Ingrijirea Pacientului Cu Hepatita B [PDF]

Zitiervorschau

CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI 1. 1 Anatomia Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenţă fermă, ficatul cântăreşte la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat în loja subdiafragmatica şi partea internă a hipocondrului stâng. Este alcătuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa şase ori mai mare decât cel stâng. Ficatul are două feţe: una superioară, convexă, şi alta inferioară. Faţa superioară este limitată prin două margini: una posterioară, mai groasă, şi alta anterioară, mai ascuţită. Pe faţa inferioară se observa două şanţuri sagitale şi un şanţ transversal, de aspectul literei "H". Aceste şanţuri delimitează lobul drept, lobul stâng, lobul pătrat, ventral şi lobul Spiegel dorsal. In şanţul transversal se află nilul ficatului, prin care pătrund vasele şi nervii ficatului şi ies canalele biliare şi limfatice organului. Ficatul are două învelişuri: un înveliş seros care înveleşte tot ficatul, cu excepţia suprafeţei superioare, unde ficatul est aderent la diafragm; al doilea înveliş este capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră, la nivelul nilului, în interiorul organului de-a lungul vaselor şi căilor biliare.

Vascularizaţia ficatului Aceasta este asigurată de artera hepatica, care aduce sângele arterial, şi de vena portă, care aduce sângele venos funcţional. Sângele pleacă de la ficat prin venele suprahepatice, care colectează tot sângele din acest organ şi îl varsă în vena cava inferioară.

~1~

Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasa care ajunge la ganglionii substernali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali cu limfa colectată de pe faţa inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.

Nervii ficatului Provin din plexul hepatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac, şi din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.

1.2. Structura histologică Capsula ficatului este alcătuita din ţesut conjunctiv şi elastic. Din capsulă pornesc - de la b i l spre interiorul ficatului - septuri fibroase, care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice şi nervoase. Elementele conjunctive provenite din capsulă, împreuna cu trama reticulara, care reprezintă suportul celulelor hepatice constituie structura mezodermică a ficatului. In afară de aceasta mai exista şi structura endotelială, alcătuită din celulele hepatice (hepatocite). Unitatea morfofuncţională a ficatului este lobulul hepatic. Lobulul hepatic are formă piramidala şi este constituit din celule hepatice (hepatocite), capilare şi canaliculi biliari. Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci sau lame celulare anastomozate, formând între ele o reţea tridimensională cu dispoziţie radială. Intre hepatocite se găsesc canaliculele biliare intralobulare fără pereţi proprii, în care se descarcă bila, produsul de secreţie al hepatocitelor. Spre periferia lobulului canaliculii biliari încep să aibă perete propriu şi, ieşind din lobul, se continuă cu canale interlobulare. Acestea se colectează, în final, în cele două canale hepatice (drept şi stâng), prezente în nilul ficatului.

~2~

Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care rezultă din unirea canalelor hepatice şi care se continuă cu canalul coledoc ce se deschide în duoden, împreună cu canalul pancreatic principal prin orificiul Oddi. Din calea biliară principală se desprinde canalul cistic, prin care bila ajunge în perioadele interdigestive în vezicula biliară.

1.3. Fiziologia Ficatul are o mare capacitate de regenerare. Funcţiile lui sunt multiple, fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului. Funcţiile lui principale sunt:  Funcţiile metabolice se exercită în metabolismul glucidic, protidic, lipidic şi mineral. In

metabolismul

glucidic,

ficatul

intervine

în

fosforilareaşi

polimerizarea glucidelor în glicogen, asigurând rezerve de glucoza şi menţinerea homeostaziei glicemice. In

metabolismul protidic , ficatul are funcţie proteinoformatoare,

şi

de echilibru proteic, funcţie uriogenă. Sintetizează albumina, 70% din α- globuline, 50%

din

β -globuline,

protrombina şi fibrinogenul, catabolizează

nucleoproteinele. In metabolismul lipidic intervine în absorbţia grăsimilor şi în fosforilarea

lor, în sinteza şi esterificarea colesterolului, în sinteza lipoproteinelor,

fosfolipidelor şi trigliceridelor. In metabolismul mineral acţionează prin depozitarea fierului şi a cuprului şi intervine în repartiţia apei şi a electroliţilor (ionii de Na + , K şi Cl - ) în organism.

 Funcţia biliară comportă secreţia şi excreţia bilei, cu rol important în digestia şi absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K), în absorbţia fierului şi calciului alimentar. ~3~

Bila conţine: 97% apă şi următorii compo-nenţi: săruri biliare, pigmenţi biliari, colesterol, lecitine şi săruri anorganice.  Funcţia antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activităţi prin care substanţele toxice de origine exogenă ca şi cele rezultate din metabolismele endogene sunt transformate în substanţe mai puţin toxice şi eliminate ca atare.  Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinită, într-o mare măsură, de ficat.  Menţine echilibrul acido-bazic; ficatul mai are rol de depozit al apei.

~4~

CAPITOLUL II 2.1. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ (HVA) SPECIFICĂ Definiţie HVA sunt boli infecţioase acute specifice omului, determinate de un grup de virusuri specifice hepatotrope care, introduse în organism pe cale digestivă sau în mod accidental, pe cale parenterală, provoacă o îmbolnăvire generală a organismului şi, mai ales a ficatului manifestată prin fenomene generale infecţioase, digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.

Importanţă HVA a devenit, în ultimele decenii, o importantă problemă de sănătate publică pe plan mondial ca şi în ţara noastră, din următoarele considerente: -

morbiditatea crescută şi persistentă; circa 80% din persoanele

peste 60 de ani au anticorpi faţă de virusul A, ceea ce demonstrează că au făcut în decursul vieţii boala; iar hepatita de tip B este şi ea puternic implantată în populaţie pe întregul glob; -

potenţial important de cronicizare (10-15% din cazuri);

-

potenţial în creştere al hepatitei de tip B, boală mai severă, cu

tendinţă mare de cronicizare; -

persistă dificultăţi încă nerezolvate în tratamentul

formelor

severe cu insuficienţă hepatică gravă; de asemenea, persistă încă imposibilitatea de a controla evoluţia spre hepatita cronică şi ciroză a hepatitei B şi nonA-nonB; -

consecinţe

economice

importante

datorită pierderilor în

producţie prin absenteism îndelungat datorită spitalizării prelungite şi ~5~

recuperării lente;

-

consecinţe sociale cauzate de sechele (hepatita cronică, ciroza,

cancer) şi prin mortalitatea semnificativă (1-2%).

Etiologia HVA - Clasificarea HVA Cele mai multe hepatite virale (99%) sunt cauzate de 4 tipuri specifice acestei boli. Aceste 4 tipuri sunt diferite între ele, dar clinic au manifestări mult asemănătoare, greu de diferenţiat, bănuidu-se varietatea de virus mai mult prin modul de evoluţie în timp a bolii. Cele 4 tipuri de viruşi sunt: Virusul hepatitic A - care produce hepatita virală A ce constituie 55-65% din totalul hepatitelor virale. Acesta este un virus ARN, care face parte din genul Enterovirus şi se transmite pe cale digestivă, enterală. Hepatita virală A are evoluţie favorabilă, vindecarea fiind regula; decesul cu totul excepţional (la subnutriţi). Este frecventă la copii, cu excepţia sugarilor şi adultului tânăr; excepţional la bătrâni.

Virusul hepatitic B - cu transmitere parenterală, producând hepatita virală B, ce constituie cauza a 25-30% din totalul hepatitelor virale. Virusul hepatitic B este un virus ADN şi face parte din grupul Hepadenovirusuri. Hepatita virală B este o boală cu evoluţie deseori dificilă, cu risc letal, responsabilă de trecere în hepatită cronică în 10-15% din cazuri şi uneori ciroză. Este mai frecventă la adult. ~6~

Virusurile nonA-nonB - care constituie cauza a 10-15% din totalul hepatitelor virale. Are 2 subtipuri principale: a)

virusul hepatitic nonA-nonB posttransfuzional numit şi virusul C,

care determină hepatita virală C; b)

virusul hepatitic nonA-nonB cu transmitere digestivă (enterală) numit

şi virusul E care determină hepatita virală E. Aceste hepatite virale (E şi C) evoluează dificil, în special cele cu virus C, au risc letal şi prezintă risc de cronicizare. Virusul hepatitic D(delta) - care produce hepatita virală Delta. El este un virus defectiv necesitând, pentru a se replica, prezenţa virusului hepatitic B (virus "helper"). Hepatita virală Delta este o formă particulară de hepatita virală, ce apare fie ca o coinfecţie, fie ca suprainfecţie la persoanele infectate cu virus hepatitic B, cărora le agravează evoluţia bolii deja existente.

2.2. HEPATITA VIRALA DE TIP B HVA tip B este o boală infecţioasă, determinată de virusul hepatitic B, un virus ADN, din familia Hepadnaviridae, transmis pe cale parenterală, caracterizată clinic printr-o evoluţie variată, adesea dificilă, cu risc letal şi cu

potenţial important de trecere în stare cronică: hepatită cronică şi ciroză (constituie 10-15% din HVA). ~7~

Etiologie Virusul hepatitic B conţine ADN circular, dublu spiralat sau dublu helicoidal şi are 42 nm. In structura antigenică a virusului hepatitic B, se cunosc 3 antigene principale, faţă de fiecare din acestea formându-se anticorpi specifici. Antigenul HBs (antigen de suprafaţă a virusului hepatitic B) denumit

şi

Antigen Australia AgHBs apare în sângele celor infectaţi cu mult timp înaintea bolii clinice, începând din a 2-a săptămână după inoculare şi se menţine între a 2-a şi a 21-a săptămână a perioadei de stare a bolii şi după aceea. In tot acest interval este posibilă decelarea în sânge a AgHBs şi prin aceasta se pune diagnosticul de HVA de tip B. Persistenţa în sânge a AgHBs peste 3 luni de la debutul bolii are semnificaţia trecerii în stare cronică. Antigenul central (AgHBc) Este reprezentat de nucleocapsida virusului şi nu se găseşte liber în sângele circulant, ci numai în hepatocite (în special în nucleii acestora şi mai puţin în citoplasmă). Anticorpii antiAgHBc apar înaintea apariţiei anticorpilor anti AgHBs şi persistă atât timp cât continuă replicarea ei, semnificând prezenţa activă a bolii, tendinţă la cronicizare. Antigenul "e" (AgHBe) Distinct imunologic de AgHBs şi AgHBc, se găseşte numai în serurile AgHBs parazite. AgHBe apare precoce în incubaţie, înaintea creşterii

transaminazelor serice, odată cu sau puţin după apariţia AgHBs iar persistenţa lui indică evoluţia bolii spre cronicizare. ~8~

Alte antigene ale HVA de tip B • ANTIGEN DELTA (antigen asociat cu infecţia de virus hepatitic B). A fost decelat prin imunofluorescenţă în nucleii hepatocitelor la bolnavii cu Hepatitiă cronică. Virusul hepatitic B rezistă 10 h la 60 °C, fiind distrus numai prin fierbere prelungită: 30 min la 100 °C sau prin autoclavare. Rezistă la clorinarea apei, la eter, fenol, alcool, este puţin afectat de razele ultraviolete.

