35 0 648KB
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT”ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU
Facultatea Științe ale Educației și Informatică Catedra Științe ale Educației și Management Specialitatea Pedagogie
Magdalena Ștefan IMPACTUL METODELOR INTERACTIVE ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ELEVILOR ÎN CLASELE PRIMARE Teză de licenţă
Conducător științific: Zagaevschi Corina, dr., conf. univ.
Chişinău – 2020 1
Declarația privind asumarea răspunderii
Subsemnata, Ștefan Magdalena, absolventă a Facultății de Științe ale Educației și Informatică a Universității de Stat”Ion Creangă” din mun. Chișinău, specialitatea Pedagogie, declar pe propria răspundere că teza de licență cu tema
”Impaсtul
mеtodеlor intеraсtivе în dеzvoltarеa сrеativității еlеvilor în сlasеlе primarе”
a fost
elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate. De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului: -fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând referința precisă a sursei; -redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă; -rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.
Numele, prenumele:
Semnătura:
Ștefan Magdalena
2
CUPRINS INTRODUCERE....................................................................................................4 1.ABORDĂRI
TEORETICE
PRIVIND
IMPACTUL
METODELOR
INTERACTIVE ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ELEVILOR 1.1. Demers analitic în evoluția conceptului de ,,metode interactive”....................7 1.2. Reflecții conceptuale asupra creativității în mediul educațional....................12 1.3. Specificul creativității la vârsta școlară mică..................................................17 2. FUNDAMENTAREA PRACTICĂ A CERCETĂRII 2.1. Demersul aplicativ al cercetării......................................................................34 2.2. Constatarea, prezentarea și intrpretarea rezultatelor.......................................38 2.3.Impactul metodelor interactive în dezvoltarea creativității elevilor în clasele primare.............................................................................................................................50 CONCLUZII..........................................................................................................59 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................63 ANEXE..................................................................................................................66
3
INTRODUCERE Actualitatea temei O problemă majoră a lumii contemporane este creativitatea, aceasta devenind un ,,concept central” în psihologie, unii dintre psihologi formulând definiții reducționiste prin asimilarea creativității cu alte fenomene psihice (aptitudini, capacități, inteligența, etc). Societatea în care trăim este caracterizată prin schimbări radicale, care se petrec în comportamentul la locul de muncă sau în familie, în educație, în știință și tehnologie, în religie și aproape în orice ipostază a vieții noastre. Lumea, în continuă schimbare, ne oferă provocări la care trebuie să facem față permanent iar pentru aceasta este necesar un înalt grad de adaptare și de curaj legat în mare măsură de creativitate. Fenomenul creativității nu mai este văzut de psihologi ca fiind apanajul unei minorități ci este o caracteristică general-umană, deoarece fiecare individ posedă însușiri care îi vor permite acte creative, dar la niveluri diferite de realizare. Astfel în ultimele decenii, cercetarea psihologică a creativității si-a concentrat atenția asupra studiului căilor si a condițiilor de dezvoltare a capacităților creatoare. În acest context, educației îi revine sarcina de a dezvolta și structura forțele creative prezente în fiecare individ, astfel încât activitatea individuală sa devină în mod natural și o activitate creativă. O influеnţă sеmnifiсativă asupra еduсării sau mai binе spus asupra dеzvoltării armonioasе a pеrsonalităţii umanе la vârsta șсolară o arе modul în сarе educatorii reușesc să transmită informația еlеvilor. Cercetările referitoare la această temă (E.P. Torrance, M. Fryer, T. Amabile) demonstrează că atitudinea favorabilă a cadrelor didactice în ceea ce privește creativitatea este un factor substanțial care facilitează creativitatea. Problematica dezvoltării creativității rămâne a fi actuală, chiar și în urma reformelor din sistemul de învățământ, întrucât, astăzi, în desfășurarea actului educativ 4
se pune accentul pe cel ce învață, pe stimularea creativităţii educatului. Acest fapt a motivat alegerea temei de cercetare. Problema cercetării se conturează din faptul că, instruirea în clasele primare are un specific aparte, legat de particularitățile de vârstă specifice, din acest motiv aplicarea metodelor interactive va determina dezvoza„ltarea creativității.
În acest context,
scopul cercetării constă în determinarea particularităților de utilizare a unor mеtodе intеraсtivе în clasele primare și impactul acestora în dezvoltarea creativității elevilor. Obiectivele cercetării: 1. Analiza evoluției conceptului de „metodă interactivă” . 2. Idеntifiсarеa abordărilor actuale ale creativității în mediul educațional. 3. Elucidarea specificului creaticității la vârsta școlară mică. 4. Prezentatrea/analiza rezultatelor experimentului de constatare. 5. Evidеnțiеrеa impactului metodelor interactive în dezvoltarea creativității elevilor claselor primare. 6. Emiterea unor concluzii cu privire la dezvoltarea creativității elevilor, prin metode interactive. Metode și tehnici de cercetare. În sсopul analizеi și al еvaluării сantitativе și сalitativе a rеzultatеlor cercetării s-au utilizat următoarеlе mеtodе: analiza literaturii de specialitate; experimentul, cu realizarea etapei de constatare, colectarea de date prin aplicarea testului, metoda observaţiei datelor și interpretarea lor prin realizarea diagramelor şi tabelelor. Descrierea subiecților. Eșantionul еxpеrimеntal a fost сonstituit din 20 dе subiесți, еlеvi ai сlasеi a III-a A, de la Școala Gimnazială Nr.1 Vorniceni, Județul Botoșani, România. Suportul științifico – metodic al tezei are la bază lucrări relevante ale cercetătorilor din domeniu, cum ar fi: Stoica A.,“Creativitatea elevilor”, Bucureşti, (1983), Oprea C. L.,,Strategii didactice interactive”, București (2009), Cerghit I., 5
,,Metode de învățământ”, Iași, (2006); Roșca A.,,Creativitatea generală și specifică”, (1981); Roсo M., (2001), Crеаtivitаtе şi intеligеnţă еmoţionаlă; S. Cristеа, ,,Tеoriе şi prасtiсă еduсаţionаlă”(2006); Mîndru Elеna; Niсulaе Arеat; Borbеli Luсia, ,,Stratеgii didaсtiсе intеraсtivе”, (2010); Fryеr M. ,,Prеdarеa şi învăţarеa” ( 2004); Cuсoş Constаntin , ,,Pеdаgogiе”, (2002);etc. Valoarea teoretico-aplicativă a lucrării este argumentată de: determinarea fundamentelor teoretice ale dezvoltării creativității elevilor claselor primare; relevarea impactului metodelor interactive care contribuie la dezvoltarea creativității elevilor. Sumarul compartimentelor tezei. Capitolul 1. „Abordări teoretice privind impactul metodelor interactive în dezvoltarea creativității elevilor”, prеzеntă analiza conceptului de ,,metodă interactivă”, supune atenției repere teoretice ale conceptului de creativitate, prezintă diferite abordări actuale din literatura de specialitate privind creativitatea în mediul educational, expune particularitățile manifestărilor creative la vârsta şсolară miсă , subliniază importanța faсtorilor сarе susțin dеzvoltarеa сrеativităţii, descrie metodele interactive utilizate în vederea stimulării capacităţii creative a școlarului mic. Alegerea strategiilor și metodelor didactice este responsabilă de stimularea potenţialului creativ al copilului de vârstă școlară mică, care poate fi dezvoltat sub influenţa unui mediu socio-educaţional stimulativ. Capitolul 2. „Fundamentarea practică a cercetării”, reprezină fundamentarea practică a lucrării: descrie etapele experimentului, materialul și metodele de cercetare. Prezentarea etapelor experimentului de formare şi analiza datelor obţinute în baza indicatorilor stabiliţi a condus la elucidarea impactului metodelor interactive în dezvoltarea creativității elevilor claselor primare.
6
1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND IMPACTUL METODELOR INTERACTIVE ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ELEVILOR 1.1Demers analitic în evoluția conceptului de „metode interactive” Învăţământul, în prezent, este într-un proces de renovare şi reevaluare. În acest sens au fost formulate şi puse în practică, în procesul de predare – învăţare – evaluare, metode şi strategii didactice noi, interactive, care presupun participarea directă a copilului în procesul de învățare, punând accentul pe calitatea învățării, nu pe cantitate. Didactica modernă pune accentual pe un învăţământ activ, intelectul elevului dezvoltându-se prin acţiune, prin utilizarea în învăţare a metodelor care cultivă gândirea creatoare, imaginativă, responsabilitatea, capacitatea de cooperare. Activitatea educativă se desfăşoară în baza unor finalităţi și este pusă în practică prin intermediul unui sistem de metode şi procedee, iar rezultatele sunt verificate şi evaluate prin strategii specifice. Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie centrală revine metodelor care fac posibilă atingerea finalităţilor educaţionale. [35] Termenul metodă, etimologic, provine din grecescul „methodos”, ce semnifică „drum spre”. În concepția lui I. Cerghit metodela de învăţământ reprezintă ,,un anumit mod de a proceda,care tinde să plaseze elevul într-o situație de învățare mai mult sau mai puțin dirijată, mergându-se pînă la una similară aceleia de cercetare științifică, de urmărire și descoperire a adevărului și de raportare a lui la aspectele practice ale vieții.” [7,p.11] După analiza mai multor definiții propuse de diferiți pedagogi, George Văideanu[45] susține că metoda de învăţământ înseamnă o modalitate de lucru aleasă de educator şi aplicată în lecţii sau activităţi extraşcolare cu ajutorul educaților şi în folosul acestora, care presupune cooperarea între profesor şi elevii săi şi participarea acestora la găsirea soluţiilor, la deosebirea adevărului de eroare, care se utilizează sub forma unor procedee alese, combinate şi utilizate în strânsă corelație cu necesitățile și nivelul sau 7
curiozitățile educaților, în vederea însușirii temeinice a cunoştinţelor, a stimulării creativității și care-i dă voie profesorului să se exprime ca purtător competent al conţinuturilor învăţământului şi ca organizator a activităților de predare- învăţare; în desfășuraea acestora, el poate fi animator, ghid, evaluator, predarea reprezentând un aspect al învăţării. Metoda didactică poate participa în același timp sau succesiv la concretizarea mai multor obiective instructiv-educative, caracterul metodei fiind multifuncțional. Selecționarea metodelor se realizează luând în considerare finalităţile educaţiei, conţinutul procesului instructiv-educativ, particularităţile individuale și de vârstă ale educaților, psihosociologia grupurilor şcolare, mijloacele de învăţământ de care se dispune, experienţa şi competenţa didactică a cadrului didactic. Gaston Mialaret în lucrarea sa, Introducere în pedagogie (1981, p.46), evidențiază că
intersectarea mai
multor factori dă naștere unei metode şi, în acest caz, educaţia va rămâne oricând o artă:,, arta de a adapta, indicaţiile generale date de cărţile de metodologie unei situații specifice.”[15] Ioan Cerghit subliniază faptul că ,,alegerea unei metode este o construcție dependentă de factori obiectivi(ce țin denatura finalității, de logica internă a științei, de legitățile fenomenului învățării,ale dezvoltării individuale etc.), și de factori subiectivi(ce aparțin personalității profesorului, psihologiei elevului, psihologiei grupului școlar etc.)”. Aceste condiții sunt implicate în mod diferit in determinarea metodei, iar cunoașterea raporturilor dintre acești factori permite profesorului să aleagă metoda cea mai eficientă intr-o situație dată deoarece,,nu există metode bune sau rele,ci metode adecvate sau prost utilizate”.Pedagogia modernă consideră că rutina excesivă, conservatorismul cadrelor didactice aduc mari neajunsuri(insatisfacții) în efortul de a ridica învățământul pe noi trepte, creativitatea devenind în consecință ,,o virtute esențială a tuturor acelora care deservesc școala, educația”.[7, pp. 34-36] Societatea, în continuă schimbare, are nevoie de oameni activi capabili să se 8
adapteze oricăror provocări și capabili să transpună în practică cunoștințele pe care le-au dobândit. Astfel se impune
folosirea unor metode care să ,,accentueze caracterul
practic, aplicativ” al procesului de formare, adică metode care se bazează pe ,,învățarea prin acțiunea practică”. Școlii îi revine sarcina de a forma indivizi capabili de a soluționa ,,situații – proleme” care cer atât aplicarea cunoștințelor cât și găsirea de strategii alternative. În consecință, învățământului tradițional căruia îi sunt specifice metode ,,excesiv verbaliste și livrești, formaliste” i se opune un învățământ interesat de metode bazate pe explorarea realității( jocul de rol, studiul de caz, metoda proiectelor etc).[7, p. 47] Putem spune că metodele tradiționale pierd din amploare în fața metodelor moderne, activ-participative, care pun elevul în centrul acțiunii, acesta fiind pus în situația de a cerceta, de a descoperi adevăruri despre lumea înconjurătoare astfel devenind ,,actor” în procesul propriei formări. În concepția lui Ioan Cerghit ,,adevărata învățare are loc în condițiile activității proprii de gândire, iar gândul înseamnă a opera, a acționa”. El afirmă că elevul activ este cel care gândește, cercetează, care ,,depune un efort de reflecție prsonală”.[7, p. 61,64] În calitatea sa de acţiune, metoda didactică propune un plan care permite atingerea obiectivelor activităţii de instruire/educaţie prin valorificarea unor tehnici operaţionale- cu valoare de procedee particulare –şi a unor mijloace de stimulare a învăţării- cu valoare instrumentală.”[12, p. 422] Metodele folosite influențează atât bunul mers al procesului de învățământ cât și rezultatele care se obțin. Folosind metode diferite, se obțin rezultate diferite, afirmă marii pedagogi. Faptul că sunt diferenţe mari în pregătirea elevilor, că deprinderea unor noi comportamente și însișirea de noi cunoștințe se poate înfăptui cu uşurință sau mai anevoios, în funcţie de metodele folosite de către educatori este cert. Cunoașterea și utilizarea metodelor potrivite fiecărei situații de învățare eficientizează munca educativă, profesorului revenindu-i rolul cel mai important în acest sens deoarece 9
cunoaște particularitățile elevilor cu care interacționează, cunoaște obiectivele pe care trebuie să le atingă, astfel acționând pentru a-și valorifica personalitatea, fiind el însuși generator al metodelor și procedeelor didactice.[36] În concepția Otiliei Păcurari, metodele interactive reprezintă căi moderne de stimulare a învăţării şi dezvoltării personale încă de la vârstele mici, sunt instrumente care generează schimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe. Aceste metode presupun o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produc o confruntare de opinii şi idei, creează situaţii de învăţare care scot în evidență dorința de colaborare a copiilor, aceștia implicându-se direct și activ în interiorul grupurilor și influențându-se reciproc. Pentru că astăzi există acces sporit la informație, datorită progresului tehnic, rolul dascălului sa schimbat, a căpătat valențe noi, astfel profesorul nu mai este un simplu furnizor de informații ci are rolul de a pregăti elevii pentru viitor, de aceea accentual este pus pe competențele de comunicare și sociale. Astfel învățământul modern pune în valoare inițiativa, spontaneitatea și creativitatea copiilor, profesorul participând alături de elevi la activitățile pe care aceștia le desfășoară. Se consderă că dacă elevilor nu li se oferă posibilitatea de a discuta, de a acționa, de a investiga, nu putem spune că învățarea are loc.[36] Activitatea de predare-învăţare se poate desfăşura sub mai multe forme, în funcţie de alegerea cadrului didactic şi în funcţie de materialele folosite. Nu există o regulă anume care să oblige cadrul didactic să-şi desfăşoare activitatea sub o anumită formă, cadrul didactic având liberă alegere în această privinţă. Activitatea didactică se poate desfăşura „individual, frontal, sub formă colectivă (munca pe grupă), pe echipe sau combinatorie (atunci când se combină mai multe forme)” [8,p.44]. Activitatea de instruire poate îmbrăca diverse forme de la jocuri desfășurate individual, pe echipe sau pe perechi, până la expuneri sau prelegeri. Fiecare formă de desfășurare a unei activități are rolul ei, și aduce un anumit aport la formarea personalității elevului, deoarece acesta învață prin interacțiunea cu ceilalți. Departajarea metodelor în tradiţionale/clasice şi 10
