Metode Interactive de Grup PDF [PDF]

Zitiervorschau

SILVIA BREBEN =LENA GONGEA

GEORGETA RUIU

MIHAELA FULGA

METODE INTERACTIVE DE GRUP - ghid metodic -

A.EDITURA$ ~RV£

ARGUMENT

Invatarea, ca proces, cste abordata difcrit In psihologie ~ i 'in ~tiintclc cd ucatiei. Una urmare~tc ex pli carca particularitati lor 'i'nvatarii un1an c ~ i mecanismul achizitionarii cuno$Lintelor, iar alta se preocupa de identificarca metodologiilor care pot facilita produccrca acestui proces. Speciali$tii 'in don1eniul psihologiei $Colare ofera, totu$i, de finitii nuan~ate

$i dlt n1ai complete, care a trag atentia asupra

f,~ptu l ui

ca in vic( area

poatefi: • once activitate care dezvolta no1 cuno$tinte $i abilitati (Galperin, 1965); • un proces de reorganizare, prin feed-back, a paten1urilor senzoriale ce asigura celui ce inva~a un control asupra propriului sau comportarnent atunci cand se afla in relatie cu obiecte $i evenin1ente din mediul inconjurator (Smith,

R. , 1966); • modificare a dispozitiilor ~i capacitatilor 01nului, care se mentine pentru o perioada mai lunga de timp $i care nu se datoreaza proceselor de cre$tere (R.Gagne, 1975); • o alterare a comportamentului ca rezultat al experientei individuale, in contextul dat de Encyclopedia Britannica, 1989 ( .. .cand un

organism poate sa perceapa .yi sa f$i modifice comportamentul se spune ca invata) . Cadrele didactice studiaza teoriile 1nvatarii nu numai pentru a 1ntelege cun1 se produc procesele de !nvatare, ci $i pentru a afla cu1n trebuie organiz at l11ai bine contextul instructional astfel1ncat sa faciliteze obtinerea de catre elevi '

'

a rezultatelor proiectate. " In teoriile moderne se vorbe$te din ce in ce n1ai mult de invatarea

experientiaHi, de profesor cu ro] de ghid sau de facilitator al proceselor de !nvatare, de valorizarea

#

dezvoltarea poten(ialului fieciirui copil, de

respectarea ritn1ului ~i a stilului sau cognitiv propriu etc. Exista n1ulte mctode prin care copiii pot 1nvata ori cxersa conccpte sau dcprind cri .

In accsl scns, eslc foartc in1portant dcmersul pc care educatoarea sau

parintele

11 poate initia in direqia stimularii interesului copilului pentru cunoa~tere, al interesului pentru a cauta informatia necesara ~i pentru a o utiliza in contexte variate, al interesului pentru rezolvarea de probleme prin planificarea ~i organizarea unor activitati/jocuri cu acest ~cop . Lucrarea ,Metode interactive de grup", prezinta un set de metode active ~i o serie de exemple de jocuri ~i activiHiti desfa~urate de educatoare, cu intentia, declarata, a stimularii invatarii ~ i dezvoltarii personale inca de la varstele timpurii. Viorica Preda

l'artea I

- PlEDOARiE PENTRU SCHIMBARE-

>- Nevoile educatie moderne; ' >- lmportante metodelor interactive de grup; >- 0

noua forma de invatare: Web Quest; '

>- Echipamente didactice specifica metodelor; >- Obiectivele metodelor interactive;

>- Educatoarea §i copiii.

PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE

9

PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE In aceasta lucrare sunt valorificak nun1eroase metode ~i tehnici aparute in diverse publicatii pentru diferite specialitati pe care autoarele le-au studiat cu deosebit interes ~i le-au experimentat timp de 2 ani in ac.tivitatea c.u pre~colarii ~i 1n curs uri de formare a cadrelor didacticc. Dorim ca cititorii sa descopere frurnusetea ~i eficienta exen1plelor practice, sa-~i 'invinga 'indoielile ~i sa se integreze !rnpreuna cu noi 'in noile curente. Scopul nostru este ca lucrarea sa nu devina un retetar, ci un ghid, un punct de sprijin pentru colegele stagiare dar ~i pentru cele care stapfmesc didactica traditionala pe care cu siguranta o pot l'nnoi. Studiul actualei lucrari contribuie la formarea cadrelor ~i la l'nvingerea prejudecatilor. 0 cercetare didactica la nivelul comisiilor metodice sau cercurilor pedagogice pe aceasta tema ar da posibilitatea descoperirii de noi practici, noi aplicatii. Nu ne indoim ca acest lucru se va I'ntampla. Aceasta lucrare apaf!ine celor sensibili fata de nou. Da start spre noi strategii. Metodele vazute de noi dintr-un anumit unghi al didacticii pot capata noi aplicatii, total diferite de ideile autoarelor. Am dorit sa va dam curajul de a !ndrazni sa aplicati ce foarte multi cred ca nu este posibil. . Cu rabdare ~i perseverenta, dar mai ales cu profesionalism ~i responsabilitate, veti reu~i sa descifrati, sa 1ntelegeti, sa aplicati ~i sa va bucurati l'n egala masura de oportunitatile pe care metodele le deschid !n beneficiul copiilor ~i al nostru 'in egala masura. Urcati prima treapta a metodelor interactive de grup ~i cu siguranta nu va veti mai cobor!. Dar trebuie sa fiti con~tienti ca ascensiunea spre nou, spre necunoscut cere efort intelectual. Daca putem sa respectam diverse prograrne de nutritie, de gimnastica, de odihna etc., de ce n-an1 putea sa respectam un program de SUCCES, acela de a face copiii fericiti , curio~i, de a le da libertate, investind in ei dorinta de ascensrune. Sa pomim odata cu copiii la descifrarea, organizarea ~i aplicarea metodelor noi in activitatea, instructiv educativa care poate fi una cooperanta, modema, activa, flexibila, accesibila, placuta, DEMOCRATICA. Vefi smulge cu sigurantii exclamafiile copiilor: "Ce activitate frumoasii ", Ce joe interesant!, Ce multe am in viitat!!, A~·a-i cii am lucrat frumos ~i corect impreunii? Cand ne mai jucam jocul cu stelufele? Put em lua

10

METODE INTERACTIVE DE GRUP

floarea de nufur sa ne jucam singuri cu ea? Eu a~· dori su fac un blazon a! prietenului meu! Eu 0 bula duh la despre familia meal Eu sa-l invat pe X povestea y ". Pentru a ajunge aici nu este foarte greu. Dar orice 'inceput are sen1ne de intrebare. Sfatul nostru! NU VILE PUNETI! Aqionati direct! Propuneti-va 'insa un obiectiv: Schimb, ma schilnb, vii schimb, REUSESC! Impatia~iti-ne reu$itele voastre pentru a ne bucura alaturi de voi. Luati exe1nplul nostru. Drumul este destelenit partial. Voi puteti aduce noi idei, noi metode considerate de unii ·sceptice, inadaptabile varstei pre$colare. Convingeti-va impreuna cu noi prin exe1nple practice experimentate la clasa, di orice metoda poate deveni accesibila la orice varsta daca avem incredere in "minunea" acestei lumi care este - COPILUL. Aceasta "minune" a$teapta de la noi zilnic noutati, ne vrea pe placullui. Sa nu-l dezamagim! Daca am optat pentru aceasta nobila profesie de a educa, sa o facem cu gandulla copil, la viitor. Noi, educatoarele punem temelia educatiei. A~a a fost sa fie: sa fim noi pionieri intr-o societate democratica, europeana, tara frontiere . Este o perspectiva pe care cu " lupa znfelepciunii ", a dragostei, a schimbarii o vmn creiona pas cu pas. lata o oportunitate pe care o are generatia noastra. Metodele interactive de grup reprezinta un inceput, o schimbare, o noutate. Convingeti-va colegii conservatori sa-$i ia in serios misiunea pe taramul educatiei europene ~i sa descopere noul. Cele 60 de metode $i telmici prezentate de noi pot fi confruntate ~i completate cu alte bibliografii dar mai ales cu rezultatele obtinute in um1a aplicarii lor la clasa, iar reu$itele voastre pot constitui sugestii ce ar putea preveni posibile erori, abateri etc. Ele nu sunt "lecfii model" ci propuneri pentru o baza practica. Ofera un sprijin real. Practicand, nu doar citind, veti descoperi bogatia $i frumusetea interactiunilor $i veti dori sa traiti intr-o lume care sa comunice, sa identifice probleme, sa le rezolve, sa se bucure de fiecare reu$ita impreuna. Luati aceasta lucrare ca pe un inceput de pregatire intr-un domeniu pe care-1 descoperiti ~i pas cu pas 11 $i 1ndragiti. Noi, trebuie sa speram ca exen1plele date vor fi 1ntelese $i vor constitui suport penttu noi concepte, teme, problen1e, idei, solutii didactice.

PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE

11

Daca generatii ~i generatii nu au fost invatate CU111 sa invete, iata caprin aplicarea acestor metode rezolvam ~i proble1nele noastre: de relationare, de comunicare, de responsabilizare, de invatare reciproca etc. Calitatea activitatii noastre la clasa este "cm"tea de vizita" din care ' "banalul ~1 rutina" trebuie ~terse din cartea de capatai a copilariei "Gradinita". Reteta este sa avern curaj , dorinta, incredere in noi ~i 'in metode, ,nebunie", nepasare fata de sceptici. Succes! Nevoile educatiei moderne ,

In societatea actuala are loc un proces dinamic care obliga toate categoriile sociale sa tina pasul cu evolutia societatii ~i implicit a educatiei. Suntem in era informationala pe care unii cu greu o accepta, se integreaza in ea. Si in invatamant au loc transformari rapide pomind de la crearea mediului de invatare care poate eficientiza tehnicile de invatare ~i de munca intelectuala sau le poate bloca, incetini uneori din lipsa banilor, alteori din dezinteresul dasdHilor. Nevoile ~i cerintele copiilor "actori" pe scena educationala pretind dascalilor o schimbare radicala a modului de abordare a activitatii didactice. ' Reforma sistemului de invaHimant are ca obiective schimbarea ' mentalitatii ~i formarea unor dascali reflexivi, utilizarea calculatorului in activitatea didactica, in optionale ~i in alte activitati non-formale. Cand, cum, cine ar trebui sa intreprinda schimbari care sa conduca la formarea cadrelor didactice sunt intrebari care au condus la o flexibilizare a sistemului de formare. Piata de programe de formare este deschisa oricaror organizatii care pot furniza strategii eficiente care sa conduca la integrarea europeana a invatamantului. De aceea am propus pentru invatamantul pre~colar obiective ce vizeaza formarea capacitatii de gandire critica, divergenta, flexibila, creatoare prin integrarea metodelor interactive de grup in programul de formare Euroteacher II organizat de C.C.D. Dolj ~i aprobat de MEC. Educatoarele, 70 la numar au asimilat o parte din metodele prezentate in lucrare intr-o atmosfera de formare flexibila, democratica. Chiar cursul a fost conceput pentru a dezvolta o relatie intre formator-formabil bazata pe cooperare, incredere, respect. Noutatea constand in chiar denumirea metodelor a fost punctul forte al cursului de aceea au ~i optat pentru detalierea acestora intr-o lucrare care sa se constituie ca un ghid al celor care doresc sa-~i mod ernizeze acti vi tatea. A aparut termenul de "educatie moden1a"

METODE INTERACTIVE DE GRUP

12

s c

~ ---~-fN-O_V_A_RE_/_--'?

D I N A

M I

s M

A $TI ~

--

'----

PENTRU CE INYETI?

