Modernismul:          

Ambiguitatea limbajului Caracter ermetic (încifrat, codat) Sintaxa eliptica si contorsionata Estetica uratului (T.Arghezi) Metafore revelatorii (surprinzatoare) (Blaga) Intelectualizarea emotiei (Barbu) Depersonalizarea eului liric prin detasarea lui fata de sentiment, acesta avand o prezenta tot mai discretă. Tehnica ingambamentului,vers alb (fara rima și măsură/ritm), vers liber Fragmentarismul (secvente fara legaturi evidente intre ele) Preocuparea pentru o poezie de cunoastere, ea devenind o modalitate de contemplare a lumii (apar referințe din sfera culturii) Limbajul neologic, se folosesc cuvinte din diverse domenii, limbaj religios laicizat, limbaj colocvial, argou, jargon, creații lexicale originale

Neomodernismul:   

Revenirea la poezia reflexivă, discurs subiectiv Limbaj metaforizat, ambiguu, pana la un aparent nonsens/rasturnare a firescului Reinterpretarea miturilor antice (grecești/romane)

    

Sensibilitate, ironie spirit ludic, reflecție filosofica Reprezentarea abstractiilor in forma concretizata (se creeaza un univers poetic original) Tematica existentialistă Reinstaurarea epicului Caracter confesiv

Roman psihologic/de analiză psihologică:    

Narațiune la persoana I, perspectivă subiectivă, narator presonaj; Se accentuează conflictul interior al personajelor (care trăiesc ca individualități determinate social, aflate în conflict permanent cu lumea și cu sine) Se folosesc: analiza psihologică, introspecția, flash-back-ul Apare monologul interior (caracter confesiv)

Tradiționalismul          

Întoarcerea la originile literaturii Ideea că mediul citadin este periculos pt puritatea sufletelor Problematica țăranului/a pământului (cuvinte din câmpul semantic specific acestora) Accent pe etic (sămănătorismul), etnic (poporanismul), social Universul patriarhal al satului Proză realistă de reconstituire socială Istoria/folclorul – izvoare de inspirație Specific național exagerat (românismul) Se promovează creștinismul ortodox și ideea de religiozitate a sufletului (apar termeni religioși) Reîntoarcerea la origine, la copilărie, la spațiul natal (casa părintească, bătrânul – simbol al înțelepciunii, mama, tata, amintirea etc)

Realismul:         

Reprezentare veridică a relității contemporane (societatea sub influența banului, a moștenirii, a zesteri, parvenirii; lipsa de idealizare a realității sociale, a vieții de familie, a relației individ-mediu; Perspectivă narativă obiectivă, narator omniscient, omniprezent, narare la persoana a III-a; Observaii sociale și psihologice; Personaje tipice în situații tipice (reprezentanți ai unei categorii sociale): avarul, parvenitul etc. Personajele sunt complexe, suferă transformări în relație cu mediul/societate; sunt individualizate prin limbaj, fapte, atitudini; Tehnica detaliului – se folosesc descrieri minuțioase (limbaj specializat, neologic) Rolul expozițiunii este de a prezenta cronotopul, oferind veridicitate Structura închisă a romanului (simetria incipit-final; finalul este închis) Stil sobru, impersonal, obiectiv, atitudine critică.