Ingrijirea Pacientului Cu Astm Bronsic - Licenta [PDF]

Zitiervorschau

C U PR I NS

MOTIVAŢIA LUCRĂRII ...............................................................................................

3

CAP. I. PARTE GENERALĂ ........................................................................................

4

1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR .....4 4 1.1. Plămânii ................................................................................................................44 2. ASTMUL BRONŞIC ........................................................................................................77 2.1. Definiţie ...............................................................................................................77 2.2. Epidemiologie .......................................................................................................77 2.3. Etiologie................................................................................................................88 2.4. Factorii care provoacă accesele astmatice.............................................................88 2.5. Fiziopatologie ........................................................................................................10 10 2.6. Alergia .................................................................................................................11. 11 2.7. Tulburările funcţiei pulmonare .............................................................................12 12 2.8. Tabloul clinic ........................................................................................................13 13 2.9. Explorări de laborator ..........................................................................................13 13 2.10. Diagnosticul pozitiv ...........................................................................................15 15 2.11. Diagnosticul diferenţial ......................................................................................15 15 2.12. Diagnosticul unei alergii .....................................................................................16 16 2.13. Evoluţia ...............................................................................................................16 16 2.14. Complicaţii ..........................................................................................................16 16 2.15. Prognostic ...........................................................................................................17 17 2.16. Tratament ...........................................................................................................17 17 2.17. Recuperarea .........................................................................................................22 22 3. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIRILE GENERALE ALE BOLNAVILOR CU AFECŢIUNI PULMONARE..........................................................

22

CAP. II. PARTEA SPECIALĂ……………………………………………………….....

25

INCIDENŢA ASTMULUI BRONŞIC 26

ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ

ÎNTRE ANII 2010 – 2012 .................................................................................................... 26 31 STUDIU PE CAZURI CLINICE .................................................................................... ..1 31 Plan de îngrijire – Cazul I ........................................................................................... 45 Plan de îngrijire – Cazul II ......................................................................................... 61 Plan de îngrijire – Cazul III ......................................................................................... 75 CONCLUZII .........................................................................................................................75 77 BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ ........................................................................................77

2

MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Ceea ce m-a determinat sǎ imi aleg aceastǎ temǎ a fost faptul cǎ am întâlnit la un numǎr foarte mare de persoanecu aceastǎ boalǎ. Aceastǎ afecțiune respiratorie este frecventǎ atât la copii, tineri, cât și la persoanele în vârstǎ. Scopul acestei lucrǎri este de a evidenția activitatea asistentei medicale privind profilaxia, tratamentul autonom și delegat al acestei boli. Dorința de cunoaștere în profunzime a întregului complex de simptome și a etiologiei bolii a fost determinată de faptul că în familie am avut o persoană cu manifestări ale acestei bolii, ținând cont că astmul este o boală și cu teren genetic transmisibil. Doresc ca pregătirea mea teoretică și practică să-mi confere posibilitatea de a depista dacă apare și la alți membrii ai familiei în scopul aplicării corecte a tratamentului. La o persoanǎ sǎnǎtoasǎ actul de a respira nu impune un efort, dar pentru cel bolnav de astm bronșic devine un handicap În îngrijirea pacientului alinarea suferinței este importantǎ nu numai din punct de vedere fizic, dar și psihic. Voi putea sǎ îngrijesc cu mai multǎ competențǎ, înțelegere și respect pe cei bolnavi de astm bronșic, cunoscand mai multe despre aceastǎ boalǎ.

3

CAP. I. PARTE GENERALĂ Astmul bronșic (AB) este una dintre cele mai răspândite și mai importante afecțiuni respiratorii. El este definit ca o boală a căilor respiratorii caracterizată prin creșterea reactivității traheobronșice la diferiți stimuli și manifestată fiziopatologic prin îngustarea difuză a căilor aeriene, care cedează spontan sau prin tratament. Obstrucția respiratorie reversibilă din astm se însoțește de accese de dispnee, tuse și wheezing. În ultimii ani pe baza corelării datelor clasice, cu cele obținute din biopsia bronșică și studiul lavajului bronhoaveolar, s-a impus ideea că astmul este o boala inflamatorie cronică „o bronșita eozinofilică descuamativă”. În 1992 o reuniune internațională de experți (Internațional Consensus Report – Bethesda) a modificat substanțial definiția astmului bronșic și a recomandat-o ca definiție de lucru. Definiția de la Bethesda are următoarea formulare: „Astmul este o dezordine inflamatorie cronică a căilor aeriene la care participă multiple celule printre care mastocitele și eozinofilele. La persoanele susceptibile, această inflamație produce simptome care sunt de obicei asociate cu obstrucție difuză, dar variabilă, a căilor aeriene, adesea reversibilă spontan sau prin tratament și determină o creștere a reactivității căilor aeriene la o varietate de stimuli”. 1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR 1.1. PLĂMÂNII Plămânii reprezintă organele în care se realizează schimbul de gaze: O2 și CO2. Sunt în număr de doi, drept și stâng, fiind așezați în cavitatea toracică, de o parte și de alta a mediastinului în cele două cavități pleurale. Greutatea plămânilor reprezintă a 50-a parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng. Capacitatea plămânului, adică volumul de aer pe care îl conține, este de aproximativ 4500-5000 cmc. Culoarea plămânilor variază cu vârsta și cu substanțele care sunt inhalate, (la fumători și la cei care lucrează în medii cu pulberi, au o culoare cenușiu-negricioasă; în timp ce la copii este roz). Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragm. Configurația externă Plămânul: 4

- drept este format din trei lobi: superior, mijlociu, inferior. - stâng este format din doi lobi: superior și inferior. Lobii sunt delimitați de niște șanțuri adânci = scizuri, în care pătrunde pleura viscerală. Fiecărui plămân i se descriu: - două fețe -» costală, în raport direct cu peretele toracic; -» mediastinală, la nivelul căruia se află hilul pulmonar; - trei margini: anterioară, posterioară și inferioară; - o bază sau față diafragmatică în raport cu diafragmul și prin el cu lobul hepatic drept în dreapta și fundul stomacului în stânga; - vârful este porțiunea situată deasupra coastei II. Are forma rotunjită, vine în raport cu coastele I și II; corespunde regiunii de la baza gâtului. Structura plămânului Plămânii sunt alcătuiți dintr-un sistem de canale, rezultat din ramificarea bronhiei principale = arborele bronșic, și un sistem de saci, în care se termină arborele bronșic = lobuli pulmonari. Arborele bronșic: totalitatea ramificațiilor intrapulmonare ale bronhiei principale: bronhie principală -» bronhii lobare (3 pentru plămânul drept și 2 pentru cel stâng) -» bronhii segmentare (câte 10 pentru fiecare plămân; câte una pentru fiecare segment pulmonar) -» bronhii interlobulare -» bronhiole terminale -» bronhiole respiratorii -» canale alveolare. Bronhiile intrapulmonare au formă cilindrică, regulate. Peretele lor este format dintr-o tunică: - fibrocartilaginoasă, sub formă de inel incomplet; - musculară (muschii netezi bronșici) - mucoasa: este formată dintr-un epiteliu pluristratificat, ciliat (a căror mișcare este îndreptată spre căile aeriene superioare) și numeroase glande. Bronhiolele respiratorii și terminale sunt lipite de inelul cartilaginos, dar prezintă un strat muscular foarte dezvoltat, care intervine activ în modificarea lumenului bronhiolelor și astfel în reglarea circulației aerului în căile pulmonare. Arborele bronșic poate prezenta dilatații patologiece sub formă de saci, în care se strâng secreții de puroi = bronșiectazii. Lobulul pulmonar (continuă ultimele ramificații ale arborelui bronșic). Reprezintă unitatea morfologică și funcțională a plămânului, la nivelul căruia se face schimbul de gaze. Are forma unei piramide cu baza spre exteriorul plămânului și vărful spre bronhiola respiratorie. 5

Lobulul pulmonar este constituit din: bronhiola respiratorie -» canale alveolare -» alveole pulmonare -» împreună cu vase de sânge limfatice, fibre motorii nervoase și senzitive. Alveola pulmonară – peretele alveolar este format dintr-un epiteliu, sub care se găsește o bogată rețea capilară care provine din ramificațiile arterei pulmonare ( ce aduc sânge venos din ventriculul drept). Epiteliul alveolar formează cu epiteliul capilarelor alveolare, o structură funcțională comună = membrane alveocapilară. La nivelul acesteia au loc schimburile gazoase prin difuziune, între aerul din alveole, a cărui compoziție este menținută constantă prin ventilație pulmonară și sânge. Suprafața epiteliului alveolar este acoperită cu o lamă fină de lichid = surfactant Distrugerea pereților alveolari = emfizem. Mai mulți lobuli se grupează în unități morfologice și funcționale mai mari = segmente pulmonare. Segmentul pulmonar este unitatea morfologică și funcțională, caracterizată prin teritoriu anatomic cu limite precise, cu pediculi bronhovasculari proprii și aspect patologic special. Segmentele pulmonare corespund bronhiilor segmentare cu același nume, fiecare plămân având câte 10 segmente. Segmentele se grupează la rândul lor formand lobii pulmonari. Vascularizația și inervația plămânului La nivelul plămânului există două circulații sanguine: Circulația funcțională este asigurată de artera pulmonară care ia naștere din ventriculul drept, se capilarizează la nivelul alveolelor pulmonare. Circulația funcțională de întoarcere este asigurată de venele pulmonare, care se varsă în atriul stâng. Se încheie astfel circulația mică, în care artera pulmonară conținând sânge neoxigenat, se încarcă cu O2 și se întoarce din venele pulmonare care conțin sânge oxigenat, roșu, la atriul stâng. Circulația nutritivă face parte din marea circulație și aduce plămânului sânge încărcat cu substanțe nutritive și oxigen. Este asigurată de arterele bronșice, ramuri ale aortei toracice; ele irigă arborele bronșic. O parte din sânge se întoarce în venele bronșice care se varsă în venele azygos și acestea în vena cavă superioară și atriul drept o alta parte din sânge se întoarce prin venele pulmonare în atriul stâng. Cantitatea de sânge care trece prin anastomozele bronșice este 1% din totalul sângelui care irigă plămânul. În condiții patologice (insuficiență cardiacă, bronșiectazii) debitul anastomotic poate ajunge la 80% din totalul sângelui care irigă plămânul. Circulația limfatică este tributară: 6

-

ganglionilor hilari;

-

ganglionilor traheo-bronșici.

De aici se varsă în final, în canalul toracic. Inervația plămânului este realizată de SNV printr-un plex pulmonar anterior și altul posterior. Inervatia este: - motorie, asigurată de simpatic (fibre postganglionare) și parasimpatic (nervul vag) Simpaticul are acțiune: -» bronhodilatatoare și vasodilatatoare -» relaxează musculatura bronșică Parasimpaticul are acțiune: -» bronhoconstrictorie -» vasoconstrictorie -» hipersecreție de mucus - senzitivă, anexata simpaticului și parasimpaticului. Cele mai multe fibre senzitive sunt în legătură cu nervul vag. 2. ASTMUL BRONȘIC 2.1. DEFINIȚIE Astmul bronșic poate fi caracterizat ca o obstrucție generalizată a căilor aeriene, cu etiologie multiplă ca durată și itensitate care apare la persoane cu o hiperreactivitate bronșică la o multitudine de stimuli (răspuns bronhoconstrictor). Astmul bronșic este un sindrom caracterizat prin crize de dispnee bradipneică de tip expirator, care apare la contactul cu substanțe sau stimuli diferiți, la subiecți cu o anumită predispoziție constituțională; are ca substrat bronșic un spasm generalizat, însoțit de edem și hipersecreție a mucoasei bronșice. Se manifestă clinic prin accese paroxistice de dispnee predominant respiratorie cu wheezing, tuse, raluri sibilante difuze și sunt reversibil spontan sau prin tratament. Astmul bronșic alături de bronșita cronică și emfizemul pulmonar constituie conceptul larg de bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) nespecifică. 2.2. EPIDEMIOLOGIE Astmul bronșic este o boală respiratorie frecventă în majoritatea țărilor dezvoltate și industrializate, în special din Europa și America de Nord. Există mari variații de prevalență în raport cu vârsta, aria geografică, mediu de viață și muncă.

7

Astmul este mai frecvent în copilărie, și aproape 7- 10%, din copii fac unul sau mai multe accese de astm. Deși aproape ½ din cazurile de astm debutează în copilărie, aproape 50%, din acestea se remit complet la pubertate sau adolescență. Majoritatea cazurilor de AB încep înaintea vârstei de 40 ani, dar există numeroase cazuri de astm cu debut tardiv (după 50 ani). Astmul bronșic este o boală respiratorie cu prevalență mai ridicată în mediul urban 21,72%, față de rural 1,60% și o incidență în creștere, dar în ultimele decade se observă o creștere a proporției cazurilor grave. Ea este în parte explicabilă prin creșterea numărului de cazuri de AB cronic, vârstei mai înaintate a pacienților, medicației excesive sau necontrolate și posibil și a factorilor nefavorabili. Deși medicația antiasmatică s-a diversificat și a devenit din ce în ce mai eficace, mortalitatea în astm nu s-a diminuat semnificativ. Rata mortalității în astm este apreciată în prezent între 2 și 4 cazuri la 100.000 populație, pe an, ceea ce reprezintă o proporție semnificativă. Aceasta se datorează modificarii condiiților de diagnostic, creșterii prevalenței formelor grave, accesibilității limitate la tratament în unele zone/arii geografice etc. 2.3. ETIOLOGIE Astmul bronșic este o boală heterogenă, atât sub aspect clinic, dar mai ales sub aspectul factorilor etiologici și a mecanismelor patogenice. El a fost mult timp echivalat cu o boală alergică, dar în prezent sunt studiați în egală măsură factorii alergici si non alergici ai bolii. Pe plan etiologic asmaticii au o reactivitate și o sensibilitate exagerată a peretelui bronșic față de numeroși factori exogeni și endogeni. Factorii exogeni sunt reprezentați de un număr mare de alergeni la care se adaugă o serie mare de factori iritativi de ordin fizicochimic. Din factorii endogeni fac parte numeroși mediatori chimici care iau naștere la cursul reacțiilor imunologice care au loc în peretele bronșic, la contactul cu diverși alergeni. Principalii factori etiologici sunt: alergici, infecțioși, ocupationali, psihici, fizici, de mediu, și medicamentoși. 2.4. FACTORII CARE PROVOACĂ ACCESELE ASTMATICE Accesele de AB survin pe un teren atopic, în condițiile unei hiperreactivitate bronșică (HRB). Factorii care declanșază crizele de astm, pot fi unici sau multiplii pentru fiecare bolnav și identificarea lor este esențială pentru tratamentul bolii. 2.4.1. Factorii alergici sunt primii care trebuie investigați la fiecare bolnav, mai ales în cazul persoanelor tinere și în astmul bronșic cu debut recent. Există o mare diversitate de alergeni, din care majoritatea sunt pneumoalergeni. Rolul lor poate fi sugerat de istoric, apariția 8

acceselor asmatice într-un mediu ocupațional sau domestic bine precizat, de factorii sezonieri, ca și de asocierea crizelor de astm cu rinite sau conjunctivite alergice. Majoritatea alergenilor care provoacă astm se găsesc în praful de cameră, polenuri, spori fungici, sau sunt alergene domestice, alimentare, medicamentoase sau profesionale. 2.4.2. Factorii infecțioși Relațiile între infecția acută de căi respiratorii superioare (IACR) și astm este în special evidentă în copilărie, când infecțiile virale respiratorii sunt probabil cauza cea mai comună a manifestărilor astmatice, dar ea este prezentă și la adulți. Astmul produs de infecții acute respiratorii este denumit adesea și astm infecțios. Infecțiile acute de căi respiratorii superioare se regăsesc frecvent la baza precipitării crizelor astmatice, sau chiar a stării de rau astmatic la adulți. La copii, în special la cei sub 5 ani sau cu istoric familiar de boli alergice, pot declanșa primul acces de astm sau dacă infecțiile sunt repetate, să constituie un factor cauzal al AB, apărut mai târziu în timpul vieții. Infecțiile virale sunt implicate în majoritatea atacurilor astmatice produse prin infecții respiratorii. 2.4.3. Factorii ocupaționali Astmul poate fi provocat prin factori profesionali și este întâlnit la fermieri, veterinari, laboranţi, lucrători în industria chimică a coloranţilor, a medicamentelor, şi sunt reprezentaţi de multiplii compuşi folosiţi în diverse ramuri industriale . În astfel de situații, simptomele încep după luni sau ani de activități profesionale, desfășurate într-un loc de muncă sau într-un proces tehnologic specific. Lista cauzelor dovedite de astm profesional este foarte lungă și crește inevitabil în țările dezvoltate. 2.4.4. Factorii psihici pot fi prezenți în exacerbarea acceselor asmatice și, de excepție, ca factori dominanți sau inițiatori ai bolii. Mulți bolnavi astmatici sunt anxiosi, din cauza severității crizelor de astm. Uneori factorii psihoemoționali pot fi elemente majore în etiologia unui astm intratabil. Sugestia poate avea efecte importante în modificarea reacțiilor astmatice față de diverși factori declanșanți și aceasta trebuie folosită de medic sau psiholog, ca un element suplimentar al terapiei. Factorii psihoemoționali acționează, prin intermediul sistemului nervos autonom asupra reactivității bronșice, declanșând crizele asmatice. Uneori hiperventilația, indusă de anxietate, poate fi responsabilă de reacțiile astmatice. 2.4.5. Factorii fizici pot produce accese de astm, în general la 5 – 10 minute după încetarea efortului. Astmul de efort trebuie deosebit de dispneea bolnavilor cardiaci sau pulmonari care dezvoltă dispnee în timpul efortului. Tipic, după un efort fizic susținut de 5 – 8 minute (de ex. 9