Epidemiologie HVA de tip B a luat o mare amploare în ultimii ani, mai ales abundenţei manoperelor medico-chirurgicale. Acest tip de hepatită domină la adulţi şi vârstnici. Rezervorul de virus hepatitic B Este reprezentat de om prin: - bolnavii

de HVA de tip B,

- bolnavii

de hepatită cronică purtători de AgHBs,

- bolnavii

cu ciroză posthepatită B,

- bolnavii cu cancer primitiv hepatic care în proporţie de 20-80% sunt purtători de AgHBs. Produsele umane care conţin virusul B sunt: sângele şi anumiţi derivaţi de sânge, sângele menstrual, diferite secreţii (sperma, secreţia vaginală, lapte de mamă), saliva.

~9~

Perioada de contagiozitate La bolnavii de hepatită B, AgHBs apare în sânge începând din a 60-a zi de la inoculare şi persistă în perioada acută a bolii 1-2 luni. Intre 5 şi 10% din bolnavi continuă să prezinte AgHBs şi după acest interval, 2-5 luni şi chiar un an de la vindecarea clinică. Rămân purtători cronici de virus hepatitic B dacă AgHBs persistă mai mult de 3 luni de la detectare. Calea de transmitere Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea parenterală. Virusul hepatitic B se mai poate transmite şi prin contactul persoanelor cu secreţiile, sperma sau lichidul vaginal, celor bolnavi de HVA de tipB. HVA de tip B se mai poate transmite prin contact sexual, prin plăgi contaminate. Cea mai des întâlnită este hepatita posttransfuzională. Transmiterea verticală (gravidă-fat) este posibilă dacă gravida face HVA de tip B în ultimele 3 luni de sarcină şi în cursul naşterii şi în perioada postnatală. Receptivitatea Este generală, mai ales la adulţi şi vârstnici.

Patogenie Patogenia hepatitei B se deosebeşte de cea a hepatitei A fiind mai complexă datorită unor mecanisme imunopatologice care intervin în determinarea leziunilor hepatice precum şi în funcţie de răspunsul imun al fiecărei persoane.

~10~

Virusul nu determină direct citoliza hepatică ci acţionează prin reacţii imune grave. Virusul hepatitic B se localizează în celulele hepatice şi se multiplică în nucleul acestor celule unde se sintetizează ADN-ul viral. Faţă de virusul hepatitic se declanşează diverse reacţii imune de leziuni hepatice de diferite grade, până la necroză. In evoluţia HVA de tip B spre cronicizare sunt implicaţi mai mulţi anticorpi anti-AgHBc şi anticorpii AgHBe şi mai puţin sau deloc anticorpii anti-AgHBs.

Tablou clinic Hepatita virală acută de tip B, deşi aparent asemănătoare cu HVA de tip A, se deosebeşte de aceasta printr-un spectru clinic mai complex, cu manifestări extrahepatice frecvente cu numeroase variante evolutive, prognostic mai sever şi un potenţial important de cronicizare. Perioada de incubaţie Durează între 60-90 zile cu limite între 45 şi 160 zile (5-6 luni). Această perioadă este contagioasă deoarece virusul apare în sânge chiar după o săptămână de la inoculare. Perioada prodromală (preicterică) Se instalează insidios şi durează 2-3 săptămâni. In această perioadă se instalează o senzaţie de discomfort digestiv, astenie şi indispoziţie generală. Temperatura creşte discretă, şi fără frisoane. Frecvent apar manifestări cutanate şi articulare ca: artralgii fixe, simetrice, datorate complexelor imune circulante sau fixate în capilare şi sinoviale; manifestări alergice de tip boala serului; manifestări cutanate sub formă de urticarie, erupţii purpurice.

~11~

Perioada de stare (icterică) Incepe când apare icterul. Se instalează lent şi durează mai muft decât în HVA de tip A, menţinându-se într-un platou ridicat (icterul are un caracter colestatic). Se întâlnesc multiple manifestări extrahepatice: • manifestări digestive - sunt expresia unei inflamaţii gastrointestinale cu tulburări de tonus şi secreţie la nivelul căilor biliare: diskinezie biliară. • manifestări cardiace: modificări electrocardiografîce HTA frecvent. • manifestări vasculare: vasculite cu caracter hemoragic uneori poliartrita nodoasă. •

manifestări

renale:

nefrită interstiţială şi, în unele

cazuri,

apare

glomerulonefrita. • manifestări neurologice: meningite, mielite, nevrite care apar excepţional. In formele severe şi comatoase pot apare modificări psihice. •

manifestări cutanate: erupţii scarlatiniforme, urticariene sau purpurice

(vasculite), facies particular, observat la copii mai ales; obraji congestionaţi de culoare roşie închisă cu buzele roşii şi cu o zonă palidă în jurul cavităţii bucale; orodermatita papuloasă infantilă Gianotti-Crosti. • manifestări hematologice:

- VSH normală sau încetinită -

teste hepatice cu valori crescute

-

TGP 1000-2000 UK - foarte mari

- sideremie crescută - testele de disproteinemie sunt pozitive - bilirubină crescută - leucopenie şi anemie hemoiitică acută

~12~

Evoluţie HVA de tip B are evoluţie mai lungă şi mai dificilă, în funcţie de vârstă şi forma clinică. Vindecarea se produce numai la 80-85% din cazuri, 10-15% din bolnavi evoluează spre cronicizare. Din foştii bolnavi de hepatită B, 10-20% rămân purtători cronici de virus.

Forme clinice Forma anicterică Se întâlneşte în 10-29% din cazuri. Forma colestatică Frecvent întâlnită la adulţi cu icter intens, cu prurit supărător; colesterolemie mult crescută, fosfatoză alcalină crescută; bilirubinemie 5-15mg% (icter) Forme prelungite HVA tip b prelungita simpla Prezintă o regresiune mai lentă a icterului şi a testelor biochimice. HVA persistenta Se caracterizează printr-un tablou persistent de HV timp de câteva luni şi chiar 1-3 ani, timp în care tabloul histopatologic rămâne acela al unei HVA, fără aspecte de cronicizare HVA tip B ondulanta Evoluează cu recăderi multiple timp de 1-2 ani; cu recidive cauzate de eforturi, ~13~

abateri alimentare, suprainfecţii, tratamente cu cortizon. HVA prelungita cu potenţial de cronicizare Evoluează cu prelungirea simptomelor dishepatice, perturbarea testelor hepatice, prezenţa autoanticorpilor, creşterea IgG, scăderea albuminelor şi manifestări histopatologice. Forme severe In care se constată încă de la început o dezlănţuire deosebit de rapidă şi brutală a simptomelor. Asistăm astfel la accentuarea tulburărilor digestive, prezenţa sindromului hemoragic (epistaxis), febră persistentă, reducerea dimensiunilor ficatului, astenie intensă, somnolenţă, scăderea timpului de protrombină sub 50%. Forma fulminantă In care se produce o necroză masivă hepatică, cu insuficienţă hepatică supraacută cu evoluţie rapidă spre comă şi sfârşit letal în 80-85% din cazuri. La această formă se ajunge în 1-2% din cazuri la adulţi, iar la sugari 10-15% din cazuri. Survine în primele 2 săptămâni de boală, rar în a 3-a, a 4-a săptămână. Este mai frecventă la copii şi la adulţii tineri. Manifestările clinice ale formei fulminante sunt: - icter intens (bilirubinemie mai mare de 15mg% la adulţi şi 7mg% la copil) - persistenţa şi agravarea simptomelor digestive - astenie intensă - manifestări hemoragice (epistaxis, gingivoragii) - persistenţa febrei în perioada icterică - somnolenţă -

tahicardia se înlocuieşte cu bradicardie specifică unui icter afebril ~14~

-feto hepatic (holeră-miros de mere stricate) Hepatita virală acută tip B la copii - evoluează favorabil datorită puterii mari de regenerare hepatică. Riscul de a rămâne purtător cronic de virus hepatitic este însă mai mare cu cât vârsta este mai mică. Hepatita virală acută tip B la gravide - evoluează mai sever la gravidele cu malnutriţie şi la cele care sunt în ultimul trimestru de sarcină. Riscul de infecţie cu virus hepatitic tip B a produsului concepţional este foarte mic în primele două trimestre de sarcină dar devine considerabil când HVA tip B survine în ultimul trimestru de sarcină. Infecţia fatului se face frecvent în cursul naşterii şi în perioada postnatală. HVA tip B la vârstnici - are o evoluţie mai severă cu forme prelungite, cu potenţial crescut letal şi de cronicizare. HVA tip B are evoluţie severă la malnutriţi, cei cu boli cronice digestive, tuberculoşi, diabetici, alcoolici, toxicomani.

