Modele Subiecte Proba Orala Bac [PDF]

Zitiervorschau

Examenul de bacalaureat național Proba A

MODELUL 1 Citește textul cu voce tare.

3 ianuarie 1966 Ieri-noapte, neavând somn o vreme, mi-a revenit obsesia curgerii timpului: fiecare clipă care trecea, știam că trece și că n-am s-o mai revăd niciodată. Această succesiune de puncte, fiecare dureros de ireversibil, nu este conștientizată atâta timp cât acționăm sau cel puțin gândim. O percepem doar în acele momente când suntem exteriori existenței noastre, când nu înregistrăm în noi decât o mare liniște care în mod normal ar trebui să se prefacă în rugăciune în loc să-și rumege propria-i curgere. Cât timp un prieten este în viață, ne place să-l criticăm, să le dezvăluim celorlalți, care nu-l cunosc de aproape, ce vicii ascunde. Când moare, simțim o adevărată mâhnire. Ceea ce totuși nu ni se întâmplă când dispare unul din foștii noștri dușmani. Patru ore de monolog în care mi-am etalat răutățile cele mai secrete. Și când mă gândesc că îndrăznesc să-i critic pe alții.(...) Mai bine un stil ferm și sec decât unul molâu și mișunând de cugetări. (După ce-am încercat să-l recitesc pe Amiel.) (Emil Cioran, Caiete II) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă,intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre trecerea ireversibilă a timpului? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Examenul de bacalaureat național Proba A

MODELUL 2 Citește textul cu voce tare. 30 august 1958 Spuneam la început că pentru prima oară în viaţă sunt erou fără posibilitate de retragere. Cred că nu mă înşel şi am şi dovada: scriu în acest jurnal cu pasiune şi nu mă simt câtuşi de puţin bolnav când o fac. Asta înseamnă că singurul erou despre care pot trata şi fabula în prezent sunt eu. O fi oare interesant acest erou? Iată o întrebare strict literară. Nu-mi dau seama acum, dar port hotărârea ca în viitor să recitesc cu un ochi obiectiv aceste însemnări şi, dacă eroul a reuşit, să-i schimb numele, să schimb decorul, să-i dau drumul ca erou literar şi apoi să distrug aceste pagini. Principalul e să mă exprim şi dacă aceasta va reuşi într-o ficţiune, la ce bun jurnalul? Dar acum destulă cerneală! E ora 1 şi jumătate noaptea şi e timpul să mă culc. Am uitat să notez că Aurora a plecat azi la Bucureşti pentru o săptămână. (Marin Preda, Jurnal intim.Carnete de atelier)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă,intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2.Care este opinia ta despre raportul dintre viața și opera unui scriitor? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Examenul de bacalaureat național Proba A