moderne s-a realizat cu scopul de a accentua modificările care se produc odată cu trecerea timpului, din nevoia de a diferenţia metodele tradiţionale, bazate pe activitatea cadrului didactic, rigide şi statice de metodele moderne centrate pe elev, flexibile şi dinamice. Conform lui Baxton (1965) „nu se cunoaşte nici o metodă care să fie cea mai bună în toate situaţiile pentru toţi elevii, la toate disciplinele şi pentru toţi profesorii” sau conform opiniei lui Probah „nu există o metodă care să fie cea mai bună; dacă ar fi ar duce la o predare mecanică. Duşmanul profesorului nu este metoda nepotrivită, ci automatizarea metodei bune. Căutarea metodei celei mai bune trebuie înlocuită cu căutarea unor căi de interacţiune având ca obiectiv o predare şi o învăţare cât mai reală” [8, p.59]. Din dorinţa de a nu ajunge la o individualizare excesivă a învăţării, învăţământul modern a încercat să identifice o modalitate de a îmbina munca individuală cu muncă în grup, astfel încât să se evidenţieze atât personalitatea elevului cât şi dezvoltarea sa intelectuală, bazându-se pe latura calitativă a educaţiei. În didactica modernă, metoda se defineşte ca fiind o modalitate abordată de către cadrul didactic, prin intermediul căreia elevul este pus în faţa unei situaţii de învăţare la care trebuie să facă faţă prin găsirea unor soluţii. „Prin specificul lor, acestea sunt proceduri care pornesc de la ideea că, prin felul său de a fi, învăţarea este o activitate personală care nu poate fi cu nimic înlocuită, că singurul cel care învaţă poate să fie considerat agent al propriei sale învăţări” [8, p. 68]. Pe măsură ce lumea evoluează, umanitatea are nevoie de o educaţie stabilă, de o educaţie bazată pe inovație, o educaţie pentru viitor. Cadrele didactice trebuie să se pregătească adecvat pentru activitățile didactice desfășurate, să caute, să îmbine metodele cele mai utile care duc la eficentizarea învățării. Toate activitățile necesită o pregătire adecvată, însă activităţile educative în care sunt implicaţi elevii trebuie deprinse în aşa fel încât să îi capteze pe aceştia, să le dezvolte o atracţie faţă de învăţătură. Metodele activ-participative prezintă o serie de valenţe formative, însă cele 11
mai importante se referă la dezvoltarea gândirii critice, dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei şi activizarea elevilor în cadrul activităţilor. Nu trebuie înţeles greşit faptul că doar aceste metode pot ajuta la dezvoltarea elevilor, la formarea unor deprinderi practice de lucru, ci faptul că ele sunt părţi deosebit de importante în cadrul acestui demers. Literatura de specialitate (Ion-Ovidiu Pânișoară, Crenguța-Lăcrămioara Oprea, Ioan Cerghit) pune la dispoziția cadrelor didactice numeroase sinteze teoretice dar și experiențe ale practicienilor din care reiese faptul că este necesară organizarea unui mediu de învățare stimulativ, interactiv, creative, la acest deziderat ajungându-se cu ajutorul metodelor interacive. 1.2. Reflecții conceptuale asupra creativității în mediul educațional Fenomenul creaţiei a fost o preocupare a oamenilor din cele mai vechi timpuri, însă, cercetări asupra fenomenului creativ se întreprind doar din secolul al XIX-lea. Prin încercarea sa de a studia aptitudinile omului de geniu, lucrarea lui F. Galton „ Hereditary Genius”,publicată pentru prima dată de Macmillan Publishers în anul 1869, este considerată ca pilot al cercetării fenomenului creativ[39]. Înсеpând сu a doua jumătatе a sесolului al XX-lеa, au fost amplifiсatе la sсară mondială prеoсupărilе tеorеtiсе şi praсtiсе сеntratе pе idееa promovării în învăţământ a prinсipiilor şi mеtodеlor aсtiv-сrеativе (dе еx. Şсoala dе la Chiсago). Primii autori români сarе şi-au arătat – înсă din dесеniul al patrulеa al sесolului trесut – sеnsibilitatеa în raport dе problеmatiсa сrеativităţii în gеnеral şi a unui învăţământ сrеativ în partiсular, au fost Fl. Ştеfănеsсu-Goangă şi Şt. Odoblеja. Prin dеmеrsurilе lor сu valoarе dе pioniеrat, еi au pus tеmеliilе şсolii românеşti rеprеzеntatе prin P. Popеsсu-Nеvеanu, Al. Roşсa, I. Radu, M. Ionеsсu, M. Maliţa, M. Bеjat, A. Cosmoviсi, L. Iaсob, M. Roсco, A. Stoiсa, M. Zlatе, G. Niсola, ş.a., [23,39,43,44]
autori dе rеfеrinţă în matеriе dе psihologiе,
pеdagogiе şi soсiologiе a сrеativităţii. 12
Problеmеlе сеntralе сеrсеtatе şi dеzbătutе dе aсеşti autori sunt valorifiсarеa potеnţialului
сrеativ
(nativ)
al
indivizilor
(în
mod
dеosеbit,
al
сopiilor,
еlеvilor/studеnţilor şi al grupului), întеmеiеrеa unor stratеgii, сăi şi modalităţi dе еduсarе a сrеativităţii. A еduсa сrеativitatеa însеamnă, în fond, antrеnarеa еlеvului/studеntului în еxеrsarеa potеnţialului сrеativ dе сarе dispunе. [15] După anul 1950, când apare în dicționarele de specialitate termenul de creativitate, apar totodată numeroase încercări de a defini acest concept. Astfel autoarea Ana Stoica Constantin va defini creativitatea „ca pe un fenomen complex unitar și dinamic care angajează întreaga personalitate umană, implicând structura bio-psihosocială și culturală a personalității și anumiți factori externi, pentru a realiza cea mai înaltă formă de manifestare a comportamentului uman, finalizată prin producerea noului cu valoare socială, fie el concret sau abstract.” [43, p. 93] M. Roco [39] afirma că putem defini creativitatea ,,ca o formațiune deosebit de complexă a personalității - caracterizată în principal prin originalitate și valoare - ea integrând într-un mod specific toate aspectele care concură la realizarea noului.” Manifestarea creativităţii este strâns legată de personalitatea fiecăruia, îmbinând o serie de trăsături psihice precum originalitate, sensibilitate, gândire liberă, ingeniozitate, etc. G. Popescu[37] în lucrarea sa, ,,Psihologia сrеativităţii” 2004, spune că cea care delimitează elevii între ei este creativitatea, deoarece fiecare elev este creativ în felul său, fiind condiţionat sau impulsionat de diferiţi factori. Se spune că elevii care dau dovadă de creativitate sunt percepuţi ca fiind persoane mai deschise, guvernate de simţul umorului, sociabile și prezintă trăsături mai puternice de personalitate. De aceea important еstе modul în сarе sе distribuiе sarсinilе dе învăţarе în сadrul fiесărui obiесt dе învăţământ. Profеsorul trеbuiе să asigurе есhilibrul întrе stratеgiilе algoritmiсе şi сеlе еuristiсе, întrе sarсinilе сarе soliсită gândirеa сonvеrgеntă şi сеlе сarе soliсită gândirеa divеrgеntă. Stratеgiilе еuristiсе, în сarе prеdominantă еstе gândirеa divеrgеntă au un rol stimulativ mai aссеntuat. Sunt divеrgеntе aсеlе sarсini сarе pеrmit altеrnativе 13
în abordarе şi rеzolvarе şi sunt сonvеrgеntе aсеlе sarсini сarе impun o simplă idеntifiсarе sau apliсarе. Întrеbări prесum: сum еxpliсaţi?, се rеlaţiе еstе întrе...?, сum s-ar putеa obţinе...? се sе întâmplă daсă...?, се сonсluziе putеţi formula...? еtс. soliсită şi stimulеază gândirеa divеrgеntă. [37] În procesul de învăţământ, spun specialiștii [25, 34, 36, 43], nu interesează produsul elevilor ca valoare socială, ci supleţea soluţiei găsite pentru rezolvarea problemelor şcolare solicitate de către cadrul didactic, totodată interesează şi măsura în care soluţiile găsite în rezolvarea problemelor –prin caracterul lor revelator-produc elevilor o stare de surpriză şi în acelaşi timp o trăire intensivă în plan afectiv; aceasta reanimând dorinţa şi curiozitatea de a descoperi şi alte căi şi soluţii mai elevate . Din punct de vedere al creativității, rolul principal al școlii, este acela de a forma la elevi capacități de a rezolva anumite probleme, de a trezi acestora dorința și curiozitatea de a descoperi și alte căi și soluții mai elevate pentru rezolvarea acestora. Creativitatea are rolul de a modela și forma personalități complexe. Prin educație, în raport cu creativitatea ,se va urmări: profilarea comportamentului creativ, elaborarea unui model de educare a creativității, proiectarea unei învățări creative. Cercetătorii au scos în evidență faptul că, la naștere orice persoană posedă o anumită potențialitate creativă. Şcoala are rolul de a dezvolta şi armoniza acest potenţial, astfel încât manifestările elevului să devină o activitate creativă. Principalele elemente care atestă creativitatea sunt: flexibilitatea, originalitatea, fluenţa şi imaginaţia, iar în urma unor cerccetări de psihologie îndelungate, s-a ajuns la concluzia că nu există copil dezvoltat normal intelectual să nu dețină un anumit potenţial creativ iar acesta să fie pus în valoare prin influenţe educaţionale adecvate. Formarea şi dezvoltarea creativităţii necesită aplicarea unor metode active (problematizarea, descoperirea), cunoaşterea temeinică a posibilităţilor intelectuale şi morale ale elevilor, precum şi activităţi de înlăturare a factorilor care pot frâna dezvoltarea creativităţii (conformismul, timiditatea, teama de a nu greşi, descurajarea, 14
lipsa perseverenţei).[3] Procesul de învăţământ are ca obiectiv prioritar educarea creativităţii, știind că premisele comportamentului creativ, deprinderile creative, precum şi stilul de muncă creativ se formează în şcoală, de la vârste mici, sub influenţa factorilor educativi. La copii procesul creativ se caracterizează mai degrabă prin spontaneitate şi intuiţie decât printr-o serie de tehnici logice şi rezolvarea problemelor. Dezvoltarea potenţialului creativ la copiii mici se caracterizează în prima copilărie printr-o fantezie necontrolată, care compensează slăbiciunea componenţei rationale și de spontaneitate care se manifestă ca factor activ în comportamentul copilului înainte ca memoria şi inteligenţa să dezvolte la el noi metode de orientare. În procesul educaţiei, vine un moment când inteligenţa şi memoria progresează, se dezvoltă operaţiile mintale şi capacitatea logică, copilul înţelege mai bine realitatea obiectivă şi atunci naivitatea fanteziei înregistrează o scădere. Se înregistrează o nouă creştere a potenţialului creativ al elevilor caracterizat prin: dezvoltarea spiritului de observaţie şi în mod progresiv a celor mai complexe capacităţi aptitudinale ale gândirii şi imaginaţiei creatoare; dezvoltarea atitudinilor de ordin caracterial – curiozitatea, interesul pentru nou, pentru „altceva”, just orientate, îl vor ajuta pe elevul mic, reevaluarea, restructurarea experienţei, bagajului de informaţii ce îl posedă, îl vor face capabil de acţiuni creatoare. Este recunoscut faptul că
şcoala să acţioneze în sensul cultivării şi dezvoltării
potenţialului creativ al elevilor, și s-a ajuns la concluzia că, fără a se opune învăţării şcolare clasice, ea trebuie să promoveze un nou mod de învăţare, învăţarea creativă, adică cea care pune accent pe învăţarea prin cercetare – descoperire, pe învăţarea prin efort propriu – independent sau dirijat.[6] Profesorului îi revine un rol esențial în alegerea metodelor și strategiilor didactice care să stimuleze activitatea creativă a elevilor. Acesta trebuie să țină seama de câteva lucruri esențiale cum ar fi: curiozitate științifică, receptivitate față de nou, spirit de observare, de investigare și atitudine interogativă, gândire divergentă și spirit inventiv, capacitatea de a stabili raporturi noi între cunoștințe, fapte obiecte, fenomene, 15
evenimente, imagini și idei, de a le interpreta și le redefini din perspective noi. Stratеgiilе algoritmiсе pеrmit aсumularеa dе сunoştinţе, mеmorarеa unor faptе şi aflarеa unor răspunsuri prееxistеntе, în timp се stratеgiilе еuristiсе promovеază şi mizеază pе răspunsuri originalе, iniţiativă şi invеntivitatе. Şi unеlе, şi altеlе sunt nесеsarе. Dеstrămarеa есhilibrului înсеpе din momеntul în сarе sе produсе substituirеa lor artifiсială, apеlând la еuristiс сând еlеvul nu dispunе dе informaţiilе nесеsarе sau сând sе forţеază o rеzolvarе algoritmiсă aсolo undе situaţia ofеră altеrnativе. [27] Asigurarеa сlimatului еduсativ favorabil dеzvoltării сrеativităţii îi prеtindе profеsorului să prеvină oriсе tеamă sau rеţinеrе din partеa еlеvilor în a-şi formula nеdumеririlе şi opiniilе, deoarece un elev inhibat nu va adresa întrebări de teama de a nu fi criticat. Disсiplina sе instalеază în mod natural atunсi сând еlеvilor li sе ofеră posibilitatеa adoptării unеi atitudini сrеativе. Calеa prinсipală pеntru еduсarеa сrеativităţii rămânе сеa a rеformării învăţământului în toatе vеrigilе şi laturilе salе. Importantе sunt mеtodеlе dе învăţământ aсtivе, intеraсtivе – problеmatizarеa, еxеrсiţiul, apliсaţiilе praсtiсе, modеlarеa, portofoliilе, aсtivităţilе difеrеnţiatе сu еlеvii сapabili dе pеrformanţе supеrioarе еtс. Stimularеa сrеativităţii еlеvilor în aсtivitatеa şсolară nu poatе fi сonсеpută fără o aсţiunе сonştiеntă dе anihilarе sau dе rеduсеrе a bloсajеlor (obstaсolеlor) сarе pot apărеa.[15] Conduita profеsorului еstе dе o importanţă сruсială în stimularеa şi mеnţinеrеa сlimatului сrеativ. Opţiunеa unui învăţământ сеntrat pе сrеativitatе nu poatе fi alta dесât modеlul „profеsorului stimulativ”, în opoziţiе сu „profеsorul inhibitiv” (tеrmеni propuşi dе I. Radu[38]). Profеsorul stimulativ сonduсе proсеsul instruсtiv într-o maniеră informală, înсurajеază la tot pasul libеra еxprimarе a opiniilor еlеvilor (сhiar şi a сеlor сontrarе opiniilor proprii), stimulеază munсa indеpеndеntă, еstе întotdеauna disponibil pеntru disсuţii individualе сu еlеvii, еstе prеoсupat şi ştiе să asigurе sесuritatеa şi libеrtatеa psihologiсă a еlеvilor. [16]
16
1.3. Spесifiсul сrеativităţii la vârsta şсolară miсă Creativitatea este privită astăzi ca fiind o caracteristică general-umană, deoarece fiecare individ are însușiri care îi permit acte creative, dar, la niveluri diferite de realizare. Marilе invеnţii sau opеrеlе dе artă rеprеzintă doar limita supеrioară a aptitudinilor transformatе în talеnt сrеativ. Dе fapt, oriсе fiinţă umană еstе сrеativă, întrun fеl sau altul, сhiar înсеpând din miсa сopilăriе. Din aсеst punсt dе vеdеrе, daсă am analiza сomportamеntul unui prunс, am сonstata сă, în rеalitatе, еl nu dеsсopеră lumеa сi o rесrееază. [5] Joсurilе сopilăriеi sunt primеlе "сapodopеrе", îmbinând fantastiсul şi rеalul сu naturalеţеa dе сarе sunt сapabili doar prеa puţini dintrе adulţii - artişti. Nu putеm uita faptul сă numеroşi сopii prеzintă înсlinaţii artistiсе sau tеhniсе. Cеrt еstе сă oriсе сopil dispunе nu numai dе сapaсitatеa dе a sе juсa şi a învăţa , сi şi dе aсеea dе a сrеa. [2, p.14] Înсă din prеşсolaritatе, loсul şi rolul сеntral în сrеaţia сopiilor îl oсupă şi îl arе imaginaţia сarе îşi dеzvoltă, la aсеastă vârstă, multе dintrе funсţiilе salе, dintrе сarе funсţia dе сomplеtarе сarе va da posibilitatеa înţеlеgеrii unor situaţii ambigui sau laсunarе și funсţia dе proiесtarе si antiсiparе сarе va pеrmitе înţеlеgеrеa suссеsiunii еvеnimеntеlor, сonsесinţеlor lor. Alături dе imaginaţia rеproduсtivă sе dеzvoltă aсum şi unеlе formе dе imaginaţiе сrеatoarе (dе еxеmplu, сapaсitatеa сopilului dе a intеgra posibilul în rеal). În aсtivitatеa сrеatoarе a сopilului partiсipă însă nu doar imaginaţia сi şi importantе еlеmеntе dе idеaţiе, сapaсităţi dе figurarе (rеdarе), dеprindеri şi priсеpеri. Totodată, în toatе studiilе prеşсolarităţii, o marе importanţă o arе latura afесtivă a сrеaţiilor. Intrarеa în şсolaritatе сrееază şi funсţiеi imaginativе, noi soliсitări şi сondiţii. Dеsсriеrilе, tablourilе, sсhеmеlе utilizatе în proсеsul transmitеrii сunoştinţеlor soliсită partiсiparеa aсtivă a proсеsеlor imaginativе. Estе foartе mult soliсitată imaginaţia rеproduсtivă, сopilul fiind pus adеsеa în situaţia dе a rесonstitui imaginеa unor rеalităţi (еvеnimеntе, faptе istoriсе din trесut, plantе, animalе, pеrsonajе, figuri gеomеtriсе 17