Complicaţii şi sechele Complicaţii infecţioase - anemii hemolitice - anemia aplastică sau pancitopenică - suprainfectări biliare - redeşteptarea unei TBC Complicaţii funcţionale vegetative - balonări abdominale - diskinezii biliare - digestie dificilă - hipotensiune hipostatică ~15~

-hiperbilirubinemie (icter prelungit) Hepatita cronică persistentă sau agresivă Ciroză posthepatită B Cancer hepatic primar Starea de purtător cronic asimptomatic de virus hepatitic B

Diagnostic Diagnostic pozitiv Se pune pe baza: - datelor epidemiologice: contacte infecţioase cu bolnavii de hepatită virală acută B, contacte profesionale, posibilităţi de inoculare parenterală (manopere medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului) -

date clinice

-

date de laborator - sunt indispensabile pentru diagnostic: • date specifice:

- determinarea AgHBs= pozitiv - anticorpii antiHBc de tip IgM care permit

un

diagnostic

precoce

-AgHBe • date

nespecifice:-

bilirubină

crescută(în

cea

icterică) - leucograma - leucopenie - VSH mică -

TGO,TGP-

citoliză) ~16~

mari

(teste

de

- sideremie crescută - fosfatoza alcalină - crescută - scăderea albuminelor -

creşterea y globulinelor

- teste de coagulare - modificată

Tymolul este normal sau uşor crescut la începutul bolii şi se pozitivează lent ulterior: în HVA tip A, citoliză (TGP) este mare la început ca în hepatita virală acută tip B, dar scade mai repede. IgM în HVA tip B sunt normale sau uşor crescute, în timp ce în HVA tip A sunt foarte crescute. Diagnostic diferenţial - asemănător cu HVA tip A. Coma din hepatita fulminantă trebuie diferenţiată de: Comele metabolice: diabetica, hipoglicemica, uremica, hidroelectrolitica. Comele toxice: alcoolica, barbiturica, organofosforate PB, Co, tetraetil de Pb. Comele infectioase: encefalite virale, meningoencefalite bacteriene, malarie. Comele neurochirurgicale: traumatisme, tumori, epilepsie, abces cerebral.

Prognostic - este rezervat - se

vindecă complet în 80-85% din cazuri, în rest evoluând spre infecţie

cronică (hepatită cronică, ciroză). Datele de prognostic agravant sunt: vârsta, alcoolismul, ~17~

hipertiroidismul, luesul, diabetul, afecţiuni gastrointestinale cronice, leziuni hepatice anterioare.

Tratament Trebuie să fie mai complex decât al HVA tip A. Tratamentul va fi condus pe baza următoarelor obiective: ► ►

scurtarea evoluţiei bolii prevenirea evoluţiei prin insuficienţă hepatică fulminantă, necroză

hepatică supraacută ►

prevenirea complicaţiilor imediate

►

prevenirea trecerii bolii acute în stare cronică

► reintegrarea în activitatea anterioară sau dacă este posibil într-o muncă corespunzătoare capacităţii funcţionale a ficatului Repausul la pat este esenţial pentru vindecarea hepatitei. Reluarea activităţii se va face progresiv. DIETA - echilibrată, care să conţină toţi factorii nutritivi, să fie oferita în funcţie de toleranţa digestivă sau apetit. La început dieta va fi lichidă, apoi alimente şi preparate uşor digerabile. In formele severe - perfuzie cu glucoza. Se va evita excesul de glucide, lipide sub formă de unt, smântână, untdelemn. Proteinele animale (carnea) vor fi administrate după revenirea apetitului. Dieta ~18~

trebuie să conţină 2000-3500 cal/zi în fiincţie de stadiul bolii şi greutatea bolnavului. TRATAMENT MEDICAMENTOS  lipotrope - Mecopar Forte 2-3 dj/zi în timpul mesei - Metaspar 6-8 cp cu 30 minute înaintea mesei 18-24 cp/zi timp de o lună  vitamine (grup "B",C,K1,K3,E)

-vitamina B-anabolizant,

hepatoregenerator -

vitamina C – antiinflamator

- vitamina Kl, K3 - coagulant

 colagoge -Anghirol 2dj x3/zi sau 10 pic x 3/zi în prima săptămână, 20pic x 3/zi în a 2-a săptămână, 30 pic x3/zi în a 3-a săptămână timp de 1521 zile -

Fiobilin 1 -2 cp x 3/zi după mese

-

Colebil 1 -3 dj x 3/zi după mese

 hepatotrope - acid orotic şi baze purinice: Preparate:

- Purinol -

Aspartofort

Fosfoliptdele: Esenţiale Silimarină Trofopar La bolnavii cu vărsături şi anorexie se va administra: -

soluţie de glucoza i.v.

- Arginină sorbitol -

vitamina B1,B6,B12,C,E,K

- cortizonul are două indicaţii: ~19~

1. în formele severe cu tendinţă la evoluţie spre forma fulminantă şi se administrează HHC 10-20mg/kgcorp/zi în 2-3 prize, 1-3 zile urmat de Prednison l-2mg/kgcorp/zi 4-5 zile 2. în hepatita cronică agresivă, când sunt prezenţi autoanticorpi se adminstrează Prednison. Alte medicaţii: Interferonul Fenobarbital în icterul prelungit Colecistinamină diminua pruritul Tratamentul formei fulminante:  repaus total fizic şi psihic  suprimarea proteinelor din dietă  se vor administra substanţe antiamoniacale: Arginină sorbitol, Multiglutin, Apartofort, Trofopar

 combaterea producerii de amoniac în intestin cu: Neomicină 1 g la 6h peros Ampicilina lg la 8h i.m.  HHC i.v. 20mg/kgcorp/zi - se dă în stadiul prodromal şi precomă  hidratare cu: Glucoza 10%

- combate hipoglicemia - asigură un aport caloric crescut 2000ml/zi

Alţi 1000 ml de alte lichide: Aminoacizi (Arginină), plasmă proaspătă.  corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (glucoza, ser fiziologic, bicarbonat, sol Ringer)  combaterea sângerării: plasmă proaspătă 250-500ml, vitamina K, Ca, Venostat  combaterea edemului cerebral: - Manitol soluţie hipertonă 20% ~20~

Furosemid

-

Glicerol 10%

-

Cortizon: combate edemul cerebral

-

sedative

 prevenirea infecţiilor secundare  vitaminizare  supravegherea respiraţiei şi aspirarea secreţiilor traheale  controlul respiraţiei, pulsului, TA, EKG, EEG, Hb, Ht, electroliţi, TGP, Timp Quick, echilibru acidobazic.

Profilaxie Măsuri faţă de sursele de infecţie  bolnavii de HVA se declară în mod obligatoriu nominal cu specificarea tipului de hepatită;

 izolarea bolnavilor cu HVA este obligatorie;  măsurile de dezinfecţie curentă trebuie aplicate riguros; spălare pe mâini cu apă şi săpun sau dezinfecţie cu alcool iodat 0,5%; pentru celelalte instrumente: autoclavare la 120 °C timp de 30 minute sau prin fierberi 30 minute la 100 °C.  contacţii receptivi (familiali) se înregistrează şi se urmăresc prin control periodic pe durata incubaţiei maxime. Măsuri faţă de căile de transmitere Profilaxia hepatitei posttransfuzionale include următoarele măsuri: ~21~

- depistarea şi excluderea dintre donatori a purtătorilor de AgHBs - eliminarea donatorilor periculoşi - utilizarea raţională a transfuziilor -

protecţia cu imunoglobuline umane specifice.

CAPITOLUL III NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE 3.1 NURSA Nursa este definită de ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) astfel: este o persoană care:  a parcurs un program complet de formare aprobat de Consiliul Asistenţilor Medicali,  a trecut cu succes examenele stabilite de CAM,  îndeplineşte standardele stabilite de CAM,  este autorizată să practice această profesie în concordanţă cu experienţa şi pregătirea sa,  este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de îngrijirea sănătăţii în orice situaţie s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru care nu este calificată. Nursa - este pregătită printr-un program de studiu incluzând:  promovarea sănătăţii  prevenirea îmbolnăvirilor ~22~

 îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficienţe, indiferent de vârstă şi în orice unitate sau în orice situaţie la nivel de comunitate.

Nursa este pregătită şi autorizată: • să desfăşoare educaţie pentru sănătate; • să participe - ca membru al echipei din sistemul de sănătate; • să supravegheze şi să formeze asistente medicale; • să fie implicată în cercetare.

3.2 NURSING-UL Definitia prezentata de OMS si ICN stabileste ca: Nursing-ul este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii, cuprinzand: - promovarea sanatatii; - prevenirea bolii; - ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicapat) de toate varstele, in toate unitatile sanitare, asezari comunitare si in toate formele de asistenta sociala. Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel: „ Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesare penrtu a o face, si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand ~23~

posibil”.

3.3ROLUL NURSEI Conceptia Virginiei henderson privind rolul esential al asistentei medicale:

„ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fii indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai reoede posibil”.

3.4 FUNCTIILE NURSEI De natura independenta: - educatie pentru sanatate - promovarea sanatatii - restaurarea sanatatii - inlaturarea suferintei. De natura dependenta: - la indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. De natura interdependenta: ~24~

- asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social, educativ, administrativ etc si participa la activitati interdisciplinare. Alte functii: - profesionala

- educativa - economica - de cercetare.

3.5. PROCESUL DE INGRIJIRE Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică, care permite acordare de îngrijiri individualizate. Demersul de îngrijire este centrat de reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de sănătate. Procesul de îngrijire comportă 5 etape:

Colectarea de date sau aprecierea Culegerea datelor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul muncii sale, asistenta nu încetează de a observa, de a întreba şi de a nota datele privind pe fiecare pacient. Culegerea de date permite asistentei să-şi stabilească acţiunile de îngrijire. Tipuri de informaţii culese: - date obiective - observate de asistentă despre pacient - date subiective - expuse de pacient - date conţinând informaţii trecute -

date legate de viaţa pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul său sau de

mediul înconjurător. ~25~

Ingrijirea pacientului porneşte de la informaţiile primite. METODE DE CULEGERE A DATELOR OBSERVAREA: include folosirea de către cineva a tuturor simţurilor pentru a obţine informaţii (vederea, auzul, atingerea, mirosul).