MODELUL 3 Citește textul cu voce tare. Așteptam deschiderea navigațiunii Dunării în sus sau în jos. Gândurile-mi erau împărțite: să mă duc în Sicilia, unde un camarad al meu, Villeroz, se afla în capul unei esploatări de sulfur, care-mi scria că putea să-mi procure o pozițiune bine plătită, sau să mă întorc în Franța, unde eram sigur de protecțiunea lui Elie de Beaumont, a lui Berthier și a lui Dafiemoz, profesorii mei de la școala de mine din Paris. Când într-o zi, aflându-mă la Iorgu Ghica cel bătrân de la deal, am fost prezentat lui beizadea Niculache Șuțu, unul din boierii cei mai învățați, atunci postelnic și efor al școalelor. El petrecuse mai mulți ani în București pe la 1818 și 1821, pe când tatăl său, Alecu-Vodă Șuțu, domnise în Țara Românească. Cunoscuse pe toată lumea bucureșteană de pe atunci; a stat mai mult de vorbă cu mine, întrebându-mă de unul și de altul, m-a întrebat despre scopurile ce aveam și m-a sfătuit să primesc a rămânea în Moldova, oferindu-mi o catedră în Academia Mihăileană, și iată-mă așezat înaintea unei table cu creionul de cretă în mână, arătând tinerilor, dimineața, proprietățile cercului, ale elipsei, ale parabolei și ale iperbolei și, după amiazi, vorbindu-le despre formațiunile munților ș-a straturilor pământului. Grei, dar plăcuți ani am petrecut noi împreună; mult am luptat noi, tinerii de pe atunci, cu prejudețele și cu obiceiurile cele rele, mult am apropiat noi clasele între dânsele; multe idei greșite de ale bătrânilor și de ale boierilor am spulberat și multe idei moderne am împlântat în spirite; multă rugină am curățit de pe mulți. Am făcut-o, respectând credințele fiecăruia, cinstind perii cei albi, lăudând și admirând fapta bună, ori de unde venea, și venerând pe acei cari iubeau țara și dreptatea. (Ion Ghica, O călătorie de la București la Iași înainte de 1848)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă,intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre călătorie ca modalitate de cunoaștere? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Examenul de bacalaureat național Proba A MODELUL 4 Citește textul cu voce tare. Cei patru prieteni legam nădejdi fără capăt de cea dintâi vacanţă mare de vară. Cum paza gâştelor nu mai era o treabă pentru vârsta noastră, şi cum alte treburi mai serioase ne ocoleau încă, am intrat în bucuriile verii, c-un simţămînt de libertate, ce da zilelor noastre intensităţi de apogeu. Cât era ziulica de lungă, stăm goi, în nămol sau pe iarbă, lângă râul care-şi avea vadul la câţiva paşi de casă. Eram când în apă, când la soare. Ne lăsam negativul formelor în nămolul cald, unde descindeau uneori şi rândunicile ca să mai ia câte-o gură de pământ pentru cuiburile lor, şi gustam moliciunea ierbii mărunte cu goliciunea tălpilor. Iar cea mai aprigă plăcere a noastră era, să răpim pentru o jumătate de ceas câte-un cal din herghelia ce păştea prin apropiere. O luam la goană, călări, goi, până departe sub o pădurice de sălcii, unde, dacă am fi avut părul lung ca Avesalon, am fi putut rămânea spânzuraţi de crengi, caii scăpându-ne, de sub picioare, ca din praştie. În după-amiaza de Sânt-Ilie avea loc o petrecere în aer liber. Se da şi un spectacol pe-o scenă improvizată din stâlpi şi scânduri camuflate cu verde de stejar. Feciori și fete din sat jucau adică, sub supravegherea unuia din dascălii localnici, o piesă de teatru, localizată după Kotzebue. Noi, copiii, aflând despre aceasta, ne-am abătut călări, într-acolo, ca să luăm parte la spectacol ca privitori. Ne-am oprit în dosul mulțimii adunate, de bătrâni și babe, de tineri și fete, care-și ocupau locurile pe băncile de scânduri, cu picioarele bătute în glie. Ne-am îngăduit, noi, cei patru prieteni, să ne facem apariția, așa cum ieșeam din râu, goi, complet goi, cu fețele acoperite cu nămol, pe mârțoagele deșelate, ce le prinseserăm din herghelie. Reprezentarea începea. Replicile alternau cu râsetele, altercațiile cu plânsetele. Noi stăm călări în dosul norodului și priveam de la înălțime, ca din balcoane, spre scenă. Nu ne interesa ce se petrece, dar eram prezenți cu fețe grave și lungi. Adăstau și caii liniștiți, mișcând ritmic din cap, ca să gonească muștele, ce-i torturau. Câte-o mârțoagă da semne de „suspin”, mai ales când vreunul din personajele de pe scenă vorbea „aparte”. Așa mi-a fost dat să iau întâia oară parte la reprezentarea unei piese de teatru. (Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă,intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre vârsta copilăriei? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Examenul de bacalaureat național Proba A

MODELUL 5 Citește textul cu voce tare.

2 aprilie 1932 Literatura nu poate falsifica și zăpăci adolescența. Literatura poate intensifica și amplifica viziuni, poate statornici o gândire, poate modela și zugrăvi un suflet. N-avem de ce să ne speriem de ea și s-o condamnăm. Literatura poate alina suferința unor singuratici, poate mângâia pe cei neliniștiți, poate delecta pe cei plictisiți. Viziunea directă a vieții nu e întoarsă și aberantă prin literatură. Numai plasma extrem de mișcătoare, de inconștientă, de fără rezistență a sensibilității unora poate fi rău sau bine modificată de literatură. Dar în asemenea cazuri viața, în nuditatea ei, e mai primejdioasă și poate fi mai fatală unui suflet care se trezește în contact direct cu ea, fără nicio călăuză, fără interpus. Reacțiunile sunt mai brutale, conștiința e mai puternic angajată și riscurile sunt mai mari, jocul mai periculos, viața spirituală primitiv agitată. Simțim nevoia să acuzăm uneori, să dăm cu barda în ceva din durerea noastră. Lovim atunci în ce aflăm mai aproape de noi. Lovim cu putere, cu inconștiență, fără recunoștință, dacă ar fi locul ca ea să fie. Este o copilărie care ar trebui să ne supere, să ne revolte sau cel puțin să ne facă să râdem. (Arșavir Acterian, Jurnal)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă,intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul literaturii în formarea personalității tinerilor? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.