---

AFI

___./

______-/

~ $Tt CE SA FACr CU CE AI lNVA\~ Deci, regandirea educatiei formale se i1npune ~i ne obliga sa schimbam relatia cu copiii ~i !ntre copii promovand sprijinul reciproc ~i dialogul constructiv prin noi strategii pe care le propunem. Activitatile pentru copii trebuie sa aiba un caracter spontan, sa contribuie la dezvoltarea independentei in gandire ~i actiune. Noul, necunoscutul, cautarea de idei prin metodele interactive confedi activitatii "mister didactic", se constituie ca "o aventura a cunoa~terii" in care copilul e participant activ pentru ca el !ntalne~te probleme, situatii complexe pentru 1nintea lui de copil dar in grup, prin analize, dezbateri, descopera raspunsurile la to ate !ntrebarile, rezolva sarcini de !nvatare, se -simte responsabil ~i Inultumit in finalullectiei. Educatoarea trebuie sa fie entuziasmata dupa fiecare reu~ita, progres !nregistrat de grup sau de copil pentru pregatirea motivatiei urmatoarelor sarc1n1. Se spune deseori ca acei copii care au parte de dascali creativi vor fi ~i ei creativi urmand tnodelul.

PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE

13

Calea de 1nvatare pe care o parcurge copilul este determinata de metoda fo losita. Aceasta "cale" devine eel mai spectaculos exercitiu de interaqiune dintre n1intile copiilor care ne bucura cand observa1n progrese de la o perioada Ia alta. Lumea in care traim se schimba $i o data cu ea $i educatia. Sursele de informare pentru adulti $i copii se multiplica incat pentru cei atra$i de nou, de spectaculos, una pare mai atractiva decat alta. Observam zilnic in joaca copiilor o lume a lor care aduce comportamente, teme, idei, probleme absolut noi. Nu ne mai intrebam de unde le $tiu. Acum $tim cu totii di "oricine poate invata de oriunde". Copiii primesc prin diferite canale prea multe informatii pe care nu le retin $i nu nici capacitatea de selectie a acestora. Prin metodele interactive de grup copiii 1$i exerseaza capacitatea de a selecta, combina, invata lucruri de care vor avea nevoie In viata de $Colar $i de adult. Insa conexiunile pe care ace$tia le fac uimesc mintea unui adult. Deseori copiii descopera lnainte cuno$tintele pe care noi le-arn planificat. Unii dintre dascali $i astazi le vorbesc copiilor despre animale, anotimpuri etc. cu scopul de a asimila cat mai multe cuno$tinte, li doresc enciclopedii. Si uneori chiar le reu$esc. Ar trebui sa ne lntrebam daca ce-i invatam pe copii sunt lucruri de care ei au nevoie. Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice $i de cunoa$tere, de abordarea altor demersuri intelectuale interdisciplinare decat cele clasice prin studiul mediului concret $i prin corelatiile elaborate interactiv In care copiii 1$i asuma responsabilitati, fonnuleaza $i verifica solutii, elaboreaza sinteze in activitati de grup, intergrup, individual, In perechi. Ideile solutiile grupului au lncarcatura afectiva $i originalitate atunci cand se respecta principiul flexibilitatii. Unii autori sustin ca specificul procesului creativ nu este reprezentat de solutionarea unor probleme ci de gasirea, identificarea, cautarea, descoperirea pro blemelor.

14

METODE INTERACTIVE DE GRUP

Pentnt altii, fonnularea de dispunsuri la intrebarile puse de educatoare pentru rezolvarea unor proble1ne nu are

acel a~i

impact asupra fonnarii copiilor.

De exemplu, fonnarea deprinderii "de a descoperi caile de a adresa 'intrebari

~i

de a critica problemele". Tot ce se intreprinde pentn1 modemizarea activitatii cu copiii trebuie bine analizat pentru ca in final de1nersurile didactice sa fie in concordanta cu particularitatile de varsta ~i posibilitatile cognitive ~i practice ale copiilor. Stimularea creativitatii este favorizata de n1etodele descrise in lucrare: ' 6/3/5, brainstonning, 6/6, etc., copiii beneficiind de momente creative integrate in activitati ~i jocuri cu scopul exersarii gandirii. Teate metodele prezentate stimuleaza comunicarea, activizarea tuturor copiilor, ~i fonnarea de capacitati ca: spiritul critic constructiv, independenta in gandire ~i actiune, gasirea unor idei creative, inddiznete , de rezolvare a sarcinilor de invatare. , Copiii descopera o noua experienta inter-relationand in grupuri de inva{are activa aceea de a studia, investiga ~i capata incredere in capacitatile individuale ~i ale grupului.

_. lmportanta metodelor interactive de grup Abordarea celor 60 de metode, tehnici, procedee prezentate in lucrare reprezinta un tnod superior de instruire. Schimbarile intelectuale· pe care le cuprind, cele verbale, de idei, opinii, de actiune, activizeaza copiii ~i-i tnotiveaza reducand stresul trait de educatoare ~~ copii intr-o activitate traditionala. '

ATENTIE! Metodele cu variantele ~i etapele lor concis prezentate de autoare trebuie sa fie predate ca un joe cu reguli. Ele actioneaza asupra modului de gandire

~i

de manifestare a copiilor.

Prezentate ca ni~te jocuri de invatare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive, invata copiii sa rezolve probleme cu care se confrunta, sa ia decizii in grup ~i sa aplaneze conflictele.

PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE

15

Aplicarea metodelor solicita tin1p, diversitate de idei, angaJare 1n aqiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactidi, increderc 1n ceea ce s-a scris ~i 1n capacitatea pcrsonala de a le aplica creator pentru eficientizarea procesul instructiv educativ. Situatiile de 1nvatare rezolvate prin metode interactive de grup dezvolta copiilor gandirea democratica deoarece ei exerseaza gandirea critica ~i 1nteleg ca atunci cand analizeaza un personaj , comportamentul unui copil, o fapta, 0 idee, un eveniment, ei critica comportamentul, ideea, fapta nu critica personajul din poveste sau copilul, adultul. Metodele 1nvata copiii, ca un comportament 1ntalnit in viata de zi cu zi poate fi criticat pentru a !nvata cum sa-l evitam. Ei aduc argumente, gasesc solutii, dau sfaturi din care cu totii 1nvata. Este 1nsa itnportanta alegerea momentului din lectie, dintr-o zi, personajul-copil ~i fapta lui deoarece ele reprezinta punctul cheie in reu~ita aplidirii metodei ~i nu trebuie sa afecteze copilul. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc in dezbatere comportamente reale, cotidiene. Dupa fiecare metoda aplicata se pot obtine performante pe care copiii le percep ~i-i fac responsabili in rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii inteleg ~i observa ca implicarea lor este diferita, dar !ncurajati 1~i vor cultiva dorinta de a se implica in rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul intelege prin exercitiu sa nu-~i marginalizeze partenerii de grup, sa aiba rabdare cu ei, exersandu-~i toleranta reciproc. Metodele implica mult tact din patiea dascalilor deoarece trebuie sa-~i adapteze stilul didactic in functie de tipul de copil timid, pesimist, agresiv, acaparator, nerabdator pentru fiecare gasind gestul, mimica, interjectia, intrebarea, sfatul, orientarea, lauda, retinerea, aprecierea, entuziasmul in concordanta cu situatia ~i totul va fi ca Ia carte. V eti spune ca este foarte greu. Va vom raspunde, ca practicieni, ca aveti dreptate. Dar daca va cunoa~teti foarte bine copiii ~i problemele lor, veti alege metodele adecvate, veti obtine avantajele pe care acestea le ofera.

METODE INTERACTIVE DE GRUP

16

in cadrul [iedirei metodc copiii primesc sarcini de 'invatare. Acestea sunt foarte diferite de lao metoda/tehnica la alta 'incat exploreaza o mare varietate de capacitati. Sarcinile de lucru trebuie sa lndeplineasca anumite conciitii: • sa fie transn1is tin1pul alocat sarcinii de lucru; • sa fie descrisa gradual; • sa fie legata de viata reala; • sa ofere posibilitatea copiilor de a se autoevalua, corecta, de a · con1unica cu colegii; • 1n formularea 1ntrebarilor sa se foloseasca taxonomia lui Blomn. Nivelul Cunoa,Jterea (insu.Jirea cuno.Jtinfelor)

lnfelegerea

Aplicarea

Analiza

Sinteza

Infinitivul a defini, a dobandi, distinge, a identifica, aminti, a recunoa~te.

Complementul direct a Vocabular, termeni, a elemente, fapte, exemple, eveni1nente, locuri, proprietati. a ilustra, a transfom1a, a Semnificatii, exe1nple, exprima, a reprezenta, a relatii, fapte, interpreta, a diferentia, a reprezentati, caracterizari, factori, aranJa, a rearanJa, a cauze, efecte. distinge, a de1nonstra, a stabili, a explica, a completa, a face. a distruge, a generaliza, a Tnforrn METODE DE PREDARE- iNVATARE

85

F.G -- n1ar, ro~ie, gogo$ar; F.G - praz, ceapa verde; G- n1orcovi , pastarnac, castravete; LUNGIME - ardei, rnorcovi, fasole, pastamac; LA TIME- teci de faso le, salata verde, spanac; FORME GEOMETRICE: co~uri , ladite. • Se delimiteaza cele 9 cadrane pe podea/covor cu scoci alb sau colo rat. • Se pregatesc rnaterialele (fructe $i legume, CO$Ulete, Hidite, ecusoane) $i se grupeaza pe o mas a, de preferinta oval a in cadranul din rnij loc. Opt copii din cei 24 se vor grupa in cadranul din rnijloc in jurul mesei. Se formuleaza sarcina de lucru. Gasifi 8 criterii matematice de clasificare a fructelor ~i legume/or. Copiii coopereaza in realizarea sarcinii, apoi decid criteriul pe care-1 vor alege. Copiii realizeaza sarcina individual a$ezand intr-un CO$ulet grupa de fructe $i legume corespunzatoare criteriului ales (F.C, C.M, L, etc.) $i o denun1esc. Fiecare copil alege doi colegi $i se grupeaza in cadranul corespunzator ecusonului cu cifre ( 1.... . ... ....... 8) formand 8 grupe a cate 3 copii. In acest fel ideile secundare au devenit teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri formate. Grupurile lucreaza in continuare independent la dezvoltarea temelor. Sarcina de lucru pentru cele 8 grupuri este un exercitiu creativ. ,Gasifi impreuna cele 8 aplicafii p entru fiecare tema ". Fiecare grup prezinta in fata colectivului rezultatele echipei. Exernple de tematici pentru fiecare grup. Echipa 1 - Caracteristicile fructelor $i legumelor; Echipa 2 - Asemanari $i deosebiri; Echipa 3 - Mod de preparare; Echipa 4 - Mod de pastrare pentru consum; Echipa 5 - Rolullor In mentinerea sanatatii; Echipa 6 - Daunatorii fructelor $i legurnelor; Echipa 7 - Prezinta un loto cu fructe $i legume sau alte materiale existente In clasa. Echipa 8 - Deseneaza o reteta. Se evalueaza apoi rezultatele rnuncii in grup. Se fac propuneri de alte activitati ce pot fi desfa$urate cu materialele clasificate.