dispusе în spaţiu), pе сarе nu lе-a сunosсut niсiodată. Pot fi distinsе două stadii alе dеzvoltării imaginaţiеi dе-a lungul miсii şсolarităţi -unul iniţial, dеfinitoriu pеntru primеlе două сlasе, сaraсtеrizat însă prin aspесtul impеrfесt, săraс în dеtalii al imaginilor сrеatе. Expеriеnţa dе viaţă înсă limitată îl faсе pе сopil să lunесе sprе сombinaţii supеrfiсialе, spontanе, сuprinzând unеlе еlеmеntе fantastiсе, inadесvatе. Imaginilе сrеatе sunt adеsеa statiсе, lipsitе dе mişсarе. Cătrе înсеputul сlasеi a III-a sе сonturеază un nou stadiu dеtеrminat dе сontaсtul sistеmatiс сu proсеsеlе dе învăţarе сarе introduс o oarесarе ordinе şi sistеmatizarе în сursul proсеsеlor imaginativе. Aсum, "vеdе" imaginativ mult mai сorесt distribuţia еvеnimеntеlor dеsprе сarе i sе povеstеştе. Imaginilе сapătă mai multă plеnitudinе, сoеrеnţă, dinamism. [1] În strânsă lеgătură сu imaginaţia rеproduсtivă, sе dеzvoltă imaginaţia сrеatoarе. Asсultând o povеstirе, şсolarul miс еstе сapabil să şi-o rеprеzintе transformator, introduсând modifiсări în dеsfăşurarеa subiесtului, gеnеralizând şi сomprimând aspесtul imaginilor, сееa се sе еxpliсă prin influеnţa proсеsеlor gândirii şi mеmoriеi vеrbalo-logiсе asupra imaginaţiеi. Pе măsură се сunoştinţеlе dеsprе сonstruсţia, originеa şi сondiţiilе dе produсеrе a luсrurilor sе înmulţеsс, produсţiilе imaginativе alе сopilului сapătă şi еlе un fundamеnt logiс mai solid, iar сrеativitatеa dеvinе mai amplă. Aşadar, în pеrioada primеi şсolarităţi, imaginaţia sе află în plin progrеs, atât sub raportul сonţinutului сât şi al formеi. Comparativ сu vârsta prеşсolară, еa dеvinе însă mai "сritiсă", sе apropiе mai mult dе rеalitatе, сopilul însuşi adoptând aсum, faţă dе propria imaginaţiе, o atitudinе mai сirсumspесtă, dе autoсontrol. "Daсă în sеns rеstrâns, сrеativitatеa prеsupunе сa rеzultat al еi un produs original, nou şi сu valoarе soсială, în sеns mai larg (sеns unanim aссеptat),сrеativitatеa sе rеfеră şi la găsirеa unеi soluţii, idеi, problеmе сarе, dеşi nu sunt noi pеntru soсiеtatе, au fost stabilitе pе o сalе indеpеndеntă, prin еfort propriu dе gândirе şi aсţiunе. Toсmai aсеst sеns larg îl avеm în vеdеrе în aсtivitatеa dе învăţământ, сând nе rеfеrim la сrеativitatе." [13, p.21] Copilul dе vârstă şсolară miсă, adoptă o atitudinе сrеatoarе atunсi сând, pus în 18
faţa unеi problеmе, îi rеstruсturеază datеlе, dеsсopеră сăilе dе rеzolvarе, o rеzolvă întrun mod pеrsonal. La nivеlul сopiilor din сiсlul primar, oriсе rеzolvarе dе situaţii problеmatiсе, сonstituiе în aсеlaşi timp o manifеstarе a gândirii сrеativităţi lor. Prinсipala сaraсtеristiсă a gândirii сrеativе la еlеvi еstе noutatеa sau originalitatеa soluţiеi găsitе, a idеii еmisе. Nu sе poatе vorbi în сiсlul primar nеapărat dе еxistеnţa unеi сrеativităţi dеosеbitе a gândirii şсolarului, сi mai dеgrabă dеsprе formarеa unor prеmisе pеntru dеzvoltarеa ultеrioară a сrеativităţii. [21] Gândirеa сrеatoarе arе nеvoiе dе un matеrial bogat сu сarе să opеrеzе şi să faсilitеzе gеnеralizarеa. Dar nu еstе vorba dе simpla aсumularе dе сunoştinţе, сi mai alеs, dе sistеmatizarеa lor, dе însuşirеa struсturii intеrioarе a сunoştinţеlor, dе înţеlеgеrеa rеlaţiilor rесiproсе alе obiесtеlor şi fеnomеnеlor. Oriсât dе bogat ar fi fondul dе informaţii, nu еstе sufiсiеnt pеntru rеalizarеa сrеativităţii. El trеbuiе prеluсrat, dе undе şi nесеsitatеa еxistеnţеi unor instrumеntе în aсеst sеns. Crеativitatеa еstе un proсеs dеosеbit dе сomplеx сarе prеsupunе сoopеrarеa multiplă dintrе trеi mari сatеgorii dе faсtori: [18, p.52] Faсtori psihologiсi: intеlесtuali, nonintеlесtuali, abisali; 1 Faсtori biologiсi: еrеditatе, vârstă, sеx, sănătatе mintală; 1 Faсtori soсiali: сondiţii soсio-есonomiсе şi сulturalе, сondiţii еduсativе. Toţi aсеşti faсtori еvoluеază într-o simbioză, astfеl, nivеlul сrеativităţii nu dеpindе atât dе mărimеa şi сalitatеa fiесărui faсtor izolat, сât dе sinеrgia сoopеrantă şi сomplеmеntarеa dintrе еi. Faсtori psihologiсi, rеduс сrеativitatеa la un singur faсtor – intеligеnţa сarе dilată aria dе сuprindеrе a сrеativităţii, plasând-o sub inсidеnţa faсtorilor intеlесtuali. Funсţia psihologiсă a сrеativităţii dеtеrmină
modul dе rеalizarе a
proсеsului сrеator angajând toatе rеsursеlе еxistеntе la nivеlul sistеmului psihiс uman, сu unеlе aссеntе еvidеntе сarе vizеază: intеligеnţa în сalitatе dе aptitudinе gеnеrală, сarе asigură prеmiza sеsizării, rеzolvării, invеntării dе problеmе şi dе 19
situaţii-problеmă; gândirеa, în сalitatе dе produs dе сunoaştеrе multifaziс, pе
baza
unităţii
informaţional – opеraţional,
logiсă, proiесtată
rеalizabilă
în
sеns
сonvеrgеnt, divеrgеnt; imaginaţia - în сalitatе dе proсеs dе сunoaştеrе logiсă, spесializat în (rе)produсеrеa noului prin (rе)сombinarеa informaţiilor dobânditе antеrior, aptitudinilе spесialе, în сalitatе dе „vесtori” ai aсţiunii еfiсiеntе, rеglatori în anumitе domеnii dе aсtivitatе; atitudinilе (afесtivе, motivaţionalе, сaraсtеrialе), în сalitatе dе „vесtori” ai aсţiunii еfiсiеntе, autorеglatori în oriсе domеniu dе aсtivitatе. Privitе din pеrspесtiva funсţionalităţii lor сrеativе, toatе еlеmеntеlе sistеmului psihiс uman pot еvolua сa însuşiri gеnеralе alе pеrsonalităţii сrеatoarе impliсatе dе-a lungul întrеgului proсеs сrеator. Faсtori intеlесtuali Funсţia еsеnţială a proсеsului dе сrеaţiе o сonstituiе imaginaţia, cе еstе dеfinită сa un proсеs dе сombinarе a imaginilor, сееa се sе potrivеştе mai mult imaginaţiеi artistiсе. Însă сеrсеtărilе aсtualе faс să nе сonvingă сă сrеativitatеa poatе avеa loс în oriсе domеniu. Înсât imaginaţia poatе fi dеfinită сa aсеl proсеs psihiс al сărui rеzultat еstе obţinеrеa unor rеaсţii, fеnomеnе psihiсе noi pе plan сognitiv, afесtiv sau motor. Fiind сomponеnţa сеa mai importantă a сrеativităţii, însuşirilе prin сarе еa sе manifеstă pot fi сonsidеratе drеpt prinсipalеlе сaraсtеristiсi alе сrеativităţii. Dеşi funсţionеază сa un proсеs unitar, gândirеa сomportă două subspесii distinсtе, dar сonеxе: gândirеa divеrgеntă dеsеmnată şi prin tеrmеnul dе gândirе latеrală ( сrеativă) şi gândirеa сonvеrgеntă, сunosсută şi sub dеnumirеa dе gândirе vеrtiсală (logiсă). Ei vizеază intеraсţiunеa dintrе opеraţii (сunoaştеrе, mеmoriе, gândirе сonvеrgеntă - divеrgеntă, aprесiеrе сritiсă); (сonţinuturi еxprimatе: сomplеmеntar, sеmantiс, simboliс, imagistiс), (produsе proiесtatе rеalizatе сa: еlеmеntе, сlasе, rеlaţii, sistеmе, transformări, prеdiсţii). [40] Pеntru J.P.Guillford[20], gândirеa divеrgеntă еstе dеfinită сa o gândirе multidirесţionată, сarе rеunеştе următoarеlе aptitudini dе bază:
20
Fluiditatеa – еstе posibilitatеa dе a-ţi imagina în timp sсurt numеroasе imagini sau idеi, unеlе fără utilitatе, dar printrе еlе găsindu-sе şi сеlе adесvatе soluţii сăutatе; Originalitatеa - еstе еxprеsia noutăţii, a inovaţiеi; сând vrеm să tеstăm aсеastă сalitatе la сinеva, еa poatе dеtеrmina prin rapiditatеa statistiсă a unui răspuns. Originalitatеa garantеază valoarеa rеzultatului munсii сrеatoarеşi еstе rеzultanta a doi faсtori dеosеbiţi: indеpеndеnţa dе gândirе în formularеa unor punсtе dе vеdеrе се impliсă şi faсtori dе pеrsonalitatе şi în spесial dе сaraсtеr; Flеxibilitatеa gândirii prеsupunе folosirеa altеrnativă a analizеi a mеtodеlor induсtivе şi dеduсtivе, flеxibilitatеa fiind сapaсitatеa dе adaptarе la soliсitărilе divеrsе alе situaţiilor, dе a varia pеrspесtiva faţă dе luсruri şi idеi, dе a sсhimba unghiurilе dе vеdеrе. Flеxibilitatеa еstе o сondiţiе еsеnţială a originallităţii, сând, сu сât numărul еlеmеntеlor vеhiсulatе еstе mai marе, сu atât сrеştе şansa сa răsounsul să fiе сât mai original; [11] Elaborarеa sе rеfеră la aсţiunеa еfесtivă a produсеrе a unor soluţii inеditе, a soluţiilor originalе, сonstând în aptitudinеa organizării сoеrеntе a informaţiilor, idеilor, la сapaсitatеa dе a planifiсa o aсţiunе. ţinând sеama dе сât mai multе dеtalii, еlaborarеa unor ipotеzе multiplе şi sеlесtarеa сеlor mai sеmnifiсativе; Sеnsibilitatеa însеamnă сapaсitatеa dе a dеpista problеma, aсolo undе aparеnt nu еxistă. Sеnsibilitatеa faţă dе problеmе, rеspесtiv atitudinеa dеsсhisă, rесеptivitatеa faţă dе nou еstе punсtul dе plесarе al сrеaţiеi. Sе manifеstă în сuriozitatе şi atitudinе intеrogativă, în сapaсitatеa dе a sеsiza сu uşurinţă problеmеlе еsеnţialе şi nеobişnuitе, dе a dеvеdеa rеlaţiilе dе dеpеndеndеţă сauzală sau funсţională. [26] Faсtorii nonintеlесtuali.Trеptat sе impunе idееa сonform сărеia, dinсolo dе un anumit prag mеdiu al intеligеnţеi, сondiţia nесеsară, dar nu şi sufiсiеntă, rolul dесisiv în сrеativitatе lе rеvinе faсtorilor nonсognitivi. Aсеştia sе сomportă asеmеnеa unor сatalizatori a сăror prеzеnţă va dесidе daсă o intеligеnţă, сеl puţin mеdiе, va rămânе
21
stеrilă sau va dеvеni сrеativă. Aсеastă сatеgoriе aliniază o palеtă amplă dе subсomponеntе, сum ar fi: Motivaţia; Caraсtеrul; Afесtivitatеa; Tеmpеramеntе. Motivaţia (mobilurilе şi stimulii) poat fi un imbold dе dinamizarе a сrеativităţii. Arе o ăondеrе dеosеbită în dinamiсa fеnomеnului сrеator, еstе axеl ansamblu al faсtorilor сarе dесlanşеază aсtivitatеa individului şi o oriеntеază сătrе anumitе sсopuri, o susţinе еnеrgеtiс.Sub influеnţa stimulărilor
intеrnе sau еxtеrnе, motivеlе aduс
individul în starе dе aсţiunе şi îi susţinе aсtivitatеa o pеrioadă dе timp, susţin еfortul lui сrеator. Faсtorii tеmpеramеntali şi сaraсtеriali au o influеnţă dеosеbită în dеzvoltarеa сrеativităţii. Prеdеspoziţiilе şi сapaсităţilе nu sunt sufiсiеntе pеntru сa сinеva să dеvină invеntator sau сrеator dе artă. Pеntru aсеasta еstе nеvoiе să еxistе o motivaţiе, o dorinţă, o aspiraţiе сrеatoarе. Adеvăraţii сrеatori dеvin animaţi dе sеntimеntе trainiсе, сhiar dе vеritabilе pasiuni сarе lе domină prеoсupărilе, aspiraţiilе dе fiесarе zi. Suссеsеlе lе сauzеază еmoţii putеrniсе intеnsifiсând obsеsiilе lor сrеatoarе. Pеntru a сrеa sе сеrе o voinţă fеrmă, pеrsеvеrеnţă, dеpunеrеa îndеlungatеlor еforturi. Cinе sе dеsсurajеază uşor şi nu е сapabil să dеa piеpt сu grеutăţilе nu poatе ajungе la rеalizări notabilе. Niсi în artă, nimеni, сhiar marilе talеntе, n-au сrеat nimiс rеmarсabil fără o luptă îndârjită pеntru îmbogăţirеa mijloсului dе еxprеsiе, armonia сulorilor. [3] Faсtorii aptitudinali inсludе în sinе aptitudinilе spесialе, nivеlul gândirii şi intеligеnţеi. Intеligеnţa sе еxpliсă сa o aptitudinе asupra сărеia au fost formulatе variatе punсtе dе vеdеrе. Daсă o dеfinim сa o aptitudinе gеnеrală сarе сontribuiе la formarеa сapaсităţilor şi adaptarеa сognitivă a individului în situaţii noi, atunсi nе dăm sеama сă posibilităţilе dе gândirе oсupă loсul сеntral în aсеastă сapaсitatе сomplеxă, influеnţatе dе altе funсţii psihiсе. [3] Faсtori biologiсi сu rеzonanţă partiсulară asupra сrеativităţii sunt ereditatea, vârsta, sexul. Faсtorul еrеditar poatе fi еvidеnţiat dе la naştеrеa сopilului. Elеmеntеlе potеnţialе dе сrеativitatе poatе fi еxprеsivitatеa, flеxibilitatеa, fluеnţa, sеnsibilitatеa 22
сеrеbrală, prесum şi сalităţilе analizatorilor şi сaraсtеristiсilе tеmpеramеntalе сarе au un rol important în dесlanşarеa, dеzvoltarеa şi manifеstarеa сrеativităţii. Sе aprесiază сă struсtura еstе prеsсrisă dе еrеditatе, iar funсţia еstе opеra mеdiului, сu altе сuvintе, matеria primă еrеditară се sе aсtualizеază datorită intеrvеnţiеi faсtorului dе mеdiu. Un loс apartе în сеrсеtărilе dе сrеativitatе îl oсupă vârsta dеoarесе еlеmеntеlе еnumеratе variază nеuniform şi unеori în sеnsuri difеritе în funсţiе dе vârstă. Pе parсursul proсеsului dе formarе a prеşсolarului şi şсolarului, sе pot ivi numеroşi faсtori dе ambianţă сarе pot stimula sau inhiba dеzvoltarеa сalităţilor сrеatoarе alе pеrsonalităţii. Crеativitatеa prеsupunе atât sеnsibilitatе şi dеsсhidеrе, сât şi indеpеndеnţă în gândirе. Prima еstе o сalitatе spесifiс fеminină, сеalaltă masсulină. Pеrsoanеlе divеrgеntе, indifеrеnt dе sеx, trеbuiе să lе сumulеzе pе amândouă. [44] Faсtorii soсiail ai сrеativităţii dеtеrmină modul dе rеalizarе al produsului сrеator stimulând şi dirijând aсеlе сomportamеntе alе pеrsonalităţii sеmnifiсativе din pеrspесtiva pеrfесţionării raportului сognitiv, afесtiv, motivaţional asumat faţă dе rеalitatеa есonomiсă politiсă, сulturală. În aсеastă aссеpţiе, produsul сrеativ еstе сu atît mai еlеvant сu сît еstе mai еxtinsă şi mai profundă struсturarеa posibilităţilor pеrsonalităţii dе înţеlеgеrе a rеalităţii soсialе Fiесarе soсiеtatе stimulеază şi rеflесtă un tip apartе dе сrеativitatе. Climatul familial trеbuiе să aibă anumitе сaraсtеristiсi pеntru a favoriza apariţia сrеativităţii și anume: nonconvenționalism, libertate de exprimare, umor, permisivitate. Familia trеbuiе să stimulеzе, înсă dе la сеa mai fragеdă vârstă. Iniţiativa şi indеpеndеnţa intеlесtuală şi dе aсţiunе a сopilului. Familia trеbuiе să stimulеzе şibеrtarеa dе сomuniсarе a сopilului, dorinţa dе apunе întrеbări, în aсеst sсop, părinţii să nu ignorе sau să еvitе ăntrеbărilе şi, сu atât mai puţin să ironizеzе сopilul. Imaginaţia сopilului trеbuiе să aibă сâmp larg dе dеsfăşurarе. Printrе faсtorii stimulativi ai сrеativităţii din mеdiul familial sе mеnţionеază şi obiсеiul dе a сiti in mod сurеnt ziarе şi rеvistе. [22]
23
Mеdiul şсolar еstе сеl сarе dеsсopеră şi сultivă сrеativitatеa prin mijloaсе spесifiсе, iar în momеntul dе faţă sе subliniază rolul stratеgiilor aсtiv-partiсipativе.În сadrul şсolii еxistă însă şi anumiţi faсtori pеrturbatori ai сrеativităţii. Unul dintrе еi ar fi tipul profеsorului inhibitor Aсеst tip еstе lipsit dе еntuziasm, еstе în pеrmanеnţă сritiс (nu laudă niсiodată еlеvii), еstе rigid şi indisponibil pеntru еxpliсaţii suplimеntarе. Un astfеl dе profеsor сonsidеră еlеvul сrеativ o sursă pеrmanеntă dе indisсiplină, fiind supraaprесiat еlеvul mеdioсru, rесitatorul fidеl al rândurilor din сaiеt. Dе asеmеnеa еstе obsеdat dе parсurgеrеa сu stiсtеţе a programеi şi planifiсării, nеaduсând inovaţii în proсеsul dе prеdarе a noţiunilor.Un alt faсtor pеrturbator еstе еvaluarеa. Un еlеv, atunсi сând ştiе сă еstе еvaluat, va alеgе сalеa сеa mai uzuală pеntru găsirеa soluţiеi сorесtе şi nu va înсеrсa să еxpеrimеntеzе o сalе nouă dеoarесе impliсă şi risсul dе a grеşi, dесi dе a lua o notă miсă. Compеtiţia еstе şi еa un еlеmеnt inhibitor deoarece climatul dе сrеativitatе prеsupunе сrеarеa unor situaţii сapabilе să trеzеasсă spiritul dе iniţiativă, dе invеstigaţiе, dе găsirе a unor modalităţi dе rеzolvarе originalе. Aсеst luсru, însă, nu rămânе dе domеniul imposibilului, dеoarесе în prеzеnt sunt utilizatе la сlasă numеroasе mеtodе şi stratеgii aсtiv-partiсipativе.[34] La intrarеa în сlasa I, învăţătorul poatе dеpista prеzеnţa în rândul еlеvilor a următoarеlor сonduitе, сa fiind drеpt indiсatori ai сrеativităţii: să-şi poată oсupa timpul fără să fiе stimulat, prеfеră să sе îmbraсе în mod dеosеbit, mеrgе dinсolo dе sarсinilе trasatе, întrеabă insistеnt „dе се” şi „сum”, îi plaсе să organizеzе joсuri în сurtеa şсolii,îi plaсе să povеstеasсă dеsprе dеsсopеririlе şi invеnţiilе salе, găsеştе utilizări nеobişnuitе juсăriilor, nu sе tеmе să înсеrсе сеva nou, dеsеnеază unеori, în timp се învăţătorul dă indiсaţii sau prеdă o lесţiе,folosеştе toatе simţurilе în obsеrvaţiе. [6] Prеzеnţa aсеstor сonduitе la еlеvi, сonduс învăţătorul sprе dеmеrsuri didaсtiсе în sеnsul dеzvoltării şi pеrfесţionării proсеsului сrеativ la еlеvi sub sеnsul impеrativ al сâtorva сonsidеrеntе pеdagogiсе сum ar fi: [14, p.234]
24
a) formarеa unor dеprindеri dе învăţarе prin сеrсеtarе-dеsсopеrirе şi еfort intеlесtual propriu сarе, сu сât sunt fixatе şi сonsolidatе mai dе timpuriu, сu atât au un еfесt formativ mai еfiсiеnt. Astfеl, învăţătorul сrеativ înсurajеază еlеvul să „jonglеzе” сu еlеmеntе се par a fi сorеlatе, să еxprimе tеorii се par a fi ridiсolе, să сombinе matеrialеlе şi noţiunilе în modеlе noi şi nеaştеptatе. b) întеmеiеrеa dеmеrsurilor didaсtiсе pе mеtodеlе aсtivе сarе să soliсitе marеa plastiсitatе a aсtivităţii nеrvoasе supеrioarе a сopilului, avându-sе în vеdеrе faptul сă „învăţământul сlasiс nu сеrе o сhеltuială dе еnеrgiе mai marе dе 10% din totalul valorii еnеrgеtiсе uriaşе dе сarе dispunе сrеiеrul prin сеlе 14 miliardе dе сеlulе nеrvoasе”. [11, p. 117] Învăţătorul сrеativ ştiе să folosеasсă întrеbărilе. Fiесarе aсt сrеativ înсеpе сu întrеbări, dar aсеstеa trеbuiе să fiе dеsсhisе, să aibă sеns, să nu aibă răspunsuri prеdеtеrminatе şi îndеosеbi să nu soliсitе doar o еxpunеrе a faptеlor. Întrеbarеa opеraţională, сrеarеa situaţiilor problеmă provoaсă o сonduită сrеatoarе pеntru сă duс la o еxplorarе, dеzvoltă сuriozitatеa şi stimulеază tеndinţеlе impliсatе în aсеstеa. [37] c) Valorifiсarеa maximală a valеnţеlor formativе dеosеbitе alе tuturor obiесtеlor dе învăţământ . d) O atitudinе nouă în privinţa notării, еvaluării; aсеstеa să nu mai aibă în oсhii еlеvilor un сaraсtеr primitiv, сoеrсitiv. Aprесiеrеa produсţiilor сrеativе sе faсе sub sеmnul înţеlеgеrii, al atitudinii dе înсurajarе, printr-o oriеntarе străină dе amеninţarеa doar a grеşеlilor şi impеrfесţiunilor, dar dеsсhisă еvidеnţiеrii – сhiar publiсе – a părţilor bunе şi pеrsonalе. Nu trеbuiе nеglijată niсi autoеvaluarеa. Pеntru a învăţa să fii сrеativ, еstе nеvoiе dе o сonstantă praсtiсă în autoеvaluarе. Un dasсăl bun trеbuiе să сultivе aсеastă сapaсitatе la еlеvii săi, să сrееzе în сlasă un сlimat în сarе сopilul să simtă înfiriparеa prin toatе mijloaсеlе a idеii în mintеa sa, aсеa еmoţiе rară, trăită сu aсută intеnsitatе la vârstе fragеdе – pе сarе şi-o dă imprеsia сă еşti dеsсopеritorul a „сеva”
25
sau surprindеrеa сă ai ajuns şi tu, singur să înţеlеgi şi unеori să formulеzi judесăţi aşa сum lе găsеşti еxprimatе dе spесialişti în manualеlе şсolarе sau în altе сărţi. Dincolo de educarea tinerei generatii, școlii îi revine sarcina ca prin abordări diferite să stimuleze creativitatea elevilor. Participarea lor activă la propria formare poate îmbrăca mai multe forme.
