Referat-Voluntariat Si Importanta Sa [PDF]

Zitiervorschau

VOLUNTARIATUL

DE CE AR TREBUI SĂ PRACTICĂM VOLUNTARIATUL CÂT MAI DES

2

Cuprins

CAPITOLUL I.................................................................................................................................4 Voluntariatul – definiție și concepte generale.................................................................................4 1.1. Dezvoltarea voluntariatului în Europa......................................................................4 1.1.1. Dezvoltarea voluntariatului în România............................................................6 CAPITOLUL II...............................................................................................................................7 Tipuri de voluntariat........................................................................................................................7 CAPITOLUL III..............................................................................................................................8 Motive pentru a te implica în activități de voluntariat.....................................................................8 Bibliografie....................................................................................................................................10

Index de figuri Figură 1 - Volunteering........................................................................................................7 Figură 2 Voluntariatul și facultatea.....................................................................................8 Figură 3 Îndemn la voluntariat.............................................................................................9

4

CAPITOLUL I Voluntariatul – definiție și concepte generale Voluntariatul poate fi văzut din mai multe perspective și domenii, în funcție de fiecare. Astfel, acesta nu are o definiție exactă, însă în legislație, voluntariatul este definit în felul următor: „Voluntariatul este activitatea de interes public desfașurată din proprie inițiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială; activitatea de interes public este activitatea desfașurată în domenii cum sunt: asistență și serviciile sociale, protecția drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecție a mediului, social și comunitar și altele asemenea.”1 Cea mai întânită formă de voluntariat este cea din organizațiile neguvernamentele, cele mai multe fiind cele de și pentru tineret. Exemple: Youth Can Do It, BEST - Board of European Students of Technology, AIESEC, Pentru Voi, AEGEE, LSFI, ATEFS. Totodată, există organizații neguvernamentale care își desfășoară activitățile (total sau parțial) cu sprijinul echipelor de voluntari: Fundația Tineri pentru Tineri, Asociația Română Anti-SIDA, Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, Asociația Young Initiative, Asociația Salvați Copiii, AGLT - Asociația Grupurilor Locale de Tineret. În DEX, găsim următoarea definiție: „VOLUNTARIÁT - s. n. 1. Angajare în armată ca voluntar (II); durată a serviciului militar pe care îl face cineva ca voluntar. 2. Activitate desfășurată în folosul altor persoane sau al societății fără a urmări un câștig material. [Pr.: -ri-at] – Din fr. volontariat (după voluntar).”

1.1. Dezvoltarea voluntariatului în Europa Istoria voluntariatului este asociată cu începutul de secol XIX, când s-au format primele asociații caritabile pentru a-i ajuta pe cei în nevoie. Dar exemple de activități caritabile au existat cu mult înainte. Pentru că bogații nu erau obligați să-i ajute pe cei săraci, în Marea Britanie, în perioada dinastiei Tudor, proprietarii de teren plăteau o taxă prin care se finanța desfășurarea de acțiuni de întrajutorare a celor săraci. Se consideră, însă, că acest concept de voluntariat a luat naștere după Primul Razboi Mondial, ca un răspuns la ororile războiului și ca o alternativă la serviciul militar obligatoriu. Părintele spiritual al voluntariatului este considerat a fi istoricul și sociologul german Eugen Rosenstock-Huessy. El a propus crearea unui „Serviciu Voluntar pentru Pace”.