I 86

METODE INTERACTIVE DE GRUP

Grupurile se vor evalua reciproc. Retineti! ' ' Ten1aticile sarcinilor de lucru pot fi diferite in funqie de preocuparile copiilor, de reprezentarile antcrioare, de interesul tnanifestat pentru o anumita problen1a, infonnatie, de posibiliUi!ile intelectuale ale copiilor, de materialele didactice existente in sala de grupa etc. Varianta 1 Educarea limbajului • Joc didactic - ,Litere ~i cuvinte" -

1. Educatoarea anunta tema centrala ((Litere $i cuvinte" $i explica modul de des!a$urare a jocului. 2. Pe un fond muzical stimulativ copiii, timp de 5 minute coopereaza, dialogheaza intre ei $i cu educatoarea despre 8 idei secundare desprinse din teme centrala exprimata in titlul jocului. Ajun$i la un consens copiii enumera ideile secundare ce vor fi scrise in diagrama des!a$urata pe flipchart. • Au fost alese literele: A. B. C. D. E. F. G. H. 3. Colectivul de copii se imparte in 8 grupe de cate 3 copii fiecare. Educatoarea se poate integra in grupul incomplet. 4. ldeile secundare (literele: A. B. c: D. E. F. G. H.) devin teme centrale. Grupurile dezvolta ideile independent avand ca sarcina sa deseneze imagini a 8 obiecte care 1ncep cu sunetul corespunzator literei, pc o fila de dictionar conform diagramei Lotus. 5. Grupurile i$i prezinta pe rand propria diagrama (fila de dictionar). Daca vor fi diagrame incomplete sau gre$it completate se vor supune dezbaterii tuturor grupurilor pentru a se finaliza sarcina. 6. Evaluarea. Cop iii vor explica cum au colaborat, . ce greutati au intampinat, vor face chiar propuneri de imbunatatire a colaborarii in grup. Se vor bucura de rezultatele colective obtinute. ' Vor preciza ce au invatat $i de la celelalte grupe $i dlt au retinut din ce s-a lucrat folosindu-se alte metode {brainstorming, 6/3/5, jocuri exercitiu Continua tu ..... ..etc.). Daca educatoarea opteaza pentru mai multe sarcini de joe pentru a ca$tiga timp se folose$te jocul ((Alege{i $i grupa{i ". Cop iii selecteaza imagini corespunzatoare literei pe care le a$eaza in casutele diagramei. Telmica Lotus poate fi aplicatii ca variant in cadrul unui joe didactic.

a

p METODE DE PREDARE- iNVATARE

87

In cazul nostru se poatc continua jocul prin fonnularea a dltc 8 propozitii penlru fiecare i1naginc 'in cmnponenta dirora sc aila cuvintclc secundare care pot devin la randullor principale.

VARIANTA2

Joc didactic de educarea limbajului Litere, cuvinte

Performanta obtinuta '

'

'j

' '.

-

.•~

'l-

~

•.. r-.:·-

~----~----~----+-----r-----+-----1-------+-----+-------1

!i

·,

!!-= 1 nstetca Bucuria Prieteni noi ~ picrdut ma~a personajului ~ pcrsonaje lor Cadou~ intcr~sm~t ~ J! doarc un dm te Un adapost 111 s1guran1a

!>

288

METODE INTERACTIVE DE GRUP

Timpu l influcntcaza activitatea grupului brainstorn1ing, iar in functi e de subiectul stabilit este importanta cal ea pe care demersul didactic o un11eaza. Aceasta metoda da frau liber imaginatiei, calitatea este mai putin in1portanta dedit cantitatea, ceea ce nu inseamna ca participantii la activitate inceteaza a gfmdi "creativ )(ji inteligent ". Este utilizata cu eficienta :;i in cadrul povestirilor create dupa o jucarie, Ia o activitate manu ala colectiva, formulari de probleme dupa o ilustrafie etc. 0 conditie importanta este sa nu supraincarce progra1nul zilei prin planificarea unui numar mare de activitati desra~urate in grupuri, ci sa lase libertate in fon11area grupurilor ~i alegerea partenerilor de joe, n1aterialelor ~i ten1aticilor n1ai ales in cadrulj ocuri lor $i activihltilor libere, creative. Pentru a reu$i sa fie stimulata creativitatea pre$colarului, este necesara cunoa$terea $i stimularea potentialului creativ al fiecarui copil $i antrenarea lui in activitati creative de grup .

METODE DE CREATIVITATE

289

111.2 Tehnica 6/3/5 (BRAINWRITING)

Definitie: '

Tchnica 6/3/5 rcprezinta o modali tate de lu cru bazata pc construq ia de "iclci pe idei" 'in domeniu l creativitfl~ii. Obiectivul:

Stimularea creativitatii de grup a copiilor prin so1 ici tarca de a gftsi cat mai multe solutii/idei avfmd la baza o tema data. '

Descrierea metodei: Brainwriting sau 6/3/5 este o metoda simpHi de stin1u lare a crcativitatii

care presupune: • 6 men1bri in grupul de lucru • 3 solutii flecare membru al grupu lui lao proble1na data • 5 n1inute - timpul de lucru pentru cele 3 solutii Metoda poate fi aplicata la varsta pre~colara daca se respecta etapele de lucru ~i se cunosc caracteristicile copiilor pre~colari. Etape: 1. lmparfirea copiilor in grupe de cate 6 membrifzecare. Cand grup urile sunt alciituite din mcmbri obi$nuiti, atunci educatoarea

'imparte copiilor simboluri (flori , stelute, n1ingi, frunze, stcgulete etc.) ~i )n funqie de simbolul ales se grupeaza $i se fon11eaza grupurilc de lucru. In cazul acesta sau daca se lucreaza cu copii de 4 ani sc accepta 1-2 solutii pentru fiecare problema/cerinta. Cand grupuri le sunt sclectate dupii criterii creative li sc sol icita minin1um 3 variante/so lutii Ia problema data ~i rap iditate mai mare (sa Illt depa~easca timpu 1 stabilit). Sc distribuic fiecarui mcmbru materia lui pentru acti vi tate.

290

METODE INTERACTIVE DE GRUP

2. Prezentar..:a prohlemei ·>·i a sarcinii de /u cru Ex. Astazi in cadru1 activitatii vom desena tema "In vacan((t ". Fiecare copi1 se gand e~te care vor fi prin1ele clemente care vor alcatui desenul (imaginea). Dupa ce veti desena, dati fo aia colegului din dreapta pentru a «citi» ideile (desenele) ~ i pentru a continua desenul. 3. Activitatea propriu-zisa - afterneaza activitalea individua/a cu cea de grup Copiii deseneaza pe foaia personala - pe care educatoarea i-a scris numele - 3 elemente ale temei 1n maxim 5 n1inute. Foile se deplaseaza apoi de la stfmga spre dreapta pana aj ung 1n pozitia initiala - la copilu1 de la care a pornit. Fiecare 1ne1nbru al grupului cfmd pritne~te fi~a de la colegul din stfmga sa prive~te desenul, identifica eletnentele desenate, ~i incearca sa adauge altele, sa 1e modifi ce creativ pe cele existente :lara a se departa de tema principala. Educatoarea urmare~·;tc: a) schimbul de fi~e sa se faca 1n ordinea stabi lita respectfmd astfel regula mctodei; b) cop iii sa l'n1bunatateasca continutul temei ; c) noteaza intr-o fi ~a implicarea fiecarui copil. 4. Analiza rezultatelor Se analizeaza fiecare lucrare identifi cand elementele care alcatuiesc desenul. Se centralizeaza ideile rezultate $i se apreciaza. Fiecare f1~a reprezinta o subtema a temei prezentate la inceputul activitatii. , Copiilor li se solicita sa gaseasca un titlu care sa defineasca continutul desenului, dar care sa faca parte de tema "in vacanfa ". Exemplu. "'in vacanfa Ia bunici ", "La mare ", "in concediu cu parinfii ", "in tabara ". "Cu bunicii la munte ", e posibil sa contina urmatoarele elemente: 1nunti, copaci (inal~i , tiueri, balr~mi) cararea spre munte, poieni{a, flori, pasari (mici, mari, care zboara, stau pe creanga), excurs ioni~ti , bunicul, bunica, rucsac, copil, stcjar, brad etc.

METODE DE CREATIVITATE

291

Pentru o cvidcnta mai clara a implicarii fiecarui copil se poate specifica la inceputul activitatii ca este necesar sa-~i aleaga o singura culoare cu care va Jcsena, difcrita de a celorlalti 5 me1nbri ai grupului . Astfel, culoarea ro~ie in toatc fi~ele de lucru apartine unui singur copil, culoarea verde a altui copil

~.a. m.d.

Aceasta 1nodalitate faciliteaza educatoarei evaluarea fiedirui 1nembru al grupului .

V,arianta a tehnicii 61315 dind se aplica intregii gn1pe de copii pentru obtinerea unui nmnar 1nare de idei. , Etape:

I. Comunicarea sarcinii didactice a) formarea grupurilor. Copiii se

a~eaza

unul langa altul

~i

funqie de numarul de ordine ~i fiecare grup

nun1ara de la 1-6. Se grupeaza in prime~te

o culoare care diferentiaza

grupul de celelalte: G 1 culoarea verde, G2 - culoarea ro~ie, G3 - culoarea albastra etc. De asemenea prime~te o fi~a de lucru pe grup, scoci

b) comunicarea temei ~i a obiectivelor vizate:

Jocul "Cuvinte

~i

silabe"

• Identificati j etoanele cu imagini ~i selectati 3 dintre ele in functie de nmnarul de silabe pe care- I contin cuvintele ce le denumesc. • A~ezati-le (prin prindere cu scoci) in 3 coloane cain urmatorul tabel: Cifra 1 - imagini a caror denumire contine o silaba. Cifra 2 - imagini a caror denumire contine doua silabe. Cifra 3 - imagini a caror denumire contine trei silabe.

METODE INTERACTIVE DE GRUP

292 Fi.~a

I

- tahel

Grupurile 6/315 Grupul I (verde) Grupul II (ro.;u) Grupul III (albastru) Grupul IV (mov) Grupul V (gal ben) Grupul VI (maro)

r

(cuvinte cu o singura silaba) (pomi) mar nas

cuvinte cu doua silabe mas a mana gura

cuvinte cu trei silabe ~oare ce

oglinda tepure same

sac rae

can a ram a

papu~a

corn

cas a

gaina

1. Regulajocului Fiecare grup dupa ce c01npleteaza tabelul cu cele trci imagini, da fi~a grupului unnator pentru a con1pleta tabelul pana cand fiecare grup prime~te fi~a initiala. ' 2. Activitate in interiorul grupurilor Tin1p de 5 n1inute membrii fiecarui grup discuta, gasesc solutii, completeaza tabelul, transmit ~i primesc fi~ele de lucru. Cand ultima rotire a fi ~elor a avut loc ~i primesc fi~a initiala, fiecare grup analizeaza ce a rezultat din con1pletarea tabelului, decid in cazul unor eventuale erori care solutii sunt corecte. ' 3. Activitate frontalii Pe rand grupurile prezinta fi ~a-tabcl , dezbat, enmnera cuvintele cu o singura silaba, cu doua, trei silabe. Discutiile pot continua cu privire la transformarea cuvintelor: - cele cu o silaba In cuvinte cu 2 silabe sau mai multe silabe, de la singular la plural, etc. pom - pomul - pomi om - omul etc. • gasirea de sinonime pom, copac, arbore

• gasirea unor paronime corn - horn; casa - masa; gaina - :faina etc.

• 1n cuvinte diminutive pom - pomi ~or • gasirea unor omonime com - specialiUi!i paine com - instrument de suflat com - parte a anima!ului • gasirea unor antonime: maremic, gras-slab, zi-noapte, etc.

METODE DE CREATIVITATE

293

Aceste discutii pot continua nun1a1 dadi s-a alocat tin1p pentru rezolvarea unor astfel de sarcini .

Avantajele metodei: • stin1uleaza copiii sa formuleze idei; • detennina toti co pi i i sa-~i exprin1e idcile; • itnplica copiii timizi, necomunicativi; • orienteaza copiii spre a face analize, con1paratii, generalizari etc.; • dezvolta spiri tul critic necesar in evaluare; • incurajeaza spiritul de intrecere/con1petitie; • dezvolta atentia voluntara, imaginatia; • imbina munca individuala cu cea colectiva. Alt ~xemplu care stitnuleaza creativitatea copiilor este aceea de , Confec{ionare de costume ecologice realizate din materiale refolosibile". Obiectivele urmarite in cadrul fiedirui grup sunt: - sa selecteze 3 elemente care sa constituie costumul ecologic (ex. coif, bluza, pantaloni sau palarie, fusta, pelerina); - sa gaseasca 3 solutii, idei care sa in1bunatateasca calitatea costumului eco; - sa se incadreze in timpul afectat activitatii. Material didactic: Materiale refolosibile (cutii plastic, cutii cation, cap ace sticla plastic, dopuri pluta, ambalaj c flori, CD-uri, dischete, ambalaje staniol, sac hartie, sac plastic, pungi plastic, ~nur, ace siguranta, agrafe etc.). Copiii se grupeaza cate 6 in spatiul marcat de la inceputul activitatii. Motivatia adusa poatc fi participarea la: parada costume/or ecologice, expozifie cu temii ecologica, confecfionarea costumafiei pentru personajele dintr-o scenetii eco (pentru ei sau p entru o grupii mai mica etc. Materialul este pus la dispozitia copiilor, in centrul grupului ; fiecare membru - de la stanga la dreapta - selecteaza, adauga, combina, imbunatate~te, modi fica costumul ecologic.