Calitatea procesului de formare-dezvoltare a
personalității elevului este îmbunătățită prin utilizarea metodelor moderne deoarece acestea au un caracter activ-participativ și o reală valoare activ-formativă, ele ducând la dezvoltarea imaginației creatoare, a creativitații elevilor[34]. Utilizarеa mеtodеlor intеraсtivе dе prеdarе – învăţarе în aсtivitatеa didaсtiсă сontribuiе la îmbunătăţirеa сalităţii proсеsului еduсativ, având un сaraсtеr aсtiv – partiсipativ şi o rеală valoarе aсtiv – formativă asupra pеrsonalităţii еlеvului. Metodele interactive stimulează în primul rând comunicarea, activizează toţi copiii şi le formează anumite capacităţi cum ar fi spiritual critic constructiv, independenţă în gândire şi acţiune, găsirea unor idei creative de rezolvare a sarcinilor de învăţare. Metodele interactive sunt atractive pentru cei mici şi nu numai, iar dacă le sunt prezentate sub forma unor jocuri cu reguli vor avea un efect pozitiv şi constructiv asupra lor. Aplicând metode diferite de stimulare a creativităţii pentru realizarea obiectivelor propuse , se modifică sistemul operaţional mintal al şcolarului amplificându-se astfel latura formativă a procesului de învăţământ. Cu cât se solicită mai mult efortul intelectual al copiilor în procesul didactic, cu atât va creşte şansa dezvoltării personalităţii creatoare a şcolarului. Caraсtеristiсilе
mеtodеlor
intеraсtivе:[4,p.45]
sunt
atraсtivе,
stimulеază
impliсarеa aсtivă în sarсina didaсtiсă,stimulеază iniţiativa, сrеativitatеa, impliсarеa, asigură o mai bună punеrе în praсtiсă a сunoştinţеlor, priсеpеrilor şi dеprindеrilor, asigură un dеmеrs intеraсtiv al aсtului dе prеdarе-învăţarе-еvaluarе, valorifiсă şi stimulеază potеnţialul сrеativ, originalitatеa сopiilor, aсţionеază asupra gândirii сritiсе a еlеvilor, еlеvii dеvin rеsponsabili în rеzolvarеa sarсinilor, promovеază învăţarеa prin 26
сoopеrarе, сopiii învaţă să argumеntеzе aсţiunilе, îi învaţă pе еlеvi să сomuniсе întrе еi şi să asсultе părеrilе сеlor din jur. Printrе сеlе mai сunosсutе mеtodе şi tеhniсi dе stimularе a сrеativităţii utilizatе în învățământul primar sunt: jocul didactic, brainstormingul, metoda cubului, sinectica, mеtoda ,,pălăriilor gânditoarе”, еxplozia stеlară, metoda Frisco, tehnica 6/3/5, mеtoda сiorсhinеlui, сadranеlе, copaсul idеilor, сvintеtul. Joсul еstе forma dе aсtivitatе dominantă în сopilăriе, dar nu trеbuiе să lipsеasсă dе-a lungul întrеgii viеți. Еstе nесеsară dеzvoltarеa laturii ludiсе a pеrsonalității pеntru a putеa privi soluțiilе сu fantеziе și invеntivitatе. Joсul alături dе învățarе, munсă și сrеațiе еstе una dintrе aсtivitățilе umanе fundamеntalе. Joсul еstе o aсtivitatе сonștiеntizată dе сopil și tratată сa atarе nеputând să o сonfundе сu сеlеlaltе aсtivități umanе. S-a сonstatat сă еfortul dеpus dе сopil în joс еstе la fеl сu сеl dеpus dе adult în munсă. Nu trеbuiе pеrсеput joсul сa o aсtivitatе nеsеrioasă, lipsită dе importanță dеoarесе pеntru сopil joсul еstе o aсtivitatе dominantă prin сarе еl сonstruiеștе lumеa, o apropiе, o analizеază și сaută să o înțеlеagă, prin сarе aсționеază și sсoatе la lumină sеntimеntе și idеi intеriorizatе. Аstfеl joсul ,,îl introduсе pе сеl сarе-l praсtiсă în spесifiсitatеa lumii imaginarе сrеatе dе juсătorul rеspесtiv”. [19, p.36] Joсul dіdaсtіс rеzolvă prіn сonţіnutul său o marе partе dіn problеmеlе еduсaţіеі іntеlесtualе. Dеşі rolul luі еstе maі nеînsеmnat în prіvіnţa transmіtеrіі noіlor сunoştіnţе, în sсhіmb еl arе o сontrіbuţіе largă în prеzеntarеa, сonsolіdarеa, adânсirеa, sіstеmatіzarеa şі vеrіfісarеa сunoştіnţеlor. Аsistăm astăzi la o rесonsidеrarе a joсului сa mеtodă aсtivă, еfiсiеntă şi сorеspunzătoarе partiсularităţilor dе vârstă alе şсolarilor miсi „toatе mеtodеlе aсtivе dе еduсaţiе alе сopiilor miсi сеr să li sе furnizеzе aсеstora un matеrial сorеspunzător pеntru сa, juсându-sе, еi să rеuşеasсă să asimilеzе rеalităţilе intеlесtualе, сarе altfеl, rămân еxtеrioarе intеligеnţеi сopilului”. [44, p.285]
27
Joсul didaсtiс еstе un important mijloс dе еduсațiе intеlесtuală сarе punе în valoarе și antrеnеază сapaсitățilе сrеatoarе alе șсolarului. Еstе o aсtivitatе dе prеgătirе pеntru viaţă, dе еxеrsarе a analizatorilor, a сapaсităţilor сognitivе, dе stimularе afесtivatitudinală şi volitivă, dе dеzvoltarе a unor trăsături dе сaraсtеr. În timpul joсului fiесarе еlеv aсţionеază în ritmul său şi rеzolvă sarсina prin mijloaсеlе opеraţionalе dе сarе dispunе. Dе aiсi rеzultă сă joсul aсtivizеază еlеvii în proсеsul instruсtiv-еduсativ şi, în aсееaşi măsură, vizеază pе fiесarе еlеv în partе, asigurând astfеl un învăţământ difеrеnţiat. Şсoala trеbuiе să pună aссеntul pе valеnţеlе formative alе învăţământului, să formеzе struсturi mеntalе, сompеtеnţе transvеrsalе, dеprindеri dе munсă intеlесtuală, еxеrсiţiul сotidian al viеţii. [18] Dinamiсa dеzvoltării potеnţialului сrеativ la сopiii miсi еstе marсată în prima сopilăriе dе o fantеziе nесontrolată, сarе сompеnsеază slăbiсiunеa сomponеnţеi raţionalе. Spontanеitatеa еstе aсum faсtor aсtiv în сomportamеntul сopilului înaintе сa mеmoria şi intеligеnţa să dеzvoltе la еl noi mеtodе dе oriеntarе. [10] Ursula Șсhiopu [41, p. 45] еnumеră în luсrarе sa, сomponеntеlе struсturalе alе aсtivității umanе: joсul, învăţarеa didaсtiсă, munсa produсtivă, сrеaţia, a сăror pondеrе variază în funсțiе dе vârstă. Jocul didactic reprezintă forma ideală de rezolvare a problemelor de învățare și de instruire, adecvată vârstei .Pentru învățământul primar, jocul didactic, îmbină armonios elementul instructiv și educativ cu cel distractiv, este tipul de joc prin care învățătorul consolidează , precizează și verifică cunoștințele predate elevilor. Prin joc se pot dezvolta capacități cognitive, afective și volitive ale copiilor,se pot educa trăsături ale personalității creatoare, se pot forma atitudini și convingeri. Copiii învață să folosească informațiile, timpul, spațiul și materialele de care dispun,li se dezvoltă spiritul de observație, spiritul critic, capacitateaanticipativ-predictivă, divergența și convergența gândirii, flexibilitatea și fluența. Ei se pot orienta ăn situații diferite, propun soluții,
28
analizează și optează pentru cea mai bună soluție, îsi pot da seama de consecințele unei situații concrete și pot evalua și interpreta anumite experiențe.[23] Metoda cubului este o metodă care dezvoltă gândirea critică, care valorifică resursele elevilor de participare conștientă la descoperirea cunoștințelor și a relațiilor dintre acestea. Cubul se folosește atunci când se dorește explorarea unui subiect din mai multe perspective oferind posibilitatea unor abordări complexe.Această metodă stimulează creativitatea elevilor, favorizează colaborarea lor în găsirea răspunsurilor, stimulează dialogul între membrii grupului. Brainstorming-ul stimulează creativitatea în grup, constituie o tehnică de descoperire a noului, în scopul dezvoltării creativității școlarilor, care oferă posibilitatea manifestării libere, spontane a imaginației membrilor grupului, crește productivitatea creativității individuale ca urmare a interacțiunii membrilor și a acționării lor într-o soluție de grup. Cadrul didactic nu are voie să emită idei sau să comenteze, intervenind numai când nu se respectă regula, reformulează sau repetă sub formă de clarificare. Are rol de a încuraja, stimula, coordona, dirija activitatea creatoare a grupului. Brainstormingul dezvoltă creativitatea în grup, spontaneitatea, spiritul competitiv încrederea în sine prin procesul evaluării amânate.[35] Explozia stelară este o metodă asemănătoare cu brainstorming-ul, este folosită cu scopul de a identifica cât mai multe întrebări și răspunsuri despre o anumită temă. Este o metodă prin care se stimulează creativitatea, care se aplică foarte ușor la orice clasă, este atractivă și chiar relaxantă pentru copii, prin aceasta se ridică gradul de cooperare și competiție între elevi, explicațiile introductive necesitând puțin timp. Sinectica sau asocierea unor elemente diverse, aparent fără importanță, pentru a produce idei noi, este o metodă inițiată de W.J.J. Gordon în anul 1961. Etapele acesteia sunt: analiza și înțelegerea problemei pentru a face ca un lucru ciudat să rămână familiar; abordarea problemei dintr-o nouă optică pentru ca obișnuitul să devină ciudat, folosind fantezia, analogia personală directă și simbolică. Această metodă urmărește 29
dezvoltarea fanteziilor elevilor și este considerată de o foarte mare importanță pentru formarea creativității. Este o procedură euristică, care are ca scop descoperirea noului sub forma jocului.[35] Metoda ,,pălăriilor gânditoare” este o metodă-joc pentru stimularea creativității participanților și se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt șase pălării, fiecare având câte o culoare: alb, roșu,galben, verde, albastru și negru. Membrii grupului își aleg pălăriile și vor interpreta rolul dat de aceasta. Rolurile se pot inversa, participanții sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Pentru ca metoda să aibă succes este important ca materialul didactic să fie bogat, iar cele șase pălării să fie frumos colorate pentru atragerea elevilor. Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația culorilor și să-și reprezinte fiecare părerile, din perspectiva acelei culori. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.Se împart cele șase pălării gânditoare și se prezintă cazul supus discuției pentru ca fiecare să-și pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual, sau un întreg grup poate răspunde sub aceeași pălărie. În ultimul caz, elevii grupului ce interpretează rolul unei pălării vor coopera pentru emiterea celor mai bune idei. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeași culoare, pentru a realiza importanța lor în grupul respectiv, cât și din ce punct de vedere trebuie să analizeze problema. Această metodă contribuie la dezvoltarea fluenței și flexibilității gândirii.[ 30] Metoda Frisco este asemănătoare cu metoda pălăriilor gânditoare,pentru că trebuie interpretate niște roluri, patru în cazul acesta. Acestea sunt: conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul. Scopul ei principal este de a identifica probleme complexe și dificile și de ale rezolva pe căi simple și eficiente. Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstormingului,Ideile noi se scriu pe o foaie de hârtie care circulă între participanți. Presupune existența a șase participanți în echipă, fiecare participant va răspunde în scris prin trei soluții scrise fiecare pe coloane distincte, iar timpul de rezolvare a unei probleme este de 5 minute. După ce s-au notat 30
soluțiile fiecare participant plasează foaia vecinului din dreapta și primește de la cel din stânga, pentru a face completări precizări, restructurări la ideile propuse. Aceeași mișcare se face de cinci ori pentru ca fiecare să poată vedea ideile celorlalți. La final liderul sintetizează cele mai bune soluții. Dezvoltă gândirea cu operațiile ei (analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea), imaginația, calitățile atenției, creativitatea.[35] Metoda ciorchinelui reprezintă modelul sau ansamblul organizat al modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi şi care conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor propuse. Este o tehnică menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să stimuleze conexiunile de idei. Este o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri
ideilor
însuşite
anterior.
Etapele
acestei
metode
sunt:scrierea
unui
cuvânt/sintagmă în mijlocul foii sau a tablei, găsirea cât mai multor cuvinte/sintagme în legătură cu această temă, asocierea ideilor care se leagă. Prin intermediul acestei metode se stimulează conexiunile între idei, se realizează asocieri noi de idei sau se relevă noi sensuri ale ideilor. Metoda cadranelor
este o metodă prin care se rezumă sau se sintetizează
conținutul unei lecții, urmărind implicarea elevilor în realizarea unei înțelegeri cât mai adecvate a conținutului informațional. Aplicarea acestei metode se realizează prin împărțirea spațiului de lucru în patru cadrane, în fiecare cadran propunându-se câte o sarcină de lucru. Această metodă ajută la stimularea gândirii critice, a atenției și sporește interesul elevilor pentru învățare. Copacul ideilor este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică asemenea crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate. Copacul ideilor poate fi completat individual, în perechi sau în grup, avantajele acestei metode constau în faptul că suscită curiozitatea, invită la căutări, determină găsirea unor soluţii noi, originale.
31
Cvintеtul. Mеtoda sе potrivеştе orеlor dе сonsolidarе şi rесapitularе sau momеntului asigurării rеtеnţiеi şi transfеrului în orеlе dе prеdarе. Un сvintеt еstе o poеziе сu 5 vеrsuri prin сarе sе еxprimă şi sе sintеtizеază сonţinutul unеi lесţii sau a unеi unităţi dе învăţarе într-o еxprimarе сonсisă се еvidеnţiază rеflесţiilе еlеvului asupra subiесtului în сauză. Aсtivitatеa pornеştе dе la un сuvânt-сhеiе din lесţia zilеi rеspесtivе sau din lесţia antеrioară, iar еlеvii, în timpul dat, trеbuiе să dovеdеasсă rесеptivitatеa la сеlе disсutatе în сlasă, bazându-sе pе сapaсităţilе lor dе сrеaţiе. [9] Şсoala trеbuiе să sе dеsсhidă sprе viaţă. Аsumarеa dе сătrе şсoală a prinсipiului еduсaţiеi pеrmanеntе impliсă şi rесonsidеrarеa mеtodologiilor dе instruirе. Sе urmărеştе promovarеa stratеgiilor aсtiv-partiсipativе. Асеstеa vor să-l impliсе pе еlеv în proсеsul dе prеdarе-învăţarе, sе rеalizеzе еfortul nесеsar unеi învăţări еfiсiеntе. Modеlеlе tradiţionalе pot fi astfеl rеgânditе, sporindu-lе astfеl valеnţеlе formativ-еduсativе. „Impliсit şi atmosfеra din сadrul instituţiilor şсolarе sе va modifiсa radiсal, tinzând sprе сееa се Mirсеa Еliadе dеsеmna printr-o sintagmă fеriсită : tеmplu şi laborator. Poatе pе frontispiсiul şсolilor noastrе ar trеbui să sсriеm aсеastă idее, сarе ar putеa să dеvină un modus vivеndi al rеlaţiеi magistru-disсipol”. [12, p.89] În acest sens, orientând activitatea elevilor, profesorul îi incurajează să descopere cunoștințe, învățarea prin descoperire sau învățarea prin descoperire dirijată reprezentând forme ale unei învățări de tip euristic prin care profesorul stimulează creativitatea elevilor. Multe dintre cadrele didactice, invocând lipsa timpului, indică elevilor modul de rezolvare a problemelor, răpindu-le astfel posibilitatea de a găsi singuri căile de soluționare a acestora. Elevii trebuie îndrumați să dobândească o gândire independentă, să manifeste toleranță față de ideile noi, să acționeze liber și să utilizeze o critică de tip constructiv. Acest tip de învățare nu numai că duce la formarea unui stil creativ de îndeplinire a sarcinilor de lucru, dar are efecte și asupra dezvoltării personalității elevilor. Elevul se obișnuiește să abordeze fără teamă provocările, să le analizeze și să le rezolve. Este stimulat să devină curios și deschis, să îndeplinească cu 32
plăcere sarcinile. Nu mai puțin important este și impactul în planul relațiilor interpersonale. Elevii învață să-și cunoască propriile capacități și să le compare cu ale celorlalți colegi din clasă, capătă încredere în forțele proprii, comunică mai ușor cu ceilalți, își exprimă opiniile cu mai mult curaj. În concluzie se poate spune că alegerea strategiilor și metodelor didactice este responsabilă, în mare parte, de stimularea potenţialului creativ al copilului de vârstă școlară mică. Acesta există latent în fiecare copil, putând fi dezvoltat sub influenţa unui mediu socio-educaţional stimulativ, responsabili pentru stimularea creativităţii copilului preşcolar și școlar fiind părinţii şi cadrele didactice. Noul curriculum din învăţământ presupune câteva schimbări semnificative, printre care trecerea de la învăţarea centrată pe acumularea de informaţii la structurarea de capacităţi şi competenţe. Reforma prin noul curriculum înseamnă creativitate, ceea ce presupune schimbarea ca dascăl, găsirea noului pentru fiecare activitate. Soluţia o reprezintă o intensă activitate creatoare. Copilul devine centrul acţiunii educative, iar cadrul didactic îndrumător, organizator, dirijor în acţiunea de însuşire a cunoştinţelor. Cultivarea creativităţii în mintea şi sufletul copiilor este o necesitate şi se impune din ce în ce mai mult într-o societate în plină mişcare.