1

Legea nr.339/17.07.2006

5

Voluntariatul – definiție și concepte generale În epoca modernă, voluntariatul a devenit un element important al tuturor societăților. Celebra declarație a Națiunilor Unite „Noi oamenii avem puterea de a schimba lumea” s-a transformat în acțiuni concrete ale voluntarilor la nivel global. Serviciile de voluntariat s-au răspândit în întreaga lume în anii 1920 și 1930, voluntariatul fiind privit în acea perioadă ca o „modalitate de a forma prietenii între tineri din țări diferite”. Dar de exemplu, în timpul crizei economice din 1929, în Statele Unite ale Americii și în Bulgaria, voluntariatul a fost o metodă de a ajuta tinerii ce nu aveau locuri de muncă, în sensul că pentru activitățile sociale desfășurate li se oferea un loc de cazare și mâncare. Între anii 1940-1950, cel mai mare ajutor la reconstrucția Europei, după Al Doilea Război Mondial, l-au dat tinerii voluntari. În Macedonia, de exemplu, tinerii au avut, astfel, șansa de a lega prietenii cu persoane din alte țări, de a afla mai multe despre țările vecine și obiceiurile lor. Însă, odată ce voluntariatul a căpătat amploare și au început să apară organizații nonguvernamentale care recrutau tineri pentru diverse activități, numărul celor doritori a scăzut, deoarece nu exista o bază civilă care să îi încurajeze să se implice. În Franța, pe de altă parte, președintele Jacques Chirac 2 a oferit voluntariatului o bază civilă, astfel semnându-se un contract de voluntariat pentru ceea ce președintele francez a numit „Serviciu Civil”. Tinerii aveau datoria să lucreze un an în folosul comunității, dezvoltându-și diverse activități în acest fel. Deși acum exista o bază civilă, tinerii sunt în continuare indiferenți în privința voluntariatului, din cauza lipsei unei promovări mai accentuate. În unele țări europene, însuși Guvernul susține astfel de activități, încurajând firmele să sponsorizeze voluntariatul sau chiar implementând mici măsuri în acest sens în școli. După 1990, au început să apară din ce în ce mai multe organizații de voluntariat, de natură socială în special. Oportunitățile de a practica munca voluntară au crescut, au fost dezvoltate programe pentru tineri care să vizeze activități de voluntariat, programe de training pentru voluntari. Însă, există și excepții, Belgia confruntându-se cu probleme în recrutarea voluntarilor datorită atitudinii schimbate a voluntarilor. În ceea ce privește vârsta celor care fac voluntariat, se observă că numărul tinerilor este ridicat, pe când al celor în vârstă este relativ scăzut. Olanda este singura țară unde bătrânii se implică în activitățile de voluntariat. Societatea civilă olandeză a fost întotdeauna considerată „o piatră de temelie” pentru voluntariat și așa o să și rămână pentru că a dat dovadă de solidaritate față de semeni, persoanele în vârstă oferindu-ne un exemplu clar în acest sens.

2

Jacques René Chirac a fost un politician francez. A fost ales președinte al Republicii Franceze în 1995 și 2007, totodată co-principe al Andorrei.

6

Manolache Larisa 1.1.1. Dezvoltarea voluntariatului în România În prezent, România are o lege a voluntariatului „în cea mai bună formă“, concepţie general acceptată de sectorul neguvernamental. Legea voluntariatului 78/2014 are specificaţii clare cu privire la obligativitatea contractului de voluntariat şi a fişei voluntarului, vârsta voluntarilor (care nu trebuie să fie mai mică de 15 ani), un instructaj SSM (Securitate şi Sănătate în Muncă) obligatoriu pentru voluntari şi nu numai pentru angajaţi. Nu în ultimul rând, România se poate mândri cu prima lege din spaţiul european care vizează ca voluntariatul să fie recunoscut ca experienţă profesională3 şi care prevede obligativitatea unui certificat de voluntariat eliberat în urma stagiului efectuat. Legea voluntariatului 78/2014 a creat contextul ca Federaţia VOLUM să facă demersuri pentru implementarea primului sistem naţional de recunoaştere a competenţelor şi abilităţilor dobândite prin voluntariat din România. Eurobarometrul 75.2 „Voluntariat şi solidaritate intergeneraţională” 4 realizat în 2011 cu ocazia Anului European al Voluntariatului 2011 arată că 16% din români, adică aproximativ 4.000.000 de locuitori, se implică în activităţi de voluntariat, în timp de olandezii participă la astfel de activităţi în proporţie de 57%, danezii în proporţie de 43%, iar în Austria implicarea ajunge la 39%. În Norvegia, 80% din populaţie ia parte la activităţi comunitare, acestea incluzând voluntariatul. Începând cu anul 2000, în România se aniversează Ziua Internaţională a Voluntarilor pe 5 Decembrie. Pro Vobis5 a organizat în 2001 prima Gală județeană de decernare a premiilor de implicare în comunitate, eveniment dedicat recunoașterii voluntarilor și celor care sprijină mișcarea de voluntariat în România (organizații, sponsori, finanțatori, presă etc.). În România există, în acest moment, peste 70.000 de asociaţii, fundaţii, federaţii şi sindicate înregistrate la Ministerul Justiţiei. Dintre acestea, aproximativ 35.000 desfăşoară anual activităţi şi sunt organizaţii funcţionale. Se estimează că aproximativ 20.000 de organizaţii din România mobilizează voluntari în activităţile lor. Totuşi, principala problemă rămâne lipsa unor studii care să dovedească valoarea voluntariatului în viaţa individului, a organizaţiei şi a societăţii în ansamblul ei şi tocmai de aceea VOLUM este în proces de a pune bazele unui Registru Naţional al Voluntarilor ce va avea şi componenta de emitere de rapoarte şi statistici la nivel naţional.