In observarea pacientului de către asistentă pentru culegerea datelor se recurge şi la instrumentele de măsură: termometru, tensiometru etc

ASCULTAREA INTERVIUL

- este o formă specială de interacţiune verbală care se desfăşoară în intimitate între asistentă şi persoane care recurg la îngrijiri de sănătate permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale

-

persoanei şi diverse manifestări de dependenţă pe care le determină. Pentru obţinerea prin interviu a unor informaţii necesare pentru întocmirea unui plan de îngrijire este recomandabil: ♦ să se culeagă în prealabil informaţii în legătură cu pacientul ♦ să se pună o singură întrebare o dată ♦ să se lase timp suficient pacientului pentru a răspunde ♦

dacă este cazul să discute câteva minute despre

lucruri banale ♦

să

explice ~26~

pacientului

că

informaţiile

sunt

necesare

pentru

planificarea

unor

îngrijiri

potrivit

dorinţelor sale ♦

să se facă o concluzie a interviului şi să se

aprecieze dacă consideră folositor acest interviu ♦

să se mulţumească pacientului pentru colaborare.

Analiza şt interpretarea datelor Presupun un examen al datelor şi clasificarea lor. Acestea vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing (de îngrijire). Diagnosticul de nursing - o problemă de sănătate reală sau potenţială pe care nursele, prin baza pregătirii şi experienţei lor sunt capabile (calificate) să acorde îngrijire. Diagnosticul de nursing este o formulare concisă a răspunsului pacientului, la îmbolnăvirea, boala sau situaţia sa. Acesta (diagnosticul de nursing) format din 3 părţi utilizează formula PES:  P robleme de sănătate  E tiologie  S emne şi simptome Formularea diagnosticului de îngrijire se face deci pornind de la informaţiile culese, analiza şi interpretarea lor, de către asistentă şi exprimă problema persoanei, cauza acestei probleme şi semnele prin care se manifestă şi care reies din datele culese.

Planificarea îngrijirilor Planificarea îngrijirilor înseamnă stabilirea unui plan de intervenţie, ~27~

prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare ca şi a precauţiilor care trebuie luate. Planul de intervenţie ţine cont şi de prescripţiile medicale. Planul de intervenţie cuprinde două componente:  obiective de îngrijire  intervenţiile.

Planul de intervenţie permite asistentei să judece urgenţele şi importanţa problemelor de dependenţă, putând astfel să decidă priorităţile pe care trebuie să le respecte în cursul unei zile de muncă. Principalul obiectiv al asistentei medicale este de a aduce pacientul la un grad optim de independenţă în satisfacerea propriilor nevoi.

Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor) Aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat. Aplicarea în practică a acţiunilor are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete independenţa. In vederea executării unor îngrijiri potrivite fiecărui pacient, asistenta trebuie să ştie să aplice mai multe metode de acţiune care să uşureze nevoile persoanei bolnave şi să-i asigure un plus de confort şi stare de bine. Asistenta trebuie să înveţe să informeze pacientul asupra problemelor sale de sănătate, asupra tratamentului său, ori despre obiceiurile de viaţă mai puţin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale. In cursul îngrijirilor (igienă, tratament) asistenta se întreţine cu pacientul, îl ascultă, răspunde la întrebările sale, împarte cu el povara bolii şi comunică acestuia înţelegerea sa empatică. ~28~

Evaluare Evaluarea constă în a aduce o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei. Evaluarea este o condiţie absolută a calităţilor îngrijirilor. Dacă intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul lor, atunci trebuie să ştim de ce nu avem rezultatul scontat şi trebuie să ştim cum corectăm situaţia.

Evaluarea trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale. Există mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunem să evaluăm două aspecte: • rezultatul obţinut sau schimbarea observata •

satisfacerea pacientului însuşi.

Pentru a şti dacă aceste două obiective au fost atinse, asistenta va trebui ea însăşi să-şi pună nişte întrebări în legătură cu modul în care a reuşit să întreţină o relaţie cu pacientul.

3.6. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului. Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie să ştie că: o nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală. Cele 14 nevoi fundamentale sunt:  a respira ~29~

 a se alimenta şi hidrata  a elimina  a se mişca, a păstra o bună postură  a dormi, a se odihni  a se îmbrăca şi dezbrăca

 a-şi menţine temperatura corpului în limite normale  a fi curat, a-şi proteja tegumentele  a evita pericolele  a comunica  a acţiona după credinţele sale şi valorile sale  a se realiza  a se recrea  a învăţa. Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane:  o dimensiune biologică (biofiziologică)  o dimensiune psihologică  o dimensiune culturală  o dimensiune spirituală  o dimensiune sociologică

~30~

NEVOIA DE REALIZARE - realizarea personalitatii -autodepasire - creativitate

NEVOIA DE RECUNOASTERE - de iubire - de recunostinta - de stima - de recunoastere a statusului - de respect.

NEVOIA DE APARTENENTA - a apartine unui grup - de a fi recunoscut si acceptat de catre grup - de a avea cui impartasi - nevoia de putere. 1. NEVOI FIZIOLOGICE (nevoi fizice si NEVOIA DE SIGURANTA corporale elementare) nevoia de siguranta se manifesta in - a bea cazul agresiunilor externe (piererea - a manca locului de munca, schimbarea mediului, - oeasului) a se odihni – catastrofe, razboi, evenimente - sociale a comunica etc.

-

a se distra a elimina absenta durerii ~31~ anularea suferintei nevoia de aer, apa

PROCESUL DE INGRIJRE CULEGEREA DATELOR

ANALIZA DATELOR

DIAGNOSTIC EXISTENT

FORMULAREA OBIECTIVULUI DE INGRIJIRE

STABILIREA PRIORITATILOR

STABILIREA UNUI TIMP PENTRU ATINGEREA FIECARUI OBIECTIV

SELECTIONAREA INFORMATIILOR PENTRU A ADUCE PERSOANA INGRIJITA SPRE OBIECTIV

EXECUTIA INGRIJIRII (INTERVENTIEI)

EVALUAREA EFICACITATII INGRIJIRII

Comparatie intre dependenta potentiala si depenenta actuala. Obiective si timp pentru a le atinge.

NU ESTE PE CALEA DORITA

PERSOANA NU MAI ARE NEVOIE DE INGRIJIRE

ANALIZA CAUZELOR

EXTERNARE

~32~

CAPITOLUL IV PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATITA VIRALA ACUTA tip B Cazul 1

Numele: Mihailescu Prenumele: Anton Varsta: 37 ani Profesie: somer Data internarii: 17.02.2007 Diagnostic: hepatita virala acuta tip B Sectia: Boli Infectioase adulti, Spitalul Bacau INTERVIU Pe data de 17.02.2007 ora 18:00 s-a prezentat la Sectia Boli Infectioase Adulti Bacau, bolnavul Mihailescu Anton in varsta de 37 ani cu dureri epigastrice, greturi, varsaturi alimentare, astenie, inapetenta, cefalee, somnolenta, urini hipercrome, senzatie de greutate in hipocondrul drept, icter al tegumentelor si mucoaselor. Bolnavul este internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în observaţie. In urma rezultatelor investigaţiilor de laborator se confirmă diagnosticul de HVA tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină, AgHBs prezent, testele hepatice mult crescute). Din discuţiile purtate cu bolnavul, am aflat că acesta a mai fost internat în această secţie în luna decembrie în anul ce a trecut cu diagnosticul de enterocolită acută. Pe perioada spitalizării i s-a făcut tratament injectabil.

~33~

Pacientul neagă lues şi TBC în antecedente iar în familie nu are rude care să fi suferit de boli cronice sau debilizante. Modificările de ordin structural şi funcţional ale ficatului (hepatomegalia 45cm), cauzate de prezenţa virusului hepatitic B,

au determinat alterarea

necesităţii de a se alimenta şi hidrata, manifestată prin greţuri, vărsături, inapetenţă. Aceleaşi modificări au determinat apariţia durerilor abdominale intense în epigastru şi în hipocondrul drept. In urma cântăririi bolnavului se observă că are o greutate inferioară celei normale (scădere ponderată) aceasta fiind consecinţa unui temperament mai energic, a consumului de alcool, a famatului, a meselor neregulate, bolnavul fiind o fire care se consumă uşor, orice problemă afectându-l pe plan psihic, ceea ce atrage închiderea în sine din partea sa. I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare şi apoi l-am condus la salon.

~34~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI

EVALUARE

17-23.02.2007

DELEGATE Pacientul sa prezinte stare de comfort - asigur repausul fizic si psihic al

- pacientul are o stare generala

Alterarea starii generale

fizic, sa inlature sau sa-si amelioreze

pacientului

alterata

Cauza:

durerile epigastrice.

- explic acestuia ca este necesar sa

- durerile si varsaturile au cedat dupa

- procesul inflamator hepatic.

Pacientul sa aiba o stare de bine fara

stea in pat

ce i-am adiminstrat tratamentul

Manifestari:

greturi si varsaturi.

- linistesc pacientul, si-i administrez

prescris de medic

- dureri epigastrice

Pacientul sa fie echilibrat psihic.

medicatia, la indicatia medicului:

- pacientul nu mai prezinta senzatie

- greata

1. antispastice: Papaverina, Scobutil

de greata.

- varsaturi

1f

- inapetenta

2. antiemetice: Torecan 1 f

- senzatie de greutate in hipocondrul

- in functie de starea pacientului il

drept

asez in pozitie sezand, semisezand

- icter

sau decubit dorsalcu capul intr-o parte, cat mai aproape de marginea patului - linistesc pacientul din punct de vedere psihic, il ajut in timpul varsaturilor si pastrez produsul eliminat.