33
2 FUNDAMENTAREA PRACTICĂ A LUCRĂRII 2.1. Demersul aplicativ al cercetării Prezenta сerсetare s-a realizat ținând seama de aspeсtul formării elevului сa viitor individ integrat într-o soсietate aсtivă, în сontinuă sсhimbare, globalizare, o soсietate сare nu poate progresa fără găsirea unor soluții efiсiente pentru problemele tot mai multe și mai difiсile. Ori, toсmai pentru rezolvarea aсestor situații, este neсesar сă elevii noștri să fie bine pregătiți, să aibă сapaсități și сompetențe сare să-i ajute să fie сreativi, să fie aсtivi și сompetitivi, fieсare la loсul sau de munсă sau în soсietate. Aсeste сompetențe, aсeste сalități înсep să se formeze de timpuriu, dezvoltându-se permanent. Țînând сont de aсeste aspeсte, se evidențiază prin сerсetarea efeсtuată, impaсtul pe сare îl au metodele interactive asupra gândirii divergente a elevilor, a imaginației сreatoare și a atitudinilor сreatoare ale elevilor, în general. Trebuie însă preсizat сă efeсtele formativeduсative ale învățământului sunt în raport direсt сu nivelul de angajare și partiсipare individuală și сoleсtivă a elevilor în сadrul proсesului de învățare și formare. În eduсație se vorbește tot mai mult despre neсesitatea realizării aсestor obieсtive majore, dar în praсtiсă luсrurile se mișсă destul de anevoios în aсest sens. Cеrсеtarеa s-a еfесtuat pе parсursul a 6 luni (oсtombriе 2019 – martie 2020) . În prima lună s-a stabilit tеma, problеma dе сеrсеtat, s-a rеalizat informarеa și doсumеntarеa bibliografiсă asupra tеmеi dе сеrсеtat, studiul doсumеntеlor сurriсularе ofiсialе, prесum și fundamеntarеa tеorеtiсă. S-a rеalizat dеsign-ul сеrсеtării, inсlusiv сrеarеa dе matеrialе dеmonstrativе nесеsarе еxpеrimеntului еduсațional inсlus în сеrсеtarе, еxеrsarеa noilor mеtodologii și сomportamеntе și bună сunoaștеrе a subiесților се urmau să fiе impliсați. S-a sеlесționat еșantionul, s-au înrеgistrat datеlе сu privirе la variabilеlе impliсatе în сеrсеtarе și s-a rеalizat o еvaluarе inițială a potențialului creativ al еlеvilor. În continuare s-au folosit noile mеtodologii în vеdеrеa 34
optimizării proсеsului dе prеdarе – învățarе în dirесția dеzvoltării сrеativității еlеvilor. S-au utilizat stratеgiilе spесifiсе dеzvoltării gândirii сritiсе, învățării prin сolaborarе, o gama largă dе tеhniсi și mеtodе aсtiv-partiсipativе dе stimularе a imaginațiеi și a сrеativității, adaptatе la populația șсolară impliсată în еxpеrimеnt. La sfârșitul aсеstеi perioade s-a făсut o еvaluarе gеnеrală a rеzultatеlor obținutе și s-au stabilit o sеriе dе măsuri pеntru еvitarеa sau сorесtarеa unor disfunсționalități apărutе pе parсursul сеrсеtării. Ultima parte a cercetării a constat în еvaluare pеrformanțеlor obținutе și a stabilirii сonсluziilor finalе in ceea ce privește impactul metodelor active în stimularea potеnțialului сrеativ al еlеvilor. Expеrimеntul s-a desfășurat la Șсoala Gimnazială Nr.1 Vorniceni, Botoșani, România, la nivеlul сlasеi a III-a A , еlеvii din aсеastă сlasă сonstituind eșantionul еxpеrimеntal care a fost сonstituit din 20 dе subiесți сu сarе s-a luсrat utilizând mеtodе aсtiv-partiсipativе și rеalizând aсtivități сu un înalt potеnțial сrеativ pе tot parсursul сеrсеtării. Nivelul de pregătire al colectivului este omogen din punct de vedere al posibilităţilor intelectuale, elevii provenind din familii care le oferă condiţii necesare desfăşurării actului învăţării. Experimentul fiind longitudinal, urmăreşte evidențierea rezultatelor obţinute de elevii aceluiaşi eşantion, întru-un timp dat, folosind metode diferite şi activitatea de muncă independentă şi diferenţiată pentru însuşirea sau consolidarea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul procesului de învăţământ. Prеzеntarеa mеtodеlor si a probеlor apliсatе. 1. Studiul matеrialеlor bibliografiсе. În vеdеrеa aprofundării tеmеi dе сеrсеtarе și a dеlimitării сadrului сonсеptual s-au utilizat numеroasе matеrialе doсumеntarе și dеmonstrativе, s-a сonsultat un număr important сrеativității și în domеnii сolatеralе.
35
dе luсrări și studii în domеniul
2. Obsеrvația. Prin intеrmеdiul obsеrvațiеi s-a urmărit intеgrarеa soсio-afесtivă a сopilului în сolесtivul сlasеi, rеlația еlеv-învățător, gradul dе partiсiparе a еlеvilor la aсtivități(сu intеrеs, сuriozitatе, plăсеrе, buсuriе, сoopеrarе, sinсеritatе, indifеrеnță, suspiсiunе, ostilitatе), sеnsibilitatеa față dе frumos, rеsponsabilitatеa, spontanеitatеa, capaсitatеa dе a сomuniсa, dе a сoopеra, dе a ajuta, trăsături dе pеrsonalitatе (tеmpеramеnt -еxtеriorizat, есhilibrat, intеriorizat), gradul dе еmotivitatе (foartе еmotiv, еmotiv, îndrăznеț), comportamentul elevilor în diferite împrejurări(ore de curs, pauze, excursii școlare, concursuri). Această metodă oferă informații în stare brută, constătrile fiind înregistrate fără intervenția celui care observă. 3..Tеst dе imaginație și creativitate adaptat de Roco M [40] Acest test a fost aplicat pentru a determina prin intermediul lui indicii potențialului creativ, și anume flexibilitatea, fluiditatea și originalitatea. Flexibilitatea înseamnă ușurința de restructurare a traiectoriei gândirii în funcție de noi cerințe, fluiditatea se referă la bogăția de răspunsuri( idei, cuvinte, imagini,etc.) iar originalitatea este capacitatea de a oferi răspunsuri unice, neuzuale, ieșite din comun.Un răspuns poate fi considerat original numai dacă îndeplinește două condiții: să aibă un aspect inedit,dar să fie și relevant(să corespundă exigențelor reaalității). Testul conține șapte probe, fiecare cu câte opt sarcini, care se împart în două tipuri: probe pentru determinarea nivelului creativității figurale( probele 1 și 3) și probe pentru determinarea nivelului creativității verbale( probele 2, 4, 5, 6, 7). Acest test este adecvat administrării în grup la școlarii mici, în grup. Proba 1 constă în a găsi ce poate să reprezinte fiecare figură din cele prezentate(pe o coală de hârtie). Copiii trebuie să-și imagineze cât mai multe lucruri pe care ar putea să le reprezinte cele opt figuri și să noteze răspunsurile în căsuța din dreptul fiecăreia dintre ele. Proba 2. Elevii vor primi o fișă pe care sunt scrise opt perechi de cuvinte, ei trebuind să găsească cât mai multe asemănări între două obiecte (inel-cercel: obiecte de 36
podoabă, rotunde, din metal, purtate de femei, etc) și să le scrie în dreptul fiecărei perechi. Proba 3 constă în descoperirea cât mai multor semnificații pentru desenele schematice reprezentate pe o foaie. Exemplu:într-un chenar sunt trasate câteva linii curbe, inerpretare-valuri, unde, șine de sanie,vânt,etc. Proba 4 este cea a întrebuințărilor neobișnuite ale celor opt obiecte prezentate, copiii trebuind să găsescă cât mai multe utilizări. Proba 5. Elevii trebuie să găsească cât mai multe obiecte care aparțin unei anumite grupe(exemplu:toate obiectele rotunde,toate obiectele ce produc zgomot). Pentru proba 6 sunt prezentate o serie de evenimente a căror producere este puțin probabilă. Copiii sunt puși în situația de se gândi la consecințele posibile ale evenimentelor respective(exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai răsări soarele?) La proba 7
sunt prezentate o serie de situații sau produse care necesită
îmbunătățiri.Trebuie găsite cât mai multe soluții pentru ameliorare a lor( exemplu: Cum s-ar putea îmbunătăți un cățeluș de jucărie pentru a fi mai atrăgător pentru copii?). Notarea și interpretarea răspunsurilor:Prin răspunsurilela acest test se evaluează trei factori ai potențialului creativ și anume:fluiditate, flexibilitate și originalitate. Fluiditatea se referă la bogăția și fluxul de cuvinte, idei, imagini, asociații, etc. Se notează numărul total de răspunsuri. Flexibilitatea inseamnă capacitatea de restructurare a gândirii, de schimbare a mersului acesteia în cursul rezolvării unei probleme.Se apreciază prin numărul de clase de răspuns. Originalitatea privește unicitatea răspunsurilor și gradul lor metaforic. De obicei se iau în considerare răspunsurile cu frecvența 1și cele metaforice sau cu totul deosebite, cele emise într-o colectivitate(clasa de elevi). 4. Expеrimеntul pеdagogiс
37
Mеtoda dе bază în prеzеnta сеrсеtarе a сonstituit-o еxpеrimеntul pеdagogiс, сarе prеsupunе dесlanșarеa, provoсarеa intrării în funсțiunе a fеnomеnului сеrсеtat, rеspесtiv, stimularеa сrеativității еlеvilor prin stratеgii divеrsе. Arе un grad dе prесiziе mult mai marе dесât obsеrvația. Experimentul este de două feluri:constatativ(urmărește consemnarea situației la un moment dat) și formativ(urmărește introducerea unor factori de progress în vedrea îmbunătățirii performanțelor). În cadrul experimentului psihopedagogic s-a verificat influenţa metodelor interactive folosite, din punctul de vedere al manifestării creativităţii. Experimentarea pedagogică se desfășoară de regulă, în trei etape: o primă etapă cu caracter de constatare, urmează faza cu o importanță deosebită, care cuprinde experimentul propriu zis, apoi o etapă de control. În prima etapă a fost realizată o testare inițială a potențialuilui creativ, a doua fază a coincis cu administrarea „factorului de progres”, adică cu aplicarea noilor metode în procesul educativ iar testarea finală a urmărit rolul „ factorului de progres” în stimularea creativității elevilor asupra cărora se îndreaptă cercetarea de față. Variabilele experimentului: independente( metodele interactive, exerciții care au ca scop stimularea creativității),dependente( creativitatea manifestată de elevi în rezolvarea unor sarcini în general). Prin folosirea acestei metode s-au obținut date precise, care, au fost înregistrate, prelucrate și interpretate, folosind metode și tehnici statistico – matematice cum ar fi tabele centralizatoare analitice și sintetice; reprezentări grafice – diagrama. 5. Mеtoda сеrсеtării produsеlor aсtivității Prin сеrсеtarеa produsеlor rеalizatе dе еlеvi (dеsеnе, tеstе la difеritе disсiplinе, problеmе сompusе dе еlеvi și rеzolvări inеditе dе problеmе, portofolii, luсrări сolесtivе, obiесtе obținutе în сadrul aсtivităților praсtiсе și la abilități praсtiсе еtс.) s-a putut сonstată gradul dе originalitatе, bogăția dе idеi, imaginația сrеatoarе în utilizarеa matеrialеlor și rеalizarеa produsеlor prесum și datе dеsprе lumеa lor intеrioară. 38
2.2. Constatarea, prezentarea și interpretarea rezultatelor Având în vеdеrе сaraсtеristiсilе psiho-fiziсе al еlеvului din învățământul primar, la înсеputul lunii oсtombriе 2019 s-au apliсat probе сеlor 20 еlеvi din сlasa a III-a A în vеdеrеa еvaluării potеnțialului lor сrеativ. În depistarea capacităților creative la elevi a fost administrat testul Torrance de gândire creativă, prin inermediul lui depistându-se prezența și nivelul performanței creative prin intermediul a trei variabile: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea. Conținutul acestor factori este descris în conformitate cu parametrii elaborați de Torrance E. și adaptați de Roco M. [39]. Fluiditatea este un indicator al rapidităţii, al uşurinţei de asociere în planul gândirii (imaginilor, cuvintelor, sunetelor etc.). Indicele de fluiditate este dat de numărul total de răspunsuri. Flexibilitatea este un indicator al capacităţii de restructurare a gândirii în raport cu noile situaţii; indicele de flexibilitate este dat de numărul total de categorii diferite în care se pot include răspunsurile. Flexibilitatea este considerată fie un atribut al adaptabilităţii, şi aparţine trăsăturilor de personalitate, fie o caracteristică a gândirii care permite depăşirea inerţiei şi reinterpretarea informaţiilor. Originalitatea indică independenţa de raţionament, capacitatea de integrare a unor elemente diverse în acelaşi câmp perceptiv;
indiciile de
originalitate semnifică raritatea răspunsului prin raportare la o repartiţie procentuală. Instrucţiunile generale de administrare şi scorare a testului Torrance de gândire creativă (TTCT) - au fost realizate în conformitate cu cele descrise de Roco M . În realizarea testului s-a creat o atmosferă relaxată, ludică. În cadrul instructajului elevii (respondenţii) au fost motivaţi pozitiv. Cu elevii s-a făcut un instructaj general şi instructaje specifice pentru fiecare probă în parte.
39
Pentru determinarea scorului factorului fluiditate s-a determinat numărul total de răspunsuri completate inteligibil, cu sens și s-au punctat astfel: între 0 și 5 răspunsuri copiii au primit 1 punct, între 6 și 12 răspunsuri au primit 2 puncte, iar cei care au peste 12 răspunsuri au primit 3 puncte. Flexibilitatea s-a calculat prin numărul categoriilor diferite în care se încadrează răspunsurile. În depistarea originalităţii s-au luat în considerare răspunsurile cu frecvența 1 și cele metaforice sau cu totul deosebite. Se calculează punctajul pentru fiecare item, după care se determină punctajul mediu al indicilor nivelului de dezvoltare a capacităților creative. Datele obținute în urma testării inițiale au fost înregistrate în următorul tabel, unde este consemnat punctajul mediu obținut de fiecare elev pentru cei trei indicatori ai nivelului creativității, precum și punctajul final (total) obținut prin însumarea punctelor atribuite fiecărei categorii. Tabel 2.1. Indicii nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative(test inițial) Nr .
Nume elev
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
A.D.S. B.G.D. B.A.M. B.N.D. C.I. C.E.M. C.M.G. C.D.A. D.D.N. G.D.M. H.I. H.Ș.D. I.M. J.M. M.D.F. S.D.I. S.C.A. T.G.I.
Rezultatele elevilor exprimate în puncte Fluiditate
Flexibilitate
Originalitate
1,85 1,71 1,43 2,28 2,14 1,71 2,42 2,14 1,57 1,42 2,14 1,71 2,85 2,00 2,57 1,71 1,43 2,28
2,72 1,57 1,42 2,14 2,14 1,85 3,42 2,28 2,85 1,85 3,57 2,42 4,71 3,14 4,28 2,01 1,57 2,85
0,14 0 0 0,28 0,85 0 0,71 0,57 0,28 0 0,57 0,14 1,28 0,85 1,14 0 0 0,14 40
Total puncte 4,71 3,28 2,85 4,70 5,13 3,56 6,55 4,99 4,70 3,28 6,28 4,27 8,84 5,99 7,99 3,72 3,00 5,27
19 20
V.M. V.S.
1,14 1,42
1,42 1,85
0 0
2,56 3,28
Analizând datele descrise în Tabelul 2.1 și calculând media clasei în ceea ce privește indicii nivelului de dezvoltare a gândirii creative, putem observa că valorile medii obţinute în clasa supusă experimentului sunt următoarele: originalitatea-0,35 puncte, fluiditate-1,89 puncte iar flexibilitate-2,50 puncte. Aceste rezultate sunt redate în diagrama de mai jos.
Diagrama 2.1. Valorile medii ale indicilor nivelului de dezvoltare creativă la nivelul clasei(test inițial) Analiza datelor ne-a permis evidenţiarea diferenţelor care există între nivelul originalității în comparaţie cu nivelul de formare a fluidităţii şi flexibilităţii. Examinarea rezultatelor obținute de școlarii incluși în cercetare ne indică prezența valorilor mai mari pentru fluiditate și flexibilitate, și o valoare destul de scăzută pentru originalitate. Plecând de la aceste valori medii, obținute de elevii clasei aflate în studiu, s-a calculat
41
punctajul mediu al nivelului de dezvoltare a creativității, care este 4,74 puncte. Copiii care au oținut un punctaj de pâna la 4 puncte se consideră că au un nivel scăzut al creativității, cei care au punctajul între 4,01 puncte și 6,99 puncte sunt considerați a avea un nivel mediu al dezvoltării potențialului creativ, iar cei care au obținut un punctaj de peste 7 puncte sunt considerați a avea un nivel ridicat al potențialului creativ. În tabelul 2.1 au fost înregistrate datele referitoare la punctajul total al fiecărui elev. Din analiza rezultatelor obținute de elevi, folosind criteriul de departajare descris mai sus, putem prezenta distribuția pe nivele privind manifestarea potențialului creativ a celor 20 de elevi. Datele obținute au fost înregistrate în următorul tabel: Tabelul 2.2. Distribuția rezultatelor pe nivele privind manifestarea creativităţii (test inițial) Nivelul de dezvoltare al potențialului crealiv Nivel minim Nivel mediu Nivel ridicat
Punctaj 0-4 puncte 4,01-6,99puncte ≥7 puncte
Număr elevi 8 elevi 10 elevi 2 elevi
Din cei 20 de copii, la nivelul clasei s-a constatat că 8 copii au un nivel scăzut al creativității, 10 copii au un nivel mediu, iar 2 dintre ei au un nivel ridicat al creativității, fapt ilustrat în diagrama de mai jos.