3

Legea nr. 78/2014, art. 10, alin. (2), publicată în Monitorul Oficial al României. http://tinyurl.com/k33xnl2 5 Pro Vobis s-a constituit în 1992 ca o organizație care oferea servicii sociale. Datorită experienței și expertizei acumulate în gestionarea eficientă a voluntarilor, Pro Vobis a ales să constituie în 1997 primul Centru de Voluntariat din țară, ca departament al organizației. 4

7

CAPITOLUL II Tipuri de voluntariat Organizaţiile nonguvernamentale (ONG-urile) oferă tinerilor din toată ţara frumoasa oportunitatea de a se implica în cele patru tipuri de activităţi caracteristice voluntariatului. ONGurile demarează astfel de activităţi cu scopul de a îi ajuta pe cei tineri să îşi identifice sau să îşi cultive tot felul de abilităţi, priceperi sau orientări ce ar putea mai apoi deveni utile în decursul vieţii. A. Voluntariatul civic implică acele activităţi care sunt implementate de cetăţeni în „spiritul comunităţii locale”, astfel fiind evidenţiată solidaritatea, unitatea şi toleranţa de care dă dovadă un anumit grup social. Un exemplu de voluntariat civic este organizarea unei activităţi de igienizare a parcării cartierului în care locuieşti. B. Voluntariatul ecologic se traduce prin capacitatea de iniţiativă a locuitorilor planetei Terra de a respecta, ocroti

şi proteja natura. Acestea sunt câteva dintre activităţile ce

influenţează într-un mod pozitiv mediului înconjurător: colectarea selectivă, plantarea de puieţi în zonele defrişate, agricultura ecologică, promovarea sacoşelor de pânză, organizarea de igienizări, mersul cu bicicleta şi nu în ultimul rând creşterea awerness-ului asupra importanţei voluntariatului de tip ecologic. C. Voluntariatul cultural se ocupă cu promovarea culturii prin nenumărate moduri. Tinerii pot opta pentru a face voluntariat în cadrul festivalurilor de film, teatru, muzică şi de artă. De asemena, acest tip de voluntariat constructiv şi distractiv este compus si din alte câteva activităţi, precum promovarea literaturii, conservarea monumentelor, campanii de alfabetizare şi nu în ultimul rând campaniile pentru păstrarea tradiţiilor. D.