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI

OBIECTIVE ~35~

INTERVENTII AUTONOME SI

EVALUARE

Investigatii de laborator

Prelevare de sange pentru precizarea

DELEGATE - informez pacientul ca trebuie sa nu

Rezultatele probelor de laborator

diagnosticului.

manance nimic a 2-a zi dimineata

confirma diagnosticul de HVA tip B:

pentru a-i putea recolta probe de

TGP= 31 UI

laborator (pentru ca datele de

Tymol= 20,3 UI

laborator sa fie exacte).

AgHBs- prezent pozitiv

- asigur un climat cald, confortabil,

VSH= 10mm/h

incurajez pacientul si ii explic scopul Hb= 12,93 mg% investigatiilor. Recoltez sange, dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, pentru urmatoarele probe de laborator: TGO, TGP, AgHBs, TQ, tymol, HLG. Printr-o miscare sigura retrag acul si tamponez locul cu alcool; pentru hemostaza pacientul va tine tamponul cu alcool timp de 5-10 minute. - completez buletinul de analiza si DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI Investigatii de laborator.

OBIECTIVE

trimit produsul la laborator. INTERVENTII AUTONOME SI

EVALUARE

Prelevare de urina pentru precizarea

DELEGATE Recoltarea urinii: recoltez urina de

Examenul urinei: se evidentiaza

diagnosticului.

dimineata care este cea mai

pigmenti biliari prezentei (+++++)

~36~

concentrata- recoltarea se face in

urobilinogen ++++.

Nevoia de a bea si de a manca.

Asigurarea unui regim igien-dietetic

recipiente sterile. - informez pacientul asupra dietei pe

Pacientul a luat la cunostinta de

Alimentatie neadecvata prin deficit.

corepunzator afectiunii. Pacientul sa

care trebuie sa o urmeze

regimul alimentar ce trebuie urmat

Cauze:

fie echilibrat hidroelectrolitic si

- dieta va contine toti factorii nutritivi pentru a grabi vindecarea.

- procesul inflamator de la nivelul

nutritional. Pacientul sa elimine din

si va fi oferita in functie de toleranta

Alaturi de tratamentul medicamentos,

celulei hepatice

alimentatie alimentele interzise si sa

digestiva, de apetit, continand

dieta este un element principal care

Manifestari:

consume din cele permise in cantitati alimente care solicita cat mai putin

intervine in vindecarea bolii.

- inapetenta

adecvate intolerantei digestive.

functiile hepatice

Pacientul are apetit diminuat si a

- in prima saptamana de boala,

primit regimul alimentar

regimul alimentar este lacto-hidro-

corespunzator evolutiei si

zaharat (in prima si a doua zi dieta

stadializarii bolii.

- adinamie.

hidrica) - i se dau pacientului ceaiuri indulcite, compoturi, sucuri naturale din fructe, supe de zarzavat, lapte. In urmatoarele zile regimul alimentar va fi imbogatit cu: miere de albine, dulceturi, biscuiti, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita. - urmaresc orarul si distributia meselor; mesele vor fi dese si reduse ~37~

cantitativ; pentru stimularea apetitului se vor folosi alimente estetic prezentate, ambianta placuta in salon; din a II-a saptamana de boala voi imbogati dieta pacientului cu oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne slaba, peste slab pregatit rasol cu adaos de ulei si lamaie. Deoarece pacientul necesita un aport crescut de vitamine si pentru a nu forta apetitul, la indicatia medicului, administrez vitamina B1, B6, i.m., vitamina C si pentru refacerea celulei hepatice administrez: Liv tb 3/zi, Metaspar tb 3/zi cu o jumatate de ora inaintea DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI

OBIECTIVE

meselor principale. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE Masor zilnic temperatura pacientului

EVALUARE Pacientul este subfebril T= 37.3 0C

Nevoia de a mentine temperatura

Pacientul sa prezinte temperatura

corpului in limite normale.

corporala in limite normale. Pacientul (dimineata si seara) si notez in foaia

- in urma tratamentului cat si datorita

Cauza:

sa fie echilibrat hidroelectrolitic.

antietermicului administrat

~38~

de observatii.

- procesul inflamator hepatic.

Pacientul sa aiba o buna stare fizica

Administrez antitermice : Aspirina,

temperatura incepe sa scada spre

Manifestari:

si psihica.

Paracetamol si lichide n cantitati

limite normale.

- febra (subfebrilitate)

suficiente pentru a evita

- transpiratii.

deshidratarea. Aerisesc camera. Asigur pacientului imbracaminte lejera. Schimb lenjeria patului; mentin

Nevoia de a evita pericolele.

Pacientul sa nu devina sursa de

igiena tegumentelor. - trebuiesc respectate cu strictete

Cauza: nerespectarea regulilor de

infectie pentru persoanele din jur

toate regulile de igiena, masurile de

profilaxie a hepatitei virale.

(izolarea pacientului).

asepsie si circuitele din sectie:

Manifestari: riscul raspandirii

- se are in vedere depistarea si

1. dezinfectia veselei folosite de

infectiei.

controlarea infectiei.

bolnav prin surmenaje in cloramina 1 %2h 2. pacientul nu are voie sa primeasca vizitatorii in salon. 3. Curatirea si dezinfectia mobilierului pavimentelor. 4. Respectarea normelor de sterilizare si dezinfectie a fiecarui obiect folosit de pacient

~39~

Nu se inregistreaza raspandirea procesului infectios.

- declararea nominala a pacientului cu HVA in primele 24 h de la depistare la Directia de Sanatate Publica. - ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz de HVA - contactii vor fi investigati clinic si Nevoia de a comunica.

Pacientul sa fie echilibrat psihic;

prin probe de laborator. - transmit bolnavului notiuni despre

Cauze:

- diminuarea anxietatii prin

boala sa si despre complicatiile

insusit informatiile privitaore la boala

- necunoasterea bolii si a

informarea bolnavului despre boala

potentiale ce pot surveni

sa.

prognosticului ei

sa si prognostic.

- discut cu pacientul si il incurajez in

- neliniste in legatura cu starea sa

privinta bolii permitandu-i sa-si

Manifestari:- deprsie psihica

exprime emotiile si sentimentele sale; ii explic ca boala este infectioasa si se transmite pe cale digestiva, prin intermediul alimentelor si a obiectelor contaminate - informez pacientul asupra regimului de viata pe care trebuie sa-l urmeze pentru grabirea ~40~

Pacientul este echilibrat psihic si si-a

vindecarii lui si evitarea transmiterii infectiei - creez un climat de incredere explicandu-i pacientului ca in mare 25-29.02.2006

Combaterea durerilor epigastrice.

parte vindecarea depinde de el. - la indicatia medicului, administrez

Discomfort abdominal

Pacientul sa prezinte o stare de

pacientului, pe cale orala:

ameliorat

Cauza:

comfort fizic.

Dicarbocalm 1 tb x 3/zi

- icterul s-a diminuat.

- durere epigastrica.

Anghirol 1 tb x 3/zi

Manifestari:

Metaspar 1 tb x 3/zi

Durerea a scazut in intensitate, s-a

- usoara senzatie de greutate in hipocondrul drept - icter Nevoia de a dormi si a se odihni

Sa se asigure conditii

- discut cu pacientul despre

Climatul corespunzator a fost

Cauze:

corespunzatoare penrtu ca pacientul

importanta repausului la pat cat si

asigurat iar pacientul se poate odihni.

- oboseala

sa se poata odihni.

renuntarea,pe cat posibil, la

Manifestari:

Pacientul sa prezinta o stare buna

activitatile fizice si psihice care il

- astenie

psihica.

suprasolicita. - climat coresounzator - aerisesc salonul pentru a indeparta

Nevoia de a fi curat, ingrijit, si de a-si

Se urmareste ca pacientul sa-si

mirosurile neplacute - ajut pacientul, in functie de starea

proteja tegumentele.

asigure igiena corporala pentru a

sa generala, sa faca baie sau dus, sau

~41~

Bolnavul prezinta tegumente si mucoase icterice (icterul a scauzt in

Risul de a nu-si pastra tegumentele si

avea tegumente curate

ii efectuez toaleta pe regiuni

mucoasele curate.

- evitarea aparitei altor complicatii

- identific, impreuna cu pacientul,

(infectii cutanate)

cauzele si motivele nepreocuparii

intensitate).

pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice - constientizez pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea 29.02-03.03.2005

Asigurarea regimului dietetic

suprainfectarii - din saptamana a 3-a asigur

Nevoia de a bea si a manca

corespunzator evolutiei bolii.

pacientului un regim alimentar

Pacientul prezinta un apetit crescut.

complet cu exceptia conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rantas, grasimi prajite, condimente, alcool, Nevoia de a actiona dupa convingerile Asigurarea conditiilor pentru

legume uscate- bogate in celuloza. - facilitarea conditiilor pentru

Pacientul prezinta stare de bine fizica

proprii.

rugaciunea de dimineata si seara.

si psihica.

practicarea religiei.

Manifestari: - respectarea religiei si a convingerilor proprii.

~42~

~43~

Epicriza: Pacientul Mihailescu Anton s-a internat pe data de 17.02.2007 in sectia de boli infectioase Bacau cu greturi, varsaturi, dureri epigastrice, astenie, inapetenta, coloratie icterica, cefalee, somnolenta etc. Dupa anamneza reiese ca bolnavul a mai fost internat in aceasta sectie anul trecut in luna decembrie cu diagnosticul de nterocolita acuta. Atunci pe perioada spitalizarii a primit tratament injectabil (antibiotice). In urma imvestigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de hepatita virala acuta (TGP 310 UI, prezenta de pigmenti biliari in urina si AgHbs pozitiv). A urmat tratament timp de 3 sapatamani cu antitermice, hepatotrope, vitamine (medicatie in general pentru refacerea celulei hepatice). Pe perioada spitalizarii nu au aparut complicatii, iar bolanvul se externeaza in stare ameliorata- nu mai prezinta nici un pericol pentru cei din jur .La externare se recomanda: - dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 3 in 3 luni; - sa elimine din alimentatie conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimi prajite, condimentele, alcoolul, legume bogate in celuloza - repaus fizic si psihic pe perioada de convalescenta – 10-12 ore culcat timp de 2-3 luni - odata considerat vindecat pacientul va relua activitatea fizica dar cu un program redus de munca (cand pacientul este vindecat clinic si biologic).