294

METODE INTERACTIVE DE GRUP

Prezentarc de grup:

Fiecare grup i~i prczinta costumul realizat, elen1entele care 11 alcatuiesc, ll taterialele refolosibile din care este confectionat. , Dadi se cunosc posibilitatile creative ale copiilor se selecteaza variante adecvate ce vor fi folosite in jocurile didactice (ex. jocul numerelor, jocu/ silabelor, jocul diminutivelor, jocul antonimelor (sinonitnelor), zn constructii, activita{i de cola)

~i

aplicafie, plastice, in munca diferenfiata

desfa~urata

cu

copuz.

Adaptiiri Tinand cont de particularitatile de varsta ~i creative ale gntpului se pot face adaptari. De exemplu, introducerea unei singure

fi~e

pentn1 grupul de copii

~i

nmnere care stabilesc ordinea copiilor pentru emiterea ideilor., Pentru copii rnetoda trebuie sa constituie un joe cu reguli de la care nu ai voie sa te abati, un joe care stabile~te ca~tigatorii prin gasirea unei solutii creative, intr-un tin1p determinat. Iata un exen1plu de activitate care

des.Ia~urat

dupa regula tehnicii 6/3/5

devine o modalitate de evaluare a deprinderilor motrice formate la copii de varsta pre~colara pe tema grafismelor "Linii $i forme ". Jocul se nume~te "Roata 6/3/5"

Obiectivul urmarit este: "Evaluarea reprezentarilor grafice ale copiilor de 5-7 ani lor creativ".

~i

a nivelului

• Copiii sunt grupati cate 6. • Pe masa au un cere din carton cu diametrul de 50-70 em. Cercul este delin1itat in 6 parti egale corespunzator nmnarului de membri din grup. Fiecare parte a cercului are un 1nsetnn distinct care apartine copiilor (individual). Copiii primesc o singura carioca (de culoare diferita de a colegilor lor) ro~ie

sau albastra sau neagra etc.

295

METODE DE CREATIVITATE

In 5 minute sa scrie 3 semne grafice (combinatii

de semne grafice care

sa nu se repctc in spatiul de lucru). Roata sc 1nvarte 1n sensul acelor de ceasormc. Educatoarea evalueaza grafismele din punct de vedere al traseului grafic, de cate ori se regase~te Ia acela~i copil (dupa culoarca folosita) evidentiaza nivelul creativ (cu dh n1ai multe elen1ente grafice diferite cu atat nivelul creativ este mai mare).

Verbe specifice metodei 6/3/5: • sa formuleze idei; · • sa respecte reguli; . • sa analizeze probleme; . • sa gaseasdi solutii;

·sa modifice creativ; . • sa adauge; .. . • sa-~1 1magtneze; • sa evalueze;

~

• sa clasifice;

• sa aprecie.ze corect;

-

• sa reconstruiasca;

Retineti! ' ' • Respectati regula metodei 6/3/5. • lntroduceti semnale sonore care sa 1narcheze scurgerea tin1pului (clinchetul clopotelului, batai in toba, clepsidra etc.). • Utilizati modalitati concrete in masurarea rezultatelor obtinute (buline, flori, stegulete) al caror numar echivaleaza cu raspunsurile date/ideile emisc de catre copii. • Elin1inati elementele de blocaj ("expresii ucigatoare").

296

METODE INTERACTIVE DE GRUP

111.3. Metoda Philips 6/6 Definitie: '

Metoda Philips 6/6 este o metoda de stin1ulare a creativitatii care consta in implicarea a 6 participanti la rezolvarea unei sarcini, timp de 6 minute.

Obiective: Stimularea creativiHitii individuale ~ i de grup prin emiterea de idei de catre

~ase

membri bmp de 6 minute pentru rezolvarea unei sarcini, probleme,

ten1e puse in dezbatere.

Descrierea metodei: Organizarea co lectivului in grupuri de dlte 6 membri din care: un lider care dirijeaza, conduce activitatea in cadrul grupului

~i

prezinta rezultatele;

~i

un copi l - "mesager" al grupului care retine ideile colegilor. Prezentarea temei .Ji a sarcinii didactice pentru fi ecare grup. Varianta I - fiecare din cei s:far~ it

copilul "tnesager" retine

~i

~ase

participanti propun un raspuns, iar la

prezinta cele mai importante idei.

Varianta 2 - fiecare participat expune in grup o varianta care e

analizata ~i apoi se trece la alta idee. Strangerea solutiilor elaborate. Fiecare lider al grupului prezinta ideile elaborate de membrii grupului. Discufia colectivii - Decizii in grup.

Se prezinta intr-o forma atractiva ideile grupurilor, se ierarhizeaza impreuna cu copiii in ordinea in1portantei, apoi copiii decid in grup solutia finala. ln cheierea discutiei. '

Educatoarea prezinta decizia finala.

Familiarizarea cu metoda Joc-exerci{iu "Ce )(j fii despre primiivarii ".

r

METODE DE CREATIVITATE

I

297

Obiectiv - Activizarca vocabularului in cadrul jocului-exerci\iu pnn metoda Phi lip s 6/6. Desfc'i~·urare

Organizarea colcctivului: Se constitui c grupuri de catc 6 copii. Se alcge un lider al grupului ~i un copil "n1csager".

Cerin{e pentru: • copilul-mesager

• copilul-lider

- retine ideile fiedirui copil din grup

- comunica rezultatele grupului

Prezentarea temei !ji a sarcinii de !ucru: Jocul se nume.)te "Ce

~tii

Sarcina didactica -

despre primavara?"

Gasiti un cuvant potrivit pentru anotimpul

. pnmavara.

Fiecare n1embru al grupului spune cate un cuva~1t asociat anotin1pului prin1avara in 6 minute. Copilul "mesager" retine cuvintele, "liderul" le prezinta membrilor grupului.

Lider grup 1

Lider grup 2

Lider grup 3

- se tope~te

- ghiocei

- flori

-

incolte~te

- zapada (topita)

- fluturi

-

'inmugure~te

- viorele

- albine

-

'inverze~te

-: tamaioara

- randunele

-

'inflore~te

-

-

'incalze~te

-cats

n1aqi~or

- cocon - berze

Se analizeaza cu toti copiii cuvintele fiedirui mcmbru al grupului, dccid daca sunt potrivite anotitnpului prin1avara apoi educatoarea prezinta tabelul sinteza.

Primiivara - se tope~te zapada;

- 'incolte~te iarba;

- imnugure~te pon1ul ;

- inverze~te iarba;

- inflore~te gradina;

- 'incalze~te soarcle;

- ies ghioceii;

- zapada se tope~te;

METODE INTERACTIVE DE GRUP

298

- apar vi01·elclc, Uh1aioara;

- se poarta n1a11i~or;

- inflore~ te caisul ;

- culcgem f1ori ;

1.boara fluturi , albine, randunele, cocori, berze Aplicatii ale tnetodei Philips 6/6 in gdidinita

CunoaJterea mediului - Lecturii dupii imagini . Tema "Calatorie in Cosmos". Obiectiv: Emiterea unor idei despre cosmos individual in cadrul grupului .

Sarcina didactica: Identificati ~i denun1iti.

Gl - corpuri

cere~ti ~i

planete.

G2 - instnuncnte de cercetare a cosn1osului. G3 - mijloace de dilatorie in cosmos.

Material didactic:

Gl - "Planetele ~i corpurile cere~ti" G2 - "Instrumente de cercetare in costnos" G3 - "Cu ce ajungem in Costnos" DesfaJurarea Organizarea copiilor in grupuri de cate 6 copii

~i

alegerea "liderului"

~i

a "mesagerului" fiecarui grup . Se prezinta tema $i sarcina fiecarui grup.

Gl

Tern a

Sarcina didactica

Motivarea importantei temei

-

• Identificati in tablou Este irnportant sa cunoa~teti G l "Planetele ' corpuri cere$ti" ~1 denumiti fiecare Cosmosul pentru ca unii poate veti ' planete $i caracteristici deveni COS1110nauti; veti calatori in ale acestora. Costnos $i-1veti investiga. G2 " Instrumente de • Descrieti tabloul ~i cercetare a prezentati cate 0 idee cosmosului" din activi tatea cercetatorilor in Cosmos ~1

'-..)..}

"r'

.

'"' "' ungc·~~ v "U '-''-' UJ lll 0

in Cosmos"

e

A11alizati '

4 ~ 1- 1 ~ .. 1

l dU lVUl

Alti copii vor fi cosmonauti $i vor cerceta Cosmosul utilizfmd instrumente moden1e de cercetare, veti descoperi caracteristici ale ' planetelor, ale extratere$trilor etc. ~j

prezentati cate 0 idee despre calatoria "111 Costnos

Dorinta de a fi

turi~ti

in Cosn1os

METODE DE CREATIVITATE

299

Fiecare copil observa, analizeaza, identifidi, idei le in 6 minute.

denume~te ~1

exprin1a

Copilul "mesager'' retine idei le fiecarui 111embru al grupului, le cmnunid i liderului. Raspunsuri Grupull

Grupul2

Grupul3

1. In Cosmos atn gasit Planeta ·uranus. 2. Soarele incalze~te Pamfmtul. 3. Pamfmtul este o pI aneta alb astra. 4. Pluto este cea mai tnica planeta. 5. Marte este planeta

1. Cosmosul este studiat de astronauti. , 2. Astronautii , cerceteaza Cosmosul cu luneta. 3. Multi cercetatori zboara in Cosmos cu racheta ~i aj ung pe Luna. 4. Copiii privesc cerul cu luneta. 5. Astronautii i~i a$eaza telescopulin Cosmos. 6. "Micii astronauti" cerceteaza Cosn1osul cu binoclul.

1. Cosmonautii , calatoresc in spatiu. 2. Cosmonautii au ajuns pe Luna cu naveta spatiala. 3. Cosmonautii , sunt echipati cu costume de cosmonauti. , 4. Cosmonautii au ' poposit pe Luna cu racheta. 5. Cosmonautii au gasit fanionul pe Luna. 6. in Cosn1os nu exista viata.

extratere~trilor.

6. Venus este o planeta rece.

• Liderii fiecarui grup prezinta sinteza ideilor emise de fiecare grup. Lider Gl In Cosn1os s-au descoperit planetele: Uranus, Pamfmt, Pluto, Marte, Venus etc. Soarele incalze~te Planeta Pamant care este planeta albastra. Pe Marte intalnitn extratere~tri. Pluto este cea mai mica planeta, iar Venus este o planeta rece.

Lider G2 • Costnosul este cercetat de astronauti cu ' luneta, cu telescopul ~i cu binoclu.

Lider G3 • Costnonautii , calatoresc in Cosmos cu naveta spatiala, cu racheta. • Pentru a calatori in cosmos ei trebuie sa imbrace costume de cosmonauti. ,

Se prezinta sinteza generala de catre educatoare. Se precizeaza ca ceea ce au descoperit in tablourile lor este rezultatul efortului individual, apoi al grupului, ~i al intregii grupe.

METODE INTERACTIVE DE GRUP

300

Dupa acela~ i dcmers se desfa~oadi activiUitile n1aten1atice, convorbirile, temele de discutie, descrierile.