alergat) se produce o scădere de peste 20% a unor indici spirometrici (VEMS) cu maximum imediat după încetarea efortului și care dispare după 30 – 60 minute. De reținut este că, după efort fizic, apare bronhospasm și la neastmatici. 2.4.6. Factorii de mediu formează un grup de condiţii climatice în care există concentraţii crescute de alergeni şi poluanţi atmosferici. Cel mai frecvent implicate sunt ozonul, dioxidul de azot şi oxidul de sulf. Intervenţia acestor factori este dependentă de condiţionarea aerului atmosferic, inversiuni termice sau umiditate, ceaţă, frigul, bolile sinuzale sau nazale, factorii genetici predispozanţi. 2.4.7. Stimuli farmacologici Cele mai frecvente medicamente care induc episoade de astm sunt aspirina, coloranţii (tartrazina) , antagonişti beta-adrenergici şi sulfiţii. Astmul indus de aspirină afectează de obicei adulţii dar poate să apară şi în copilărie. Este asociat cu rinita vasomotorie sau este urmat de sinuzită hiperplastică cu polipi nazali. După o expunere la cantităţi foarte mici de aspirină, bolnavul dezvoltă congestie oculară şi nazală, urmate de sindrom bronşic obstructiv foarte sever. 2.5. FIZIOPATOLOGIE Perturbările funcției pulmonare la bolnavii cu astm bronșic sunt consecința îngustării căilor aeriene și ca atare, se înscriu în tabloul general al sindromului obstructiv, dar prezentând ca particularitate variabilitatea externă a parametrilor funcționali, expresie a hipersensibilității bronșice. Ca urmare a acestor particularități, tabloul funcțional pulmonar al astmaticului diferă de cel întâlnit în alte boli cu tulburări obstructive (BPOC) astfel: 

obstrucția la fluxul de aer nu este continuă, ci intermitentă, perioade în care funcția respiratorie pulmonară este complet normală;



durata este foarte variabilă, atât a perioadelor normale – uneori mai multe luni sau chiar ani;



intensitatea sindromului obstructiv variază la același bolnav, de la tipul obstrucției directe, până la tabloul destul de grav, atât funcțional cât și clinic, al insuficienței pulmonare acute prin axifie, datorită ocluziei cu dopuri de mucus a cailor aeriene întâlnite în starea de rău astmatic;



sediul obstrucției variază nu numai de la bolnav la bolnav, ci și de la un episod la altul;



mecanismul de producere a obstrucției nu este întotdeauna același și poate varia de la un subiect la altu;

10



hipersensibilitatea bronșică nu se produce întotdeauna la același bolnav, obstrucția poate fi uneori provocată de interacțiunea antigen – anticorp, alteori de o afecțiune inflamatorie a căilor respiratorii, de inhalarea unui poluant precum dioxidul de sulf. La astmatici îngustarea căilor aeriene se realizează rapid, dacă se administrează pe cale

inhalatorie agenți farmacologici, precum histamina sau acetilcolina și cedează tot atât de rapid la inhalarea ulterioară de agenți bronhodilatatori, de obicei beta–adrenergici. Aceste răspunsuri rapide indică drept cauză a îngustării și dilatării căilor aeriene, contracția și respectiv relaxarea mușchiului neted bronșic. 2.6. ALERGIA Alergenii sunt definiți ca antigeni capabili să inducă formarea de anticorpi IgE atunci când sunt inhalați, înghițiți sau injectați. Aceștia sunt de obicei proteine sau glicoproteine; mai rar pot fi polizaharide sau substanțe cu greutate moleculară mică (de ex. unele medicamente). Majoritatea alergenilor au o greutate moleculară cuprinsă între 20000 și 40000 daltoni. Alergenii care declanșază cel mai frecvent afecțiuni alergice sunt cei inhalativi și alimentari. Clinic, majoritatea reacțiilor alergice au loc la polen, acarieni din praful de casă, spori de mucegai, epitelii de animale, medicamente, venin de insecte. Polenul reprezintă cauza principală a manifestărilor alergice sezoniere și adesea astmului sezonier. Alergia la polenuri se manifestă mai frecvent prin rinită, conjunctivită și lăcrimare, urmate sau nu de accese astmatice. Alergenele polenice diferă esențial de la o regiune geografică la alta, precum și în raport cu sezonul ( predomină primăvara), în cadrul aceleași regiuni. Există o mare varietate de polenuri în raport cu tipul de plantă (graminee, polenuri de fân și iarba etc.) și cu tipul entomofil (polenuri vehiculate de insecte) sau anemofil (polenuri transportate de vânt) al polenizării. Praful de casa cuprinde un mozaic antigenic incomplet definit, în care antigenul major este constituit de unele specii de acarieni. Cel puțin în Europa și America de Nord, acarianul cel mai prevalent găsit în praful de casă este Dermatophagoides pteronyssinus, care se dezvoltă intens în microclimat umed, concentrația lor maximă fiind atinsă în lunile iulie – august. Aceștia se hrănesc cu celule cutanate umane descuamate, fiind concentrați în pat (perne și saltea) și în jurul acestuia (covoare, mobilă, draperii, îmbrăcăminte, obiecte mici). În unele regiuni cu umiditate ridicată, până la 80% din copii și tineri astmatici au testele cutanate pozitive. Sporii de mucegaiuri sau fungi pot produce accese astmatice. Majoritatea fungilor sunt paraziți sau saprofiți pe vegetale, sol, textile sau diverse substanțe organice; ei predomină în

11

diferite macro- și microclimate, în raport cu substratul disponibil. Sporii de fungi sunt eliberați în mare cantitate în atmosfera sau în mediul încăperilor umede. Alergenii domestici sunt adesea factori declanșanți ai acceselor astmatice. De obicei sensibilizarea se produce după un contact regulat, în mediul domestic cu animale de casă sau curte ( pisică, câine, cal, cobai, hamster) sau cu păsări. Sensibilizarea este indusă de proteine din dejecții și poate fi exprimată clinic la contactul cu un animal, prin rinită, conjunctivită și astm. Alimentele, b[uturile și medicamentele pot provoca astm, prin mecanisme de sensibilizare alergică, dar și prin mecanisme nealergice. Alimentele cele mai des incriminate sunt laptele, ouăle, peștele, crustaceele, cerealele, fructele, arahidele. Unele aditive ca benzoat, metabisulfit de Na și K, antioxidanți, tartrazina (colorant larg folosit) pot provoca astm printr-un mecanism nonalergic. Astmul produs de unele medicamente și în special astmul aspirinic și prin alte antiinflamatoare nonsteroidiene, reprezintă forme speciale de boală, sub aspect patogenic și clinic, cu extensie remarcabilă. 2.7. TULBURĂRILE FUNCŢIEI PULMONARE Obstrucția bronșică antrenează modificări variabile și reversibile în raport cu intensitatea, sediul și durata ei, ale funcției pulmonare, ce privesc ventilația aerului, perfuzia sângelui și schimburile gazoase. Modificările principale ale ventilației determinate volumetric constau într-o scadere a fluxului expirator maxim pe secunda (V.E.M.S) și a capacității vitale (C.V). Micșorarea fluxului expirator se datorează creșterii rezistenței la flux și reducerii recului elastic al plămânului, așa cum se întâmplă în emfizemul pulmonar. Scăderea capacității vitale se datorează majorității volumului rezidual condiționat de hiperinflația

aerică,

rezultat

al

captării

și

reținerii

aerului

în

ductele

și

sacii

alveolari.Capacitatea pulmonară totală (C.P.T) este normală, dar crește în enfizemul pulmonar. TULBURARI ALE PERFUZIEI PULMONARE În criza de astm bronşic se produce o inegalitate de circulație a sângelui dintr-un punct în altul al teritoriului pulmonar. În regiunea hilurilor şi a vârfurilor plămânilor, perfuzia este net accelerată, iar în zonele periferice şi la baza, circulația sângelui este foarte lenta. Neomogenitatea ventilatorie a raportului ventilație - perfuzie, este conditionată de inegalitatea topografică a obstrucţiei bronşice. Neomogenitatea de ventilație şi perfuzie are caracter mai pronunţat în astmul bronşic intrinsec decât în astmul bronşic alergic (extrinsec).

12

TULBURARI DE HEMATOZĂ În cursul accesului de astm şi chiar în intervalul dintre crize, ca urmare a tulburărilor de ventilaţie, chiar perfuzie şi mai puțin de difuzarea gazelor, se produce o hipoxemie. În formele severe şi în deosebi în starea de rău astmatic se produce o hipercapnie, expresie a unei hipoventilaţii alveolare severe, ce se datorează dopurilor de mucus care obturează o mare parte din bronhiolele lobulare, cu scoaterea din funcţie a lobilor pulmonarii aferenţi. 2.8. TABLOUL CLINIC Caracteristic pentru astmul bronșic este accesul de dispnee bradipneică cu caracter paroxistic. Criza se instalează în câteva minute cu dispnee, predominant expiratorie, tuse variabilă și fenomenul wheezing. Accesele de astm bronșic se produc cel mai frecvent noaptea, când se instalează vagotonia (stare de dezechilibru a sistemului nervos vegetativ), dar și după expunerile la un alergen specific, după infecții ale căilor respiratorii superioare, stres psihoemoțional etc. Accesul dispneic atinge paroxismul, bolnavul forțându-se sa expulzeze aerul, are o „sete” de aer chinuitoare, este neliniștit, aleargă la fereastră, o deschide, sau se țintește la pat în poziție ortopneică. Periodicitatea simptomelor este imprevizibilă, poate interveni la intervale de săptămâni, luni sau saptămânal. Criza astmatică variază ca durtă (minute,ore) și severitate, cedează spontan sau prin medicație bronhodilatatoare. În timpul crizei toracale este imobil, în inspiraţie forţată, la percuţie se constată, exagerarea sonorităţii, sunt prezente raluri bronşice, în special sibilante. Uneori, pacienții cu astm se plâng de episoade intermitente de tuse, cu dispnee minimă, sau de dispnee expiratorie însoțită de wheezing. Sfârșitul crizei este anunțat de tuse și eliminarea unei cantități mici de spută vâscoasă, urmată de oboseală și somn. Unii bolnavi au „aura astmatică”, adică își ”simt” criza, aceasta fiind precedată de o stare prodromală caracteizată prin strănuturi, hidroree nazală, tuse uscată, lacrimare, cefalee etc. 2.9. EXPLORĂRI DE LABORATOR Explorarea de laborator în astmul bronșic cuprinde metode de o mare diversitate. Ele sunt folosite pentru: confirmarea diagnosticului clinic, evidențierea obstrucției bronșice și a variabilității sale (evaluarea funcțională respiratorie) și indentificarea unor elemente de diagnostic etiologic. 2.9.1. Examenul de spută 

Macroscopic – sputa este caracteristică, mucoasă, opacă, uneori gălbuie datorită suprainfecției bacteriene cu eozinofilie crescută.

13



Microscopic – prin colorația Gram se pune în evidența eozinofile, cristale CharcotLyeden, spirale Curshmann și corpi Creola (ghemuri de celule epiteliale în care se pot identifica cili)

2.9.2. Examenul hematologic Poate pune în evidență în astmul alergic o eozinofilie. Eozinofilele intervin după cum se știe în lupta împotriva toxinelor străine din organism și în restabilirea echilibrului coloidal. 2.9.3. Examenul radiologic Examenul radiologic toracic poate fi normal, atât în accesul mediu de astm cât și în perioadele de remisiune. În astmul acut sever, ca și în astmul cronic, se găsesc semne de hiperinflație pulmonară cu diafragm aplatizat și cu mișcări reduse, hipertransparența câmpurilor pulmonare și lărgirea spațiului retrosternal. Examenul radiologic poate releva, mai ales în astmul sever, complicații ale bolii (pneumotorax, pneumomediastin), a căror natură urmează să fie elucidată (leziuni dependente de astm sau leziuni asociate). În timpul crizei, radiografia poate prezenta semne de emfizem pulmonar (plămânii sunt negrii), iar între crize imaginea radiologică poate fi complet normală. 2.9.4. Probele funcționale respiratorii indică, în timpul crizei o insuficiență respiratorie obstructivă prin scăderea VEMS- ului, reducerea CV, micșorarea raportului VEMS x 100/CV, creșterea VR (volumul rezidual) și a CPT (capacitatea pulmonara totala). Între accesele se pot utiliza testele de bronhomotricitate, ce evaluează indirect efectul agenților bronhoconstrictori (acetilcolina, histamina, alergeni specifici) sau bronhodilatori (beta adrenergicele) asupra căilor aerifere. Testele se consideră pozitive atunci când VEMS- ul se modifică peste 15% din valoarea inițială. Testul bronhoconstrictor se efectuează cu acetilcolina 1%, histamina 1% administrata sub formă de aerosoli. Se administrează bolnavului acetilcolina 1% timp de 3 minute, se face foarte prudent, bolnavul trebuie urmărit cu atenție pentru că poate face criză dispneică, ceea ce impune a se administra imediat aerosoli cu Alendrina sau un alt derivat. Testul bronhodilatator este cel mai des întrebuințat. După terminarea VEMS-ului, se administrează bolnavului Alendrină 1% prin aerosoli, timp de 3 minute, sau sub formă de spray, 2 pulverizări. Se determină din nou VEMS-ul, fie imediat, fie după o pauză în funcție de timpul de eficiență maximă a preparatului bronhodilatator întrebuințat. 2.9.5. Dozarea IgE serice are o valoare diagnostică apreciabilă, peste 80% din bolnavii alergici au IgE crescute. În formele mai severe se constată o scădere de PaO2 și o creștere de PaCO2. Când mecanismele de reglare umorală și renală sunt depășite și nu mai tamponează

14

hipercapnia, pH-ul scade, realizându-se o acidoză respiratorie decompensată și, în final, o acidoză mixtă. 2.10. DIAGNOSTICUL POZITIV Pentru afirmarea diagnosticului pozitiv de astm bronșic sunt necesare cel puțin 3 din următoarele 5 criterii, dar și de echivalentele alergice, testele cutanate si de provocare: 1. antecedente alergice personale sau familiale; 2. debutul crizei înainte de 25 de ani sau după 40 de ani; 3. dispnee paroxistică expiratorie și frecvent nocturnă; 4. reversibilitatea crizelor sub influiența corticoizilor sau simpaticomimeticelor; 5. tulburări de absorție, perturbări ale volumelor plasmatice și ale debitului expirator (în special scăderea VEMS-ului) 2.11. DIAGNOSTICUL DIFERENțIAL Trebuie să aibă în vedere astmul cardiac (dispnee inspiratorie și polipneică, anamneza și semne cardiace de insuficiență cardiacă stângă) dispnee faringiana (tiraj), bronșită astmatiformă, dispnee nevrotică. În practica medicală este foarte importantă deosebirea dintre astmul bronșic în criză și astmul cardiac ca expresie a insuficienței ventriculare stângi, ale căror caracteristice le redă în mod sintetic: CRIZA DE ASTM BRONȘIC ASTMUL CARDIAC – apare la orice vârstă (dar mai ales la copii, – apare mai ales după 50 de ani tineri, adulți) – dispnee espiratorie șuierătoare cu bradipnee – accese frecvente în trecut – antecedente alergice

– dispnee cu tahipnee – rare –antecedente cardiovasculare (HTA) sau

renale, cardiopatie ischemică, valvulopatii – anxietate – teamă de moarte –examen pulmonar: raluri sibilante și ronflante, – raluri umede ce urcă de la bază spre vârf expirație prelungită,wheezing,hipersensibilitate pulmonară – examen cardiac clinic normal

– semne de leziune cardiovasculară (HTA, valvulopatii)

Această diferență trebuie stabilită deoarece tratamentul care trebuie aplicat de urgență este diferit: în criza de astm bronșic, simpaticomimeticele (adrenalina și derivații săi) au efect foarte bun, pe când în astmul cardiac (de exemplu prin HTA) au efect foarte rău.