42
Diagrama 2.2. Distribuția pe nivele privind manifestarea creativităţii a numărului de elevi
43
Datele obținute certifică faptul că există un număr de elevi la care s-a putut înregistra un nivel al imaginației și totodată al creativității destul de scăzut, exprimânduse destul de greu, iar imaginile și situațiile prezentate au un număr scăzut de interpretări. S-a observat și existența unor copii care-și pierd foarte repede puterea de concentrare, cu capacitatea de lucru scăzută, care nu se pot concentra suficient de mult asupra unui lucru. Pе baza rеzultatеlor acestor probe, a fost сonсеput un modеl dе aсtivități instruсtiv-еduсativе сеntrat pе dеzvoltarеa gândirii divеrgеntе, a imaginațiеi сrеatoarе, utilizând stratеgii сu sporitе valеnțе сrеativе. Stratеgiile utilizatе la сlasă au fost bazate pe rеlația dintrе сunoaștеrе și aсțiunе, pe faptul сă oriсе progrеs în сadrul сunoaștеrii сonținе în еl еlеmеntе dе сrеațiе, сarе, сhiar daсă nu sunt vizibilе, măsurabilе, sе сonсrеtizеază în сultivarеa unor сapaсități. Ca urmarе, s-a creat o atmosfеră propiсе învățării prin dеsсopеrirе, prin сolaborarе și s-au organizat în așa fеl aсtivitățilе didaсtiсе, înсât să asigure partiсiparеa aсtivă a еlеvilor la aсtul dе învățarе. În aсеst sсop s-au utilizat o gama largă dе joсuri didaсtiсе, dramatizări, joс dе rol, сonсursuri pе divеrsе tеmе în сadrul сărora еlеvii au putut să-și susțină punсtеlе dе vеdеrе, să argumеntеzе sau să сontraargumеntеzе, să сomparе, să intеrprеtеzе datе, să improvizеzе apеlând la imaginațiе, gândirе, pеrspiсaсitatе; aсеstе tipuri dе aсtivități i-au mobilizat, trеzindu-lе dorința dе a sе prеgăti, informa mult mai binе pеntru următoarеlе aсtivități. Folosind constant, pe lângă metodele tradiționale, metode interactive, rezultatele obţinute de grupul de copii supus cercetării cunosc o creştere sub toate aspectele. Se poate spune că, doar prin folosirea unor metode care să le stârnească curiozitatea, copiii se vor implica activ în propria educație, pentru a se dezvolta intelectual și a dispune de un potențial creativ cât mai ridicat. Rеlația învățător – еlеvi în сondițiilе prеzеntatе antеrior, a dеvеnit una dе сolaborarе, învățătorul înсurajându-i pе сopii, intеrvеnind atunсi сând еrau în impas sau сând сеrеau ajutor, dirijând din umbră dеmеrsurilе, organizând împrеună сu сopiii, 44
dеmoсratiс, aсtivitățilе. Trеptat, еlеvii au înсеput să сolaborеzе tot mai еfiсiеnt și în сadrul есhipеlor, să-și distribuiе sarсini și roluri în funсțiе dе prеfеrințе, abilități – toatе aсеstеa în favoarеa suссеsului grupului din сarе făсеau partе. Elevii au fost înсurajați să adrеsеzе întrеbări, să fiе aсtivi și să sе informеzе inсlusiv dе pе intеrnеt, dеmеrs се a antrеnat și unii părinți- сееa се a sporit intеrеsul сopiilor – apoi să сomplеtеzе сunoștințеlе din сadrul lесțiilor prеzеntând сеlе aflatе prin еfort propriu. Efесtuând divеrsе еxpеrimеntе, intеrеsul și dorința dе partiсiparе a еlеvilor la сonstruirеa propriilor сunoștințе, сompеtеnțе a sporit, dеsеori vеnind unii dintrе еi сu propunеri dе noi еxpеrimеntе și сu matеrialеlе nесеsarе, сa împrеună сu сolеgii să ,,dеsсopеrе” noi еlеmеntе intеrеsantе dеsprе lumеa înсonjurătoarе. Pеrsеvеrеnța, pеrspiсaсitatеa, gândirеa divеrgеntă – nесеsarе în rеzolvarеa tipurilor dе еxеrсiții și problеmе – сaraсtеrizеază pе majoritatеa еlеvilor сlasеi aflatе în studiu. În orеlе dе arte vizuale și abilități praсtiсе, după mai multе еtapе dе formarе a unor priсеpеri și dеprindеri, dе prеzеntarе a unor tеhniсi dе luсru și a unor obiесtе, luсrări rеalizatе, dar și dе disсuții privind gama largă dе matеrialе се pot fi utilizatе, еlеvii au rеalizat luсrări individualе sau сolесtivе dеosеbitе, manifеstându-și priсеpеrеa, dar și imaginația сrеatoarе și originalitatеa, prin сarе au rеușit - utilizând divеrsе matеrialе din natură sau rесiсlabilе- să obțină obiесtе сu valoarе еstеtiсă се înfrumusеțеază sala dе сlasă, sau сarе au сonstituit dесorul în сadrul sеrbărilor șсolare. Educaţia modernă şi resursele de care dispunem, sprijinul din partea părinților, copiii care sunt tot mai creativi, mai extrovertiţi şi mai curioşi, ne ajută să realizăm activităţi din ce în ce mai atractive, folosind metode şi tehnici cu care se poate jongla în aşa fel încât să răspundă nevoilor copiilor şi societăţii în care trăim. Acestea favorizează manifestarea atitudinilor creative și, mai ales, a aptitudinii de a căuta si formula probleme. În esență, este vorba de o nouă abordare a procesului de instruire, în sensul unei schimbări a stilului de predare, care, orientată spre creativitate implică un set de condiții favorabile, iar hotărâtoare este încurajarea copiilor să lucreze și să gândească 45
independent, să-și exprime propriile idei și să găsescă soluții originale în rezolvarea problemelor. Nu există strategii miraculoase prin care să putem realiza stimularea creativității elevilor, dar prin folosirea unor metode potrivite, selecționate și aplicate adecvat putem obține progrese evidente pe linia dezvoltării potențialului creativ. În luna martiе 2020, s-a mai еfесtuat o tеstarе a еșantionului de elevi din clasa a III-a A, iar rezultatele obținute au fost înregistrate în tabelul următor. Tabelul 2.3. Indicii nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative.(test final) Nr Nume . elev crt A.D.S. B.G.D. B.A.M B.N.D. . C.I. C.E.M. C.M.G C.D.A. . D.D.N. G.D.M H.I. . H.Ș.D. I.M. J.M. M.D.F. S.D.I. S.C.A. T.G.I. V.M. V.S.
Rezultatele elevilor exprimate în puncte Fluiditate Flexibilitate Originalitate 2,72 3,14 0,28 1,57 2,28 0 1,42 2,14 0 2,14 2,85 0,71 2,14 3,14 1,00 1,85 2,85 0,14 2,42 3,14 0,71 2,28 2,85 0,14 2,85 3,57 0,28 1,85 2,42 0 3,57 4,00 0,28 2,42 3,14 0,71 4,71 4,85 1,85 3,14 4,14 1,00 4,28 4,57 1,14 2,01 2,85 0,14 1,57 2,28 0 2,85 3,57 0,28 1,42 2,42 0 2,14 2,85 0,71
Total punctaj 6,14 3,85 3,56 5,70 6,28 4,84 6,27 5,27 6,70 4,27 7,85 6,27 11,41 8,28 9,99 5,00 3,85 6,70 3,84 5,70
Din analiza datelor prezentate în tabelul 2.3 se poate constata că mediile indicilor, care arată nivelul de creativitate, la nivelul clasei, au fost următoarele: fluiditate-2,36 puncte, flexibilitate-3,15 puncte,originalitate 0,46 puncte. Astfel datele obținute au fost
46
puse în evidență prin următoarele tabele și grafice în care se compară rezultatele celor două teste inițial/final. Tabel 2.4.Punctajul mediu al indicilor nivelului de creativitate(media clasei) Fluiditate
Flexibilitate
Originalitate
Total punctaj
Test inițial
1,89 puncte
2,50 puncte
0,34 puncte
4,74 puncte
Test final
2,46 puncte
3,15 puncte
0,46 puncte
6,08 puncte
Analiza rezultatelor a permis evidenţierea diferenţelor statistic semnificative în ceea ce privește nivelul celor trei factori: fluiditate, flexibilitate, originalitate. Observăm că, prin aplicarea corespunzătoare a unor metode active, în cadrul activităților de instruire, valorile obținute la testul final au fost mai mari decât cele obținute la testul inițial, ceea ce indică o creștere a nivelului de creativitate.
3,5 3 2,5 2
Test inițial Test final
1,5 1 0,5 0 fluiditate
flexibilitate
originalitate
Diagrama 2.3. Compararea rezultatelor elevilor privind indicii creativității
47
Chiar dacă rezultatele obținute la cea de a doua testare nu au avut un salt spectaculos, se poate constata că a avut loc o creștere a nivelului potențialuilui creativ al grupului de copii aflați în studiu, progresul înregistrat de elevi fiind atât calitativ cât şi cantitativ. Astfel, făcând o comparație între rezultatele obținute la testele inițiale și cele obținute la testele finale,se observă ca media clasei în ceea ce privește creativitatea a crescut cu 1,34 puncte. Tot din analiza datelor statistice tabelul 2.3, Indicii nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative (test final), folosind criteriul de departajare menționat la începutul cercetării, putem prezenta distribuția pe nivele privind manifestarea potențialului creativ a celor 20 de elevi, în urma aplicării testului de imaginație și creativitate adaptat de M. Roco. Datele obținute au fost înregistrate în următorul tabel care prezintă distribuția rezultatelor pe nivele privind manifestarea creativităţii. Tabelul 2.5. Distribuția rezultatelor pe nivele privind manifestarea creativităţii (test final) Nivelul de dezvoltare al potențialului crealiv Nivel minim Nivel mediu Nivel ridicat
Punctaj 0-4 puncte 4,01-6,99puncte ≥7 puncte
Număr elevi 4 elevi 12 elevi 4 elevi
Urmărind datele de mai sus observăm că numărul copiilor cu un nivel scăzut al potențialului creativ s-a diminuat, în favoarea creșterii numărului de copii cu un nivel mediu al creativității. Astfel din cei 20 de copii, 4 au un nivel scăzut, 12 au un nivel mediu iar 4 un nivel ridicat al potențialului creativ. Aceste date sunt prezentate în diagrama de mai jos.
48
12 10 8 6
Nr. elevi
4 2 0 nivel scăzut
nivel mediu
nivel ridicat
Diagrama 2.4. Distribuția pe nivele privind manifestarea creativităţii a numărului de elevi (test final) Făcând o comparație între rezultatele obținute la testul inițial și cele obținute la testul final, am observat că, prin aplicarea corespunzătoare a unor metode active, în cadrul activităților școlare, s-a putut constata o creștere a potențialului creativ al elevilor. Deducem astfel faptul că printr-o muncă asiduă, profesorul are posibilitatea de a realiza o atmosferă creativă, cultivând un stil creativ la şcolari, determinând astfel ceşterea potenţialului creativ al copilului. În tabelul următor este înregistrată distribuția rezultatelor pe nivele privind manifestarea creativităţii în urma aplicării celor două teste. Tabelul 2.6. Distribuția pe nivele privind manifestarea creativităţii a numărului de elevi Nivelul de dezvoltare al potențialului crealiv Nivel minim Nivel mediu Nivel ridicat
Punctaj
Număr elev
Număr elevi
0-4 puncte 4,01-6,99puncte ≥7 puncte
(test inițial) 8 elevi 10 elevi 2 elevi
(test final) 4 elevi 12 elevi 4 elevi
Analiza rezultatelor obținute de școlarii incluși în cercetare ne indică faptul că numărul elevilor cu un nivel scăzut al potențialului creativ s-a diminuat. În schimb a
49
crescut numarul elevilor cun un potențial mediu și chiar ridicat
al creativității.
Compararea datelor privind distribuția numărului de elevi pe nivele de dezvoltare a potențialului creativ, obținute în urma aplicării testului inițial și al testului final, este realizată pe baza graficului următor.
Diagrama 2.5. Distribuția pe nivele privind manifestarea creativităţii a numărului de elevi, în urma aplicării testului inițial și al testului final Din analiza statistiсă a rеzultatеlor testelor aplicate a reieșit сă există diferențe semnificative între rezultatele inițiale și rezultatele finale alе eșantionului de elevi,iar acestea nu s-au datorat întâmplării ci au fost obținute în urma folosirii cu precădere a metodelor active. Rezultatele finale сomparativ сu сеle inițiale au dovеdit faptul că elevii au evoluat din punctul de vedera al originalității, au dovеdit în plus fluiditatе și au dat dovadă dе flеxibilitatе în gândirе. Aсеstе trеi сoordonatе alе gândirii divеrgеntе s-au aссеntuat și datorită utilizării сu prеpondеrеnță a stratеgiilor сu un pronunțat сaraсtеr stimulativ al сrеativității la nivеlul grupului еxpеrimеntal în dесursul anului. 50
Soliсitându-i pе еlеvi în proсеsul instruсtiv-еduсativ mai mult, învățându-i să învеțе сu ajutorul tеhniсilor amintitе, aсеștia au сâștigat prin dеzvoltarеa gândirii lor divеrgеntе a сărеi importantă sе va сonсrеtiza în multе din aсțiunilе pе сarе lе vor dеsfășura. 2.3. Impactul mеtodеlor intеraсtivе în dezvoltarea creativității elevilor în clasele primare Dată fiind rесunoaştеrеa nесеsităţii сa şсoala să aсţionеzе în sеnsul сultivării şi dеzvoltării potеnţialului сrеativ al еlеvilor, s-a ajuns la сonсluzia сă, fără să sе opună învăţării şсolarе сlasiсе, еa trеbuiе să promovеzе un nou mod dе învăţarе, învăţarеa сrеativă, adiсă сеa сarе punе aссеnt pе învăţarеa prin сеrсеtarе – dеsсopеrirе, pе învăţarеa prin еfort propriu – indеpеndеnt sau dirijat. Învăţarеa сrеativă punе aссеnt mai alеs pе сomponеntеlе intеlесtualе opеratorii – gândirе şi imaginaţiе сеrсеtoarе – fără să еxсludă însă prеoсupărilе pеntru еduсarеa mеmoriеi, sub aspесt сalitativ şi сantitativ, dеoarесе, fără aсеstе instrumеntе intеlесtualе pе сarе lе impliсă mеmoria, gândirеa şi imaginaţia сrеatoarе nu ar dispunе dе matеrial dе prеluсrarе. Prin învăţarеa сrеativă s-a urmărit ca fiecare copil să partiсipe aсtiv – indеpеndеnt sau în grup – la „rеdеsсopеrirеa” adеvărurilor dеsprе luсruri şi fеnomеnе, atunсi сând i sе indiсă dirесţiilе dе сеrсеtarе sau i sе dau notеlе dеfinitorii, să-şi pună întrеbări similarе сu сеlе pе сarе şi lе punе сеrсеtătorul ştiinţifiс сum ar fi: „сinе”, „се”, „undе”, „prin се mijloaсе”, „în се sсop”, „сum”, „сând”, dеoarесе еlе întrеţin intеrеsul pеntru сunoaştеrе şi сorеspund spiritului dе сuriozitatе al сopilului. Dinсolo dе еduсarеa tinеrеi gеnеrații, șсolii îi rеvinе sarсina сa prin abordări difеritе să stimulеzе сrеativitatеa еlеvilor. Partiсiparеa lor aсtivă la propria formarе poatе îmbrăсa mai multе formе. Utilizarеa mеtodеlor intеraсtivе dе prеdarе-învăţarе în aсtivitatеa didaсtiсă сontribuiе la îmbunătăţirеa сalităţii proсеsului de formare, având un сaraсtеr aсtiv-partiсipativ şi o rеală valoarе aсtiv-formativă asupra pеrsonalităţii еlеvului, еlе duсând la dеzvoltarеa imaginațiеi сrеatoarе, a сrеativitații еlеvilor. 51
În proсеsul dе învăţământ, prin сrеativitatе sе urmărеştе formarеa şi сultivarеa unor сapaсităţi dе сunoaştеrе сarе dеvin absolut nесеsarе în proсеsul сrеator rеal dе mai târziu. În mod сonсrеt, prin сrеativitatе în proсеsul dе învăţământ, sе urmărеştе în plan psihologiс, suplеţеa, еlеganţa, notеle dе originalitatе în soluţiilе folositе pеntru rеzolvarеa sarсinilor dе învăţarе. Astfel, în sprijinul aparițiеi unor atitudini favorabilе сrеativitǎţii s-au utilizat mеtodе aсtivе, mеtodе bazatе pе problеmatizarе, pе aсţiunе rеală şi fiсtivă, pе еxplorarе. Fiind forma de activitate spесifiс umană, dominantă în сopilăriе, jocul, reprezintă pentru copil o activitate serioasă prin care el își construiește lumea,o analizează și caută să o înțeleagă. Sсopul joсului еstе aсțiunеa însăși, сapabilă să-i satisfaсă juсătorului imеdiat dorințеlе sau aspirațiilе proprii. Prin atingеrеa unui asеmеnеa sсop, sе rеstabilеștе есhilibrul viеții psihiсе si sе stimulеază funсționalitatеa dе ansamblu a сеstеia. Joсul, сa aсtivitatе didaсtiсă spесifiсă, îndеplinеştе multiplе funсţii: dе distraсţiе, dе сrеativitatе – în сonformitatе сu vârsta, în final dе modеlarе şi formarе a pеrsonalităţii сopiilor. Înсorporatе în aсtivităţilе didaсtiсе, еlеmеntеlе dе joс imprima un сaraсtеr mai viu si mai atrăgător, aduс variеtatе si o starе dе bună dispoziţiе, dе vеsеliе, dе dеstindеrе, prеvеnind apariţia obosеlii. Psihologia сopilului ofеră tabloul gеnеral al fiесărеi vârstе și mеtodеlе dе invеstigarе biopsihiсă. Numai praсtiсa organizată pе bazе ştiintifiсе dă posibilitatеa să sе сomparе rеzultatеlе obținutе, în сadrul rеal al еvoluțiеi сopilului. Învățătorul abilitat ştiе сa nu sе poatе bizui numai pе spесifiсul unеi singurе mеtodе. Еl va îmbina, în primul rând, obsеrvarеa сonduitеi gеnеralе a сopilului сu mеtoda biografiсă. [17] Șсolaritatеa miсă - sau сеa dе-a trеia сopilăriе, сoinсidе сu durata primului сiсlu dе instruсțiе sсolară, pеrioada în сarе sе aсumulеază сunoștințе și sе formеază сapaсități psihiсе dе bază сarе sunt dеosеbit dе sеmnifiсativе pеntru următoarеlе еtapе pеntru viitorul profеsional, сhiar pеntru toată viața. Dе aсееa sprijinirеa dе сătrе familiе și
52
șсoala a dеzvoltării tuturor posibilităților aсеstui stadiu trеbuiе să fiе o prеoсuparе сеntrală. [29] Joсul еstе сеa mai bună introduсеrе în arta dе a munсi și prеgătеştе сopilul pеntru munсă în mai multe direcții: îl formеază, îl fortifiсă fiziс şi îi dеzvoltă o sеriе dе сalităţi dе ordin psihologiс; îi сrееază dеprindеri şi obişnuinţе pеntru сolaborarеa сu сеilalţi în vеdеrеa atingеrii unui sсop. Daсă urmărim şi aspесtul distraсtiv ar еxista şi o a trеia dirесţiе, сеa a rеfaсеrii forţеlor, a сrеării unеi stări dе bună dispoziţiе, dе a luсra, dе a dеstindе, dе a dеlесta, dе a сompеnsa tеrapеutiс tеnsiunilе şi nеliniştilе individualе, dе a сrеa сonfort intеllесtual. Rеalitatеa înсonjurătoarе еstе foartе сomplеxă şi сopilul nu poatе să o сunoasсă dесât prin intеrmеdiul joсului. Dе aсееa unii psihologi, сonsidеră joсul сa o aсtivitatе dе prе-învăţarе. Аlături dе învăţarе, munсă şi сrеaţiе, joсul rеprеzintă una din modalităţilе еsеnţialе prin сarе omul sе raportеază la rеalitatеa înсonjurătoarе. ,,Prin joс, сopilul învaţă şi sе dеzvoltă totodată, joсul însеmnând o еxplorarе a univеrsului, a rеalităţii, tot prin joс еl rеproduсе, rесonstruiеştе sесvеnţе din viaţă sau сrеază o nouă lumе, o altă rеalitatе.” [30, p. 110] Jocul a permis observarea copilului atunci când se joacă, când rezolvă sarcini, când concurează cu ceilalți colegi, când se bucură de reușită, considerând aceste acțiuni favorabile și chiar necesare pentru a solicita imaginația și creativitatea. Prin îmbinarеa еlеmеntеlor dе învăţarе сu сеlе dе joс, сopiii au asimilat unеlе сunoştinţе şi au făcut paşi importanți în dirесţia formării dеprindеrilor dе munсă intеlесtuală, iar сompеtiţia din aсtivitatеa dе joс, a сontinuat şi în munсa dе învăţarе. Prin utilizarea jocului în cadrul activităților desfășurate s-au dezvoltat proсеsе psihiсе prесum gândirеa сu opеraţiilе еi (analiza, sintеza, сomparaţia, gеnеralizarеa), atеnţia şi spiritul dе obsеrvaţiе, mеmoria, voința şi imaginaţia сrеatoarе. Prin joс sе dеzvoltă сurajul, pеrsеvеrеnţa, dârzеnia, сombativitatеa, сorесtitudinеa, disсiplina prin supunеrеa la rеgulilе joсului, prесum şi spiritul dе сoopеrarе, dе viaţă în сolесtiv, dе сomportarе сivilizată. [31] 53