Cazul 2 ~44~

NUMELE: PERIDON PRENUMELE: MARIAN VARSTA: 37 ANI PROFESIA: SOFER DATA INTERNARII: 08.04.2007 DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterigena SECTIA: boli infectioase adulti Spitalul Bacau INTERVIU: Pe data de 08.04.2007 ora 7,30 s-a prezentat la secţia de boli infecţioase adulţi Bacau, bolnavul Peridon Marian in vârstă de 32 ani, cu dureri musculoarticulare, transpiraţii, cefalee, inapetenţă, astenie, somnolenţă, sezaţie de greutate în hipocondrul drept, icter tegumentar. Bolnavul a fost internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în observaţie. Suspiciunea diagnosticului a fost confirmată de rezultatele analizelor medicale recoltate la internarea bolnavului în această secţie (prezenţa pigmenţilor biliari în urină, testele de disproteinemie alterate, transaminazele mult crescute). In urma primirii rezultatului AgHBs, care este pozitiv, se pune diagnosticul definitiv de hepatită virală acută de tip B. Pacientul neagă să fi avut în antecedente lues, TBC, diabet şi alte boli cardiovasculare. Din discuţiile cu bolnavul reiese că acesta a consumat cu câteva zile în urmă conserve şi bere cumpărate de la un chioşc din apropierea blocului. După 2-3 zile au început să apară semnele de debut ale bolii. Pacientul mi-a relatat că acum 2 luni, mama lui a avut HVA de tip B.

Bolnavul afirmă că de o săptămână prezintă: dureri articulare, transpiraţii, ~45~

cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile prezintă urini hipercrome, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare. La internare s-au măsurat funcţiile vitale şi vegetative: - temperatura 37,6 °C (subfebrilitate) - puls 88 p/min (puls aritmie cu rare aritmii cu amplitudini egale) - respiraţia 16 r/min (respiraţii ample) - TA = 120/65 mmHg - greutate 66 kg I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare (hainele bolnavului au fost puse într-un sac şi duse în camera de depozitare a acestora) şi apoi îmbrăcat în pijamale de spital, bolnavul este condus la salon.

~46~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI

EVALUARE

DELEGATE asigur repaus fizic si psihic al Pacientul are stare generala alterata.

08-15.04.2007

Pacientul sa prezinte stare de confort -

Alterearea starii generale.

fizic, sa se amelioreze durerile bolnavului

Cauza:

musculo-articulare.

-

Pacientul sa fie echilibrat psihic.

necesar sa stea in repaus la pat de medic durerile musculo-articulare

-

procesul inflamator hepatic.

explic

- in urma repausului la pat urmat de acestuia

ca

este bolnav cat si a tratamentului prescris

Manifestari:

majoritatea timpului dar mai ales au scazut in intensitate.

-

dureri musculo-articulare

postprandial.

-

astenie

-

-

cefalee

administrez

-

senzatie

de

greutate

in

durerii

hipocondrul drept icter Investigatii de laborator.

la

indicatia

medicului,

pentru

combaterea

antialgice

usoare:

Algocalmin. Prelevarea de sange pentru precizarea diagnosticului.

pregatesc

pacientul

pentru In urma explorarilor de laborator se

recoltarea probelor de laborator. -

asigur

un

climat

comfirma diagnosticul de HVA de tip cald, B icterigena

comfortabil, incurajez pacientul si ii TGP= 110 UI explic scopul investigatiilor -

recoltez sange, dimineata, pe VSH= 10 mm/h

nemancate, prin punctie venoasa ~47~

Tymol= 12,4 UI

pentru

urmatoarele

probe

de

laborator: TGO, TGP, VSH, Timp Quick, Investigatii de laborator

Prelevarea

de

AgHbs,

tymol,

hemoleucograma. pentru Recoltez urina (prima emisie de - pigmenti biliari prezenti: ++++

urina

justificarea diagnosticului de HVA.

dimineata, la mijlocul jetului) pentru - sediment urinar – leucocite urmatoarele probe de laborator:

- urobilinogen +++

- examen de urina, sediment urinar, urobilinogen. pacientul sa fie echilibrat informez

Nevoia de a bea si de a manca.

-

Cauze:

hidroelectrolitic si nutritional

-

procesul inflamator al celulei -

pacientul

asupra -

dietei pe care trebuie sa o urmeze

asigurarea unui regim igieno- -

pacientul este constient de

regimul alimentar pe care trebuie sa-l

dieta va contine toti factorii urmeze atat pe perioada bolii cat si

hepatice.

dietetic corespunzator afectiunii;

Manifestari:

-

-

inapetenta

asupra regimului alimentar pe care continand alimente care solicita cat principalul principiu de tratament al

-

adinamie.

trebuie sa-l urmeze -

pacientul

va

fi

nutritivi si va fi oferita in functie de dupa vindecarea clinica

informat toleranta

digestiva,

de

apetit, -

mai putin functiile hepatice

se urmareste pacientul sa -

regimul

alimentar

este

HVA tip B

regimul alimentar de baza in -

pacientul

elimine din alimentatie alimentele HVA este constituit din glucide usor diminuat

si

a

are

un

primit

apetit regimul

interzise si sa consume din cele digerabile, cu proteine si vitamine alimentar comform stadializarii bolii. permise

in

canitati

tolerantei gastrice.

adecvate suficiente si o cantitate moderata de grasimi in functie de evolutia bolii -

~48~

in prima saptamana de boala,

regimul alimentar este hidro-lactozaharat: ceaiuri indulcite, compoturi, sucuri naturale din fructe, supe de zarzavat, lapte, miere de albine, dulceturi, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita -

mesele vor fi dese si reduse

cantitativ -

la

indicatia

medicului,

administrez vitamine din complex „B” si vitamina C 200 (B1, B6 – 1 f/zi i.m.; Vit. C200 3 tb/zi) -

pentru

regenerarea

celulei

hepatice aministrez: Liv tablete 3/zi Metaspar tb 3/zi, cu o jumatate de ora innaintea meselor. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Cauze:

pacientul

temperatura

sa

corporala

aiba in

o -

masor temperatura seara si -

limite dimineata si o notez in foaia de -

normale

observatie

(36-37 0C)

-

~49~

la

indicatia

medicului,

Temperatra a scazut. Pacientul este afebril.

-

procesul inflamator hepatic

Manifestari:

-

pacientul

sa

fie

echilibrat administrez antitermice: Aspirina,

hidroelectrolitic

Paracetamol.

-

subfebrilitate 37,6 0C

- pacientul sa aiba o buna stare fizica -

-

transpiratie

si psihica.

adminstrez lichide in cantitati

suficiente

pentru

a

evida

deshidratarea -

cantitatea

de

lichide

administrata va fi in functie de foaia de temperatura; astfel, pentru fiecare grad de temperatura in plus fata de valorile normale, se va adauga inca 500 ml lichide pe langa 1,5-2 l (cantitate ce trebuie consumata zilnic de un om)

-

Cauza:

psihic

bolii -

necunoasterea prognosticului -

aerisesc camera

-

asigur imbracaminte lejera

pentru pacient. pacientul sa fie echilibrat schimb lenjeria pacinetului

Nevoia de a comunica. -

-

-

diminuarea

anxietatii

neliniste in legatura cu starea sa si prognosticul ei

sa

mentin igiena tegumentelor - pacientul este echilibrat psihic si si-

prin pacientului

informarea bolnavului despre boala despre

a insusit informatiile privitoare la

transmit bolnavului notiuni boala, regimul de viata si alimentar. boala

complicatiile ~50~

Pacientul are o stare de mai bine.

sa

si

potentiale

despre ce

pot

surveni Manifestari: -

depresie

psihica

(neliniste,

discut

cu

pacientul

incurajandu-l in privinta evolutiei

ingrijorare)

bolii si ii permit sa-si exprime emotiile si sentimentele sale -

informez

pacientul

despre

regimul de viata si alimentar pe care trebuie sa-l urmeze pentru grabirea vindecarii lui si evitarea transmiterii infectiei -

creez un climat de incredere

empatica -

ii explic ca este o boala

infectioasa care se transmite pe cale digestiva prin intermediul alimentelor si obiectelor contaminate. Pacientul sa nu devina sursa Urmaresc respectarea tuturor -

Nevoia de evita pericolele

-

Cauza:

de infectie pentru persoanele din jur.

-

nerespectarea

regulilor

profilaxie a hepatitei virale.

de -

-

inregistreaza

-

Pacientul a luat la cunostinta

Dezinfectia veselei folosite de masurile ce trebuiesc respectate

Manifesteri:

de

Riscul raspandirii infectiei.

cloramina 1% timp de 2 h ~51~

se

masurilor de asepsie, a regulilor de raspandirea procesului infectios

Se are in vedere depistarea, igiena si circuitele din sectie:

izolarea si controlarea infectiei.

Nu

bolnav

prin

sumerjare

in pentru a impiedica raspandirea bolii.

Informez pacientul ca nu are

-

voie sa primeasca vizitatorii in salon -

Se va dezonfecta si curata

mobilerul, pavimentele -

Se vor respecta normele de

sterilizare

si

dezinfectie

pentru

fiecare material folosit de pacienti -

Declararea

nominala

a

bolnavului cu HVA in primele 25 h de la depistare la Directia de Sanatate Publica -

Contactii vor fi investigati

clinic si prin teste de laborator Nevoia de a fi curat, ingrijit.

-

epidemiologica

a

fiecarui caz de HVA Se urmareste ca pacientul sa- Ajut pacientul sa-si efectueze -

Riscul de a nu-si pastra tegumentele si asigure igiena corporaal si mucoasele curate.

Ancheta

toaleta pe regiuni, sau sa-si faca baie ca intensitate)

Pacientul sa-si redobandeasca sau dus, in functie de starea sa -

stima de sine

generala de

Observ si notez zilnic in foaia observatii

Pacientul prezinta tegumente

curate evolutia

coloratiei

icterice a tegumentelor si mucoaselor ~52~

Icterul s-a diminuat (a scazut

Nu au aparut infectii cutanate.