15

2.12. DIAGNOSTICUL UNEI ALERGII este stabilit de medicul alergolog pe baza anamnezei, tabloului clinic și examenului fizic. Acesta va efectua teste alergologice care au ca scop depistarea alergenului implicat. Se folosesc în mod uzual două tipuri de teste: teste cutanate și teste sangvine. Testele cutanate se bazează pe folosirea unei doze mici de alergen, care se amplasează pe piele sau se injecteaza intradermic pentru a urmări dacă apare o reacție alergică locală. Sunt disponibile trei tipuri de teste cutanate: testul pick, testul intradermic și testul patch. Testele sangvine sunt teste indirecte, bazate pe detectarea în sânge a anticorpilor produși de organism ca răspuns față de un alergen specific. De fapt, acestea măsoară concentrația sangvină a anticorpilor de tip IgE față de alergene specifice. 2.13. EVOLUȚIE Astmul bronșic este o afecțiune cu tendința spre cronicizare și cu o evoluție imprevizibilă îndelungată. Vindecarea este rară, dar posibilă în astmul infantil, alergic sau după o infecție virală. Evoluția bolii se caracterizează prin recidive ale accesului și prin posibilitatea apariției stării de rau astmatic și a insuficienței pulmonare acute, favorizate de infecții bronhopulmonare. 2.14. COMPLICAȚII Principalele complicații ce apar în cursul evoluției astmului sunt:  starea de rău astmatic  infecțiile bronho-pulmonare  bronșiectazii  pneumotoraxul spontan  cord pulmonar cronic  enfizemul pulmonar (cea mai importantă dintre complicații care duce cu timpul la insuficiență cardiacă) 2.14.1. Complicațiile și perturbările asociate Insuficiență respiratorie acută – survine în stările prelungite de rău astmatic și în crizele astmatice declanșate de puseuri de bronșiolită, fiind favorizată de asocierea enfizemului cronic obstructiv. Insuficință cardiacă subacută dreaptă – survine în aceleași condiții, pe fondul cordului pulmonar cronic, asociindu-se cu insuficiență respiratorie. Sincopa respiratorie – complică rareori crizele astmatice severe. Este favorizată sau declanșată de administrarea de medicamente deprimante centrale cum ar fi: barbiturice, opiacee și antihistaminice de sinteză. 16

Coma hipercapnică – este complicația cea mai gravă a stărilor astmatice survenite la bolnavii cu infecții bronhopulmonare și decompensare cardiacă. 2.15. PROGNOSTIC Prognosticul de viață este bun, dar cel de vindecare este rezervat, deoarece astmul apare pe un teren genetic ce nu poate fi înlăturat. Din acest motiv, bolnavul este predispus la accese recidivante durând toată viața. Factorii care depind de prognosticul astmatic al bolnavului sunt: 

alergenul în cauză și posibilitatea înlăturării lui;



forma clinică a astmului bronșic;



vârsta debutului bolii;



complicații produse de astm.

2.16. TRATAMENT Tratamentul AB reprezintă una din cele mai dificile probleme terapeutice pentru internist sau pneumolog din cauza extremei diversități a condițiilor etiologice, patogenice, clinice și evolutive sub care se poate prezenta bolnavul astmatic. Dificultățile sunt legate în primul rând de caracterul cronic al bolii cu exacerbări acute, adesea produse de factori necontrolabili, precum și de imposibilitatea decelării unui factor etiologic, a cărei indentificare ar permite controlul bolii. Obiectivele terapiei în astm sunt: 1. controlul manifestărilor acute; 2. prevenirea exacerbărilor și prevenirea dezvoltării unei obstrucții aeriene, ireversibile; 3. menținerea funcției pulmonare cât mai aproape de nivelul normal și a unui grad optim de activitate profesională și socială Pentru realizarea acestor obiective, terapia astmului include câteva componente esențiale, care se regăsesc, diferențiat, în orice schemă de tratament: -

educația pacientului;

-

controlul mediului și a triggerilor acceselor astmatice;

-

tratamentul farmacologic; Informarea și educația bolnavului astmatic este cea mai importantă pentru îngrijirea

pacientului, care trebuie să țină seama de multipli parametri: vârsta pacientului, gradul de înțelegere și de cultură, severitatea bolii, complexitatea măsurilor de tratament și urmărire etc. Dintre elementele importante despre care bolnavul astmatic trebuie să aibă informații cât mai complete și pe care să le folosească în îngrijirea sa, se numără:

17

-

caracterul cronic al bolii, care poate fi stăpânită printr-o terapie corectă și controlată;

-

observarea condițiilor individuale de exacerbare a bolii;

-

semnele clinice de exacerbare și de gravitate deosebită (accese astmatice nocturne repetate)

-

obiectivele imediate ale tratamentului (încetarea rapidă a accesului) și obiectivele pe termen lung, care impun un tratament de fond, antiastmatic;

-

cunoașterea tipurilor de medicație, cum și când trebuie folosită, doze și modalități de administrare, tipuri de medicamente interzise sau limitate (beta-blocante, aspirina, AINS, sedative).

Controlul mediului și a triggerilor acceselor astmatice Într-o prima etapă, trebuie căutați agenții sensibilizați din mediu, în special alergenii. La persoanele atopice cu AB, alergenii din mediu sunt cauza majoră a HRB și apariția simptomelor este strâns corelată cu alergenii ambientali. Identificarea alergenilor sensibilizați prin mijloace specifice (teste de provocare) și mai ales eliminarea lor pot duce la controlul rapid al bolii sau la vindecarea sa. Triggerii bronhospastici adesea acționează conjugat cu cei care induc astmul. Aerul rece, efortul fizic, stresul psihoemoțional, expunerea la iritanți nespecifici inhalați, fumul de tutun sunt triggerii bronhospastici cei mai comuni. Tratamentul farmacologic al astmului bronșic cuprinde două tipuri de medicație: 1. Medicația folosită în criza de astm bronșic, cuprinde agenții bronhodilatatori care au un efect major, situându-se pe primul loc în această grupă. Bronhodilatatoarele beta 2 simpaticomimetice Generația I – din care fac parte simpaticomimeticele ce stimulează atât alfa cât și beta receptorii. Prototipul acestei grupe este adrenalina. Se folosesc pentru tratamentul de urgență al crizei, în injecții subcutanate câte 0,2 – 0,3 ml din soluția 1/100. Doza se poate repeta după 30 de minute, până la 3- 4 doze. Efectele secundare sunt multiple. Este contraindicată în cardiopatia ischemică, HTA, aritmii cardiace. Din aceeași generație face parte Efedrina, utilă în formele ușoare de astm. Generația a II-a – cuprinde medicamente ce stimulează predominant receptorii beta adrenergici (beta 1 + beta 2) de tipul: o Izoprenalina (Bronhodilatin) – se administrează: sub formă de aerosoli presurizați câte 80 – 100 mcg/doză (în crize se pot administra câte 3 – 4 pufuri/zi) și sub formă de comprimate sublingual câte 1-2 cp la 3 – 4 ore. Este indicată în formele usoare de astm

18

o Orciprenalina (Alupent, Astmopent). Preparatul Astmopent este condiționat în flacoane presurizate, doza necesară se obține printr-o singură apăsare pe ventilul flaconului. În criză doza recomandată este de 1 puf (0,75 mg substanță activă), care se repetă la nevoie după 5 minute. Generația a III-a – grupează medicamentele cu acțiune predominant beta 2 adrenergică:  Trebutalina (Brycanil) – se administrează pe cale inhalatorie, orală și subcutanată. Pentru calea inhalatorie doza recomandată este de 1 – 2 pufuri de 3 – 4 ori/zi. Doza injectabilă subcutanata este de 1 fiolă (0,25 mg), ce se poate repeta la 6 – 8 ore. Doza orală este de 1 cp (2,5 mg) x 3/zi;  Fenoterol (Berotec) : se administrează pe cale orală (2,5 – 5 mg x 3/zi) și prin inhalare ( 1 puf ce se poate repeta dupa 5 minute, ); Efectul terapeutic se instalează în 3 – 5 minute de la administrare, atinge nivelul maxim după 30 – 60 minute, se mnține la acest nivel 2 – 3 ore, după care descrește treptat, durata de acțiune a produsului este de 6 – 8 ore.  Salbutamol (Ventolin) : se administrează sub formă de aerosoli pe cale orală (0,1 mg ce se poate repeta după 1 – 2 minute în criză, iar profilactic câte 1 puf la 6 ore). Bronhodilatatoare parasimpaticolitice Produc bronhodilatație prin blocarea receptorilor colinergici de tip muscarinic. Efectele se exercită predominant la nivelul bronșiilor mari. Dintre acestea se folosesc: -

atropina: se administrează în doză de 0,5 mg i.v în criză;

-

bromura de ipratropium (Atrovent) : este indicată în formele ușoare de astm, în doză de 2 – 3 pufuri, iar profilactic doza recomandată de 1 – 2 pufuri de 3 ori pe zi.

-

preparatul comercial Berodual cuprinde Fenoterol în doze mici și doze obișnuite de ipratropium.

Bronhodilatatoare musculotrope Din grupa Teofilinei ( miofilin, aminofilina) au efect bronhodilatator prin acțiunea directă asupra musculaturii netede. 

În criză se administrează intravenos lent în doză inițială de 5 – 6 mg/kg corp, se continuă în perfuzii (0,5 – 0,7 mg/kg) și apoi oral



Administrarea orală este utilă în astmul bronșic între crize, dozele eficace sunt de 300 – 400 mg/zi

Glucocorticoizii

19

Reprezintă un mijloc terapeutic de rezervă, indicat în crizele de astm, în starea de rău astmatic, în astmul cronic refractar la bronhodilatatoare. Se administrează sub formă de preparate:  prin inhalare (aerosoli): beclometazonă și betametazonă, indicate pentru profilaxia crizelor de astmă și în crizele ușoare, doze 2 – 4 inhalații x 2 – 4 ori/zi. Nu provoacă efecte cortizonice generale;  administrarea orală în astmul refractar la bronhodilatatoare. Tratamentul începe cu doza de 40 – 60 mg/zi, reducând cu cate 5 mg la 5 zile până la 10 – 15 mg/zi, cu doza de întreținere  preparatele injectabile intravenos sunt indicate în crizele de astmă bronșic sever;  preparate injectabile intramusculare cu acțiune lentă si prelungită sunt avantajoase la bolnavii ce necesită tratament și nu cooperează. Se administrează metilprednisolon acetat 40 – 80 mg la 1 – 4 săptămâni sau triamcinolon 2. Medicația de control a astmului bronșic , luată aproape zilnic, timp prelungit, are rolul să reducă frecvenţa exacerbărilor, să amelioreze funcţia pulmonară, să reducă HRB şi în final să amelioreze calitatea vieţii pacientului. Medicaţia aniinflamatoare este folosită în principal pentru tratamentul de fond al astmului cronic, ca medicaţie profilactică pentru prevenirea exacerbărilor, precum şi în terapia astmului acut sever (stare de rău astmatic). Inhibitori ai degranulării mastocitare Medicamentele din acest grup inhiba eliberarea de histamină și alți mediatori chimici generatori de bronhospasm, edem și hipersecreție. Se folosesc în tratamentul de fond al astmului: -

Corticoterapia (corticosteroizii) este tratamentul cel mai eficace, dar datorită riscurilor rămâne o terapie de impas. Se folosește: Prednison 1 tb./zi (5 mg), Superprednol 1 tb./zi (0,5mg), produse retard: Celestone, Kenalog. În tratamentul corticoterapic doza totală trebuie administrată dimineața, fiind preferabil

tratamentul discontinuu (la 2-3 zile) și corticotetarpia retard sau în aerosoli. În general, corticoterapia trebuie rezervată formelor grave. În stările de rău astmatic și în crizele severe de astm se poate recurge la administrarea intravenoasa de hidrocortizon (1-2 fiole) 2 mg/kg ca un bonus (dizolvant) inițial, urmat de perfuzie - 0,5/kg/ora pentru 24-36 ore; sau hidrocortizon 4 mg/kg i.v. ca doză de încărcare, urmată de administrarea a 3mg/kg la 6 ore pentru urmatoarele 24 - 48 ore sau 15 - 20 mg Metilprednisolon i.v. la 6 ore. După 24-36 ore, odată cu reducerea fenomenelor obstructive se trece la administrarea de corticosteroizi pe cale orală, în doze de 40-60 mg Prednison pe zi în două prize cu reducerea 20

treptată a dozei. Tratamentul oral trebuie înlocuit în scurt timp cu glucocorticoizi administraţi pe cale inhalatorie. Corticosteroizii inhalatori se administrează de două ori pe zi, sau în astmul instabil de patru ori pe zi. -

Ketotifen (Zaditen): se administreaza pe cale orală în capsule de 1 mg de 2 ori/zi.

-

Cromoglicatul de sodiu (Intal, Lomudal) este întrebuințat în astmul bronșic, cu acțiune preventivă fiind folosită înaintea expunerii la alergenul cauzal; se administrează în doză de 1 cp de 2 ori/zi

-

Nedocromil sodic (Tilade) este un alt inflamator non steroidian, folosit ca tratament profilactic în astm. Este de 4-10 ori mai activ decât cromoglicatul de sodiu, în prevenirea unor forme de bronhoconstricţie acută, după expunerea la alergeni sau stimuli non imunologici de tip efort. Nedocromilul inhibă activarea unui mare număr de celule inflamatorii (neutrofile, eozinofile, macrofage, mastocite) şi prevenirea răspunsului bronhocostrictor imediat şi tardiv la inhalarea de alergeni. Medicamentul se administrează, ca terapie continuă, 4 mg de 2-4 ori pe zi (cale

inhalatorie), în special în astmul cu instalare recentă, la copii şi tineri, ca medicaţie complementară în astmul corticodepedent. 2.16.1. Tratamentul crizei de astm bronșic În criză, se administrează:  Beta 2 simpaticomimetice: 2 inhalări ale unui preparat în aerosoli de 3 ori/zi; Teofilina (Miofilin) i.v. lent (20 minute), câte 5 – 6 mg/ kg corp. În criza simpla: 1 fiolă i.v. apoi per os; în criza intensă: 1 fiolă i.v., apoi 3 fiole în perfuzie de 24 de ore; în criza severă: se asociaza cu hemisuccinat i.v.  Corticosteroizii nu au efect bronhodilatator rapid, fiind indicați doar în stare de rău astmatic. 2.16.2. Tratamentul stării de rău astmatic •

Oxigenoterapia - cu mască, în concentrații de 28% sau prin canulă nazală O2 100%,

cu un debit de 2l/min. La pacienții care sunt confuzi sau agitați se impune intubația orotraheală și ventilația mecanică până la normalizarea presiunii CO2 și a pH-ului. • Corticosteroizii administrați în doză inițială de 100 mg hemisuccinat de hidrocortizon de 25 -100 mg i.v., urmat de perfuzii cu 200 - 400 mg/24 de ore, în soluție de glucoză 5%, 2 - 3 1/24 de ore. Tratamentul parenteral trebuie să fie cât mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului din criză; • Pentru îmbunatațirea efectelor tusei și a aparatului muco-ciliar se impune o buna hidratare per os sau parenterală, precum și administrarea secretoliticelor. 21