Voluntariatul

pentru asistenţă şi serviciile sociale serveşte familiile şi copiii aflaţi în dificultate, oferă îngrijire socio-medicală, consiliere şi mediere pentru persoanele

bătrâne,

pentru

cele fără adăpost şi pentru persoanele

cu

anumite

Figură 1 - Volunteering

dizabilităţi. 8

Manolache Larisa

9

CAPITOLUL III Motive pentru a te implica în activități de voluntariat Majoritatea angajatorilor știu să aprecieze voluntariatul. Angajatorii recunosc voluntariatul ca un devotament suplimentar, dăruire și un semnal pentru un anumit grad de profesionalism pe care îl poate avea un tânăr, nu neapărat neexperimentat. Ca dovadă a experienței de muncă dobândite, este bine ca în CV să fie atașată o scrisoare de recomandare, confirmarea voluntariatului sau să se menționeze referințele în care vor fi scrise joburile sau proiectele specifice în care s-a obținut experiența și disciplina de lucru. Astfel, o parte din beneficiile voluntariatului sunt următoarele: 1) Angajatorilor le plac oamenii cu inițiativă Dacă

ești

sau

proaspăt

student

absolvent de facultate și nu prea ai ce să treci în CV, atunci experiența pe care ai avut-o ca voluntar îți va veni în ajutor. Tinerii care trec printr-o

astfel

de

Figură Voluntariatul și facultatea

experiență în perioada studiilor sunt foarte bine văzuți de angajatori, ei apreciază oamenii cu inițiativă. Ba mai mult, din experiența ca voluntar, angajatorul își poate da seama cât de organizat ești, având în vedere că implicarea în astfel de activități te obligă să te împarți între cursuri, seminarii și rolul tău din comunitatea din care faci parte. 2) Vei deveni mai creativ Atunci când vii cu o idee nouă, aceasta vine și cu diverse provocări pe care de cele multe ori trebuie să le depășești cu ajutorul creativității. Desigur, nivelul de creativitate depinde de domeniul în care activezi ca voluntar. Însă te pot asigura că oricare ar fi sectorul de activitate, vei reuși să-ți dezvolți spiritul creativ. 3) Poți învăța o limbă străină Unele ONG-uri au diverse programe de schimb de experiență cu colegi din alte țări. Iar pe lângă faptul că vei putea vedea noi culturi și vei cunoaște oameni cu povești interesante, poți învăța și o limbă străină. Și asta chiar te va ajuta în viitoarea carieră. 10

Manolache Larisa Voluntariatul, deși se bazează pe munca fără câștiguri, nu este în niciun caz un tratament al obligațiilor de serviciu. Munca de voluntariat implică o serie de obligații care trebuie luate în serios și îndeplinite conștiincios. Tot ceea ce se învață sau se dobândeşte cu această ocazie poate fi foarte util și aplicabil mai departe pe plan profesional.

Figură Îndemn la voluntariat

11

Bibliografie 

Damoc, T. (2015, December 2). 4 Tipuri de voluntariat. Preluat de pe Bee Strong:

https://beestrong.ro/2015/12/patru-tipuri-de-voluntariat-pe-care-le-poti-practica-in-timpul-tauliber/ 

Definiție

voluntariat.

(2009).

Preluat

de

pe

Dex

Online:

https://dexonline.ro/definitie/voluntariat 

Gorghiu, A. (2014, May 27). Voluntariatul în România. Preluat de pe Adevărul:

https://adevarul.ro/news/politica/voluntariatul-romania1_53849bb80d133766a80c69bc/index.html 

Grădinariu, A.-M. (2015). Voluntariatul prinde volum în România. Dilema Veche,

nr.602. 

Parliament, E. (2011). Volunteering and Intergenerational Solidarity. Brussels: TNS

Opinion & Social . Preluat de pe http://tinyurl.com/k33xnl2 

României, M. O. (2014, June 24). Legea nr.78/2014. Preluat de pe Lege5:

https://lege5.ro/Gratuit/gm4tsojsgi/legea-nr-78-2014-privind-reglementarea-activitatii-devoluntariat-in-romania 

Valoarea voluntariatului. (2012, February 27). Preluat de pe Buzz News:

http://www.buzznews.ro/63812-valoarea-voluntariatului-de-ce-merita-practicat-si-sprijinitvoluntariatul/ 

Voluntariat.

(2020,

January

23).

Preluat

de

pe

Wikipedia:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Voluntariat 

Voluntariatul

in

lume.

(2015,

December

19).

Preluat

de

pe

Wikipedia:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Voluntariatul_%C3%AEn_lume

12