-

Identific,

pacientul,

impreuna

cauzele

si

cu

motivele

nepreocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirii igienice -

Constientizez

pacientul

in

legatura cu importanta mentinerii curate asigure

pentru

prevenirea imbolnavirilor. conditii Discut cu pacientul despre -

-

Cauze:

corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat, cat si asigurat iar pacientul se poate odihni. oboseala

se

tegumentelor

Nevoia de a dormi si a se odihni. -

sa

a

sa poata reusi sa se odihneasca

Manifestari:

-

- astenie

stare psihica.

renuntarea,

cat

posibil,

la

pacientul sa prezinte o buna activitatile fizice si psihice care il suprasolicita. -

Aerisesc

salonul

pentru

indepartarea mirosurilor neplacute. Pacientul sa prezinte stare de Asigur repaus fizic al -

16-21.05.2007

-

Discomfort abdominal.

comfort fizic si sa inlature sau sa pacientului

Cauze:

diminue durerile epigastrice

-procesul inflamator hepatic

-

Manifestari:

generala.

-

pe

Climatul corespunzator a fost

Sa

usoara jena in epigastru si in

se

amelioreze

-

La

in urma medicatiei administrate. indicatia

starea administrez: Algocalmin tb 1/zi Anghirol tb 3/zi

hipocondrul drept ~53~

Starea generala s-a ameliorat

medicului

inapetenta. Nevoia de a bea si de a manca.

-

Alimentatie adecvata.

alimentar

Asigurarea

unui

corespunzator

regim -

Din a 3-a saptamana de boala, -

Pacientul

prezinta

apetit

evolutiei dieta bolnavului s-a imbogatit cu oua crescut

bolii.

moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, -

Bolnavul a primit regimul

carne slaba (pui, vitel, vaca) sau corespunzator starii in care se afla. peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie, soteuri de legume. -

Pentru imbogatirea aportului

de vitamine, se vor administra, la indicatia medicului: Vit B1, B6, B12 i.m., vit C200 - medicatia pentru regenerarea celulei hepatice: Liv 3 dj/zi Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Pacientul

sa

Metaspar 3 dj/zi. efectueze Ajut pacientul

sa

faca -

Pacientul evita sedentarismul;

exercitii fizice usoare, sa evite plimbari scurte si exercitii fizice are o circulatie si mobilitate buna

Riscul sedentarismului, al imobilitatii aparitia complicatiilor articulare.

usoare

articulare si alterarii circulatiei.

-

-

Nu au aparut complicatii

Urmaresc valorile functiilor AV= 72 b/min

vitale si le notez in foaia de TA= 130/80 mmHg observatie.

T= 36,8 0C R= 17 r/min.

~54~

Pacientul prezinta stare de bine fizica Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.

Asigurarea conditiilor pentru -

a practica religia.

Manifestari: -

respectarea

religiei

si

a

convingerilor proprii.

~55~

si psihica. Facilitarea conditiilor pentru -

rugaciunea de seara si dimineata.

Epicriza: Pacientul Peridon Marian in varsta de 37 de ani a fost internat pe data de 08.04.2007 în secţia de boli infecţioase Bacau cu dureri muscuio-articulare, transpiraţii, cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile, înainte de spitalizare, prezintă urini colurice, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare, senzaţie de greutate în hipocondrul drept. In urma consultului de specialitate şi a investigaţiilor şi probelor de laborator se pune diagnosticul de hepatită virală acută de tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină, urobilinogenul intens pozitiv, testele de citoliza hepatică alterate, antigenul HBs pozitiv). Bolnavul a primit tratament cu antialgice uşoare, antispastice, antiemetice, medicaţie pentru refacerea celulei hepatice (hepatotrope), vitamine. Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar probele de laborator sunt în limite normale. Pacientul se externează după 2 săptămâni de spitalizare. La externare se recomandă: - evitarea efortului fizic şi intelectual - în perioada de convalescenţă (2-3 luni) - odihnă 10-12 ore pe zi -

eliminarea din alimentaţie a conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rântaş,

grăsimi prăjite, ciocolată, cafea, alcool, legume bogate în celuloză -

dietă strictă bogată în brânzeturi proaspete, lapte, carne slabă (de vită, pasăre)

pregătită rasol sau grătar, ochiuri în apă, supe de zarzavat cu adaos în cantitate mică de ulei, dulciuri, miere de albine - dispensarizare timp de 2 ani din 3 în 3 luni -

odată considerat vindecat clinic şi biologic pacientul va relua activitatea fizică

dar cu un program redus de muncă

~56~

Cazul 3 NUMELE: STEFANESCU PRENUMELE: BOGDAN VARSTA: 10 ani Centrul de plasament „Pinochio” DATA INTERNARII: 07.05.2007 DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterogena. SECTIA: boli infectioase copii, Spitalul Bacau

Interviu: Pe data de 07.05.2007 ora 14,30 a fost adus la secţia contagioase copii Colentina, copilul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, cu: dureri epigastrice, subfebrilitate, somnolenţă, scaune diareice, adenopatii, urini hipercrome, inapetenţă şi splenomegalie. Bolnavul provine din Centrul de plasament „Pinochio” unde a fost lăsat de la vârsta de 2 luni de către mama sa. Din discuţia cu vizitatorii copilului de la Centru am aflat că în ultimul timp mai mulţi copii din acea instituţie au făcut HVA de tip B. Toţi aceştia au fost spitalizaţi în secţia de boli infecţioase copii. Nedispensanzarea corectă a acestor copii după externare a determinat şi îmbolnăvirea acestuia din urmă. La apariţia bolii au contribuit şi condiţiile neigienice de viaţă. La cabinetul medical al Centrului i s-au tăcut consultaţiile de specialitate şi i s-au determinat pigmenţii biliari din urină care sunt intens pozitiv. Bolnavul a fost trimis la spital pentru internare şi tratament.

~57~

La internare i-am măsurat funcţiile vitale şi vegetative: -temperatura 37,8 °C - pulsul 130 b/min -

respiraţia

22

r/min

-TA 100/65 mmHg - greutate 30 kg - înălţime 0,80 m Copilul Ionel Vasilescu a avut toate bolile copilăriei. In ultimul timp nu a fost internat în nici o secţie din spital. I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare: - hainele copilului au fost puse într-un sac şi duse în boxa cu haine -

i s-a făcut toaleta pe regiuni

-

i s-a dat pijama de spital şi a fost condus la salon.

~58~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI

EVALUARE

8-13.05.2007

DELEGATE Pacientul sa prezinte satre de comfort Asigur repaus fizic si psihic total al Pacient cu stare generala alterata.

Alterarea starii generale.

fizic si sa-si amelioreze durerile pacientului.

Cauza:

epigatsrice.

-

procesul inflamator hepatic.

In urma repausului la pat cat si a

Explic acestuia ca trebuie sa stea tratamentului administrat durerea s-a

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in linistit in pat cat mai mult posibil dar ameliorat.

Manifestari:

limite fiziologice.

mai ales dupa luarea mesei.

-

dureri epigastrice

Pacientul sa aiba tegumentele si Administrez medicatia prescrisa de

-

adenopatii

mucoasele perianale curate, integre. medic:

-

scaune diareice

Pacientul sa elimine produsii rezultati Antispastica: Papaverina fiole 1 i.m.

-

somnolenta

in urma metabolismului, in limite Antispastica: Algocalmin fiole 1 i.m.

-

splenomegalie

normale (1-2 scaune pe zi).

Pregatesc pacientul pentru examinari endoscopice. Asigur alimentatie hidrica, in primele 24 ore (ceai neindulcit de menta, morcovi, zeama de orez) apoi, treptat, introduc in alimentatie mici cantitati de carne slaba, fiarta, branza de vaci, paine prajita. Curat su usuc regiunea anala, dupa fiecare

scaun,

aplic

creme

protectoare, fac toaleta anusului de ~59~

mai multe ori pe zi, dezinfectez cu acid boric 2-3 %. La indicatia medicului administrez un antidiareic: Furazolidon tablete 1 mojarat si amestecat cu putin ceai de Investigatii de laborator

Recolatare

de

sange

precizarea diagnosticului.

menta. pentru Pregatesc pacientul pentru explorarile In urma rezultatelor analizelor de functionale necesare.

laborator se comfirma diagnosticul de

Rog o colega sa tina pacientul pentru HVA tip B icterigena: a recolta urmatoarele probe de TGP= 34 UI laborator: TGP, TGO, tymol, sulfat Tymol= 13,9 UI de

Zn,

AgHbs.

bilirubina,

timp

Quick, ZnSO4= 6,5 USH Bilirubina: -

totala 1,8 mg%

-

indirecta= 1,6 mg%

-

directa= 2,25 mg%

TQ= 100% Investigatii de laborator.

AgHbs pozitiv. Prelevare de urina pentru precizarea - recoltez o cantitate de 100-150 ml Examen de urina: diagnosticului.

din urina de dimineata, din mijlocul -

pigmenti biliari +++

Nevoia de a bea si a manca.

jetului, in recipientul special. urobilinogen +++ Asigurarea unui regim igieno-dietetic Dieta bolnavului cu HVA va contine Pacientul primeste regimul alimentar

Alimentatie indecvata prin deficit.

corespunzator afectiunii.