• Antibioticele sunt indicate datorită frecvenței suprainfecțiilor bronșice. • Sedative și tranchilizante se utilizează doar la bolnavii ventilați mecanic 2.17. RECUPERAREA Munca de recuperare a asmaticului începe prin evitarea tuturor factorilor exteriori ce pot declanșa , întreține sau influența în mod negativ boala și anume: factorii alergizanți, fumatul, atmosfera poluată , virozele , alimentația și modul de viată. În programele de tratament ce implică gimnastica medicală se vor folosi posturările de drenaj și tusea dirijată, pentru eliminarea secrețiilor și dezobstrucție. Importanța majoră pentru astmatici este relaxarea organismului, metodă prin care se reduce starea emoțională ce contribuie la diminuarea sau chiar la anularea bronhospasmului, dispneei și tusei. Bolnavul trebuie să execute corect exercițiile, să conștientizeze fiecare fază a mișcării și mai ales să știe să dirijeze aerul (inspirul se va realiza pe nas, iar expirul se va efectua pe gură, lent și continuu) Exercițiile de respirație se execută lent, cu pauze între o respirație și cealaltă și cu mici pauze de apnee între respirație și expirație, în scopul de a ajunge la o frecvență respiratorie normală, obținând astfel și ameliorarea ventilației pulmonare. Gimnastica medicală și activitățile sportive ajută la recuperarea unor deformări ale toracelui. 3. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIRILE GENERALE ALE BOLNAVILOR CU AFECŢIUNI PULMONARE Bolnavii cu afecțiuni pulmonare necesită o îngrijire unitară, dar și îngrijire specială în funcție de varietatea cazurilor și caracterul bolii (boli cu caracter infecțios, de evoluție cronică sau ce pot apărea în pusee acute și reprezintă urgențe ale aparatului respirator). Îngrijirile unitare necesare se referă la urmatoarele: Asigurarea condițiilor de mediu în spital -

saloane luminoase, bine aerisite, fară curenți de aer, suficient încălzite (18-20°C), în cazul bolnavilor cu afecțiuni bronșice inflamatorii, temperatura salonului va fi mai ridicată și umidificată;

-

aerisirea va fi continuă, dacă temperatura aerului o permite, sau împrospătată de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor (bolnavii vor fi bine înveliți pentru a nu raci);

-

repartizarea bolnavilor în saloane se va realiza pe afecțiuni (cei cu îmbolnăviri cu caracter infecțios vor fi internați în saloane separate); 22

-

psihoterapia este un mijloc terapeutic foarte important, mai ales în cazul crizelor cu tablouri dramatice care pun în pericol viața bolnavului; Bolnavilor cronici cu o perioadă lungă de spitalizare, li se va asigura un climat propice

(radio, televizor, carti), saloanele trebuie transformate în adevărate cămine cu atmosferă „caldă” , unde bolnavii să se simtă bine. Curăţenia zilnică şi generală a saloanelor se va face exclusiv cu aspiratoare şi cârpe umede, pentru a se evita ridicarea prafului. Alimentația -

va fi adaptată perioadei de evoluție a bolii (de exemplu regim hidrozaharat în perioadele febrile, când fenomenele acute dispar, se trece la o alimentație hipercalorică

-

se evită supraalimentația și regimul bogat în grasimi;

-

se interzic alcoolul și tutunul

Supravegherea funcțiilor vitale și combaterea simptomelor majore de boală -

dacă nu există contraindicaţii speciale (hemoptizii), pacientul trebuie îndemnat de mai multe ori pe zi să tuşească pentru eliminarea conţinutului patologic al arborelui bronşic, ceea ce permeabilizează căile respiratorii;

-

pentru ușurarea eliminarii expectorației se vor administra fluidizante ale secreției bronșice ( siropuri expectorante, Bisolvon, Bromhexin)

-

în accesele de tuse astmatiforme se administrează bronhodilatatoare spasmolitice Miofilin, Hemisuccinat de Hidrocortizon;

-

este foarte important ca sputa să fie adunată, măsurată şi păstrată după metodele obişnuite şi, după ce a fost văzută de medic, să fie trimisă la laborator pentru examinări.

-

alături de expectoraţie, asistenta trebuie să urmărească respiraţia, culoarea tegumentelor şi a mucoaselor, starea psihică a pacienţilor.

-

este important să recunoască din timp semnele precoce ale complicaţiilor : hemoptizia, trombembolia pulmonară şi embolia gazoasă, pneumotoraxul spontan, insuficienţa respiratorie acută, dismicrobismele postantibioterapeutice etc., înştiinţând imediat medicul şi pregătind tot ceea ce este necesar pentru intervenţiile de urgenţă;

-

asistenta va pregăti în camera pacienţilor predispuşi la astfel de complicaţii medicamentele cardiotonice, excitanţi ai respiraţiei, substanţe vasoactive, analeptice, bronhodilatatoare, instrumente şi materiale necesare pentru traheostomie, seringi, ace, perfuzoare, aparatură pentru aspiraţia secreţiilor, pentru oxigenoterapie şi, eventual, pentru respiraţia artificială mecanică

Alte îngrijiri 23

-

la majoritatea afecţiunilor pulmonare poziţia cea mai convenabilă pentru bolnavi este cea semişezândă, însă va fi îndemnat să-şi schimbe poziţia cât mai des, pentru a evita complicaţiile hipostatice

-

poziţia luată de pacient în pat sau la marginea patului în cursul acceselor de astm bronşic trebuie făcută cât mai comodă cu ajutorul anexelor sau sprijinindu-l cu braţele;

-

toaleta pacientului se va face în funcţie de starea lui, ferindu-l în mod deosebit de curenţii de aer rece, care ar putea cauza revenirea infecţiilor virotice latente.

-

trebuie avut în vedere că mulţi pacienţi pulmonari transpiră abundent, ceea ce face ca pielea să fie foarte fragilă, se lezează uşor, şi fac mai repede escare de decubit;

-

lenjeria pacienţilor transpiraţi trebuie imediat schimbată, ori de câte ori este nevoie; este bine ca pielea transpirată să fie ştearsă cu alcool mentolat, care înviorează circulaţia periferică.

Educaţia sanitară trebuie să aibă ca prim obiectiv mijloacele de protecţie faţă de infecţii încrucişate. Pacienţii trebuie instruiţi asupra modului de prevenire a împrăştierii sputei în timpul tusei şi asupra utilizării scuipătoarelor.

24

CAP.II. PARTE SPECIALĂ

INCIDENŢA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ ÎNTRE ANII 2010 – 2012

25

DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ - în anul 2010, din totalul de 169.155 cazuri noi de boli respiratorii în judeţ, un număr de 19.260 au fost cazuri de astm bronşic, reprezentând 11,38% din totalul bolilor respiratorii

200000

2010

169155

150000 100000

19260

50000 0

Boli respiratorii

Astm bronşic

- în anul 2011, din totalul de 176.124 cazuri noi de boli respiratorii în judeţ, un număr de 20.144 au fost cazuri de astm bronşic, reprezentând 11,43% din totalul bolilor respiratorii

176124 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0

2011

20144 Boli respiratorii

Astm bronşic

- în anul 2012, din totalul de 173.871 cazuri noi de boli respiratorii în judeţ, un număr de 18.678 au fost cazuri de astm bronşic, reprezentând 10,74% din totalul bolilor respiratorii.

26

2012

173871 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0

18678 Boli respiratorii

Astm bronşic

Chiar dacă bolile respiratorii au avut o evoluţie oscilantă, în dinamică astmul bronşic a cunoscut o creştere progresivă a numărului total de cazuri noi de boală, de la 18.257 în anul 2009 la 19.260 în anul 2010, ceea ce înseamnă un procent mai mare cu 5,5% în anul 2010 comparativ cu anul 2009, o creştere în cursul anului 2011 până la o valoare de 20.144 cazuri, cu 4,59% mai mult în anul 2011 faţă de 2010 şi cu 10,33% mai mult faţă de anul 2006, dar și o scădere în cursul anului 2012 până la o valoare de 18.678 cazuri noi , în contextul scăderii numărului total de cazuri noi de boală.

DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ DUPĂ CATEGORIA DE VÂRSTĂ

27

- în anul 2010 din cele 19.260 cazuri de astm bronşic, 6.080 (31,56%) au fost reprezentate la vârste sub 20 de ani, 2.594 (13,46%) au fost reprezentate de astm bronşic la persoane între 20 şi 30 de ani, 3.535 (18,35%) între 31 şi 40 ani, iar 7051 (36,61%) au fost la vârste peste 40 ani.

2010

8000 7000

7051

6080

6000 5000 3535

4000 2594

3000 2000 1000 0 Sub 20 ani

20 - 30 ani

31 - 40 ani

peste 40 ani

- în anul 2011 din cele 20.144 cazuri de astm bronşic, 6.521 (32,37%) au fost reprezentate la vârste sub 20 de ani, 2.652 (13,16%) au fost reprezentate de astm bronşic la persoane între 20 şi 30 de ani, 3.802 (18,87%) între 31 şi 40 ani, iar 7.169 (35,58%) au fost la vârste peste 40 ani.

2011

8000 7000

7169

6521

6000 5000 3802

4000 2652

3000 2000 1000 0 Sub 20 ani

20 - 30 ani

31 - 40 ani

28

peste 40 ani

- în anul 2012 din cele 18.678 cazuri de astm bronşic, 6.521 (32,37%) au fost reprezentate la vârste sub 20 de ani, 2.652 (13,16%) au fost reprezentate de astm bronşic la persoane între 20 şi 30 de ani, 3.802 (18,87%) între 31 şi 40 ani, iar 7.169 (35,58%) au fost la vârste peste 40 ani.

6610

2012

7000 5947 6000 5000

3755

4000 3000

2366

2000 1000 0 Sub 20 ani

20 - 30 ani

31 - 40 ani

peste 40 ani

DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ DUPĂ SEX - în anul 2010 din cele 19.260 cazuri de astm bronşic, 11.234 (58,32%) au fost bărbaţi, iar 8.026 (41,58%) au fost reprezentate de astm bronşic la femei.

2010

11234 12000 10000

8026

8000 6000 4000 2000 0 Bărbaţi

Femei

29

- în anul 2011 din cele 20.144 cazuri de astm bronşic, 11.898 (59,06%) au fost bărbaţi, iar 8.246 (40,96%) au fost reprezentate de astm bronşic la femei. Anul 2006

2011

11898 12000 8246

10000 8000 6000 4000 2000 0

Bărbaţi

Femei

- în anul 2012 din cele 18.678 cazuri de astm bronşic, 10.123 (54,19%) au fost bărbaţi, iar 8.555 (45,81%) au fost reprezentate de astm bronşic la femei. Anul 2006

10500

2012

10123

10000 9500 8555

9000 8500 8000 7500

Bărbaţi

Femei

30

Cap.IV. STUDIU PE CAZURI CLINICE PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZUL I Pacienta A.M. , în vârstă de 42 de ani se internează în Secţia Interne a Spitalului de Urgenţă „Constantin Opriş” Baia Mare la data de 15.V.2012 cu diagnosticul de: astm bronşic infecto-alergic. Motivele internarii: -

dispnee mixtă predominent expiratorie cu wheezing, accentuată de efort, cu senzaţie de sufocare,

-

tuse cu expectoraţie mucopurulentă,

-

dureri articulare difuze,

-

insomnie.

Pacientă cu astm bronşic de circa 10 ani, prezintă T.A. oscilantă de aproximativ 2 ani, nu bea, nu fumează. Boala astmatică debutează în urmă cu 10 ani în urma unei infecţii respiratorii. În 1997 schimbă locul de muncă şi intră într-un mediu şi mai poluat şi deşi revine la vechiul loc de muncă după 3 luni, observă crize de astm din ce în ce mai frecvente cu dispnee, tuse, senzaţie de sufocare pentru care pacienta urmează tratament cu bronhodilatatoare, antibiotice, expectorante, la indicaţia medicului de familie, în urma cărora se ameliorează subiectiv de fiecare dată. De circa 3 luni pacienta acuză intensificarea bruscă a acceselor şi neameliorarea lor la tratamentul administrat, chiar la creşterea dozelor, de aceea se internează pentru tratament. Pacienta este căsătorită, se înţelege bine cu soţul său şi are doi copii la care ţine foarte mult, care sunt studenţi şi care o ajută la treburile zilnice. Împreună cu soţul şi băieţii ei, locuieşte în Baia Sprie într-un apartament cu 3 camere bine aranjat. Deşi este casnică nu se plânge că are probleme financiare având şi alte resurse: o grădină mare la Şişeşti, livadă cu pomi, o grădină cu zarzavaturi la care lucrează soţul doamnei împreună cu băieţii, ea neputând face efort. Pacienta nu poate suporta frigul, fumul, variaţiile de timp, aburii, praful. Grădina îi aduce un venit considerabil. Este de religie ortodoxă, crede în Dumnezeu, merge la biserică dar nu prea des, de aceea cum se simt frustată, vinovată. Este o persoană echilibrată, îi place să citească presa, romane, să facă plimbări în pădure, să gătească dar nu mănâncă mult pentru că 31

îi este frică de obezitate. Îmi spune că a mai fost spitalizată dar că nu se poate adapta decât foarte greu, după mai multe zile, mediului spitalicesc şi se simte inutilă. Este anxioasă în ceea ce priveşte evoluţia bolii, ştie unele lucruri despre boală, despre unele întreabă, o interesează vrând să ştie cât mai multe despre tratamentul şi evoluţia astmului bronşic. Este o pacientă care colaborează cu echipa de îngrijire, doreşte să-şi revină pentru a se externa, pentru a fi din nou cu soţul şi băieţii săi. Din cauza dispneei care îi slăbesc puterile doamna A.M. prezintă limitarea mişcărilor şi nu poate să-şi acorde îngrijirile igienice aşa cum este obişnuită. Deasemenea am observat că doamna A.M. este supărată şi tristă deoarece nu a avut acces la informaţiile legate de astmul bronşic. Funcţiile vitale:

T.A. = 155/85 mm Hg P = 89 bătăi/minut R = 15 respiraţii/minut Temp = 36,80C

Examinări paraclinice:

- probe de laborator - probe ventilatorii - EKG - radiografie pulmonară - teste cutanate

Manifestările de dependenţă pe care le prezintă pacienta sunt: -

tuse cu expectoraţie mucopurulentă

-

senzaţie de sufocare

-

supărare şi tristeţe

-

spută alb-gălbuie, vâscoasă

-

apatie

-

dorinţa de a acumula cât mai multe informaţii despre astmul bronşic

-

treziri frecvente din somn

-

limitarea mişcărilor

-

anxietate, amărăciune, frustare, vinovăţie

-

sentiment de inutilitate

-

miros neplăcut degajat de transpiraţie

32

Probleme: -

dificultatea de a respira

-

anxietate moderată

-

expectoraţie mucopurulentă, vâscoasă

-

comunicare ineficace la nivel afectiv

-

cunoştinţe insuficiente despre boala sa

-

incapacitate de a se odihni bine

-

dificultate de a se deplasa

-

sentiment de culpabilitate

-

dificultate de a-şi asuma rolul de bolnav

-

dificultate de a-şi acorda îngrijirile igienice

NIVEL DE DEPENDENŢĂ: II

Nevoia

Diagnostic de

fundamental

îngrijire

ă A respira şi

Dificultate de a

Obiective

Intervenţii

Evaluare

25.V.2012

- spun pacientei că este necesar repausul la pat în poziţie 28.V.2012

a-ţi menţine o respira din cauza

Ca pacienta să-şi

şezândă sau semişezândă şi o ajut să se poziţioneze

Pacienta prezintă

bună

prezenţei secreţiilor

elibereze căile

- aerisesc salonul zilnic de 4 ori/zi câte 20 de minute

uşoară dispnee

circulaţie

bronşice şi

respiratorii de secreţii - asigur în salon un microclimat optim 18 0-200 C cu secreţii

contactului cu

în decurs de 3-4 zile

temperatură, umiditate 50 % prin aşezarea unui vas pe bronşice în

alergenii manifestată

Ca pacienta să evite

calorifer

prin tuse, cu

alergenii (praful,

- îi explic că poziţia semişezândă sau şezândă îi favorizează – de perseverat

expectoraţie

fumul)

respiraţia

cantitate redusă Pacienta

mucopurulentă şi

- administrez oxigen umidificat pe sondă nazală cu încearcă să evite

senzaţie de sufocare

intermitenţă cu un debit de 3-5 l/minut - fac pacienta să practice tehnica tusei şi expectoraţiei asistate - la nevoie golesc scuipătoarea, o spăl şi o dezinfectez - asigur curăţenia în salon prin ştergere cu cârpa umedă pentru a nu ridica praful - sugerez pacientei să practice exerciţii respiratorii 5-10 minute de 3 ori/zi - învăţ pacienta să respire folosind atât musculatura toracică

alergenii

cât şi diafragmul - spun pacientei să practice exerciţii respiratorii fără să depăşească capacitatea de efort, fără apariţia semnelor de oboseală - pentru a favoriza o bună respiraţie şi a favoriza eliminarea expectoraţiei aplic pacientei tehnici de relaxare, masaj de 3 ori/zi câte 5-10 minute, tapotaj în regiunea toracică, care mobilizează secreţia bronşică şi stimulează reflexul de tuse, fricţiune cu alcool şi pudră de talc de 2 ori/zi câte 5-10 minute - sugerez pacientei să bea lichide calde la alegere (exemplu: ceai, sucuri de fructe negazoase) - măsor funcţiile vitale şi notez valorile lor în foaia de temperatură A dormi, a se