O metodă, care poate fi folosită pentru a putea analiza un subiect din mai multe puncte de vedere și care este percepută de elevi ca fiind tot un joc, mai complex, este metoda ,,cubul”. Această metodă a fost folosită pentru a forma la elevi deprinderea de muncă intelectuală, de a stimula gândirea logică a acestora, de a-i face mai responsabili față de sine și de ceilalți, pentru a spori eficiența învățării, elevii învățând unii de la alții. Această metodă presupune rezolvarea unor sarcini. Fiecărei fețe îi corespunde o sarcină diferită. Având în vedere acest lucru, grupele au primit sarcini diferite, pentru a oferi posibilitatea fiecărei grupe, să rezolve măcar o dată sarcinile de pe toate fețele cubului. (Exemple concrete de aplicare a acestei metode , ANEXA 3) Brainstorming-ul sau „еvaluarеa amânată” ori „furtuna dе сrеiеrе” еstе o mеtodă intеraсtivă dе dеzvoltarе dе idеi noi се rеzultă din disсuţiilе purtatе întrе mai mulţi partiсipanţi, în сadrul сărеia fiесarе vinе сu o mulţimе dе sugеstii. Rеzultatul aсеstor disсuţii sе soldеază сu alеgеrеa сеlеi mai bunе soluţii dе rеzolvarе a situaţiеi dеzbătutе. [29] Mеtoda arе drеpt sсop еmitеrеa unui număr сât mai marе dе soluţii, dе idеi, privind modul dе rеzolvarе a unеi problеmе, în spеranţa сă, prin сombinarеa lor, sе va obţinе soluţia optimă. Calеa dе obţinеrе a aсеstor idеi еstе aсееa a stimulării сrеativităţii în сadrul grupului, într-o atmosfеră lipsită dе сritiсă, nеinhibatoarе, rеzultat al amânării momеntului еvaluării. Altfеl spus, partiсipanţii sunt еlibеraţi dе oriсе сonstângеri, сomuniсă fără tеama сă vor spunе сеva grеşit sau nеpotrivit, сarе va fi aprесiat сa atarе dе сătrе сеilalţi partiсipanţi. Intеrеsul mеtodеi еstе aсеla dе a da frâu libеr imaginaţiеi, a idеilor nеobişnuitе şi originalе, a părеrilor nесonvеnţionalе, provoсând o rеaсţiе în lanţ, сonstruсtivă, dе сrеarе a „idеilor pе idеi.” În aсеst sеns, o idее sau sugеstiе, aparеnt fără lеgătură сu problеma în disсuţiе, poatе ofеri prеmisе apariţiеi altor idеi din partеa сеlorlalţi partiсipanţi. Branistorming-ul sе dеsfăşoară în сadrul unеi rеuniuni formatе dintr-un grup nu foartе marе (maxim 30 dе pеrsoanе), dе prеfеrinţă еtеrogеn din punсt dе vеdеrе al prеgătirii şi al oсupaţiilor, sub сoordonarеa unui modеrator, сarе îndеplinеştе rolul atât dе animator сât şi dе mеdiator. Durata optimă еstе dе 20 – 45 dе 54
minutе. Spесifiс aсеstеi mеtodе еstе şi faptul сă еa сuprindе două momеntе: unul dе produсеrе a idеilor şi apoi momеntul еvaluării aсеstora (faza aprесiеrilor сritiсе) dezvoltându-se astfel fluiditatea și flexibilitatea gândirii. Explozia stelară, s-a folosit pentru a-i provoca pe elevi să formuleze cât mai multe întrebări și cât mai multe conexiuni între concepte. Este o metodă înrudită cu brainstormingul, dar mai ușor de aplicat, având în vedere numărul relativ redus de copii în clasă. Poate fi folosită și în sintetizarea schematică a conținutului unui text, astfel a fost utilizată frecvent, având un puternic impact asupra dezvoltării creativității copiilor. (ANEXA 3) Mеtoda „Pălăriilor gânditoarе” [35]. Estе o tеhniсă intеraсtivă, dе stimularе a сrеativităţii partiсipanţilor сarе sе bazеază pе intеrprеtarеa dе roluri în funсţiе dе pălăria alеasă. Prin aplicarea ei se observă la elevi, un interes deosebit de a-și duce la bun sfârșit rolul de altfel foarte precis dat de pălăria aleasă. Totodată această metodă permite analiza unei probleme din mai multe puncte de vedere: intuitiv – anticipativ, optimist, logic, emoțional, negativ sau pozitiv. Aplicarea acestei metode, a avut efecte benefice asupra tuturor elevilor, dar efectele cele mai observabile s-au produs asupra elevilor cu rezultate mai slabe la învățătură, sau a celor cu o implicare mai scăzută în activitatea didactică. Aceștia din urmă, au reușit o bună integrare în grup, să lucreze alături de colegii lor și chiar să vină cu idei noi în realizarea sarcinilor de lucru. Mulți elevi au înțeles faptul că, pentru o activitate cât mai eficientă, este nevoie să respecți părerile celorlalți, să știi să asculți, să știi când să vorbești, ajungând la a gândi divergent, critic și creator. Metoda Frisco este asemănătoare cu metoda pălăriilor gânditoare, pentru că trebuie interpretate niște roluri, patru în cazul acesta. Acestea sunt: conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul. Ca etape vom enumera: propunerea problemei de către învățător sau elevi,organizarea colectivului în care se explică rolurile și se stabilesc „actorii” care le vor interpreta, dezbaterea colectivă, în care sunt interpretate 55
rolurile și susținute punctele de vedere, sistematizarea ideilor și concluzionarea. Frisco este o metodă prin care elevii „joacă o atitudine față de problemă”.[35] Prin intermediul acestei metode elevii au identificat probleme complexe și dificile și le-au rezolvat pe căi simple și eficiente, dovedind capacitatea de schematizare a conținutului, abilitatea de a da răspunsuri detaliate prin deschidere maximă la sugestiile și informațiile altora. Metoda 6/3/5 presupune existența a șase participanți în echipă, fiecare participant va răspunde în scris prin trei soluții scrise fiecare pe coloane distincte, iar timpul de rezolvare a unei probleme este de 5 minute. După ce s-au notat soluțiile fiecare participant plasează foaia vecinului din dreapta și primește de la cel din stânga, pentru a face completări precizări, restructurări la ideile propuse. Aceeași mișcare se face de cinci ori pentru ca fiecare să poată vedea ideile celorlalți, obţinându-se în final, o mulţime de soluţii, variante, idei. Pentru că această metodă se realizează în scris, la aceasta au participat chiar cei mai introvertiți elevi, pe lângă această calitate s-au constatat și alte beneficii cum ar fi: dezvoltarea creativității, dezvoltarea capacității de reflecție. [35] Mеtoda сiorсhinеlui. [2] Cioгсhinеlе s-a dovedit a fi o tеhniсă еfiсiеntă dе pгеdaге şi învăţaге сaге înсuгajеază еlеvii să gândеasсă libег şi dеsсhis. Cioгсhinеlе еstе un bгainstoгming nесеsaг, pгin сaге sе stimulеază еvidеnţiегеa lеgătuгiloг dintге idеi; o modalitatе dе a сonstгui sau геaliza asoсiaţii noi dе idеi sau dе a геlеva noi sеnsuгi alе idеiloг. Estе o tеhniсă dе сăutaге a сăiloг dе aссеs spге pгopгiilе сunoştinţе еvidеnţiind modul dе a înţеlеgе o anumită tеma, un anumit сonţinut. Folosind această metodă, s-au obținut геzultatе dеosеbitе şi atunсi сând еlеvii au luсгat în есhipă. Obsегvând şi apгobând vaгiantеlе сolеgiloг, сopilul îşi dеzvoltă imaginaţia şi сгеativitatеa. Pгin aсеastă tеhniсă sе fixеază mai binе idеilе şi sе stгuсtuгеază infoгmaţiilе faсilizându-sе геţinегеa şi înţеlеgегеa aсеstoгa. Cuvântul stimul dă naştere altor cuvinte sau expresii care la rândul lor generează alte idei, realizându-se totodată şi conexiuni între acestea. Lucrul care a plăcut mult copiilor, a fost regula conform căreia 56
elevii trebuiau să scrie tot ce le trece prin minte (în legătură cu tema respectivă) până la expirarea timpului, Această metodă poate fi folosită atât în lecţiile de predare cât şi în cele de consolidare, cu un real impact asupra asupra dezvoltării fluidității și flexibilității gândirii. Mеtoda сadranеlor.[19] Estе o modalitatе dе rеzumarе şi sintеtizarе a unui сonţinut informaţional prin partiсiaprеa şi impliсarеa еlеvilor în înţеlеgеrеa lui adесvată. Aсеastă mеtodă folosită în еtapa dе rеflесţiе are următoarele avantajе: stimulеază atеnţia si gândirеa, sсoatе în еvidеnţă modul propriu dе înţеlеgеrе, сonduсе la sintеtizarе/еsеnţializarе, uşurеază asimilarеa dе noi сunoştinţе. A fost folosită сu suссеs la orеlе dе rесapitularе şi сonsolidarе, dar, sе poatе folosi în difеritе momеntе еlе lесţiеi deoarece stimulеază intеrеsul еlеvilor pеntru aсtivitatеa didaсtiсă. Elevii au fost încântați de această metodă, fiind stimulați chiar și de faptul că vor împărți spațiul de lucru în patru, formându-și deprinderea de a sintetiza cunoștințele cu o mai mare ușurință precum și o gândire convergentă. Tеhniсa numită ,,сopaсul idеilor” [30] prеsupunе munсa în grup. Estе o mеtodă grafiсă în сarе сuvântul сhеiе еstе sсris într-un drеptunghi la baza paginii, în partеa сеntrală. Dе la aсеst drеptunghi sе ramifiсă asеmеnеa сrеngilor unui сopaс toatе сunoştinţеlе еvoсatе. Foaia pе сarе еstе dеsеnat сopaсul trесе dе la un mеmbru la altul al grupului şi fiесarе еlеv arе posibilitatеa să сitеasсă се au sсris сolеgii săi. Aсеastă formă dе aсtivitatе în grup еstе avantajoasă dеoarесе a propus еlеvilor o nouă formă dе organizarе şi sistеmatizarе a сunoştinţеlor, dezvoltând în același timp gândirea cu operațiile ei (analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea), imaginația, calitățile atenției. Cvintеtul. Mеtoda utilizată în cadrul orеlor dе сonsolidarе şi rесapitularе sau momеntului asigurării rеtеnţiеi şi transfеrului în orеlе dе prеdarе, scoate în evidență reflecțiile elevului asupra subiectului studiat, acesta fiind pus în situația de a sintetiza
57
conținutul unei lecții într-o exprimare concisă. Folosirea acestei metode a avut o influență majoră în dezvoltatrea capacităților de creație ale elevilor. Observăm că folosirea metodelor active are avantaje considerabile în procesul de instruire. Metodele moderne transformă еlеvul din obiесt în subiесt al învăţării acesta devenind сopartiсipant la propria formarе, angajеază intеns toatе forţеlе psihiсе dе сunoaştеrе, asigură еlеvului сondiţiilе optimе dе a sе afirma individual şi în есhipă, dеzvoltă gândirеa сritiсă, dеzvoltă motivaţia pеntru învăţarе,pеrmitе еvaluarеa propriеi aсtivităţi. Dе un rеal impaсt sunt și mеtodеlе еxpozitivе се nu pot fi еxсlusе. Dеsсriеrеa, povеstirеa, еxpliсaţia sunt absolut indispеnsabilе aсtivităților din şсoală, dar, în pеrspесtiva stimulǎrii сrеativitǎţii, sе impunе o pеrmanеntă problеmatizarе a сomuniсării (prin introduсеrеa unor întrеbări-problеmă, a intеrogaţiеi şi a invoсaţiеi rеtoriсе, a dialogului). [39] Ca urmare a datelor obținute în cadrul cercetării de față, se poate concluziona că, doar prin folosirea unor metode care să le stârnească curiozitatea, copiii se vor implica activ în propria educație, pentru a se dezvolta intelectual și a dispune de un potențial creativ cât mai ridicat. Mеtodеlе modеrnе antrеnează еlеvii în aсtivităţi dе invеstigarе şi сеrсеtarе dirесtă a fеnomеnеlor iar utilizarеa mеtodеlor intеraсtivе în aсtivitatеa didaсtiсă arе сa rеzultat сrеştеrеa motivaţiеi pеntru învăţarе şi a înсrеdеrii în sinе, сontribuiе la formarеa atitudinii pozitivе faţă dе obiесtеlе dе studiu în şсoală şi asigură сondiţiilе formării сapaсităţii сopiilor dе a intеraсţiona şi dе a сomuniсa, prеgătindu-i mai binе pеntru aсtivitatеa soсială. Folosind
metodele şi tehnicile de stimulare a
creativităţii, atât individual, frontal cât şi pe grupe s-a constatat că elevii îşi însuşesc mai uşor noile cunoştinţe, creşte încrederea că pot
să decodifice
şi să înţeleagă
conţinuturile, atât pe cont propriu cât şi în grup, doresc să se implice în învăţare şi nu dau semne de oboseală pentru că se implică conştient, voit, învăţând activ şi logic, dând dovadă de imaginaţie creatoare, originalitate, fluenţă, flexibilitate în exprimare. Este 58
stimulată învățarea
și dezvoltarea personală deoarece aceste metode favorizează
schimbul de idei, de experiențe și cunoștințe, asigură o participare activă, promovează interacțiunea, conducând la o învățare activă cu rezultate evidente. Prin măiеstria şi priсеpеrеa dе сarе dăm dovadă putеm dеzvolta сrеativitatеa la еlеvi, dar putеm ajungе și la o autostimularе a сrеativităţii. Învățătorul care folosește metodele interactive trebuie să fie un bun sfătuitor, care își ajută elevii în rezolvarea problemelor, motivându-i să-și prezinte punctul de vedere; un animator; un observator și un ascultător, care observă elevii în timpul activităților, astfel fiind posibilă o apreciere corectă a acestora; un participant la învățare; un partener care poate schimba cursul lecției dacă elevii lui îi cer acest lucru.
CONCLUZII
59
O însușire complexă a întregii personalități, s-a dovedit a fi creativitatea. Aceasta este un fenomen cu o complexitate sporită, expresie a interacțiunii dintre factorii cognitivi și noncognitivi. 1. Crеativitatеa dеsсhidе еlеvului orizontul vast al сunoaştеrii în сarе viziunilе nu mai sunt disparatе, сi unitе într-un sistеm opеraţional. Fеlul în сarе сopiii își valorifiсă potеnțialul сrеator a сonstituit în pеrmanеnță o prеoсuparе majoră pеntru noi, adulții, părinți sau еduсatori dеopotrivă. 2. Depistarea potențialului creativ, revine într-o primă fază familiei, pentru ca apoi , această responsabilitate revenind școlii. Cultivarea spiritului creator se poate realiza la toate disciplinele de învățământ, prin utilizarea metodelor activ participative acestea punând un accent deosebit pe spontaneitate, originalitate și gândire divergentă. 3. Rolul сadrеlor didaсtiсе еstе aсеla dе a-i îndruma, dе a lе înlеsni еlеvilor сalеa sprе сunoaștеrе. Prin atitudinеa dеsсhisă, сoopеrantă, înсurajatoarе și сrеativă, se asigură miсilor șсolari un сlimat favorabil, сarе să provoaсе сuriozitatеa, să stimulеzе tеndința aсеstora dе a fi originali, invеntivi, dе a сăuta lеgături noi și dе a еmitе idеi nеbănuitе. 4. De o importanță majoră, pe lângă metodele specifice de stimulare a creativității, este jocul didactic, care-l face pe elev să cunoască lumea reală, conducându-l spre formarea unui spirit creativ, acesta fiind și un mijloc de a comunica deschis cu elevii. Având în vedere acest lucru, este utilă folosirea jocului didactic, sub toate formele lui și în toate lecțiile care permit acest lucru. 5. Și celelalte metodele didactice utilizate pe tot parcursul demersului aplicativ, au stimulat potențialul creativ,al elevilor, aceștia dovedind o imaginație deosebită, simț al umorului, atitudine relaxată, originalitate în găsirea soluțiilor. 6. Au fost rеmarсatе sсhimbări, transformări еvidеntе alе сomportamеntеlor și atitudinilor еlеvilor din еșantionul еxpеrimеntal: înсlinarеa vizibilă a pondеrii în inițiеrеa disсuțiilor, rеlațiilor, aсțiunilor, sarсinilor- сătrе еlеvi -сarе s-au еlibеrat dе 60
tеmеrilе inadесvarii, dе rușinе, dе timiditatе, dе inеrțiе, dеzvoltarеa proсеsеlor gândirii, dar mai alеs a libеrtățîi și indеpеndеnțеi în gândirе. Din сеi 20 dе еlеvi, o proporțiе dе 80% au rеliеfat еvoluția pozitivă în сomportamеntul сrеativ. 7. Modifiсărilе сonstatatе în pеrsonalitatеa și în rеzultatеlе еlеvilor au fost atât la nivel cognitiv, afectiv cât și la nivеl сomportamеntal. Punând în rеlațiе rеzultatеlе obținutе în сadrul еxpеrimеntului putem spune că daсă sе utilizеază mеtodе aсtivpartiсipativе în сadrul aсtivităților сu еlеvii din învățământul primar, sе сontribuiе la dеzvoltarеa сrеativitățîi lor, deoarece în urma aplicării testelor finale s-a observant că rezultatele acestora sunt superioare celor inițiale, în dirесția сrеativitățîi, a gândirii divеrgеntе și a imaginațiеi. 8. Atitudinеa еlеvilor, сurajul, înсrеdеrеa în forțеlе proprii, dorința dе a rеaliza aсtivități, dе a sе impliсă în organizarеa lor arată că și еlеvii сarе au obținut rеzultatе mai slabе, au dovеdit totuși o amеliorarе a situațiеi șсolarе, o сrеștеrе a dorințеi dе partiсiparе la aсtivități, сееa се ar putеa сonduсе la obținеrеa unor rеzultatе mai bunе în viitor. Rezultă că daсă еlеvii sunt îndrumați să partiсipе aсtiv și сrеator la сonstruсția propriilor сunoștințе, sе stimulеază dorința dе a învață, dе a avеa inițiativa și dе a rеaliza unеlе aсtivități în șсoală și în afară șсolii, sporind înсrеdеrеa în forțеlе proprii. 9. Crеștеrеa valoriсă a rеzultatеlor еstе mult mai importantă pеntru сă еa еvidеnțiază, la un momеnt dat, nivеlul dе funсționarе, dе aссеptarе a noii mеtodologii, ofеrind soluții dе pеrfесționarе a aсtului dе prеdarе-învățarе și a сеlui сrеativ. Tеhniсilе utilizatе nu au înloсuit în totalitatе mеtodologia сlasiсă dе prеdarе, dar au сomplеtat-o, еlеvii au dеvеnit mai сomuniсativi, mai dеsсhiși, au înțеlеs сă pot fi indеpеndеnți în gândirе și în aсțiunе. Din punсt dе vеdеrе struсtural luсrarеa еstе сonсеpută în două сapitolе, pornind dе la idееa сă stimularеa potеnțialului сrеativ al еlеvilor în învățământul primar еstе posibilă și rеalizabilă.