Cauze:

Pacientul sa fie echilbrat hidro- functie de toleranta digestiva sau de afla. ~60~

toti factorii nutritivi si va fi oferita in corespunzator stadiului in care se

-

procesul inflamator de la electrolitic si nutritional. sa

continand

alimente

care Prezinta apetit normal.

nivelul celulei hepatice

Pacientul

Manifestari:

interzise si sa consume alimente In prima saptamana de boala, regimul

- inapetenta.

permise,

in

elimine

apetit

cantitati

alimentele solicita mai putin functiile hepatice. adecvate alimentar este hidro-lacto-zaharat (in

tolerantei sale digestive.

prima si a doua zi dieta hidrica)paine

prajita,branza

dulceturi

pana

la

proaspata, normalizarea

tranzitului intestinal. Apoi vor fi introduse in alimentatie compoturi, sucuri de fructe, supe cu legume cu paste fainoase, miere de albine, bicuiti, iaurt. Nevoia de a mentine temperatura Pacientul sa prezinte temperatura - mentin igiena riguroasa a plicilor si Nu

se

inregistreaza

corpului in limite normale.

corpului in limite normale

interdigital; pe cei care transpira pe procesului infectios.

Cauze:

(36-37 0C).

plante ii invat sa poarte sosete de

-

procesul inflamator hepatic.

Manifestari: -

subfebrilitate

-

transpiratii reci

-

sete intensa.

raspandirea

Pacientul sa aiba o stare de bine si bumbac care absorb foarte bine comfort fizic.

transpiratia.

Nevoia de a evita pericolele.

Pacientul sa nu devina sursa de - trebuiesc respectate cu strictete Copilul are tegumente si mucoase

Cauza:

infectie penrtu persoanele din jur. ~61~

toate masurile de asepsie, regulile de curate.

-

nerespectarea

regulilor

profilaxie a hepatitei virale.

de Se are in vedere depistarea, izolarea igiena si circuitele din sectie: si controlarea infectiei.

-

curatirea

Manifestari:

mobilierului,

- riscul rapandirii infectiei.

pardoselilor

si

dezinfectarea pavimentelor,

- dezinfectia veselei folosite de bolnav - interzic copilului sa faca vizite in celelalte

saloane

(chiar

il

supraveghez pe acesta) - respectarea normelor de sterilizare si dezinfectie a fiecarui obiect folosit de pacient - declararea nominala a pacientilor cu HVA in primele 24 h de la depistare la Durectia de Sanatate Publica -

ancheta

epidemiologica

este

obligatorie pentru fiecare caz de HVA - contactii voro fi investigati clinic si prin probe de laborator. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a Ajutarea pacientului in a-si mentine - copilul este ajutat sa-si efectueze Pacientul este echilibrat psihic si a proteja mucoasele si tegumentele.

igiena corporala;

toaleta (dus sau baie cel putin o data receptat informatiile provitoare la

14-19.05.2007

- evitarea aparitiei altor infectii. Pacientul sa fie echilibrat psihic;

pe saptamana). boala sa. - transmit bolnavului notiuni despre

~62~

Nevoia de a comunica.

-

Cauza:

informarea pacientului despre boala ce pot surveni

-

necunoasterea

bolii

si

diminuarea

anxietatii

prin afectiunea sa si despre complicatiile

a sa si prognostic.

- discut cu pacientul si il incurajez in

prognosticului ei

privinta evolutiei favorabile; ii explic

Manifestari:

ca boala este infectioasa si se

-

depresie psihica

transmite pe cale digestiva, prin

-

neliniste in legatura cu starea

intermediul

sa

alimentelor

si

a

obiectelor contaminate - informez pacientul asupra regimului de viata pe care va trebui sa-l urmeze pentru a evita complicatiile si a grabi vindecarea - creez un climat de incerdere. La indicatia medicului, administrez Durerea a scazut ca intensitate, s-a

Discomfort abdominal.

Combaterea durerilor epigastrice.

Cauza:

Pacientul sa prezinte o stare de pacientului, pe cale orala:

ameliorat.

comfort fizic.

- icterul s-a diminuat.

-

durere epigastrica

Anghirol tb1X 3/zi

Manifestari: -

Metaspar tb 1 X 3/zi

usoara senzatie de greutate in

hipocondrul drept; icter. Nevoia de a dormi si a se odihni.

Sa

Cauze:

corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat

-

oboseala.

se

asigure

sa se poata odihni.

conditii -

Manifestari:

Pacientul sa prezinte o stare psihica -

-

buna.

astenie.

~63~

discut cu pacintul despre -

climatul corespunzator a fost

asigurat iar pacientul se poate odihni

creez un climat corespunzator -

pacientul

aerisesc salonul pentru a recreere

indeparta mirosurile neplacute

are

conditii

de

Apatie

datorita

deficitului

in Se vor gasi mijloace de distractie si -

diversificarea activitatilor recreative.

recreere pentru pacient.

asigur o atmosfera agreabila

in salon -

ii

dau

pacientului

carti,

jucarii, pentru a-si petrece timpul cat mai comod posibil, pentru a fi preocupat. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si Se urmareste ca pacientul sa-si ajut pacientul, in functie de - pacientul prezinta tegumente si proteja tegumentele.

asigure igiena corporala pentru a se starea sa generala sa faca baie sau mucoase icterice (icterul a scazut in preveni

complicatiile

cutanate).

(infectii dus -

intensitate). constientizez

pacientul

in

legatura cu importanta mentinerii curate Nevoia de a bea si de a manca.

Asigurarea

regimului

Alimentatie adecvata.

corespunzator evolutiei bolii.

a

tegumentelor,

pentru

prevenirea suprainfectarii. dietetic Din saptamana a III-a pacientului

un

regim

asigur - pacientul prezinta apetit crescut.

alimentar

cmplex, exceptie facand conservele, mezelurile, grasimile

sosurile prajite,

cu

rantas,

condimentele,

legumele uscate, de care va trebui sa se fereasca toata viata.

~64~

Epicriza Bolnavul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, s-a internat pe data de 07.05.2007 în secţia boli infecţioase copii Bacau cu: dureri epigastrice, subfebrilitate, somnolenţă, scaune diareice, adenopatie, splenomegalie, urini hipercrome. In urma investigaţiilor de laborator s-a pus diagnosticul de HVA tip B (transaminazele mult crescute, testele de disproteinemie alterate, pigmenţi biliari prezenţi în urină, uroblinogen pozitiv). A urmat tratament timp de 10 zile în spital cu antispastice, antialgice, antitermice, medicaţie hepatolropă: vitamine, Liv, Metaspar (pentru refacerea celulei hepatice). Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar bolnavul se externează în stare ameliorată - nu mai prezintă nici un pericol pentru cei din jur (probele de citoliză sunt normale). La externare se recomandă: - dispensarizare cel puţin 2 ani din 3 în 3 luni -

respectarea în continuare a regimului alimentar; se vor elimina din alimentaţie

conservele,

mezelurile,

sosurile

cu

rântaş,

grăsimi

prăjite,

condimentele,

alcoolul, legumele bogate în celuloză (regim cel puţin 6 luni) -

repaus fizic şi psihic pe perioada de convalescenţă 10-12h de somn/zi

timp de 2-3 luni. Data externării: 18.05.2007

4.4 Fisa tehnologica Administrarea intra-venoasa a solutiei de Glucoza 5%, 500ml in perfuzie, pacientei ………….. cu diagnosticul de …………… SCOP – explorator ; – terapeutic. ~65~

MATERIALE NECESARE :

-

stativ , garou; perfuzor steril ; tava medicala; solutie de Glucoza 5%; alcool medicinal ; vata, foarfeca, leucoplast.

ETAPE DE EXECUTIE

1.pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 2.pregatirea fizica si psihica

3.efectuarea tehnicii

TIMPI DE EXECUTIE

1.1 se aseaza materialele enume- . rate pe tava medicala; 1.2 se transporta in apropierea bolnavei 2.1 se anunta bolnava si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii; 2.2 se asaza bolnava in decubit dorsal cu bratul in extensie. 3.1 asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, apoi se dezinfecteaza cu alcool medicinal ; 3.2 se evalueaza calitatea venelor;

MOTIVAREA GESTURILOR

- pentru folosirea judicioasa a timpului

- este necesara colaborarea cu pacienta; - pentru reusita tehnicii

- norme obligatorii de respectare a asepsiei si antisepsiei ; - pentru abordarea unei vene bune ;

- pentru prevenirea 3.3 se efectueaza punctia administrarii venoasa; parave-noase ; 3.4 se verifica pozitia acului in - creaza siguranta. vena pentru aspirare ; 3.5 se fixeaza acul cu benzi de leucoplast

~66~

ETAPE DE EXECUTIE

TIMPI DE EXECUTIE

MOTIVAREA GESTURILOR

4.supravegherea 4.1 se atentioneaza bolnava sa - exista posibilitatea bolnavei nu ca acul sa iasa din miste mana ; vena ; - se previne 4.2 se intrerupe perfuzia embolia gazoasa ; inainte de golirea completa a flaco- - previne durerea. nului ; 4.3 se scoate acul din vena printro miscare rapida si sigura ; 4.4 se comprima locul injectarii cu un tampon. 5.reorganizarea 5.1 se strang materialele - norme de locului de munca folosite protectia muncii. si se arunca la cos ; 5.2 se noteaza efectuarea perfuziei in foaia de observatie ; 5.3 asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun.

Capitolul v 5.1Motto ~67~

“In orice lucru, daca natura nu ajuta putin, e greu ca stiinta si silinta sa faca vreun progres” (Montaigne)

5.2 Motivatia lucrarii MOTIVAŢIE Istoria arată că medicina îşi are originea nu în speculaţii fiziologice sau în anumite cunoştinţe teoretice, ci în instinctul de conservare al individului şi tendinţa de ajutor reciproc în cazuri de accidente sau boli, tendinţa izvorâtă din viaţa în comun. Complicaţiile deosebite şi complexitatea bolii m-au determinat a alege această temă. ~68~

Totodată decesul unui amic, din cauza hepatitei B, a fost un motiv în plus şi întemeiat pentru a aprofunda această temă.

BIBLIOGRAFIE

1. Curs de anatomie Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti

2. Fiziologie Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977

3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983

4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chirueditura CISON

5.

Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca

6. Manual de nursing Prof. Dr. Crin Marcean Elena Ciofu- editura “Fundeni” ~69~

7. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale Lucretia Titirca- editura Viata medicala romaneasca

8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca

9. Urgente medico-chirurgicale Lucretia Titirca- editura medicala.

~70~