Retineti! '

'

• Metoda Philips 6/6 se integreaza in activitatile din Cun iculun1 fie in reactualizarea cuno~tintelor, fie in predarca-invatarea-evaluarea continuturilor. • Liderul ~i "mesagerul" grupului se aleg tinfmd seama de calitatile lor bazfmdu-se pe inteligenta dmninanta. • Metoda pern1ite des:fa~urarea activitatii conforn1 n1etodologiei lecturii dupa imagini. • Copiii enmnera elementele tabloului individual. • "Mesagerul grupului" retine ideile, le comunica liderului realizfmd sinteza paqiala. • Liderul ajutat de educatoare realizeaza sinteza generala. prin decizia in grup ~i concluzia finala. • In activitatile n1aten1atice aplicati n1etoda Philips 6/6 in fixarea, consolidarea pentru d i nu implica aplicatii ~i indrun1ari pas cu pas, copu1 stapfmesc algoritn1ul de lucru. • Aplicati n1etoda in n1on1entele, evenimentele activitatii care pennit acest lucru, evitati astfel ~ablonismul, rutina didactica.

Beneficii: Metoda Philips permite realizarea obiectivelor, educatoarea respectfmd principiul instruirii diferentiate, ~i tipul de inteligenta dominant. Se obtin solutii multiple in 6 n1inute pe dii variate: atat cu material concret, dar ~i tara 1naterial. I1nplica individul in grup ~i grupul in colectiv pentru sinteia ideilor utilizfmd forme variate de organizare a colectivului. Stimuleaza creativitatea individuala ~i de grup.

Verbe utilizate: • • • • • •

a orgamza; a alege; a elabora; a retine· ' ' a decide; a analiza;

• • • • • •

a conduce; a prezenta; a comun1ca; a spune; a identifica; a descrie.

METODE DE CREATIVITATE

301

111.4. Tehnica viselor Definitie: ' Este o tehnica bazata pe meditatie in care copilul i~i lasa in v01e imaginatia sa lucreze pentru a expri1na ceea ce a gandit ca poate face cl in viitor, cum va arata locuinta lui, colegii, ~coala, parcul etc., apoi con1para visul cu realitatea in vederea obtinerii unor situatii viabile pentru vii tor. Obiectivul urmarit:

Stimularea in1aginatiei pnn crearea de situatii comparabile cu cele existente in viata reala. '

Descrierea metodei: Etapele metodei 1. Organizarea copiilor pe grupuri de cate patru.

Copiii pot fi organizati in grupuri eterogene cand sarcina este comuna pentru toate grupurile sau grupuri omogene dupa inteligenta predominanta (grupul lingvi~tilor, grupul constructorilor, desenatorilor etc.) cand sarcina didactica difera sau nu de la un grup la altul. 2. Prezentarea sarcinii didactice In cadrul temei "Ora~ul meu" (localitatea natala) fiecare copil i~i va

imagina cum va arata localitatea in care traie~te cand va fi mare. Grupa 1 - lingvi~tii . Realizati un text de 5-7 propozitii in care sa descrieti localitatea. ' Gn1pa 2 - arhitectii. Construiti localitatea a~a cum v-o in1aginati cava fi cand veti fi mari. ' Grupa 3 - naturali~tii. Imaginati-va cum va arata localitatea !ara poluare. Grupa 4 - kinestezicii. Creati un program artistic pentru teatrul de papu~i din viitor. 3. Explorarea "visului ". Cop iii i~i imagineaza in grup, colaboreaza pentru rezolvarea sarcinii de lucru. Educatoarea stimuleaza copiii in functie de inteligenta evidentiata, sugerfmd procedeele imaginatiei "amplificare, diminuare, a~ezare spatiala,

METODE INTERACTIVE DE GRUP

302

schematizare, mul tiplicarc etc., efcctuarea unor con1binatii care sa n1odificc spectacu los rezultatu 1. Prezentarea muncii in grup. Fiecare grup prezinta rezultatele obtinute: textul, tnacheta, poster, teatru de papu~i, in forma cat mai placuta. 5. Activitati in grupuri. In cadrul acelora~i grupuri educatoarea revine cu o alta sarcina didactica. "Gandifi-va, din ceea ce v-afi imaginal, ce poate fz realizat cu adevarat. Timpulla dispozifie este eel p e care-! arata clepsidra ". 6. Prezentarea rezultatelor. Fiecare grup prezinta solutiile viabile in

functie de timpul transpunerii in reali tate. Beneficii: • Stimuleaza imaginatia ~i creativitatea • Impulsioneaza depa~irea barierelor • Activizeaza grupurile prin competitia petmanenta • Impune stabilirea unei paralele intre lumea reala ~i cea in1aginativa • Con1pararea solutiilor. • Dezvolta gfmdirea creativa • Stimuleaza buna dispozitie De retinut! ' • Monitorizati activitatea pe grupuri ~i incadrati-va in tin1pul stabilit. • Prin joe cop iii pot sa vizualizeze o tetna data! • Criticile nu sunt prezente in astfel de activitati. • Imbinati tehnica visului cu brainston11ing pentru un randament bun al acti vi tati' i. Varian ta Joc "De-a visul " 1. Organizarea

Copiii sunt a~ezati pe saltele cu fata in sus, intr-o pozitie care sa le ofere o stare confortabila. Picioarele pot fi intinse sau cu genunchii indoiti in unghi drept sau obtuz. Talpile picioarelor vor fi pe saltea. Distanta dintre saltele sa fie in a~a felincat sa nu permita atingerea copiilor. 2. Comunicarea sarcinzi de iucru

Cum orice vis are loc in starea de somn, se anunta jocul "De-a visul" ~i sarcina de lucn1: "Ne pref acem eli dormim. Stafi cu ochii inchi$i, respirafi U$Or, lasafi corpul sa se relaxeze, sa fie moale. Eu am sa vii p ovestesc ce vis am.

in

r

METODE DE CREATIVITATE

303

timp ce eu povestesc voi va imaginati visul ". «A sosit vacanfa de vara. Ne adunam sa plecam in tabiira la mare. urc(lm in tren. El pleaca $Uierand din gara. intr-o clipii ajungem !a plaja. Afara soarele straluce$fe iar nisipul este fierbinte. Cu galetu$ele pline cu apa incepem sii construim castele de nisip. La Znceput a$ezam un pumn de nisip apoi altul .yi altul. Castelul se ina!fa. li facem un turn, apoi inca unul. 0 scobitura in partea de jos este intrarea in caste!. El are nevoie de aparare. A$a ca de jur imprejurul castelului construim ziduri inalte. De-a lungul zidului "sapam " cu lopafelele $anfuri pe care le umplem cu apa. in fafa porfii construim un pod peste $anf, care Sa-i ajute pe prinfi $l oamenii castefufui sa patrunda in curte. La fereastra castelului a aparut o prinfesii zambind. Prinful o sa/uta, apoi fereastra se inchide. Soarele este catre asfinfit. fncepe sa se lase seara. Prinful $i prinfesa se pregatesc sa doarma pana cand sunetul goarnelor vor da de$teptarea pentru o noua zi». Este timpul sa ne trezim $i noi. Deschidem ochii, intindem brafele $i picioarele. Ne-am trezit! V-a placut visul? 3. Activitate individuala Fiecare se a~eaza la masuta ~i pe o foaie de hartie deseneaza cum ~i-a in1aginat visul, ce reprezentari 1-au ajutat sa-~i imagineze continutul visului. 4. Prezentarea rezultatelor Pe un panou se a~eaza lucrarile ~i se analizeaza urmarindu-se: • numarul de elemente;

• ditnensiunea lor; • pozitia spatiala; • exactitatea redarii. A ten tie! ' • Un astfel de joe necesita un timbru vocal placut, relaxant. • Ie~irea din starea de repauslinhibitie nu se face brusc.· Verbe utilizate: • a-~ 1 1mag1na • a coopera • a prezenta • a schematiza • a verbaliza • a amplifica • a exprima cu cuvinte proprii

• a a~eza • a reda • a transpune • a modifica • a opta • a diminua

CapitoluliV

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

IV.1. Metoda- Palariutele ganditoare

Definitie: '

Tehnica interactiva de stimulare a creativitatii, are la baza interpretarea de roluri prin care copiii i$i exprima liber gfmdirea dar in acord cu semnificatia culorii palariutelor care definesc rolul.

Etape: • Se formeaza un grup de 6 copii. • Se impart palariutele gfmditoare. • Se prezinta de catre educatoare o situatie cat mai concis formulata pentru a fi inteleasa de copii. • Cop iii dezbat situatia/cazul expus tinand cont de culoarea palariei care define$te rolul.

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

305

Mod de organizare Varianta 1 • Se aleg/numesc 6 copii care vor purta fiecarc dUe o paH1rie ganditoare.

Figura 1

Varianta 2 Se formeaza 6 grupuri. Sub fiecare palarie mai tnulti copii vor gas1 solutii, raspunsuri, se vor consulta ~i vor inteipreta acela~i rol fie completandu-se, interpretand pe rand sau fiind reprezentati de un lider.

306

METODE INTERACTIVE DE GRUP

Semnificatia , culorilor 1. Piiliiriuta , albii

Detine informatii despre tema pusa in dezbatere. •

Gfmde~te

obiectiv, nu este partinitoare.

• Observa ~i identifica rapid relatii, fapte, conexiuni. • Ramfme neutra indiferent de influentele colegilor uneori intentionate conform rolului jucat, alteori reale. • Cunoa~te traseul, drumul, solutiile ~i materialele ce pot fi fo losite pentru rezolvare. • Este purtatoare de informatii ~i domica de a descoperi altele noi, utile problen1ei puse in dezbatere.

307

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

• Cauta solutii care o pot conduce la obtinerea infonnatiile cheie. • Celelalte paHiriute apeleaza la capacitatile ei de retinere a mfonnatiilor. '

• Ofera informatia bn1ta nu o interpreteaza

~i

nu are opinii de nici un

fel.

2. Piiliiriufa rmjie

~,

•· Este paHiriuta cu multa imaginatie ~1 empatie fata de problemele cotidiene. • Prive~te ~i analizeaza problen1ele, temele, evenimentele, situatiile emotionale. De aceea se lnfurie, se supara dind celelalte palarii ran1an insensibile la solutiile propuse de ea. Traie~te

•

stari afective contrastante, emotii, empatie, furie, afeqiune,

blandete, 1ngrijorare etc. • 0 caracterizeaza sinceritatea. Spune ce simte tara sa gandeasca la consecinte. '

• E interesata sa ~tie ce sin1t, ce cred, cun1 ar actiona celelalte palariute. Le cere

sa-~i

motiveze solutiile, informatiile.

• E un stimulator pentru ceilalti, mobilizator prin 1ntrebarile pe care le adreseaza. • Se bazeaza pe intuitie, 1~i exteriorizeaza emotiile ~i sentimentele. Manifesta ~i temeri. I~i prezinta propriile viziuni, sentimente ~i nemultumiri. •

Prive~te

• Este

~i

solutionarea problemelor prin prisma propriei intuitii. un explorator al sentimentelor celorlalti; investigheaza

parerea celorlalti din punct de vedere emotional ~i afectiv. • Nu se justifica

~i

nu da explicatii,

gande~te

prin prisma en1otiilor pe

care le provoaca problema pusa, evenimentul trait.

3. Piiliiriufa neagrii • Gande~te negativ dar logic ~i critic. • Judeca cu pruden~a cazull problema I evenimentul.

METODE INTERACTIVE DE GRUP

308

• Expri1na o perspectiva 'intunecata sumbra, trista. • Scoate in evidenta raul, erorile, incorecti tudinile. • Prezinta posibilele pericole, riscuri, gre~eli la solutiile propuse. • Incearca obiectiv sa traga un semnal asupra aspectelor negative ce ar urma. • Nu exprima sentimente negative

~i

nici pozitive.

• Pentru fiecare solutie propusa gase~te erori, pericole, obstacole. • Selecteaza gre~e1i1e cu precizie. • Este palariuta care atentioneaza incalcarii regulilor.

asupra implicatiilor, riscurilor,

4. Piiliiriu{a galbeuii

• Gfmde~te constructiv (pozitiv), optimist ~i logic. • E stralucitoare, prezinta aspecte pozitive. • Ia in consideratie beneficiile, posibilitatile, infonnatiile oferite exprin1a speranta de rezolvare a proble1nei. • Este o lupHitoare. Cauta pana gfmde~te suporturi rationale

~i

~i i~i

practice.