Incapacitate de a se

25.V.2012

- administrez tratamentul prescris de medic la ore fixe - creez un climat propice pentru un somn odihnitor, prin

odihni

odihni bine din cauza

Ca pacienta să aibă

îndepărtarea stimulilor olfactivi, auditivi, vizuali

dispneei manifestată

un somn odihnitor, pe - aerisesc salonul înainte de culcare

bine în cursul

prin treziri frecvente

perioada spitalizării,

- pentru stimularea reflexului de tuse, înainte de culcare îi

nopţii, 6 ore

din somn

în timpul nopţii

efectuez masaj, tapotaj, frecţiuni cu alcool şi pudră de talc la

maxim

nivelul spatelui

35

28.V.2012 Pacienta doarme

- sugerez pacientei să nu consume multe lichide înainte de culcare deoarece se va trezi pentru a merge la WC - pentru a avea un somn liniştit servesc pacientei o ceaşcă cu ceai din flori de tei înainte de culcare - deasemenea înaintea culcării sugerez pacientei să citească ce îi place şi să facă un duş (fiind ajutată de infirmieră atunci când este cazul) - la indicaţia medicului administrez înaintea culcării o A se mişca, a-

Dificultate de a se

25.V.2012

tabletă de Calmepam 1,5 mg - evaluez capacitatea şi limitele fiziologice ale pacientei de a

ţi menţine o

deplasa din cauza

Ca pacienta să se

face exerciţii fizice

Pacienta

bună postură

durerii manifestată

mişte în limite

- stabilesc împreună cu pacienta un program de exerciţii

efectuează

prin limitarea

permise de starea sa

fizice care să nu depăşească limitele posibile ale dânsei: în

mşcări şi

mişcărilor slăbiciunii

pe toată perioada

prima zi mişcări active ale membrelor superioare şi

exerciţii în

şi a dispneei

spitalizării

inferioare în pat, apoi plimbări prin salon, iar când dispneea

limitele

este uşoară însoţesc pacienta la mici plimbări pe hol fără a

posibilităţilor

se obosi - când prezintă semne de oboseală ne oprim pentru a putea respira şi să se odihnească - zilnic îi fac masaj al membrelor inferioare pentru a evita eventualele accidente (tromboembolice) şi pentru o mai

36

3.VI.2012

bună circulaţie sanguină - sugerez pacientei să nu abuzeze în efectuarea exerciţiilor fizice atunci când se simte mai bine deoarece vor apărea 25.V.2012

semnele de accelerare a dispneei - identific împreună cu pacienta cunoştinţele pe care le are

A evita

Anxietate moderată

28.V.2012

pericolele

din cauza lipsei

Ca pacienta să-şi

despre boală, pentru a-şi diminua anxietatea

cunoştinţelor legate

diminue anxietatea în

- furnizez pacientei informaţiile de care are nevoie în diminuat

despre boală

decurs de 3 zile şi să

legătură cu boala sa

manifestată prin

fie ferită de pericole

- explic pacientei necesitatea respectări regimului alimentar anxietatea

supărare şi tristeţe

pe perioada

hiposodat, mese fracţionate 4-5/zi pentru a evita îngreunarea Pacienta este

Diagnostic potenţial:

spitalizării

respiraţiei prin ridicarea rebordului costal

Pacienta şi-a considerabil

ferită de pericole

- infecţii

- recoltez pacientei sânge pentru analizele de laborator pe perioada

intraspitaliceşti

indicate de medic în condiţii de asepsie perfectă (ac şi spitalizării

- căderi

seringă de unică utilizare sterile, dezinfecţia plicii cotului înainte de introducerea acului în venă şi folosirea mănuşilor) - administrez tratamentul prescris de medic la ore fixe. - zilnic măsor funcţiile vitale şi notez valorile lor în foaia de temperatură: T.A. = 155/85 mmHg, P = 89 bătăi/minut, R = 15 respiraţii/minut, Temp = 36,80 C - urmăresc ca pacienta să fie ferită pe perioada spitalizării de eventualele pericole; tratament la ore fixe, respectarea

37

măsurilor de asepsie, administrarea oxigenului intermitent, umidificat

3-5 l/min.,

pentru evitarea

complicaţiilor

pulmonare fac tehnici de relaxare: masaj, tapotaj, fricţiune în regiunea toracică - îi asigur lenjerie de corp adecvată, precum şi lenjerie de pat - sugerez pacientei să încerce să fie optimistă, să evite gândurile pesimiste generatoare de anxietate - însoţesc pacienta la investigaţiile pe care trebuie să le facă pentru a evita eventualele pericole (căderi) într-un fotoliu A elimina

Expectoraţie

25.V.2012

rulant - asigur poziţia corectă a pacientei în pat şi anume şezândă

29.V.2012

mucopurulentă,

Ca pacienta să-şi

sau semişezândă şi îi explic ce rol important are această

Secreţiile

vâscoasă din cauza

diminue expectoraţia

poziţe în eliminarea sputei

bronşice au

procesului obstructiv

în decurs de 3-4 zile

- educ pacienta să expectoreze în scuipătoarea pe care i-o scăzut în

infecto-alergic

pun la îndemână spunându-i să nu scuipe în batistă sau cantitate şi

manifestată prin tuse

şerveţel

pacienta se simte

şi spută alb-gălbuie

- îi spun să tuşească (tuse provocată) şi o asist

mai bine

vâscoasă

- îi efectuez masaj, tapotaj, în regiunea toracică pentru a – de perseverat stimula reflexul de tuse şi eliminarea sputei prevenind apariţia complicaţiilor pulmonare, prin fricţiuni cu alcool şi

38

pudră de talc de 2 ori/zi câte 5-0 minute - captez şi măsor cantitatea de spută eliminată în 24 h - curăţ şi dezinfectez scuipătoarea la nevoie pentru a nu fi dezgustătoare când pacienta expectorează în ea - la indicaţia medicului administrez medicaţia prescrisă: expectorante, bronhodilatatoare, antibiotice - administrez oxigen umidificat cu un debit de 3-5 l/min. cu intermitenţă A comunica

Comunicare ineficace

25.V.2012

- în fiecare zi curăţ şi schimb apa din barbotor - stabilesc cu pacienta împreuna cauzele anxietăţii şi încerc

28.V.2012

la nivel afectiv din

Pacienta să comunice

că printr-o comunicare răbdătoare, eficientă şi sinceră cu Pacienta şi-a

cauza anxietăţi şi

şi să-şi exprime astfel

pacienta să înlătur aceste cauze

neadaptării la mediul

sentimentele care îi

- favorizez adaptarea pacientei la mediul spitalicesc făcând- sentimentele

spitalicesc

generează anxietatea

o să cunoască personalul care o îngrijeşte, să se simtă cât care îi generează

exprimat

manifestată prin

mai familiară

apatie

- pregătesc pacienta fizic şi psihic pentru investigaţiile ce i astfel ea se simte se vor face

anxietatea şi mai descărcată

- explic pacientei pe înţelesul dânsei ceea ce o interesează şi sufleteşte nu ştie despre boala sa - ascult cu mare atenţie tot ce o nelinişteşte pe pacientă, toate gândurile şi dorinţele sale şi încerc să i le satisfac

39

- sfătuiesc pacienta să utilizeze mijloace de eliminare a anxietăţii: să citească, să stabilească legături semnificative cu cei din jurul ei şi o informez despre efectul benefic pe care-l produc aceste tehnici - stau în preajma pacientei cât mai mult timp posibil - stabilesc împreună cu pacienta un program educativ despre astmul bronşic: tehnici de relaxare, măsuri şi ce poate să facă pentru a ameliora dispneea - urmăresc ce a înţeles pacienta din ce îi transmit şi dacă A învăţa

Cunoştinţe

25.V.2012

respectă indicaţiile date de mine - stabilesc cu pacienta informaţiile care o interesează legate

4.VI.2012

insuficiente despre

Ca pacienta să

de boală şi la care nu a avut acces

Pacienta a

boala sa din cauza

cunoască problemele

- explorez capacitatea de învăţare şi memorare a pacientei, acumulat

lipsei de informaţie

legate de boală,

rugând-o să-mi răspundă la întrebări vis-a-vis de noţiunile cunoştinţe

manifestată prin

tratamentul

explicate sau să-mi reproducă informaţiile pe care le-a despre boală,

dorinţa de a acumula

medicamentos şi

primit

informaţii cât mai

măsurile de prevenire

- creez un climat propice: linişte, salon aerisit, poziţie evoluţia sa

multe despre astmul

a complicaţiilor, pe

comodă şezândă sau semişezândă

bronşic

perioada spitalizării

- explic pacientei necesitatea respectării regimului alimentar,

şi să le aibă în vedere

orarul administării medicamentelor

şi după externare

- informez pacienta despre importanţa efectuării expiraţiei-

tratamentul şi

40

inspiraţiei, o învăţ să expectoreze în scuipătoare şi îi acord 25.V.2012

timp suficient pentru practicarea acestor exerciţii - în primele zile ajut pacienta să-şi acorde îngrijirile igienice

A fi curat,

Dificultate de a-şi

îngrijit

acorda îngrijirile

Ca pacienta să

la pat punându-i la îndemână: un lighean, o cană cu apă

Pacienta prezintă

igienice din cauza

prezinte tegumente şi

călduţă, săpun, prosop, pasta şi periuţa de dinţi, piaptăn

tegumente şi

dispneei şi a

mucoase curate pe

- o aşez în poziţie şezândă deoarece în această poziţie îşi

mucoase curate

slăbiciunii

toată perioada

poate acorda îngrijirile şi protejez patul cu muşama şi aleză

manifestată prin

spitalizării

- asigur un microclimat optim de 200 C în salon şi intimitate

miros neplăcut

în timpul efectuării toaletei pe regiuni

degajat de

- din ziua a treia pacienta îşi face toaleta la camera de baie,

transpiraţie

dar o însoţesc pentru a o ajuta

2.VI.2012

- o ajut să-şi taie unghiile de la mâini şi de la picioare - schimb lenjeria de pat şi de corp a pacientei ori de câte ori A menţine

este nevoie pentru a se simţi cât mai bine - asigur în salon un microclimat optim de 180-200 C şi Curba termică a

constantă

umiditate 50 %

temperatura

- aerisesc salonul în fiecare zi lăsând geamul deschis tot oscilează între

corpului în

timpul, dar am în vedere să nu se producă curent, pentru 36,40 C şi

limitele

acest lucru am în vedere ca uşa de la salon să fie închisă

normale

- măsor temperatura pacientei de 2 ori/zi: dimineaţa la ora 700 şi seara la ora 1900 şi notez valoarea lor în foaia de

41

pacientei

36,80 C

temperatură - asigur pacientei lenjerie de corp adecvată temperaturii din 25.V.2012

salon - împreună cu pacienta am identificat factorii declanşatori ai

A acţiona

Sentimente de

conform

culpabilitate din

Ca pacenta să-şi

sentimentului de culpabilitate

propriilor

cauza neadaptării la

exprime diminuarea

- folosesc întrebări care să-i permită pacientei să-şi exprime diminuat

credinţe şi

situaţia dată

sentimentului de

sentimentele (întrebări deschise)

valori

manifestată prin

culpabilitate în

- explic pacientei că sentimentul de culpabilitate este adesea culpabilitate

anxietate,

decurs de 4 zile

generat de neacceptarea situaţiei în care se află

amărăciune, frustare,

- îi spun că poate citi cărţi religioase şi în spital şi că poate

vinovăţie

merge la slujbă duminica în sala de fizioterapie, dar numai

29.V.2012 Pacienta şi-a sentimentul de

însoţită de infirmieră şi cu liftul - asigur un climat în care pacienta să se poată ruga în linişte - o ascult cu răbdare când mi se adresează şi o încurajez 25.V.2012

totodată - creez un microclimat optim în salon, linişte

A fi ocupat, a

Dificultate de a-şi

te realiza

asuma rolul de

Ca pacienta să-şi

- îi acord toate îngrijirile necesare

Pacienta şi-a

bolnav din cauza

asume rolul de

- comunic cu pacienta pe diverse teme, creîndu-i toate

asumat rolul de

depresiei manifestată

bolnav şi să se simtă

condiţiile ca dânsa să se adapteze mediului spitalicesc

bolnav şi nu se

prin sentiment de

utilă în termen de 3

- ţin cont de obiceiurile pacientei şi le respect

mai simte inutilă

inutilitate

zile

- fac pacienta să participe la îngrijirile sale şi la luarea

42

28.V.2012

deciziilor privind aceste îngrijiri, pentru a-i creşte sentimentul controlului situaţiei - sugerez pacientei să fie optimistă în ceea ce priveşte boala ei dacă doreşte să citească, să încerce să se debaraseze de sentimentul de inutilitate - prin discuţiile purtate cu pacienta încerc să-i insuflu puţin optimism - folosesc sfaturi anticipate pentru a o ajuta să-şi planifice A se îmbrăca

viitorul, plecarea din spital şi reluarea contactului cu familia - pacienta este interesată de felul cum arată şi astfel îşi

şi a se

schimbă lenjeria de corp, după ce o ajut să-şi efectueze

Pacienta este

dezbrăca

îngrijirile igienice

aranjată tot

- pacienta îşi pune capotul deoarece îi place să arate tot

timpul

2.VI.2012

A se alimenta

timpul bine - pacienta şi-a dat seama de importanţa respectării regimului

şi hidrata

alimentar şi îl respectă cu stricteţe (regim normo-caloric,

Pacienta se

hiposodat şi lichide în cantităţi mai reduse) atât în timpul

alimentează şi se

spitalizării cât şi la domiciliu

hidratează

- îi asigur un climat plăcut şi adecvat pentru a servi masa,

conform

îndepărtând scuipătoarele şi obiectele care ar putea creea o

regimului

senzaţie neplăcută

alimentar

43

2.VI.2012

- îi servesc alimentele pe o tavă şi îi spun „Poftă bună” - pacienta nu este mofturoasă şi se alimentează A se recrea

corespunzător - pacienta poartă discuţii pe diverse teme cu colegele de

Pacienta

cameră

îndeplineşte

- pacienta citeşte presa, cărţi

activităţi

- ascultă ştirile transmise la radio şi muzica preferată

recreative

- în cursul zilei pacienta doarme câte o oră odihnindu-se

44

PLAN DE ÎNGRJIRE – CAZUL II În data de 3.X.2012 în Secţia Interne a Spitalului Judetean de Urgenţă „Constantin Opriş” Baia Mare este internată pacienta MM cu diagnosticul medical: Astm bronşic în criză. Din interviu aflăm că pacienta MM este în vârstă de 67 de ani şi că locuieşte împreună cu soţul ei într-o comuna din judetul Maramures. În prezent pacienta MM este pensionară, a lucrat ca învăţătoare la Şcoala din localitate . Pacienta MM este astmatică de circa 17 ani. Pacienta mi-a spus că se simte foarte rău, mai ales toamna şi primăvara când timpul este mai umed, că nu suportă fumul de ţigară, praful, aerul poluat, că tot timpul parcă nu are aer chiar şi noaptea doarme cu geamul deschis. La indicaţia medicul de familie şi în funcţie de intensitatea crizei pacienta s-a tratat ambulator conform prescripţiilor medicului. În momentul internării pacienta prezenta: -

dispnee intensă respiratorie

-

tuse

-

cefalee intensă

-

expectoraţie mucoasă

Pacienta mi-a spus că are o căsnicie fericită, se înţelege foarte bine cu soţul ei care este tot pensionar. Soţul o înţelege că este bolnavă şi o ajută foarte mult în gospodărie, lucrează în grădina de zarzavaturi. Pacienta MM are două fete care sunt căsătorite şi care la rândul lor au câte un copil fiecare. Pacienta MM îşi iubeşte foarte mult nepoţelele şi se ocupă de educaţia lor. În timpul liber pe care-l mai are îi place să citească literatură, să vizioneze unele seriale de la TV, să meargă la biserică, crede în Dumnezeu, îi place să citească diverse cărţi religioase şi îndeosebi Biblia. Din discuţiile purtate cu pacienta am aflat că nu se odihneşte prea bine în cursul nopţii, având treziri frecvente din cauza dispneei şi a tusei, ca atunci când prezintă dispnee şi tuse acestea îi slăbesc puterile simţindu-se slăbită. Deasemenea nu are poftă de mâncare. Doamna P.Z. nu este obişnuită cu mediul spitalicesc, aici se simte foarte singură şi inutilă, dar are încredere în cadrele medicale şi urmează tratamentul prescris pentru a-şi reveni din această criză. Este anxioasă deoarece nu are cunoştinţe suficiente despre boala sa şi evoluţia ei, uneori este disperată, nu ştie ce să facă pentru a-şi ameliora

dispneea, nu ştie ce să mănânce. Singurul lucru pe care-l ştie este că face alergie la fum, praf, că are tot timpul o sete teribilă de aer şi uneori senzaţie de sufocare. Din discuţiile purtate cu doamna P.Z. am dedus că se simte plictisită şi că doreşte să acumuleze cât mai multe informaţii despre astmul bronşic. Din cauza dispneei şi a tusei care îi storc puterile doamna prezintă limitarea mişcărilor, dezinteres faţă de ţinuta sa, precum şi imposibilitatea de a-şi acorda îngrijirile igienice aşa cum este obişnuită. Deasemenea am observat că doamna este agitată şi anxioasă, deseori plângând. Funcţiile vitale:

T.A. = 140/85 mm Hg P = 87 bătăi/minut R = 14 respiraţii/minut Temp. = 36,20 C

Examinări paraclinice: - radiografie pulmonară - probe ventilatorii - teste cutanate - EKG Manifestările de dependenţă pe care le prezintă pacienta sunt: -

tuse cu expectoraţie mucoasă

-

dispnee respiratorie

-

wheezing

-

limitarea amplitudinii mişcărilor

-

eliminare de spută perlată, albă-mucoasă

-

puls accelerat

-

plâns frecvent

-

agitaţie

-

inapetenţă

-

treziri repetate în cursul nopţii

-

miros neplăcut din cauza transpiraţiei

-

dezinteres faţă de ţinuta sa

-

sentiment de inutilitate

-

plictiseală

-

dorinţa de a cunoaşte cât mai multe informaţii despre astmul bronşic.

