84 2 137KB
IMPORTANŢA METODELOR INTERACTIVE ÎN EDUCAREA PREŞCOLARILOR - REFERAT-
PROFESOR: FLORINCUŢA AIDA GRADINIŢA P.P. NR. 4, LUGOJ
În societatea zilelor noastre, cuvântul de ordine este schimbarea iar învăţământul nu iese din acest tipar, trebuind să evolueze şi să se perfecţioneze constant pentru a forma personalităţi flexibile, originale şi active. Reforma sistemului de învăţământ are ca obiectiv principal schimbarea mentalităţii şi formarea unor dascăli flexibili care să facă faţă noilor cerinţe. Noua dimensiune de abordare curriculară obligă cadrul didactic la demersuri de re-informare şi re-formare, adică inteprinderea unor eforturi de compatibilizare cu numeroasele noutăţi ale curriculumului naţional. Modernizarea procesului de învăţământ din gradiniţă implică mai multe componente: proiectarea didactică, tehnici şi instrumente de cunoaştere şi evaluare a copiilor, parteneriate educaţionale, activităţi extracurriculare, o metodologie didactică activă. În vederea creşterii calităţii procesului instructiv – educativ din grădiniţă avem în vedere perfecţionarea metodelor tradiţionale, dar şi introducerea unor metode şi procedee educative revoluţionare. Metodele active reprezintă modalităţi de transmitere a informaţiilor într-un mod simplu şi eficient, pe placul copiilor şi tinând cont de nevoile şi abilităţile fiecărui copil în parte. Proiectarea unui demers didactic, diferit de cel tradiţional dă posibilitatea fiecărei educatoare să-şi valorifice propria experienţă prin utilizarea unor metode moderne într-o abordare interdisciplinară. Dacă până acum educatoarea conducea activitatea în stil tradiţional, acum aplicând metode moderne interactive de grup, rolul educatoarei se schimbă. Ea se află în postura unui partener mai mare care propune jocuri interesante. Programa activităţilor din gradiniţă ofera libertatea educatoarelor da a-şi alege tipul de activităţi, metode si procedee în acord cu particularităţile de vârstă. Activitatea cu copiii trebuie desfăşurată într-o atmosferă destinsă unde copiii să se manifeste spontan, să gandească şi să actioneze în funcţie de situaţie. Prin metodele interactive copilul intră în necunoscut, într-o aventură a descoperirii de noi cunoştinţe, deprinderi el fiind participant activ. Rezolvând sarcini alături de ceilalţi copii din grup, capătă încredere în sine, este capabil să ia decizii pentru bunul mers al activităţii de grup, îi sunt apreciate şi valorificate cunoştinţele şi este motivat să lucreze în echipă. Cel mai important aspect al metodelor interactive este acela al aplicabilităţii cunoştinţelor în situaţii diferite. În grupul de copii fiecare trebuie să ştie să descopere, compare, clasifice cunoştinţele dobândite. Efortul copiilor este unul intelectual, prin care se exersează procesele psihice cognitive. Metodele interactive îl motivează pe copil, îi ofera o încarcatura afectivă deosebită. De multe ori nu întelegem că în aplicarea metodelor interactive trebuie să fim noi dascălii inventivi, să le adaptăm la vârsta şi nevoile preşcolarilor, să le introducem sub formă de jocuri cu sarcini şi reguli care să fie antrenante, atractive. Jocul, ca metodă, valorifică avantajele dinamicii de grup, independenţa şi spiritul de cooperare. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Este important să încercam să găsim un echilibru în folosirea metodelor tradiţionale şi a celor moderne, interactive pentru a dezvolta imaginaţia şi gândirea copiilor, pentru a-i ajuta să descopere singuri , pentru a-i învaţa cum să înveţe. Prin metodele interactive de grup, copiii îşi exersează capacitatea de a selecta, combina, învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Efortul copiilor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere, de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare decât cele clasice, prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea, formulează şi verifică soluţii, elaborează sinteze în activităţi de grup, intergrup, individual, în perechi. Ideile, soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate, atunci când se respectă principiul flexibilităţii. În cadrul activităţilor cu preşcolarii am adaptat şi utilizat cu succes diverse metode activ-participative, având de fiecare dată succes. Metoda „PARTENERUL DE SPRIJIN” am folosit-o în cadrul domeniului estetico- creativ (DEC) în cadrul unei activitaţi de lipire –„Bărcuţa”. Copiii aşezaţi câte doi la măsuţă , au primit materialele necesare: ( planşă A4, parţile componente ale bărcuţei, lipici, şerveţele umede).Copiii au avut sarcina de a lucra în pereche, unul dintre parteneri aplicand lipiciul pe părţile componente ale bărcuţei , iar celalalt lipind fiecare piesă la locul ei. Aplicarea acestei metode
i-a ajutat pe copii să lucreze în echipă şi au fost deosebit de satisfăcuţi având un partener cu care să se bucure de realizarea lor. Lucrările copiilor le-am aşezat într-o expoziţie pentru părinţi. O altă metodă pe care am utilizat-o cu precădere în etapa de consolidare şi evaluare a cunoştinţelor este METODA PIRAMIDEI. In cadrul proiectului tematic ”Sărbatori în suflet de copil”, tema zilei fiind -„Crăciunul în inima copiilor”, am utilizat metoda Piramidei astfel: Copiii au fost împărţiţi în şase grupe, fiecare grupă primind o planşă mare pe care era desenată o piramidă, lipici şi imagini reprezentative pentru diferite sărbători. Copiii au avut sarcina să asculte cu atenţie întrebarile adresate lor şi să aleagă imaginile corespunzătoare pentru a completa piramida. Le-am explicat copiilor ca vom completa piramida de la bază spre varf. Am folosit urmatoarele întrebări: - Care sunt simbolurile Crăciunului? Copiii au lipit imagini cu brad împodobit, steaua care vesteşte Naşterea Domnului, colindători. - Unde sărbătorim Naşterea Domnului? Răspunsul a fost – acasă şi la biserică. După ce copiii au completat şi al doilea rând al piramidei , am formulat următoarea întrebare: - Cine le aduce copiilor cadouri de Crăciun? Copiii au lipit în vârful piramidei pe Moş Crăciun. Lucrarile astfel obţinute le-am expus pe panou , iar prin metoda Turul Galeriei, am analizat împreună cu copiii felul în care a lucrat fiecare grup, dacă au folosit imaginile corecte pentru fiecare nivel şi dacă au lucrat corect cu materialele .
Aceste metode sunt doar câteva din multitudinea metodelor interactive care stimulează spiritul creativ al copiilor, care creează o atmosferă placută şi care stimulează comunicarea implicându-i pe participanţi în activităţile de grup. Ele se evidentiază ca metode moderne de organizare a conţinuturilor învăţării şi datorita caracterului lor interdisciplinar. BIBLIOGRAFIE •
Silvia Breban, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de grup – Ghid metodic, Ed. Arves
•
Revista Învăţămntului Preşcolar nr. 3 şi 4 / 2011