• Formuleaza sugestii, propuneri reale, concise. • Cere celorlalte palariute un efort n1ai 1nare de gandire pentru solutionarea problemelor. • Cauta beneficii pe care nu le intrevede de la inceput. • Studiaza ideile, materialele, solutii creative oferite de piilariufa verde. • E realista prin posibilitatile de realizare a solutiilor formulate de alte palariute. • Este interesata de cunoa~terea obiectivelor ~i perspectiva oferita. 5. Piiliiriu{a verde

0

~

• Formuleaza o abundenta de idei no1 solutii posibile, creative, inovatoare.

I

l

r

-----·METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

I

309

• Cauta alternative. • Cu ajutorul ei se ajunge la noi concepte, noi solu~ii, noi rationamente, vJriantc, posibilitati. • Antreneaza gandirea laterala pentru solutionarea problemclor. • Combina ideile ~i creeaza variante de rezolvare, gande~te resurse ' tnetode pe care le explica convingator. • Abundenta ideilor imaginate de ea creeaza oportunitati de rezolvare prin seleqie, combinare, adaugare. • Nu are retineri, explodeaza ~i emana idei noi, nea~teptate. 6. Piiliiriuta albastrii '

~

• Are rolul conducator.

• Sobra, rece, vede tot, supravegheaza ~i dirijeaza desfa~urarea activitatii/jocului discutiei, analizeaza ~i clarifica. • Controleaza ~i organizeaza derularea demersului de rezolvare a problemei. • Este recunoscuta de ceilalti ~i tin cont de interventiile ei. • Exploreaza subiectul. Este dirijorul orchestrei palariutelor ~1 cere ajuton1l celorlalte pentru acea armonie in solutionarea cazului. • Ea

define~te

problema, conduce 1ntrebarile, face sinteze paqiale

~i

finale. Monitorizeaza jocul ~i urmare~te respectarea regulilor prin simple intetjectii. • Rezolva conflictele care apar. •

Cunoa~te

foarte bine rolul fiecarei palariute.

• Intervine cand este cazul

~i

formuleaza sintezele.

• Celelalte palariute pot face comentarii ~i ofera sugestii chiar daca nu sunt conducatorii jocului. • Alege solutia corecta ~i da semnalul de continuare a jocului ~i de finalizare. Se intelege ca sub aceea~i palariuta albastra va sta ~i educatoarea. • Dirijeaza pas cu pas demersul jocului.

METODE INTERACTIVE DE GRUP

310

•

U n11arc~te

cb1n inarea timpurilor moqi, abaterea de la rol.

Palariufa alba Informeaza

Palariu(a ro:;ie

Palariufa neagra

Spune ce simte

ldentifidi gre~elile In alegerca solutiilor

Paliiriufa galbenii

Palariufa verde

Piilariufa albastra

Realizeaza beneficiile

Prezinta solutiile , posibile ~i genercaza idei

Clarifidi/ alege solutia corccta

Tabloul calitiitilor '

Denumirea paU'iriutelor nu eticheteaza pe nin1cni. Este nm11ai un rol pe care cop111 11 interpreteaza, 11 schimba experimentfmd moduri diferite de a gfmdi.

PalariuJa alba

Piilariuja ro:;ie

Piilariufa neagra

.. Foaia alha"

,Judecatorul"

,Creatorul"

Piiliiriufa galbena

Palariuta verde

Palariuta albastrii

.. Sensihilul"

,Optimistul"

..Diriiorul"

'

1

J

Este o varianta propusa de noi ce poate fi schi1nbata cu conditia sa exprin1e semnificatia culorii, deoarece rolul este definit de aceasta. \

METODEDEREZOLVAREDEPROBLEME

311

Denumirea rolurilor in concordan(ii cu semnifica{ia culorilor

Piiliiriufe perechi Compatibile in solufionarea problemelor Cerinfe pentru copii • Sa cunoasca semnificatia fiecarei culori. '

• Sa comunice liber gfmdurilc dar din perspectiva semnificatiei culorii. • Sa priveasca/ analizeze probleme/ tema din mai multe perspective.

Ce invafii copiii •

Sa-~i

exteriorizeze emotiile, senti1nentele.

• Sa comunice ce simt tara retinere. '

• Sa ia decizii. • Sa evite gre~elile .

METODE INTERACTIVE DE GRUP

312

ATENTIE! '

Respectati Ia un moment dat ordinea

Verde

0

Curiozitatea • Intr-un anumit moment al jocului copiii pot purta aceea~i paHirie. • Doi cop iii sau mm multi pot sta sub

aceea~i

palarie

~i

descopera

impreuna pericole, defecte, lipsuri legate de problen1a, ten1a pusa spre dezbatere. Dupa ce le-au descoperit

aceea~i

copii pot purta piilariufe galbene

pentru a vedea care sunt beneficiile apoi o schi1nba cu cea verde pentru a fi de acord sa analizeze toate variantcle. Vor exista copii care se simt foarte bine sub o anumita palarie. Ei insa nu vor fi etichetati ca fiind pesimi~ti , sentimentali, dirijori sau jucatori. Intr-un alt joe exercitiu copiii i~i vor schin1ba rolurile !neat vor invata pas cu pas sa folo seasca toate paUiriutele. Ei invata de mici sa ia in consideratie ~i alte puncte de vedere, sa-~i schin1be modul de a gandi experi1nentand un altul.

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

313

Furioasa Suparata

-!p

/

.,

~

RO~J'

J~

~

(("

1Q

Trista \.

~ ))


~~

6.-

r

~

~(!~~(\

soarelui

/

Caracteristici- contrast Comportamentele intalnite in viata de zi cu zi dar ~i in relatiile dintre copii pot fi asemanatoare caracteristicilor - contrast prezentate mai sus. Acum este momentul prielnic de a exersa ~i alte moduri de gandire pomind de la un joe cu reguli stricte pe care daca copiii ~i le insu~esc pas cu pas, le experin1enteaza organizat, le vor aplica ~i spontan in jocul lor, chiar in relatiile cu adultii. ' ' Rezultatele acestei metode vor fi evidente la s:far~itul pre~colaritatii daca va exista consecventa ~i educatoarea va incuraja incercarile lor. Metoda poate fi integrata in diferite 1nomente ale activitatilor, la diferite categorii de activitati: • intr-o poveste copiii pot analiza conflictul $i gasi alte solutii, idei care modifica finalul;

METODE INTERACTIVE DE GRUP

314

• convorbirea se poate organiza folosindu-se tnetoda paHiriutelor; • poeziile Elenei Farago se pot finaliza cu o dezbatere urmata de

deciLii nea~teptate; • 'in lectura dupii imagin i se alege tab lou 1 'in care este situatie problema, un comportan1ent deviant, un evenin1ent;

'infciti~aHi

o

• itnaginile ca suport pentru dezbateri, jocuri, tetne de discutie care prczinta situatii probletna din via~a colidiana, probleme de mediu, de sanatate, de comportatnent la joaca, la un spectacol; • analiza unor comportamente repetate ale copiilor din grupa sau intalnite in diferite contexte; • inainte sau dupa organtzarea unet excursii, expozitii, expozitii, spectacole etc. Exemplu:

Poezia "C atelu ~ul

~chiop" ,

de E. Farago.

Piiliiriuta alba '

«Ce informatii avem despre "catelu~ul ~chiop". Dar despre copii? Ce informatii lipsesc, nu le cunoa~tem? Nu ~tim care a fost motivul pentru care copilu11-a 1ovit pe cate1u~ . -Cum putem obtine aceste informatii? - Povestind intamp1ari vazute sau transmise despre comportamentu1 copii1or ~i a1cainilor.» Piilliriu{a ro~ie «- Uite cum privesc eu aceasta situatie!

Copi1ul nu a ~ tiut cmn sa se joace cu catelul, poate 1-a tras de coada sau 1-a fugarit, iar el s-a aparat ~i 1-a mu~cat. Eu sunt foarte suparata pe copil ~i-tni pare rau ca acest catel a fost "~chiopat" adica lovit cu rautate in picior. Va imaginati cat a suferit catelu1? PstP rPl n,~ ; t•a~n r'An; l f't:> ...P.D P.t~...... f~njla " 1111 1'. vvp.1 1 vv l.1 co v J.-r1 __

... _.

_ _ ,.

....

"-'-'t..l.

.1.

""

_.._~ -

Voi ce credefi sau ce-afi face?»

Copiii raspund la intrebari.

\,A-

•

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

315

Chiar la nvi pe Strada sunt caini rara stapani ~i nimeni nu le gase~te un adapost. Voi sunteti de acord sa ran1ana pe strada? Cand ploua nu au unde se ;tdaposti ! Paliiriuta verde ' Ofera solutii, idei. ' «Putetn a1nenaja un adapost in curtea gradinitei, in scara blocului, sau sa instalam cu~ti pentru ei, unii pot fi du~i la tara la bunici, sau la Gradina Zoo a cainilor maidanezi. Putem ruga parintii sa ne ajute sa scriem o scnsoare primarului. - Ce credefi, put em gasi $i alt mod de rezolvare?» Paliiriufa galbenii Nu aduce solutii noi. Cauta beneficiile. ' «- Ce se va spune despre noi daca von1 face ce-ai spus? Eu cred ca parintii vor fi de partea noastra ~i vor construi chiar ei cu~ti pentru caini. Yom fi apreciati pentn1 ideile noastre.» Palariufa neagra «Sunt prea multi caini. Cainii ar face 1nizerie ~i zgomot. Nu toti oamenii iubesc animalele. ' Ei vor fi tot liberi ~i copiii vor fi In pericol. Nu se respecta regulile de tgtena.» Piiliiriuta alba ' «Putem sa tragem o concluzie? Cainii trebuie protcj ati de primarie ~I de oamen1. Sa li se faca adaposturi. - Ce trebuie sa facem noi? -Sa scrietn o scrisoare primarului sau sa-l sunam la telefon. - Ce putem retine din tot ce s-a spus? - Sa scriem scrisoare primarului? - Sa hotaram cine o va duce la primarie. - Iar noi von1 continua sa-i hranim ~i nu von1 uita - "Nu $Chiopiitati cainii!" "Facefi numai fapte bune! ">>

METODE INTERACTIVE DE GRUP

316

IV.2. Studiu de caz

Definitie: '

Esle o metoda de explorare directa care stimuleaza "gandirea $1 crcativitatea" determinand copiii sa analizcze $i sa con1pare situatii, sa caute $i sa dczvolte solutii pentru probleme reale. Obiect'ivul urmarit:

Exersarea capacitatii de a decide $1 a solutiona situatii - problema ex istente in viata reala. '

Descrierea metodei:

Aceasta n1etoda ofera posibi1itatea afirmarii libere a opiniilor, dar $i alegerea solutiei optime dupa dezbaterea lor. Studiul de caz parcurge mai n1ulte etape: 1. Selectarea cazului Don1eniile din care sunt selectate cazurile sunt in concordanta cu nivelul ' de dezvoltare $i cu specificul varstei copilului. La nivelul 3-5 ani accentul cade pe situatii din mediul apropiat al copilului, comportan1ente.