Probleme: -

dificultate de a respira 46

-

comunicare ineficace la nivel afectiv

-

anxietate moderată

-

expectoraţie mucoasă

-

alimentaţie insuficientă

-

dificultate de a se odihni

-

dificultate de a se mişca

-

dificultate de a-şi acorda îngrijirile igienice

-

dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca

-

dificultate de a-şi asuma rolul de bolnav

-

incapacitate de a îndeplini activităţi recreative

-

insuficiente cunoştinţe despre boala sa şi evoluţia ei.

Nivel de dependenţă II.

47

Nevoia

Diagnostic de

Obiective

Intervenţii

Evaluare

fundamental

îngrijire

ă A respira şi a

Dificultate de a

4.X.2012

- aşez pacienta în poziţie şezândă sau semişezândă folosind

7.X.2012

avea o bună

respira din cauza

1. Ca pacienta să-şi

pentru aceasta ridicarea somierei patului sau aşezând două Căile respiratorii

circulaţie

secreţiilor bronşice

elibereze căile

perne la spatele pacientei pentru a o susţine; această poziţie sunt eliberate de

manifestată prin tuse

respiratorii de secreţii

nu trebuie forţată şi impusă, ci alegerea poziţiei o las la secreţiile

cu expectoraţie

în termen de 3-4 zile.

discreţia pacientei

mucoasă, dispnee

2. Ca pacienta să

- o îndemn să-şi schimbe poziţia cât mai des pentru a evita

expiratorie, puls

respire cu minimum

unele complicaţii şi o ajut pentru aceasta

Pacienta prezintă

accelerat, wheezing

de dificultate în

- îi explic că repausul la pat are o importanţă deosebită

o uşoară dispnee

termen de 4 zile.

- aerisesc salonul de 3-4 ori/zi câte 15 minute

expiratorie;

bronşice. 8.X.2012

- administrez cu intermitenţă oxigen umidificat pe sondă - de perseverat nazală cu un debit de 3-5 l/minut - explic pacientei necesitatea de a tuşi şi de a expectora în scuipătoare sputa eliminată - asigur în salon un microclimat optim 18 0-200

C

temperatură, umiditate 50 % prin punerea unui vas cu apă pe calorifer - îi explic pacientei necesitatea practicării gimnasticii

respiratorii 5-10 minute dimineaţa şi seara - în primele 3 zile am învăţat-o să respire folosindu-şi atât musculatura toracică cât şi diafragmul, respiraţia va fi amplă, liniştită, ritmică, cu expir mai lung - când pacienta se simte mai bine, exerciţiile respiratorii le va face în faţa geamului deschis fără a depăşi capacitatea de efort - pentru o bună respiraţie şi pentru a favoriza eliminarea expectoraţiei aplic pacientei tehnici de relaxare: efectuez masaj între mesele principale, efectuez tapotaj toracic deoarece acesta mobilizează secreţiile bronşice, stimulează reflexul de tuse şi previne complicaţiile pulmonare - o îndemn să tuşească pentru a elimina secreţiile - măsor cantitatea sputei eliminate pe 24 ore şi notez aspectul ei (perlată, albă-mucoasă) - sugerez pacientei să facă mişcare în măsura posibilităţilor - măsor funcţiile vitale şi notez valorile lor în foaia de temperatură - administrez tratamentul prescris de medic la ore fixe A comunica

Comunicare ineficace

4.X.2012

- mă prezint pacientei cu numele şi îi spun rolul pe care-l

49

7.X.2012

la nivel afectiv din

Ca pacienta să

îndeplinesc eu

Pacienta

cauza anxietăţii

comunice cu echipa

- aşez pacienta într-un salon cu o pacientă cu acelaşi comunică cu

manifestată prin

de îngrijire şi să-şi

diagnostic în stare ameliorată

plâns frecvent

exprime încrederea

- încerc să câştig încrederea pacientei prin comportamentul îngrijire şi şi-a

faţă de echipa de

meu, dovedind bună pregătire profesională

exprimat

îngrijire în decurs de

- îi respect tăcerile şi plânsul dar o încurajez mângâind-o

încrederea faţă

3 zile

- încerc să-i reduc anxietatea arătându-mă interesată de ea şi de ea

echipa de

de boala ei - pregătesc pacienta psihic şi fizic pentru investigaţiile ce urmează să i se facă - explic pacientei ceea ce o interesează şi ceea ce nu ştie în legătură cu boala ei şi o informez despre tratamentul ce i se face - sugerez pacientei să facă tehnicile de relaxare care îi fac plăcere: vizionarea filmelor la TV, lectura - discut cu pacienta despre importanţa încrederii în sine, o pun în legătură cu alţi pacienţi cu astm bronşic cu o evoluţie bună A evita

Anxietate moderată

pericolele

din cauza afecţiunii

4.X. 2012 Ca pacienta să-şi

- discut cu pacienta şi o fac să-şi exprime temerile şi cauzele care îi provoacă anxietatea

50

7.X.2012 Pacienta şi-a

sale manifestată prin

exprime diminuarea

agitaţie, plâns

anxietăţii în decurs de prescris de medic, evitarea alergenilor, respectarea regimului anxietatea şi este

frecvent

3 zile.

alimentar

Diagnostic potenţial:

Ca pacienta să fie

moderată, să fie în funcţie de toleranţă pentru a solicita la perioada

- infecţii

ferită de pericole pe

minim travaliul cardiac şi pentru a nu îngreuna respiraţia spitalizării de

intraspitaliceşti

perioada spitalizării.

prin ridicarea rebordului costal

eventualele

- explic pacientei necesitatea evitării alergenilor

pericole

- căderi

- explic pacientei necesitatea respectării tratamentului redus apreciabil prescris

normo-caloric,

mese

în

cantitate ferită pe

- furnizez pacientei informaţiile pe care le doreşte în legătură cu astmul bronşic alergic - pun la dispoziţia pacientei cărţi care au ca subiect boala astmatică - pregătesc pacienta pentru investigaţiile ce urmează să i se facă atât psihic cât şi fizic - respect măsurile de asepsie, efectuez tratamentul corect şi la ore fixe: Miofilin 1 f administrată intravenos, HHC 100 mg i.v., Ketotifen, Ambroxol fl 3x1 linguriţe/zi, Theofilin caps 2x1/zi, Captopril 25 mg 2x1 tb/zi - administrez oxigen pe sondă umidificat, intermitent, cu un debit de 3-5 l/min. - masez, tapotez, fricţionez pacienta la nivelul toracelui de

51

2 ori/zi dimineaţa şi seara pentru prevenirea complicaţiilor pulmonare - măsor zilnic TA, P, Temp, R şi le notez în foaia de observaţie - la indicaţia medicului recoltez sânge pentru analizele de laborator indicate, corect cu seringa de unică utilizare A elimina

Expectoraţie mucoasă

4.X.2012

respectând măsurile de asepsie - pentru a favoriza eliminarea sputei aşez pacienta în poziţie

9.X.2012

din cauza procesului

Ca pacienta să-şi

şezândă sau semişezândă

Secreţiile

obstructiv

diminue expectoraţia

- explic pacientei necesitatea de a tuşi şi expectora

bronşice sunt în

manifestată prin

în decurs de 5 zile.

- explic pacientei importanţa eliminării sputei în scuipătoare cantitate mică.

eliminare de spută

Ca pacienta să

pentru a urmări cantitatea şi aspectul ei pe 24 de ore

perlată, albă-mucoasă

prezinte pe perioada

- deasemenea pentru a favoriza eliminarea sputei efectuez de un scaun la 2

spitalizării un scaun

2 ori/zi masaj şi tapotaj în regiunea toracică

la 2 zile

- la indicaţia medicului administrez pacientei o linguriţă de Ambroxol de 3 ori/zi - sugerez pacientei efectuarea gimnasticii respiratorii de 2 ori/zi câte 5-10 minute în primele zile în pat în salonul bine aerisit, apoi în faţa geamului deschis pentru musculatura absominală, pentru a-i favoriza peristaltismul, iar când starea îi permită să facă mici plimbări

52

Pacienta prezintă zile

A se alimenta

Alimentaţie

4.X.2012

-

asigur

un

climat

plăcut,

stimulent,

îndepărtând

şi hidrata

insuficientă din cauza

Ca în perioada

scuipătoarele şi obiectele care creează o senzaţie neplăcută

slăbiciunii, oboselii

spitalizării pacienta

- înaintea fiecărei mese aerisesc salonul şi încerc să-i măresc respectă regimul

manifestată prin

să respecte dieta şi să

apetitul prin felul în care îi voi servi masa

inapetenţă

se alimenteze

- regimul alimentar pe care-l administrez este stabilit de şi se alimentează

suficient

către medic: regim normo-caloric cu mese mici 4-5/zi, suficient lichide 1500-2000 ml/zi negazoase, ceaiuri şi zeamă de compoturi - explic pacientei necesitatea de a consuma alimente uşor diberabile: legume şi fructe, iaurt, brânză de vaci, carne de vită şi de pasăre fiartă, supe pentru a combate o eventuală tendinţă de constipaţie - zilnic cântăresc pacienta şi efectuez bilanţul hidric - ajut pacienta să-şi aleagă alimentele şi lichidele nutritive pe gustul ei - nu voi întreba pacienta dacă doreşte să mănânce ci îi voi aduce alimentele calde, îmbietoare şi îi voi spune calm, dar ferm că trebuie să mănânce - după consumarea alimentelor îi ofer pacientei tabletele pe care le are prescrise de medic şi stau lângă ea până le înghite

53

6.X.2012 Pacienta alimentar impus

- o mai informez privind valoarea calorică a principalelor alimente consumate şi a lichidelor - verific pacienta dacă a înţeles ceea ce i-am spus - sugerez familiei să-i aducă alimente de acasă dar numai pregătite dietetic - recomand pacientei ca înainte de masă să nu consume dulciuri, lichide pentru că scad pofta de mâncare - aduc la cunoştinţa pacientei să nu consume alimente în cantităţi mari deoarece acest fapt influenţează respiraţia prin ridicarea rebordului costal 4.X.2012

- îi sugerez să nu consume varză, mazăre, ceapă - asigur un climat de calm şi securitate în timpul somnului

A dormi, a te

Dificultate de a se

odihni

odihni, a dormi din

Pacienta să doarmă

prin îndepărtarea stimulilor vizuali, olfactivi, auditivi

cauza dispneei

6 ore noaptea şi 1 oră

- înaintea culcării în fiecare seară îi masez spatele, picioarele 6 ore noaptea şi

manifestată prin

după prânz (un somn

deoarece masajul are un efect relaxant

1 oră după -

treziri repetate în

liniştit) în decurs de

- aerisesc salonul 15 minute înainte de culcare

amiază, după

cursul nopţii

4 zile

- înaintea culcării îi ofer fie lapte cald, fie ceai de tei

masa de prânz

- educ pacienta ca înainte de culcare să expectoreze, să îşi sufle nasul pentru a putea respira mai bine - sugerez pacientei să nu consume lichide în cantităţi mari înainte de culcare pentru că în cursul nopţii va trebui să

54

8.X.2012 Pacienta doarme

4.X.2012

meragă la toaletă şi prin aceasta îşi va conturba somnul - evaluez capacităţile şi limitele fizice ale pacientei

A te mişca, a-

Dificultate de a se

ţi menţine o

mişca din cauza

Pe toată durata

- planific un orar zilnic de exerciţii active, exerciţii ale În primele zile

bună postură

dispneei şi a

spitalizării pacienta

musculaturii abdominale de 2 ori/zi câte 5 minute, mişcări pacienta a făcut

slăbiciunii

se va mişca în

active ale membrelor superioare şi inferioare (flexie- exerciţii fizice în

manifestată prin

limitele permise de

extensie), în cazul în care dispneea a diminuat îi recomand salon, când

limitarea amplitudinii

starea sa

să se plimbe pe coridor

mişcărilor

7.X.2012

dispneea a mai

- explic pacientei că exerciţiile fizice previn eventualele diminuat complicaţii

ce

ar

putea

să

apară:

pulmonare, pacienta s-a

tromboembolice

plimbat zilnic pe

- îi spun pacientei să nu abuze în efectuarea exerciţiilor coridor 4.X.2012

fizice atunci când se crede în stare - în primele zile ajut pacienta să-şi acorde îngrijirile igienice

A fi curat, a-

Dificultate de a-şi

ţi proteja

acorda îngrijirile

Ca pacienta să fie

la pat punându-i la îndemână: un lighean cu apă călduţă,

Pacienta este

tegumentele

igienice necesare din

curată şi îngrijită pe

săpun, prosop, pasta şi periuţa de dinţi, piaptăn, o cană cu

curată şi îngrijită

cauza slăbiciunii şi

toată perioada

apă pentru a se clăti în gură

şi îşi acordă

dispneei manifestată

spitalizării.