Exemple: • in familie - refuzul unui copil de a se juca cu alti copii de seama lui; • in gradinita - refuzu l de a mfmca singur; - izolarea ~i lipsa de comunicare totala cu cei din j ur etc. La nivelul 5-7 ani domeniile din care se selecteaza cazurile au alte co01·donate. Exemplu: in societate - identificarea posibilitatilor de a acorda aj utor unei batrfme singure; - cazul copiilor dintr-o localitate care au ratnas rara gradinita $i jucarii in urn1a inundatiilor etc. '

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

317

• Din mediui lnconjurator: • identificarea surselor de poluare din cnrtiend gradinitei ~ i gasirea unor solutii de indepartare a acestora·

'

'

• !ngrijirea unui catel al unui sHipan (cunoscut de copii) plecat din localitate pe

0

perioada de trei sapta1nani;

• depistarea cauzelor care due la uscarea copacului din curtea gradinitei etc. Pomind de la astfel de situatii reale, copiii sunt antrenati 1n gasirea unor solutii eficiente de rezolvare. '

2. Expunerea cazului (de catre educatoare)

Exemplu:

"Copacul din curtea gradinifei ". Observarea copacului din curtea gradinitei pe parcursul celor patru anotimpuri in scopul recunoa~terii ~1 descrierii anmnitor schimbari ~i transformari survenite in funqie de anotimp pern1ite prelucrarea date/or

esen{iale. Expunerea zmbracii mai multe forme: - postere, colaje, fotografii, i1nagini, desene, picturi care prezinta cazul in diferite ipostaze; - lnregistrari audio din tin1pul investigatiilor; - text scris concis, ilustrat cu fotografii. Exemplu: "Copacul din curtea gradinitei este bolnav. Se usuca din ce In ce mai n1ult. Ce se poate face pentru el ?" 3. Dezbaterea cazului de ciitre copii ~i formularea diagnosticului

Discutia tematidi: ' • Ce s-a observat in aceasta primavara? • Ce s-a lntan1plat cu crengile uscate? • Din ce cauza s-au n1ai uscat ~i alte crengi catre sfar~itul primaverii? Analiza detaliata, argumentata a cazului conduce la descoperirea cauzelor.

METODE INTERACTIVE DE GRUP

318

·- - - -

• Ct 1111 a .fost ingrUit

• Din ce cml';lt este bolnav

• Dacii a fost ingrUit,

pli11ii ([CIIIIl ~

copacu/~

cum este a cum

- 1-au fo st t.aiate crengi le - nu are multa apa;

--·-- t - ·

copacul~

- are crengi .... verzi, dar uscate ' -a !nghe~at In timpul icrnii ; sunt mai putinc; -a fo sl udat; - apa de ploaie este poluata; - cste trist' ' -a fost curatit - 1 se usuca mcreu , de omizi; - este batrfur ' -a fo st sapat In jurullui. - are insectc sub coaja. frunzele ~i crengile.

Pentru elucidarca neclariUitilor, copttl ad reseaza lntrebari educatoarei sau parintilor pentru a aila noi informatii. Este o perioada de documentare. La copiii pre~co l ari nu se adreseaza mai multe lntrebari dcodata, doar cele esentiale, care incita copilul la investigatii pcntru a idcntifica cauzclc care au detern1inat cazul ~ i a factorilor implicati, formularea diagnosticului. 4. Stahilirea variantelor de solutionare J

Orice caz supus dezbaterii neccsita eel putin o solutie pentru rezolvare. Cu cat sunt mai multe solutii cu atat se apreciaza mai bine nivelul creativitatii copiilor. Sunt analizate variante de lucru. Copiii sunt stimulati prin intrebari provocatoare, inlrebari care directioneaza demersul solutionarii cazului. Daca aqiunile practice 1i pun pc copii In situatia de a exersa deprinderile, studiul de caz este o oportunitate pentru luarea de atitudine. • "Cum putem qjuta copacu/ ' '? - Solutiile apar la nivelul de ln~elcgere al copiilor pre~co l ari : - 11 udam cu multa apa; - sapam mai mult spatiu In jurullui; - ceren1 ajutor parintilor sa aducem alti copaci tineri; - mergem la "doctor de copaci"; - plantam alti copaci langa el ~i In alte locuri din curtea gradinitei.

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

319

Mcdiul de aqi unc la inceput apropiat copiilor - educatoare ~i copii - se Hirgc~te

pe parcurs implicand parintii , prietenii, spcc i ali~ti in domeniu.

Pentru activizarea copiilor, aceasta etapa a dezbaterii variantelor de solutionare se desta~oara in grupuri de 5-6 copii. Rezultatele nu sunt evaluate imediat, ci dupa ce vor fi epuizate toate alternativele propuse, iar prezentarea se face frontal.

5.

In

Compararea variantelor de rezolvare. functie de modalitatea de organizare (pe grupun sau frontal) se

compara vmiantele de rezolvare. Formularea unei intrebari de tipul:

"De ce credeti ca solu{ia x este corecta/buna?" implica direct copiii in argumentarea

~i

contraargumentarea fiecarei solutii care demonstreaza prin

continutul ei ca decizia este cea mai buna. Solutiile dezbatute pot fi cmnbinate pentn1 a duce la reu~ita.

6. Alegerea solufiei Chiar daca nu s-au hotar~H asupra solutiei finale, copiii pot lua decizii,

1an1 ca educatoarea sa-i influenteze. , Exemplu: "Bolurile colorate " a~eaza

Pentru fiecare solutie ajunsa in finalul dezbaterii se

un bol

colorat:

Solu{ia 1 - bolul albastru, solu{ia 2 - bolul galben, solutia 3 - bolul ro~u,

solu{ia 4- bolul verde etc. Copiii primesc buline albe

~i

in functie de decizia pe care o 1au ca

pozitiva voteaza prin punerea bulinei in bolul respectiv. 7. Evaluarea

a) modul de rezolvare a situa{iei-caz. Pentru ca in fiecare caz real intervin foarte multi factori care influenteaza rezolvarea, educatoarea urmare~te: • viabilitatea solutiei finale ; • care aspecte/factori faciliteaza rezolvarea cazului; • originalitatea ~ i calitatea solutiei finale; • utilizarea corecta a notiunilor;

'

METODE INTERACTIVE DE GRUP

320

• mod ul cunt au fosl pre7.enlate solutii lc: • capacitatea de argumentare ~i contraargumcntarc; • colaborarca 'in cadrul grupului; • gasirea solutiei optime. Beneficiile metodei: • sistematizeaza ~i verifica cuno~ti ntele; • fom1eaza capacitati de diagnosticare; • apropie actul invatarii de viata cotidiana: • i~i asuma responsabilitati; • aduna ~i valorifica informatii; • fonneaza capacitati de a lua decizii ~i de a organiza, solutiona; • se dezvolta spiritul de echipa, interrelationeaza in cadrul grupului; • se dezvolta inteligenta interpersonala; • exerseaza deprinderea de a asculta activ; • invata sa-~i sustina pertinent parerea personala; Metoda are un puternic caracter activ, ofera oporlunitati in a aplica teoria in practica etc. Retineti! ' ' • Selectati cu grija cazurile! • Nu toate exemple1c din viata cotidiana pot dcveni, studiu de caz. • Amenajati un spatiu unde sa fie afi~ate cazurile in curs de solutionare. • Gasiti solutii reale care sa fie finali zate. ' ' Prin analogie cu cazul prezentat, se desfa~oara povestiri dupa un ~·ir de ilustrafii in cadrul rubricii "A.;a da, a~a nu! ", care are ca scop analiza acfiunilor personajelor in vederea injluenfarii aspectului formativ educativ. Este important sa gasim "cazurile". Ele pot fi preluate dintr-o ~tire aparuta Ia televizor, dintr-un ziar sau 7 t;tlutr reuuutu ae unut azncre cotegz. Ilnportant este sa se respecte etapele ~i sa realizeze obiectivele propuse antrenand n1embrii grupului . · ~

1

-'

.....

1

J

J·

.

1

.

METODE Df REZOLVARE DE PROBLE ME

·-------·--

321

Rolul cd ucatoarci cstc accl '

_·

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

355

Poveste

- Tema:

"Cenu~areasa"

de Fratii Grin1. pove~tii

- Obiectiv: Fixarea continutului

pe fragn1ente prin fon11ularea

de intrebari specifice exploziei stelare.

- M?Jloace de invafamant: stelute; silueta

Cenu~aresei.

Etape:

1. Copiii asculta povestea expusa de educatoare. Pentru fixarea continutului prin feed-back, se solicita copiilor sa asculte cate un fragn1ent

~i

sa

fonnuleze intrebari.

2. Exercifiu pentru formarea grupurilor de lucru. Cenu~areasa

cinci copii

i~i

in1parte cele cinci stelute cu intrebari la cinci copii. Cei

aleg colegii de lucru

~i

constituie astfel cinci grupuri

corespunzatoare celor cinci tipuri de intrebari. Asculta pe rand fragmente din poveste. 3. In grupa se formuleaza intrebari pentru fiecare fragment audiat. Se retin pentru etapa finala. 4. Dupa ce au audiat toate fragmentele

~i

au elaborat intrebari se initiaza

"Jocul intrebiirilor" prin care cop iii adreseaza intrebarile formulate in grup. 5. In final se aleg intrebari al caror raspuns creioneaza aspectele principale ale pove~tii. De retinut: , • Pove~tile, basn1cle lungi plictisesc, pe cand fragmentarea acestora

~i

interventia cu intrebari activeaza grupa ~i fixeaza pas cu pas continutul. • Prelucrati , cu a tentie , textul! • Integrati explozia stelara In poveste in etapa in care considerati ca este necesara. Sugedim ca este necesara

~i

eficienta in etapa conexiunii inverse, a

obtinerii perfom1antei. • Dupa audierea fragmentului ~i elaborarea intrebarilor, dispare c01nunicarea rezultatelor muncii in grup.

METODE INTERACTIVE DE GRUP

356

• Comunicarea rezultatelor muncii in grup se face dupa ce s-au audiat toate fra gmentelc pove~tii . • Organizati , d esfa~urati jocuri, exercitii de cmnunicare ~ i adresare a intrebarilor finale pentnt a in1plica ~ i activiza toti cop iii! • Evidentiati copiii pentru efortul depus ~i incurajati-i sa adreseze intrebari referitoare la continutul pove~tii expuse. Nivelul grupei este eel care permite en1iterea de intrebari. Sinteza intrebarilor forn1ulate in grup

Fragmentu! 1

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Ce i-a spus n1a1na fetei inainte de a n1uri? Ce racea fata zilnic? Ce a racut tatal fetei? Cine era fata? Unde se ducea fata zilnic? De ce a ra1nas fata singura? Cfmd a che1nat-o matna pe fata la capatai? Cand ~ i -a luat on1ul alta nevasta?

Fragmentul 2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Ce fel de femei a adus tatal fetei in casa? Ce i-au spus cele doua surori vitrege fetei? Cine o , batjocorea" zilnic pe fata orfana? Unde au dus-o pe fata cea vitrega? Unde donnea ea? De ce i-au spus Cenu~areasa? De ce, cele trei o necaj eau ~i ii vorbeau urat Cenu~aresei ? Cand au inceput zilele pline de an1araciune pentru Cenu~areasa?

Fragmentul 3

1. 2. 3. 4. 5.

Ce le-a intrebat tatal fetei? · Ce au cerut cele trei fete tatalui lor? Ce a racut Cenu~areasa cu crenguta de alun? Cine ii indeplinea orice dorinta Cenu ~aresei ? Unde a plantat Cenu~areasa crenguta de alun?

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

6. De ce m'3rgea

Cenu~areasa

357

la mormantul mamei?

7. Cand ~i-a am in tit tatfd de rugamintca Cenu~arcsei? Fragmen tu l 4 1. Ce s-a intamplat intruna din zi le? 2. Ce au ilicut fetele $i 1nama lor? 3. Ce a facut

Ccnu~areasa?

4. Cine a ajutat-o pe Cenu$areasa sa aleaga lintea? 5. Unde au fost poftite fetele $i n1an1a lor? 6. Unde a alergat Cenu$areasa sa ceara ajut:or pcntru a alege Ii11tea, mazarea din cenu$a? 7. De ce ii arunca nla$tera lintea, n1azarea in cenu$a? 8. De ce n-o luau $i pe Cenu~areasa la petrecere? 9. Cfmd a reu$it Cenu$areasa sa indeplineasca poruncilc mamei vitrege? Fragmentul 5 1. Ce 1-a rugat Cenu$areasa pe alunul de la 1norn1a11tul n1amei? 2. Ce a prin1it

Cenu~areasa

pentru a merge la petrecere?

3. Ce a !acut feciorul de i1nparat pentru a nu pierdc urma frmnoasei fete cu care a dansat toata petrecerea? 4. Cine a ajutat-o pe Cenu~areasa sa fadi rost de haine alese pentru petrecere? 5. Unde mergea Cenu~areasa dupa petrecere pentru a nu fi descoperita de cei de acasa? 6. De ce pleca Cenu$areasa lnainte de a se tennina petrecerea? 7. Cand a reu~it feciorul de i1nparat sa-i ia condurul Cenu~aresei? Fragmentul 6 1. Ce a facut tanarul Crai cu condurul ran1as in smoala; 2. Ce-au !acut cele doua fete pentru ale incapea condurul? 3. Ce le-a invatat 111a111a lor sa faca pentru ale incapea condurul? 4. Ce-a !acut feciorul de in1parat cu cele doua fete? 5. Cine 1-a atentionat pe Crai ca cele doua fete nu sunt mircsele adevarate? 6. Cine era mireasa adevarata?

METODE INTERACTIVE DE GRUP

358

7. Unde ~i-a pierd ul Cen u~arcasa cond urul? 8. De cc fccioru l de 1mparat nus-a Iasat padilit de fete ~i de mama lor? 9. De ce 1na~tera nu lasa ~i pe Cenu~areasa sa 1ncerce condurul? 10. Cfmd a recunoscut-o craiul pe Cenu~a reasa? TABLOUL EXPLOZIEI STELARE DIN POVESTEA "CENU~AREASA" I. Cine era Ccn u ~a reasa? 2. Cine ii indeplin ea Ccnu~arese i orice dorinta') 3. Cine era mire:.~sa adevaraC?

I. Undc mergea fcti!a ziln ic? 2. Unde a plantat crengufa de alun? 3. Unde au dus-o pe Cenu~areasa mama ~ i suroril e vitrcge? 4. Unde ~i-a pie ut Cenu~areasa condurul?

I. Ce ~t i p despre Cenu~arcasa? . Ce i s-a intamplat Cenu ~arcsei? . Ce a cerut Ccn u~a rcasa tatalui de Ia armaroc? . Cc pedeapsa a primit Ce nu ~a reasa de Ia 11ama vitrega pentru a o lua Ia pctrecerc?

I. De cc i-au spus Cenu ~areasa? 2. De ce n-o luau pe Cenu~areasa Ia petrecere? 3. De ce mama vitrega n-o lasa pe Cen u ~areasa sa incerce condurul?

1. Cand au inceput zi lele grele pentru Cenu~areasa?

2. Cand a re u ~ i t fecioru l de lmparat sa-i ia conduru l Cen u~aresei ? 3. Cand a recunoscut-o craiu l pe Cenu ~areasa?

Activitate matematica Tema: Rezolva proble1na. Obiective: Capacitatea de a con1pune ~ 1 rezolva problen1a

formularea de 1ntrebari specifice exploziei stelare.

359

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

/Yf(jloace de inva{Zinulnt: stclurc, grupc de obicctc, cifrc simboluri,

material, flutura$i.

Descrierea

1. Copiii sunt

a~czari 111

scm1ccrc $1 p nn1esc sub fonna de surpriza

1n ijloacele de 'invaran1ant. - Se intui esc materialele

~i

se prezinta sarcina de lucru: Sa fo nnuleze

intrebari de tipul ce? cine? unde? de ce? cand? pentru con1punerea ~ i rezolvarea de problen1e. 2. Copiii pri1ncsc flutura$i cu cifrele de la 1 la 5 $i formeaza grupurile de lucru. Cate un copil de la fi ecare grup extrage din ghiozdanul cu surprize a steluta pe care este scrisa 1ntrebarea. 3. Fi ecare grup gande$te $i fon11uleaza i1npreuna 1ntrebari de tipul celei scrise pe steluta, prin care cmnpun $i rezolva proble1ne cu n1aterialele existente. 4. La un semnal copiii revin in sen1icerc $i prezinta rezultatele n1tmcii in grup, 'intrebarile forn1tll ate, in jurul n1aterialelor ajutatoare 1nanipulandu-le pentru convingere. Grupurile pot adresa 1ntrebari la 1ntrebari realizfmd o conexiune lntre ideile elaborate. 5. In final se aleg lntrebarile al caror raspuns conduce la compunerea $i rezolvarea de probleme.

1. Ce sunt aceste materiale? (R . Grupe de jucarii, cifre, simboluri n1aten1atice) 2. Ce putefi face cu ele? (R. Aceste 1n aterialc pot fi grupate dupa

n1ari1n e ~i dupa culoare) 3. Ce am mai putea face cu ele? (R. Puten1 sa le nun1ara1n, sa ne jucam

cu ele, sa faceln operatii de adunare $i scadere) 4. Ce facem pentru a

fl

tot atdtea nw§·ini

ro~ii

cdte

ma~ini

galbene

sunt? 5. Cine compunc o problema cu materialele date? (R. Andrei are 7

n1a$inute ro$ii $i cu o rna$ in uta n1ai mult ma$inure galbene) R. Maria are 8 ma$inute galbcne $i o grupa de ITia$inute ro$ii cu una n1ai putin decat cele galbene.)

6. Cine rezolva problema data?

360

METODE INTERACTIVE DE GRUP

Unde adaugcl.m o ma~·>inufii pentru a avea tot atatea In ambelc grupe! De unde lu{un o ma~inufa pentru a avea tot atatea? De ce mt sunt In ambe!e grupe tot atatea ma~inuJe? Cand spunem ca in ambele grupe sunt tot atatea ma~im"? R. in an1bele grupe sunt tot atatea n1a~inute cfmd adaugilln la cele 7 ma~inute ro~ii o n1a~inuta sau cand din cele 8 n1a~inute galbene luatn o 1. 2. 3. 4.

ma~inuta .

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

361

IV.8. Metoda Frisco Definitie: '

Metoda Frisco cste o n1ctoda de rezolvare a une1 problcme de catre participanti pc baza interpretarii unui rol specific.

Obiectivul: Identificarea unor problcme con1plexe ~i rezolvarea lor prin strategii eficiente ~i accesibilc nivelului de intelegerc al copiilor. Descrierea metodei: Metoda Frisco se axeaza pe rolurile interpretate de copii in functie de preferintele fiecaruia ~i de capacitatile pe care le impune rolul.

Etape: 1. ldentiflcarea/extragerea problemei Este identificata problen1a sau situatia probletna de catre educatoare sau copii pentn1 a fi analizata

~i

rezolvata.

2. Repartizarea rolurilor In perioada fan1iliarizarii copiilor cu metoda, educatoarea repartizeaza rolurile in functie de profilul psihologic al copiilor. Pe masura ce e1 o asimileaza i~i asmna rolul de: C = Conservator; E = Exuberant; P = Pesin1ist; 0 = Optin1ist. In functie de numarul de copii din clasa rolurile pot fi abordate individual, cate un copil pentru fiecare rol sau mai Inulti copii (un grup) interpreteaza acela~i rol in rezolvarea problen1ei. Pentru a da credibilitate personajului interpretat se folosesc accesorii. Conservator: o palarie, un baston, tipul on1ului hotarat, greu de convins; Exuberantul - o ~apca a~ezata pe-o parte; Pesimistul - un personaj 1ara zan1bet - o haina 1nai mare decat el; Optimistulun personaj vesel, un obiect de cu loare ro~ie.

r 362

METODE INTERACTIVE DE GRUP

3. Dezhaterea .'7rohlemei

Toti copiii participa la dezbatere. Prin interpretarea rolurilor copiii i~i susli 11 punctele de vedere in confonnitate cu tipul de persoana pe care il reprezinta. Conservatorul

• este fidel traditionalului ' • sustine puncte de vedere invechite • admite unele schimbari 1n bine • rezolva problema prin pastrarea solutiilor anterioare valoroase, la.sand sa se intrevada unele imbunatatiri '

Exuberantul

• prezin ta spirit novator • este reprezentantul noului • este pregatit mereu sa ri ~te • solutioneaza problema prin cai novatoare

Pesimistul

• nemultumit

Optimistul • un personaj vesel

• nu este de acord cu ce se discuta

• 1ncuraJeaza participantii

• obstructioneaza ' solutionarea , • subliniaza aspectele negative ale caii de rezolvare • dezavantaje

• are o viziune clara asupra problemei • stimuleaza pe ceilalti sa ' gfmdeasca pozitiv • remarca partea buna a lucrurilor

4. Sistematizarea ideilor §i concluziile asupra :·;olufiei

Cei patru participanti se intalnesc in colectiv ~i sistematizeaza ideile emise, extrag concluzia finaHi asupra solutiei practice de rezolvare a probletnei. Elementele caracteristice --} accesorii vestimentare,privirea ~i z{unbetul

Conservator--} un personaj sobru care tine la ideile sale Exuberantul --} un personaj pus pe ~otii Optimistul--} un personaj zan1bitor care gase~te solutii n1ereu Pesimistul--} un personaj flira zatnbet, netnultumit

363

METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME

Aplicarea metodei Frisco In activitatile din gradinita • Educarea limbqjului. Povestea "Puiul" deAl. Bratescu-Voine$ti. Obiectiv: Identificarea acelor solutii de salvare a puiului neascultator. Etape: 1. Prezentarea problemei. Gasiti un final fericit pentru povestirea "Puiul" deAl. Bratescu-Voine$ti. 2. Repartizarea rolurilor---+Se fonneaza grupuri de cate cinci copii $i se distribuie . fiedirui grup cate un rol: al conservatorului, exuberantului, pesimistului $i optimistului. 3. Dezbaterea colectiva a proble1nei - Se face precizarea ca fiecare grup in interpretarea rolului trebuie sa respecte urmatoarele cerinfe: - sa-$i exprime parerea; - sa asculte parerea celorlalti; - sa pastreze discip lina in expunerea propriilor pareri; - sa aleaga solutiile reale, concrete pentru proble1na de rezolvare. ul interpreHirii rolurilor

Conscrvatorul

Exuberantul

Pesimistul

0 timistul

"Puiul trebuia sa asculte, prepelita nu poate ramfme; de cand lumea, pasarile calatoare trebuie sa piece toamna. Ar putea pleca ~i puiul daca 1-ar ingriji un om ~i i s-ar vindeca aripa, dar povestea se va termina cum spune scriitoml"

"Prepelita avea o pana fermecata pe care 1-a pus-o puiului ~i i-a vindecat aripa. A~a a reu~it puiul sa zboare cu mama ~1 fratii lui"

"Puiul nu va putea zbura. Este s:far~itul toamnei, este frig ~i nu-l va gasi nimeni. Prepelita nu are pana fermecaHi, ca altfel o folosea ~i 1~i vindeca puiul, deci nu poate fi un final fericit"

"Numai 1n poveste puiul poate fi salvat cu o pana fermecata. In realitate insa el poate fi salvat de catre un copil care 11 va gasi in gradina lui ~i il va ingriji sau 11 duce la medicul veterinar, care 11 va vindeca apoi este dus inapoi la mama ~i fratii lui"

METODE INTERACTIVE DE GRUP

364

4. Sistemntizarea idcilor ~·i concluzii asupra solufii/or

Copiii se reunesc pentru sistematizarea ideilor ~ i ajung la concl uzia ca cea mai buna solutie este cea a optimistului pentru ca este reala ~ i se poate implini cu adevarat.

De retinut! ' • Metoda se aplica in finalul pove$tii sau in joe uri $i acti vitati alese pentru dratnatizarea textului, dar mai ales in activitati integrate pentru realizarea obiectivelor propuse pentru evaluarea initiala sau pentru depistarea int eli gent elor lingvisti ce ~i inteqJersonale . • Asigurati-va ca pre$COlarii sU\panesc textul! • Identificati (creati problen1a, situatia-problema! • Atribuiti denumiri accesibi le rolurilor, copiii nu vor intelege denumirile specificate de metoda. Ex. Neschin1batul, Nemultumitul, V;satorul, Realistul. • Folositi simboluri adecvate! ' • Explicati clar fiedirui copil care interpreteaza rolul cum trebuie sa se comporte, ce trebuie sa accepte ~ice nu, ce argumente pro ~ i contra se adn1it. .._

1zua 1zarc

....

IFara schimbare I

I

v echi

Vioiciune

I

I

Exuberantul

e cv

....-