- ajut pacienta să ia o poziţie comodă şi anume şezândă care

îngrijirile

prin miros neplăcut

Ca pacienta să-şi

să-i permită să se spele singură, iar la nevoie o ajut

igienice singură

din cauza

acorde îngrijirile

- protejez patul cu muşama şi aleză şi protejez pacienta

transpiraţiei

igienice singură în

aşezându-i un prosop în jurul gâtului

decurs de 3 zile

- asigur un microclimat optim 180 C

55

7.X.2012

- din ziua a treia am însoţit pacienta la baie pentru a-şi acorda îngrijirile igienice şi am ajutat-o la nevoie - ori de câte ori este nevoie schimb lenjeria de pat şi de corp 4.X.2012

pentru ca pacienta să se simtă cât mai bine - asigur un microclimat optim 180 C şi intimitatea de care

A se îmbrăca,

Dificultate de a se

7.X.2012

dezbrăca

îmbrăca şi dezbrăca

Ca pacienta să arate

are nevoie

singură din cauza

interes faţă de ţinuta

- o ajut să-şi schimbe lenjeria de corp la nevoie, discutând în interes faţă de

slăbiciunii şi dispneei

sa în decurs de 3 zile

acest timp cu ea, explicându-i ce important este să fi ţinuta sa:

Pacienta arată

manifestată prin

întotdeauna îngrijit şi curat îmbrăcat

- se îmbracă

dezinteres faţă de

- în primele două zile o ajut să-şi schimbe lenjeria de corp

singură şi se

ţinuta sa

- în a treia zi o las să se îmbrace singură spunându-i să nu se interesează de grăbească deaorece eu am timp să o asist şi mă arăt felul cum arată înţelegătoare; îi pun la îndemână şosetele şi capotul pentru a - este mulţumită le îmbrăca

de progresele pe

- o încurajez în fiecare zi pentru progresele pe care le face, îi care le-a făcut 4.X.2012

spun ce bine o aranjează capotul şi ce bine arată - creez toate condiţiile necesare pentru ca pacienta să se

A fi ocupat, a

Dificultate de a-şi

te realiza

asuma rolul de

Ca pacienta să-şi

simtă bine: microclimat, linişte

Pacienta şi-a

bolnav din cauza

exprime interesul în

- ţin cont de preferinţele pacientei şi îi respect obiceiurile

asumat rolul de

depresiei manifestată

îndeplinirea unor

- fac pacienta să participe la îngrijirile sale şi luarea bolnav şi nu se

prin sentiment de

activităţi în decurs de

deciziilor privind acestea, pentru a-i creşte sentimentul mai simte inutilă

56

9.X.2012

inutilitate

5 zile

controlului situaţiei - sugerez pacientei să fie optimistă în ceea ce priveşte boala ei, dacă doreşte să citească, să încerce să se debaraseze de sentimentul de inutilitate - discut deschis cu pacienta despre omul bolnav în general şi încerc să-i insuflu la început puţin optimism, apoi ceva mai mult - sugerez pacientei ca în limita stării ei de sănătate să facă ceea ce poate şi ceea ce-i face plăcere, să se simtă stăpână pe ea - discut cu pacienta privitor la progresele sale şi o încurajez - folosesc sfaturi anticipate pentru a o ajuta să-şi planifice viitorul, plecarea din spital, să reia contactul cu familia

A te recreea

Incapacitate de a

4.X.2012

- inventariez cu pacienta activităţile pe care le poate

11.X.2012

îndeplini activităţi

Ca pacienta să

îndeplini şi îi atrag atenţia şi o încurajez să facă aceste Pacienta

recreative din cauza

îndeplinească

activităţi posibile

dispneei, slăbiciunii,

activităţi recreative

- discut cu pacienta despre trecutul său favorabil şi despre activităţi

a intoleranţei la efort

posibile pe perioada

familia sa, îndeosebi despre nepoţelele sale arătându-mă recreative

şi internării în spital

spitalizării

interesată de ceea ce pacienta îmi vorbeşte

manifestată prin

îndeplineşte

(citeşte, ascultă

- de asemenea sugerez familiei să-i aducă doamnei cărţi şi muzică,

57

plictiseală

Biblia, deoarece una dintre plăcerile dânsei este lectura

urmăreşte TV,

- plasez la îndemâna ei presă şi rebusuri

discută cu alţi

- pun pacienta în legătură cu alte paciente de vârsta ei cu pacienţi) şi preocupări comune

numai este

- aplic pacientei tehnici de relaxare (masajul, tapotajul, plictisită fricţiunea) pentru efectul lor benefici pe care-l produc atât fizic cât şi psihic - zilnic pacienta face dimineaţa şi seara exerciţii respiratorii A învăţa

Insuficiente

4.X.2012

câte 10 minute în salonul aerisit - verific ceea ce pacienta cunoaşte despre boala astmatică, 12.X.2012

cunoştinţe despe

Ca pacienta să

evoluţia şi tratamentul ei pentru a evita explicaţiile inutile

boala sa şi evoluţia ei

primească

- ofer explicaţiile necesare progresiv ţinând cont şi de ritmul acumulat

din cauza

informaţiile dorite şi

de a învăţa al pacientei

neaccesibilităţii la

să înveţe să-şi

- spun ce investigaţii se vor face şi o pregătesc pentru ele dorite despre

informaţie

gestioneze sănătatea

învăţând-o ce trebuie să facă

Pacienta a informaţiile boala astmatică

manifestată prin

- îi explic efectul benefic al efectuării exerciţiilor respiratorii (cum să evite

dorinţa de a cunoaşte

fizice şi despre importanţa respectării lor

cât mai multe

- aduc la cunoştinţa dânsei importanţa respectării regimului despre tratament,

informaţii despre

dat şi a tratamentului prescris de medic

astmul bronşic

- o informez despre necesitatea şi iportanţa respectării şi înţelege

crizele de astm, dietă, evoluţie)

ambulator a regimului alimentar şi a tratamentului prescris importanţa

58

de medicul de familie, despre importanţa evitării: frigului, respectării lor umezelii, alergenilor (fum, praf), efortului fizic şi psihic - sugerez pacientei să urmeze tratament în staţiunile balneare: Govora, Slănic Prahova, Slănic Moldova - verific înţelegerea învăţămintelor prin întrebări deschise A acţiona

puse pacientei - în fiecare dimineaţă pacienta citeşte din cartea de rugăciuni Pacienta se

conform

- pacienta citeşte în timpul zilei cărţi religioase şi Biblia roagă în fiecare

propriilor

pentru că îi fac o plăcere deosebită

credinţe şi

- când starea pacientei permite, la cererea ei însoţită de asemenea citeşte

valori

infirmieră coboară în sala de fizioterapie unde în fiecare cărţi religioase şi

A menţine

dimineaţă de duminică se ţine slujbă religoasă Biblia 0 0 - asigur în salon un microclimat optim de 18 -20 C, Curba termică a

constantă

umiditate 50 %, aerisesc salonul de 3 ori/zi câte 10-15 pacientei

temperatura

minute sau de câte ori este nevoie

corpului în

- măsor temperatura pacientei de 2 ori/zi: dimineaţa la ora 36,20 C

limite

600 şi seara la ora 1900 şi notez valoarea ei în foaia de 36,90 C

normale

temperatură - asigur pacientei lenjerie de corp şi de pat adaptată temperaturii din salon

59

zi şi de

oscilează între –

60

PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZUL III Pacientul SA în vârstă de 62 ani, domiciliat în Baia Mare, se internează pe Secţia Interne a Spitalului de uregenţă „Constantin Opriş” Baia Mare, în data de 5.V.2012 cu diagnosticul: Astm bronşic în criză. Pacientul SA. este un vechi tuşitor cu repetate internări, tratat ambulator cu Theofilin, Digoxin, Aspenter, Enalapril, expectorante. De două săptămâni prezintă: dureri precordiale la efort, tuse cu expectoraţie mucoasă, wheezing, edeme ale membrelor inferioare (gambelor), aceste fenomene accentuându-se în ultima perioadă ceea ce-l determină să se prezinte la serviciul de urgenţă. În urma anamnezei reiese că în urmă cu 10 ani a fost diagnosticat cu silicoză, bronşită cronică şi cardiopatie cronică mixtă (în urmă cu 5 ani) şi i s-a efectuat apendicectomie (în urmă cu 7 ani). Din interviu aflăm că pacientul a lucrat la Mina E.M. Baia Sprie ca miner, iar în prezent este pensionar. A fost fumător în trecut dar acum nu mai fumează deoarece acest lucru îi îngreunează şi mai mult respiraţia, iar băuturi alcoolice consumă doar ocazional. Locuieşte împreună cu fiica sa şi soţul acesteia (soţia decedându-i acum 10 ani) într-un apartament cu 4 camere, spaţios. Se simte foarte bine în mijlocul familiei lui şi este foarte fericit că are o nepoţică foarte frumoasă şi deşteaptă. Este neliniştit şi anxios în ceea ce priveşte boala şi evoluţia ei, iar de multe ori noaptea este trezit din somn de tuse şi o sete teribilă de aer. În timpul liber se ocupă de nepoţica lui, plimbând-o prin parc, îi place mult sportul (dar nu să-l practice), citeşte zilnic presa sportivă, completează rebus. Pacientul SA are 92 de kg şi consumă alimente în cantitate mare: carne şi făinoase în special. Pacientul mi-a relatat că a observat că aceste crize de dispnee apar la cel mai mic efort, uneori chiar în cursul unei plimbări, fiind nevoit să se oprească de câteva ori pentru a putea respira. Pacientul este hipertensiv T.A. = 180/95 mm Hg. Pacientul mai spune că se simte slăbit şi obost în urma tusei, că nu se poate acomoda mediului spitalicesc şi nu poate să accepte rolul de bolnav, are încredere în cadrele medicale, dar este de părere că: „ca acasă nicăieri nu e”. Este de religie ortodox, dar de fapt dânsul nu este o persoană religioasă, nu merge la biserică şi nu crede şi nu a crezut niciodată în Dumnezeu.

Funcţiile vitale:

T.A. = 180/95 mm Hg P = 92 bătăi/minut R = 12 respiraţii/minut Temp = 36,70 C

Examinări paraclinice:

- EKG - radiografie pulmonară - probe ventilatorii

Manifestări de dependenţă pe care le prezintă pacientul sunt: -

tuse cu expectoraţie mucopurulentă

-

wheezing

-

dureri precordiale la efort

-

edeme ale gambelor

-

slăbiciuni şi oboseală

-

nelinişte, supărare, agitaţie

-

creştere în greutate

-

piele întinsă şi lucioasă la nivelul membrelor inferioare

-

dorinţa de a primi cât mai multe răspunsuri la întrebări

-

treziri frecvente în cursul nopţi

-

polifagie, greutate peste normal

-

tegumente murdare, transpirate care degajă miros neplăcut

-

perceperea negativă a schimbărilor modului de viaţă obişnuit

-

cefalee intensă, ameţeli, vertij

Probleme: -

dificultate de a respira

-

anxietate moderată

-

expectoraţie mucopurulentă

-

dificultate de a se deplasa

-

lipsa cunoştinţelor despre boala astmatică

-

incapacitate de a se odihni

-

alimentaţie inadecvată prin surplus

-

dificultate de a-şi acorda îngrijirile igienice

-

sentiment de inutilitate

Nivel de dependenţă: II.

62

Nevoia

Diagnostic de

Obiective

Intervenţii

Evaluare

fundamental

îngrijire

ă A respira şi a

Dificultate de a

5.V.2012

- aplic urgent măsurile de urgenţă în astmul bronşic şi

9.V.2012

avea o bună

respira din cauza

1. Ca pacientul să-şi

anume:

circulaţie

prezenţei secreţiilor

elibereze căile

- poziţionez bolnavul în poziţie şezândă şi semişezândă dar profund şi

bronşice şi a

respiratorii de

nu forţez această poziţie ci alegerea ei o las la latitudinea regulat R = 14

intoleranţei la efort

secreţiile bronşice şi

pacientului

Pacientul respiră

respiraţii/minut

fizic manifestată prin: să respire profund şi

- administrez oxigenul umidificat pe sondă nazală cu un - de perseverat

dispnee expiratorie,

regulat în decurs de

debit de 3-5 l/minut şi cu intermitenţă

spută mucopurulentă,

4-5 zile.

- asigur un microclimat optim în salon 180-200 C

tuse, wheezing

temperatură, umiditate 50 % prin punerea unui vas cu apă pe calorifer - aerisesc salonul lăsând fereastra deschisă tot timpul, dar am grijă să nu se producă curent şi pentru aceasta închid uşa - administrez la indicaţia medicului 1 fiolă de Miofilin + HHC 100 mg i.v. - spun pacientului să tuşească şi să expectoreze în scuipătoare - îl asist când tuşeşte şi îl tapotez pe spate pentru a favoriza

eliminarea secreţiilor mai bine - pregătesc psihic pacientul pentru investigaţiile ce urmează să i se facă a doua zi spunându-i să nu mănânce dimineaţa pentru a-i putea să i se recolteze sânge, îi dau un borcan pentru examenul sumar de urină + sediment, îi dau o eprubetă sterilă cu dop pentru examenul de spută şi îi explic cum să procedeze (să nu lase din mână dopul) - însoţesc pacientul la radiografie pulmonară, EKG, probe ventilatorii, transportându-l într-un fotoliu rulant; am grijă să nu răcească şi pentru aceasta îl ajut să îmbrace halatul şi papucii de casă - măsor funcţiile vitale şi notez valorile lor în foaia de temperatură - îi explic să respire în aşa fel încât să folosească şi musculatura abdominală şi să practice zilnic exerciţii respiratorii câte 5-10 minute de 2 ori/zi în faţa geamului deschis dar fără să se obosească - stabilesc împreună cu pacientul un plan de activitate şi repaus A evita

Anxietate moderată

5.V.2012

- mă prezint şi mă arăt interesată de problemele sale dorind

64

8.V.2012

pericolele

din cauza afecţiunii

Ca pacientul să-şi

să-l ajut

Anxietatea

sale şi necunoaşterii

exprime diminuarea

- identific cunoştinţele pe care le are pacientul despre astmul pacientului s-a

evoluţiei bolii

anxietăţii în decurs de bronşic

manifestată prin

3 zile

- furnizez informaţiile pe care le doreşte privind problema considerabil

supărare, nelinişte,

Ca pacientul să fie

de sănătate, tratament, examinări paraclinice

agitaţie.

ferit de pericole pe

- conştientizez pacientul în legătură cu necesitatea

Diagnostic potenţial:

perioada spitalizării

respectării indiciaţiilor date de echipa de îngrijire: repaus la

diminuat

- infecţii

pat în primele zile, evitarea alergenilor, importanţa

intraspitaliceşti

respectării

- căderi

hipolipidic şi lichide în cantităţi mici

- dureri precordiale

- la recoltarea sângelui pentru examenele de laborator lucrez

regimului

alimentar

desodat,

hipocaloric,

în condiţii de asepsie folosind ac şi seringi sterile de unică utilizare şi mănuşi - administrez tratamentul indicat de medic la ore exacte în condiţii

de

asepsie

pentru

a

nu

provoca

intraspitaliceşti

infecţii 12.V.2012

- pentru prevenirea complicaţiilor pulmonare efectuez: Pe perioada masaj, tapotaj, fricţiune de 2 ori/zi câte 5-10 minute

spitalizării

- explic pacientului necesitatea de a efectua mişcări în limita pacientul a fost posibilităţilor

65

pentru

a

preveni

complicaţiile ferit de pericole

tromboembolice - informez pacientul despre importanţa evitării aglomeraţiei, frigului, umezelii, stresului, efortului fizic şi psihic, fumului, a mediului poluant pentru a preveni crizele de astm - îi spun despre importanţa respectării tratamentului ambulator şi prezentarea periodică la control la medicul de A elimina

Expectoraţie

5.V.2012

familie - asigur poziţionarea corectă pentru a favoriza eliminarea

9.V.2012

mucopurulentă din

Ca pacientul să-şi

sputei: şezândă sau semişezândă

cauza procesului

diminue expectoraţia

- explic pacientului necesitatea de a tuşi şi expectora în redusă şi are

obstructiv

şi aceasta să aibă un

scuipătoare

manifestată prin

caracter mucos în

- pun la îndemâna sa scuipătoarea în care să elimina sputa şi (spută albă-

eliminare de spută şi

decurs de 4 zile

pe care o curăţ şi dezinfectez după utilizare

tuse

Expectoraţia este caracter mucos mucoasă)

- urmăresc cantitatea, aspectul şi culoarea sputei (la început Pacientul se având aspectul gălbui, iar treptat albă-mucoasă)

simte mai bine

- pentru a favoriza eliminarea sputei efectuez tapotaj şi îl rog spunându-mi că să tuşească asistându-l

nu se mai simte

- administrez medicaţia prescrisă de medic la ore fixe

aşa de încărcat

- îl însoţesc la fizioterapie pentru a face aerosol cu Miofilin cu secreţii şi şi HHC

respiră mult mai bine

66

A te mişca şi

Dificultate de a se

5.V.2012

- explic pacientului că în primele zile este important

7.V.2012

a avea o bună deplasa din cauza

Ca pacientul să se

repausul la pat, dar nu total, de aceea am stabilit împreună Pacientul se

postură

ameţelilor, vertijului,

deplaseze singur în

cu dânsul un program de activităţi fizice

a edemelor de la

decurs de 4 zile pe

- îi explic că exerciţiile fizice au o mare importanţă în hol singur

nivelul membrelor

hol. Ca ameţelile şi

combaterea

inferioare şi a

vertijul să cedeze în

tromboembolice şi că acestea stimulează circulaţia

dispneei manifestată

decurs de 2 zile . Ca

- pacientul efectuează exerciţii active în limita posibilităţilor Pacientul nu mai

prin reţinere în a se

edemele să se reducă

pentru a evita efortul care generează dispneea

deplasa, oboseală şi

în decurs de 4 zile

- îi aduc la cunoştinţă să evite tot timpul punctele de

apariţiei

complicaţiilor

deplasează pe pulmonare

şi 8.V.2012 prezintă ameţeli

creşterea în volum a

presiune asupra membrelor edemaţiate

membrelor inferioare,

- îi spun că totdeauna când se ridică din pat să nu se ridice

pielea de la nivelul

brusc deoarece poate să ameţească şi să cadă; să se ridice în Edemele

lor fiind întinsă şi

şezut la marginea patului câteva minute la început şi apoi în membrelor

lucioasă

picioare

9.V.2012

inferioare au

- când T.A. a scăzut şi dispneea a cedat îl însoţesc la diminuat dar nu plimbări scurte pentru a nu-l obosi şi oprindu-ne ori de câte total ori este nevoie, exemplu: la început se plimbă prin salon, iar - de perseverat apoi pe hol însoţindu-l până la cântar unde îl cântăresc pentru a urmări greutatea dânsului care indică diminuarea 10.V.2012 edemelor

67

Dispneea a

- când este mai bine îl însoţesc pe balcon, dar îmbrăcat scăzut în A învăţa

Lipsa cunoştinţelor

5.V.2012

corespunzător, unde face şi exerciţii respiratorii intensitate - verific ceea ce ştie pacientul despre boală, tratament pentru 11.V.2012

despre boala

Ca pacientul să înveţe a evita explicaţiile inutile

Pacientul este

astmatică din cauza

să-şi gestioneze

- îi prezint informaţiile progresiv ţinând cont de ritmul de a mulţumit de

neaccesibilităţii la

sănătatea

învăţa al dânsului

faptul că a aflat

informaţii,

- îi pun la îndemână cărţi care au drept temă astmul bronşic

multe despre

manifestată prin

- îl informez despre necesitatea respectării regimului astmul bronşic

dorinţa de a primi cât

alimentar, a tratamentului ambulator, despre importanţa (complicaţiile ce

mai multe răspunsuri

prezentării la control la medicul de familie, evitarea ar putea surveni,

la întrebările puse

alergenilor cunoscuţi

necesitatea

- îi explic importanţa evitării efortului fizic, frigului, respectării umezelii, factorilor alergizanţi

tratamentului şi

- învăţ pacientul să tuşească şi să expectoreze în scuipătoare regimului şi nu în batistă sau în hârtie de WC

alimentar)

- îi explic efectul benefici al tratamentului balnear într-o staţiune indicată de medic: Govora, Slănic Moldova - verific înţelegerea învăţămintelor prin întrebări deschise pe care i le pun A dormi, a te

Incapacitate de a se

5.V.2012

- iau legătura cu familia pentru a-i pregăti dietetic mâncarea - aerisesc salonul în timpul zilei, iar înaintea culcării sugerez

68

8.V.2012

odihni

odihni din cauza

Ca pacientul să

pacientului să aerisească salonul 10-15 minute

Pacientul

dispneei manifestată

doarmă 6-7 ore în

- îi aduc la cunoştinţă să nu consume multe lichide înainte doarme bine în

prin treziri frecvente

timpul nopţii şi 1 oră

de culcare deoarece îi va favoriza micţiunea şi deci ca cursul nopţii şi

în cursul nopţii

în timpul zilei

urmare îl va trezi din somn

se odihneşte şi în

- îi pun la îndemână încă o pernă pentru a-i favoriza mai timpul zilei câte bine poziţia semişezândă ca să poată respira mai bine

o oră

- fac masaj, tapotaj şi fricţiune cu alcool de 2 ori/zi pentru ai uşura respiraţia - îndepărtez stimulii vizuali auditivi, olfactivi pentru a nu perturba somnul pacientului - îi spun că înainte de a se culca să elimine cât mai multă spută prin tusă forţată - pentru a avea un somn liniştit îi dau o ceaşcă cu ceai de tei înainte de culcare - îi asigur o lenjerie de corp adecvată mai largă care să nu-l stânjenească în timpul somnului A se alimenta

Alimentaţie

5.V.2012

- explic pacientului importanţa respectării regimului

şi hidrata

inadecvată: surplus

Ca pacientul să

alimentar: hiposodat, hipocaloric, hipolipidic şi lichide în Pacientul şi-a dat

din cauza lipsei

respecte regimul

cantităţi mai mici

seama de

cunoaşterii valorilor

alimentar

- îi servesc masa în salon

importanţa

69

10.V.2012

nutrite ale

- asigur un microclimat adecvat pentru servirea mesei în respectării

alimentelor şi a

salon şi anume: aerisesc salonul, îndepărtez scuipătoarea şi regimului

obiceiurilor

alte lucruri care ar putea produce dezgust

alimentar şi îl

manifestată prin

- îi servesc mâncarea pe tavă, spunându-i „Poftă bună”

respectă (cu mici

greutate peste

- îl ajut să se aşeze la masă în primele 2 zile

abateri)

normal, polifagie

- îi aduc un lighean cu apă şi săpun pentru a se spăla pe mâini înainte de a servi masa - domnul P.D. s-a obişnuit foarte greu cu respectarea regimului deoarece el era obişnuit să consume alimente în cantitate mai mare şi nici decum nu respecta regimul (îi place carnea de porc şi mâncarea să fie sărată) - cântăresc zilnic pacientul şi notez greutatea în foaia de observaţie - informez pacientul să mănânce încet, să mestece bine alimentele şi să nu consume alimente în cantitate mare deoarece acest fapt influenţează respiraţie prin ridicarea rebordului costal - iau legătura cu familia spunându-le că dacă îi aduc alimente pregătite de acasă acestea să fie pregătite dietetic - pentru a evita apariţia constipaţiei informez pacientul

70

despre consumul benefic al fructelor, zarzavaturilor şi a supelor şi evitarea mâncărurilor uscate - îi sugerez pacientului să încerce să evite consumul prăjiturilor, a pastelor făinoase, a grăsimilor, varză, ceapă, fasole, a băuturilor gazoase - urmăresc atitudinea pacientului faţă de alimentele ce i se 5.V.2012

servesc şi urmăresc dacă respectă dieta impusă - în primele 2 zile îl ajut să-şi efectueze toaleta la pat,

A menţine

Dificultate de a-şi

9.V.2012

tegumentele

acorda îngrijirile

Ca pacientul să-şi

punându-i la îndemână: un lighean, o cană cu apă călduţă, Pacientul îşi

curate şi

igienice din cauza

acorde îngrijirile

un săpun, prosop, pasta şi peria de dinţi

integre

slăbiciunii, dispneei

igienice singur în

- îl îndemn să se pieptene şi îi spun că aşa arată cu totul îngrijirile

de efort şi ameţelilor

decurs de 4 zile

altfel

acordă singur igienice făcând

manifestată prin

- îi acord timp suficient pentru a-şi acorda îngrijirile igienice duş în fiecare zi

tegumente murdare,

negrăbindu-l şi spunându-i să se spele liniştit că eu îl

transpirate care

supraveghez

degajă miros neplăcut

- îl ajut să-şi facă toaleta parţială respectându-i intimitatea - îl îndemn ca în fiecare zi să-şi spele picioarele şi să-şi schimbe şosetele - îl ajut să se bărbierească - îi tau unghiile de la picioare deoarece el nu poate să se aplece din cauza obezităţii

71

- nu încetez să supraveghez pacientul atunci când el îşi acordă îngrijirile igienice singur şi să-l controlez dacă şi-o face bine - îl îndemn să-şi schimbe ori de câte ori este nevoie lenjeria 5.V.2012

de corp şi deasemenea îi schimb lenjeria de pat la nevoie - folosesc întrebări deschise pentru a face persoana să-şi

A fi ocupat, a

Sentiment de

10.V.2012

se realiza

inutilitate din cauza

Ca pacientul să-şi

exprime sentimentul inutilităţii

incapacităţii de a se

exprime diminuarea

- respect obiceiurile persoanei la nevoie: să citească zilnic inutilitate s-a

adapta la rolul de

sentimentului de

presa sportivă şi să discute pe această temă cu colegii de diminuat

bolnav manifestată

inutilitate în termen

salon

prin perceperea

de 5 zile

- fac să ia parte la îngrijirile sale pentru a-i creşte

Sentimentul de

considerabil

negativă a

sentimentul controlului situaţiei

schimbărilor modului

- explic persoanei că este normal să se simtă inutil, dar

de viaţă obişnuit

adaptându-se poate controla situaţia - îi ofer reviste care conţin rebusuri, îl antrenez în discuţii pe diferite teme pentru a fi ocupat - îi solicit atenţia în urmărirea unei perfuzii la colegul de

A comunica

salon - discut cu pacientul pe diverse teme: despre vremea de Pacientul afară, despre familia lui şi în special despre nepoţica lui la comunică care ţine foarte mult

72

deschis atât cu

- îi pun întrebări deschise la care aştept răspunsul şi mă arăt echipa de interesată de ceea ce dânsul îmi mărturiseşte

îngrijire cât şi cu

- îi vorbesc întotdeauna pe un ton calm, iar uneori mai colegii de salon A menţine

spunem şi glume - realizez un microclimat optim în salon 18 0-200 C, Curba termică a

constantă

umiditate 50 % prin punerea unui vas cu apă pe calorifer

pacientului

temperatura

- aerisesc zilnic salonul (geamul deschis zilnic)

oscilează între

corpului în

- termometrizez pacientul de 2 ori/zi dimineaţa la ora 700 şi 360 C şi 36,80 C

limite

seara la ora 1900 şi notez valorile în foaia de temperatură

normale

- ofer lenjerie de corp şi de pat adaptată temperaturii din salon - la indicaţia medicului administrez tratamentul cu

A se îmbrăca

antibiotice pentru combaterea infecţiei bronşice - pacientul îşi schimbă la nevoie lenjeria de corp pusă la Pacientul îşi

şi a se

îndemână de mine

dezbrăca

- îi ofer o pijama largă pentru a nu-i stânjeni (deranja) îşi schimbă la respiraţia

îmbracă halatul, nevoie lenjeria

- îl informez să nu se încheie la nasturul de la gât de la de corp singur cămaşa de pijama pentru evitarea senzaţiei de sufocare - îi spun să nu se grăbească când se schimbă de lenjeria murdară

73

A se recreea

- pacientul citeşte zilnic presa sportivă, completează Pacientul rebusuri

îndeplineşte

- discută cu colegii de salon pe diverse teme

activităţi

- ascultă ştirile şi muzică la radio

recreative

- pacientul practică zilnic exerciţii fizice şi respiratorii - când dispneea s-a ameliorat şi T.A. a scăzut pacientul se A acţiona

plimbă pe hol şi iese pe balcon - din discuţiile purtate cu pacientul am aflat că nu este Nu am reuşit să-i

conform

credincios, că nu frecventează biserica, nu crede şi nu a schimb opinia

propriilor

crezut niciodată în Dumnezeu

credinţe şi

- încerc să-l lămuresc că greşeşte dar nu reuşesc acest lucru

valori

74

CONCLUZII 1.

Astmul este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată printr-o reactivitate crescută a

arborelui traheo-bronşic la o multitudine de stimuli. Astmul se manifestă din punct de vedere fiziologic printr-o îngustare generalizată a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca răspuns la terapie şi, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse şi wheezing. 2.

Astmul este o boală episodică, exacerbările acute intercalându-se cu perioade lipsite de

simptome. Astmul este mai frecvent în copilărie, şi aproape 7-10 %, din copii fac unul sau mai multe accese de astm. 3.

Deşi aproape ½ din cazurile de astm debutează în copilărie, aproape 50 % din acestea se

remit complet la pubertate sau adolescenţă. Majoritatea cazurilor de AB încep înaintea vârstei de 40 ani, dar există numeroase cazuri de astm cu debut tardiv (după 50 de ani 4.

Datele statistice aferente judeţului Maramureş în perioada 2007-2009 evidenţiază nivelul

ridicat al morbidităţii prin boli respiratorii, în rândul cărora astmul bronşic reprezintă un procent variabil între 10 si 12%. 5.

Chiar dacă bolile respiratorii au avut o evoluţie oscilantă, în dinamică astmul bronşic a

cunoscut o creştere progresivă a numărului total de cazuri noi de boală, de la 18.257 în anul 2009 la 19.260 în anul 2010, ceea ce înseamnă un procent mai mare cu 5,5% în anul 2010 comparativ cu anul 2009, o creştere în cursul anului 2011 până la o valoare de 20.144 cazuri, cu 4,59% mai mult în anul 2011 faţă de 2010 şi cu 10,33% mai mult faţă de anul 2006, dar și o scădere în cursul anului 2012 până la o valoare de 18.678 cazuri noi , în contextul scăderii numărului total de cazuri noi de boală. 6.

Pe categorii de vârstă , astmul bronsic este mai frecvent sub vârsta de 20 de ani și peste

vârsta de 40 de ani. Pe categorii de sex, astmul bronsic este mai frecvent la bărbati decât la femei 7.

Asistentul medical împreună cu medicul specialist sau curant elaborează planurile de

educaţie în privinţa cunoaşterii bolii. El facilitează discuţii între medic şi pacient ori de câte

75

ori acesta face vizite la medic, pentru a fi implicat activ în managementul astmului. În acest fel pacientul să poată preveni problemele şi să ducă o viaţă activă şi productivă. 8.

Deasemenea , asistentul medical face educaţia pentru prevenire şi control pe termen lung

prin o administrare regulată a medicaţiei obligatorii, prin evitarea trigerilor. 9.

Asistentul învaţă pacientul cum să-şi recunoască crizele, agravarea lor şi să acţioneze

cerând ajutor medical la nevoie. Îl mai învaţă cum să-şi monitorizeze statusul respirator utilizând scorul de simptome: accentuarea tusei, apăsarea toracică, wheezing, dificultate în respirare, treziri nocturne, etc. 10. Asistentul învaţă pacientul să diferenţieze medicaţia de ameliorare rapidă şi cea de prevenire pe termen lung, şi-l învaţă tehnica corectă de folosire a dispozitivelor de administrare a inhalantelor (spacer, turbohaler, diskhaler, acuhaler).

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ 76

1. Antonescu R. - Contributii la studiul actiunii fumatului asupra functiei respiratorii, Igiena, Medicina Muncii si medicina Socialã, 1989, 2, 127-132 2. Barnea M., Barnea E. - Bolile respiratorii si factorii de mediu. Profilaxie, Ed.Med., Bucuresti, 1989, 32-82, 251-256 3. Didilescu Cr., Marica C., Nicolaescu O., Pop M. - Epidemiologia bolilor pulmonare cronice cu extindere în masă, Ed. Curtea Veche 2000 4. Duţu Şt. - Explorarea funcţională pulmonară, Ed. Med., Buc. 1997 5. Gherasim L. - Medicină Internă. Bolile aparatului respirator şi aparatului locomotor vol.1, Ed. Med., Buc. 2000 6. Gherasim L. - Medicină Internă. Bolile cardiovasculare şi metabolice vol.2, Ed. Med., Buc. 1998 7. Harisson - Principii de Medicină Internă, Ed. Teora, 2001 8. Jompan A. - Fumatul, un factor de risc evitabil în pracica medicului de familie, Medicina Familiei, 1995, 7: 5-8 9. Marica C., Didilescu Cr. - Algoritm de diagnostic şi tratament în infecţiile căilor respiratorii inferioare, Ed. Tehnică 2001 10. Mihăescu T., Grigoriu B.D., Mitrofan C. - Patologie pleurală, seria pneumoftiziologie, Ed. Dan, Iaşi 2001, 11. Papilian V. - Anatomia omului vol.2, 1990 12. Popescu F, Negulescu M., Popescu F.D. – Editura Sitech, Craiova 1995 – Farmacologie clinică – aparat respirator 13. Popescu F.D., Popescu F., Voicu V. – Editura Sitech, Craiova 1996 – Farmacoterapie inhalatorie 14. Popescu F., Popescu F.D. – Editura Sitech, Craiova 1997 – Antitusive

77

15. Popescu F.D. – Antihistaminicile în alergologie – Editura universitară „Carol Davila”, Bucureşti 2003 16.

Radu J.R., sub redacţia Marin Voiculescu, 1987 – Medicina de Familie – capitol „Boli alergice”

17. Radu J.R., Popescu F.D., Popescu F. - Editura Sitech, Craiova 1997 – Educaţia adultului astmatic 18. Titircă L. – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, 1997 19. Titircă L. – Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale, Editura Viaţa Medicală Românească, 2002 20. Titircă L. – Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, 2003 21.

*** Curs Nursing Clinic, Universitatea de Vest ,,Vasile Goldis”, Facultatea de Asistență Medicală

22. *** - Le depistage precoce des maladies professionelles, Geneve, OMS 1989, 9-31, 219226, 257-260 23. *** -Informatii OMS. Experti OMS, Geneva 21-23 sept.1993, Viata Medicalã, 1993, 42

78

79