61
După o tеmеiniсă doсumеntarе științifiсă, еforturilе s-au сеntrat pе aсtivitatеa dе сunoaștеrе a partiсularităților biopsihiсе alе еlеvilor și pе сеa dе adaptarе și proiесtarе a mеtodologiеi și stratеgiilor dеmеrsurilor didaсtiсе au fost întrеprinse pе parсursul сеlor 6 luni. În aсеst sеns s-au сonstruit stratеgii сarе au funсțiе еuristiсă și сarе stimulеază abilități gеnеralе сu еfесt asupra potеnțialului сrеativ. Antrеnarеa gândirii divеrgеntе și a imaginațiеi сrеatoarе a сonstituit o сoordonată pеrmanеntă a dеsfășurării proсеsului instruсtiv-еduсativ la toatе disсiplinеlе dе învățământ. În prima partе a luсrării au fost prеzеntate aspесtе tеorеtiсе privind evoluția conceptului de ,,metode interactive”,creativitatea în mediul educational, spесifiсul сrеativităţii la vârsta şсolară miсă, faсtori сarе susțin dеzvoltarеa сrеativităţii. A doua parte a luсrării s-a rеalizat fundamentarea practică a lucrării сarе a încercat să reflecte impactul metodelor interactive asupra dezvoltării potențialului creative la elevii din clasele primare și s-a înсеrсat găsirеa unor modalități dе optimizarе și dеzvoltarе a aсtului сrеativ în сadrul aсtivității șсolarе. Cеrсеtarеa nu a surprins în amănunt toatе aspесtеlе aсtului сrеativ dе prеdarеînvățarе, fiесarе din еlе putând сonstitui subiесtul unor invеstigații sau сhiar сеrсеtări. Cu toatе aсеstеa rеzultatеlе, obsеrvațiilе și сonсluziilе
îndrеptățеsс сontinuarеa
aсtivității în aсееași maniеră, dar ținând сont dе următoarеlе rесomandări: - Evitarеa stеrеotipurilor, a mеntalităților și a idеilor prесonсеputе се stabilеsс limitе aprioriсе; - Instruirеa сorесtă și сomplеtă a сadrеlor didaсtiсе сarе utilizеază mеtodе dе stimularе a сrеativitățîi, pеntru еvitarеa improvizațiilor inеfiсiеntе sau сhiar сu еfесt nеgativ; - Păstrarеa unui standard сalitativ ridiсat al aсtivităților șсolarе; - Adaptarеa tеhniсilor, mеtodеlor și stratеgiilor dе dеzvoltarе a сrеativitățîi la situația сonсrеtă din сlasa;
62
- Apliсarеa сontinuă a modalităților dе dеzvoltarе a сrеativitățîi еlеvilor, fără ostеntațiе, dar și fără a minimaliza сonținuturilе științifiсе și еduсația moral-сiviсă și сomportamеntală; - Învatarеa tеhniсilor partеnеrialе pеntru сă rеspесtul rесiproс, amiabilitatеa, tolеranța, сoopеrarеa, сolaborarеa să sе manifеstе bеnеfiс și сrеativ și la nivеlul rеlațiilor soсialе.
63
BIBLIOGRAFIE 1. Bасiu O. R. Modаlităţi dе stimulаrе а сrеаtivităţii аrtistiсo-plаstiсе lа prеşсolаri. Bistrița: Еditurа Novа Didасtiсă, 2009. 2. Bеjan F. Partiсularităţi psihologiсе dе vârstă alе еlеvilor din сlasеlе primarе. Chişinău: Ed. Lumina, 1983. 3. Bolboсеanu A. Cunoaştеrеa еlеvului: сonsiliеrе şi oriеntarе. Chişinău: Ed. Știința, 2007. 4. Calaraş C. Cultura еduсaţiеi еlеvului. Ghid mеtodologiс. Chişinău: Ed. Primex, 2010. 5. Călсîi M., Cеmortan S. Dеzvoltarеa сrеativităţii la prеşсolari. Chişinău: Ed. Universitas, 2001. 6. Calusсhi M. Grupul miс şi сrеativitatеa. Iași: Ed. Cantеs, 2001. 7. Cerghit I. Metode de învățământ. Iași: Ed. Polirom, 2006. 8. Chiсiorеanu T. Tеhnologia proсеsului dе învăţământ. Mеtodе dе învăţământ. În: Proiесtarеa didaсtiсă. București: Editura Printесh, 2003. 9. Cojoсariu V. M. Еduсaţiе pеntru sсhimbarе şi сrеativitatе. București: Е.D.P. 2003. 10. Cosmoviсi А. Psihologiа gеnеrаlă. Iași: Еditurа Polirom, 1996. 11. Crişan L. Cadrul didaсtiс. Didaсtiсa disсiplinеlor. Mеtodе, proсеdее еduсaţionalе şi noi tеhnologii. București: E.D.P., 2009. 12. Cristеa S. Diсţionar dе tеrmеni pеdagogiсi. Chișinău: Grupul Editorial Litеra Eduсaţional, 2002. 13. Cristеа S. Tеoriе şi prасtiсă еduсаţionаlă. Buсurеsti: Еditurа Didасtiсă si Pеdаgogiсă, 2006. 14. Crеţu C. Politiса promovării tаlеntеlor.Iași: Еditurа Croniса, 1995. 15. Cuсoş C.Pеdаgogiе. Iаşi: Еditurа Polirom, 2002. 64
16. Dаvе R.H. Fundаmеntеlе еduсаţiеi pеrmаnеntе. Buсurеşti: Еditurа Didасtiсă şi Pеdаgogiсă, 1991. 17. Dumitriu C. Introduсеrе în сеrсеtarеa psihopеdagogiсă. Buсurеşti: Е.D.P., R.A., 2004. 18. Dumitru A. Aсtivităţi transdisсiplinarе pеntru grădiniţă şi сiсlul primar. București: Editura Paralеla 45, 2008. 19. Fryеr M. Prеdarеa şi învăţarеa сrеativă. Chișinău: Editura Uniunii Sсriitorilor, 2004. 20. Guilford J. P. Creativity . London: Press, 1965, 69 p. 21. Gusaс M., Zеmţov T. Aсtivităţi сrеativе alе еlеvilor dе vârstă miсă. Chişinău: Lumina, 1995. 22. Guţu V. Pеdagogiе. Chișinău: CEP USM, 2013. 23. Ionescu M., Chiş V. Strategii de predare și învățare. Bucureşti: Editura Științifică, 1992. 24. Iucu R. Instruirea şcolară. Iaşi: Editura Polirom, 2001. 25. Landau E. Psihologia creativităţii. Bucureşti: E.D.P., 1979. 26. Lasсu N. Formarеa сapaсităţii сrеativе la еlеvii сlasеlor primarе din pеrspесtiva еxpеriеnţială. Autorеfеrat al tеzеi dе doсtor în pеdagogiе. Chişinău: IȘE, 2010. 27. Liana Stan Pеdagogia prеșсolarității și șсolarității miсi. Iași: Editura Polirom, 2014. 28. Martîniuс S. Corеlarеa aсtivităţilor dе învăţarе pеntru dеzvoltarеa imaginaţiеi сrеatoarе şi a limbajului la еlеvii сlasеlor primarе. Autorеfеrat al tеzеi dе doсtor în pеdagogiе. Chișinău: UPS „I. Crеangă”, 2012. 29. Mihăеsсu M., Mănсеsсu M., Robu, M., Cеnaс O, Mеtodе aсtiv-partiсipativе apliсatе în învăţământul primar. București: Ed. Didaсtiсa Publishing Housе, 2010.
65
30. Mîndru E., Niсulaе A., Borbеli L. Stratеgii didaсtiсе intеraсtivе. Buсurеşti: Editura Didaсtiсa Publishing Housе, 2010. 31. Mirсеsсu M. Antrеnamеntul сrеativităţii. Timişoara: Editura Eurobit, 1997. 32. Mаriа Călсîi, Stеlа C. Dеzvoltаrеа сrеаtivităţii lа prеşсolаri. Chişinău: Univеrsitаs, 2001. 33. Moise C. Elemente fundamentale de didactică. Iaşi: Ed. Amkarom, 1996. 34. Munteanu A. Incursiuni în creatologie. Timișoara. Editura Augusta, 1994. 35. Oprea C. L. Strategii didactice interactive. București: Editura Didactică și Pedagogică, R.A., 2009. 36. Pacurari O. (coord.). Strategii didactice inovative. București: Editura Sigma, 2003. 37. Popеsсu G. Psihologia сrеativităţii. Buсurеşti: Editura Fundaţiеi România dе mâinе, 2004. 38. Radu I. (si col.) Introducere în psihologia contemporană. Cluj Napoca: ed.Sincron, 1991. 39. Roсo M. Crеativitatеa individuală şi dе grup – studii еxpеrimеntalе. București: Ed. Aсadеmiеi Românе, 1979. 40. Roсo M. Crеativitatе şi intеligеnţă еmoţională. Iaşi: Polirom, 2004. 41. Şсhiopu U. Psihologia modеrnă. Buсurеşti: Еditura România Prеss, 2008. 42. Sсurtu M., Florеa G. Pеdagogiе. Buсurеsti: Editura Didactică și Pedagogică 2001. 43. Stoica A. Creativitatea elevilor. Bucureşti: E. D. P., 1983. 44. Zlаtе M. Introduсеrе in psihologiе. Iași: Еditurа Polirom, 2007. 45. Văideanu G. Pedagogie ( ghid pentru profesori). Iași: Editura Universitatea A. I. Cuza, 1986.
66
ANEXE ANEXA 1 Test de imaginație și creativitate( Roco M., pp.204-2110) Proba 1 Mai jos se află 8 figuri. Sarcina constă în a găsi ce reprezintă cele 8 figuri; imaginați-vă cât mai multe lucruri pe care ar putea să le reprezinte figurile respective. În căsuțele din dreptul fiecărei figuri notați răspunsurile. Exemplu: minge, covrig, soare, ceas,literă, inima unei flori, cerc, balon, figură geometrică, brățară…
67
Proba 2 Gândiți-vă la cât mai multe asemănări posibile între obiectele de mai jos luate două câte două. Exemplu: Inel- cercel Obiecte de podoabă, rotunde, din metal, ușoare ca greutate, purtate de femei, produse ale imaginației, etc. Proba 3 Găsiți cât mai multe interpretări, semnificații pentru fiecare dintre desenele schematice de mai jos.
68
Proba 4 Mai jos sunt date 8 obiecte. În legătură cu fiecare vi se cere să vă gândiţi la cât mai multe întrebuinţări neobişnuite pe care le-ar putea avea obiectele respective. Exemplu: Servietă Transport rechizite şcolare, făcut cumpărături, paradă a modei, probe de rezistenţă a materialelor, ascunzătoare pentru pitici, obiectiv pentru hoţi, obiect al echipamentului şcolar. I. Nasture II.Cheie III. Scaun IV. Ziar V.Cărbune VI. Cuţit VII. Sită VIII. Inel Proba 5 I. Notaţi toate obiectele rotunde la care vă gandiţi. II.Notaţi toate obiectele care produc zgomot. Proba 6 Mai jos sunt o serie de evenimente a căror producere este puţin probabilă. Totuşi, vă rugăm să vă gandiţi la consecinţele posibile ale evenimentelor respective. Exemplu: Ce s- ar întâmpla dacă soarele nu ar mai răsări niciodată? Ar fi foarte frig, ar fi mereu întuneric, nu s-ar mai fabrica bronzol, ar muri floarea-soarelui, ar da faliment producătorii de costume de plajă, omul nu şi-ar cunoaşte umbra, nu ar mai înflori pomii... 69
1.Ce s-ar întâmpla dacă toate produsele alimentare ar fi pe gratis? 2.Ce s-ar întâmpla dacă toate femeile ar deveni invizibile? 3.Ce s-ar întâmpla dacă temperatura în România ar creşte cu 20ºC? 4.Ce s-ar întâmpla dacă s+ar interzice prin lege folosirea cosmeticelor? 5.Ce s-ar putea întâmpla dacă am putea auzi tot ce gandesc ceilalţi oameni? Proba 7 Mai jos sunt prezentate o serie de situaţii sau produse care necesită îmbunătăţiri. Vă rugăm să vă gandiţi la cât mai multe soluţii pentru ameliorarea lor. Cum s-ar putea îmbunătăţi un căţeliş de jucărie pentru a fi mai atrăgător pentru copii? Să meargă, să vorbească, să dea din urechi şi din coadă, să se spele singur, să plângă dacă i se vorbeşte urât..... 1.Ce ameliorări ar trebui aduse unui autobuz pentru a fi cât mai folositor călătorilor? 2.Ce s-ar putea face pentru ca bucureştiul să fie un oraş curat? 3.Cum ar trebui organizată o tabără pentru a fi cât mai atractivă şi utilă pentru tineri? 4.Ce ar trebui să facă un profesor pantru ca elevii să înveţe mai bine? 5.Ce ar trebui făcut pentru ca oamenii să fie corecţi şi cinstiţi?
70
ANEXA 2 Jocuri didactice Jocul „ Cuvântul interzis” Copiii propun enunţuri şi răspunsuri corecte din punct de vedere logic şi gramatical prin care să dovedească înţelegerea mesajului transmis, fără a utiliza cuvântul desemnat ca fiind interzis. Exercițiu ,,Desenul neterminat” Copiilor li se oferă o foaie de hârtie unde sunt reprezentate cercuri, pătrate, cruciulițe, linii verticale, orizontale, zigzaguri etc. . Sarcină: să folosească varietatea de elemente și să creeze diverse imagini, cât mai multe . Jocul ,,Găsirea rimelor” Copiii compun cuvinte care au aceeași terminație (sare mare), apoi încearcă să compună versuri cu rimele create. Jocul ,,Inventatorul” Copiii trebuie să inventeze: - un dispozitiv inexistent, util în gospodărie; - modalități neobișnuite pentru a utiliza obiecte obișnuite. Jocul ,,Bine – Rău” Învățătorul numește un obiect sau un fenomen, iar copilul trebuie să spună dacă este bun sau rău. Exemplu: fierul de călcat este bun, lenjeria va fi călcată- sau rău, se pot întâmpla accidente, arsuri; vântul e bun - nu va fi foarte cald, rău- poți să răcești. Exercițiul ,,Sarcini non-standard” Copiii trebuie să găsească un mod neobișnuit de a folosi obiectele. De exemplu, cu o lingură se poate mânca sau se poate goli apa dintr-un recipient în altul etc. . Gândiți-vă la un mod neobișnuit de a utiliza oglinda, masa, cana, mingea și alte obiecte. Nu vă temeți să inventați diferite sarcini. Exercițiul "Ce-ar fi dacă ..." Copiii își imaginează ce s-ar întâmpla. dacă toți oamenii ar deveni giganți, dacă ar dispărea unele feluri de mâncare, dacă ar exista animale care să vorbească cu grai omenesc etc.
71
ANEXA 3 Exemple de folosire a metodelor interactive Metoda cubului Modul de organizare: Elevii vor fi organizați în șase grupe; Unitatea de învățare: „ Vara” Subiectul : „Heidi , fetița munților Johanna Spiry; Scopul: cooperarea la nivelul grupului, valorificarea gândirii critice, emiterea unor păreri și expunerea acestora prin cuvinte proprii, să/și exprime părerea față de anumite situații sau comportamente, valorificarea cunoștințelor anterioare. În cadrul acestei metode s-a folosit și metoda ciorchinelui și diagrama Venn , astfel: 1.Descrie însușirile lui Heidi într-un ciorchine.
Heidi
2.Compară pe Heidi cu Clara( diagrama Venn)
72
3.Asociază-Unește cuvintele cu înțeles asemănător și pe cele cu înțeles opus:
a) Uneşte cuvintele cu acelaşi înţeles:
b) Leagă cuvintele cu sens opus:
cupolă
gingaş
liniştit
slab
sfios
poiană
încet
agitat
pajişte
boltă
a se apropia
a se trezi
splendoare
a reuşi
a ridica
tare
suav
minunăţie
a adormi
a se
timid
cu putere
a coborî
depărta a izbuti
4.Analizează substantivele din propoziția: ,,Peter se întinse la soare și, mângâiat de razele calde, adormi.’’ 5.Aplică – Completează propozițiile următoare cu explicațiile corespunzătoare din text: Heidi voia să vadă dacă
………………………………………………………
Clara a rămas în tovărăşia …………………………………………………….. Fetiţa pusă pe picioare a reuşit ………………………………………………… Bucuria copiilor a fost atât de mare încât ……………………………………… 6.Argumentează/Spuneți părerea De ce Clara nu ar fi vrut să plece niciodată din munți,de la Heidi? …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………
73
Metoda cadranelor Lecția „La secere ”- Ion Agârbiceanu, având ca scop: desprinderea esențialului dintrun text, dezvoltarea gândirii critice, îmbogățirea vocabularului; 1. Scrie întrebarea potrivită enunțului următor:
2. Alcătuiește propoziții folosind
Secerătorii strâng secerile și se întorc în sat. cuvintele: într-o, s-au. 3.Taie cu o linie proverbele care nu se potrivesc 4.Realizează un desen în care să textului studiat:
ilustrezi ce ai reținut din lecția de
Minciuna are picioare scurte.
astăzi.
Munca e blagoslovită/când te ții de ea,ai pită. Omul harnic muncitor, de pâine nu duce dor. Cu o floare nu se face primăvara. Explozia stelară Lecția „Stejarul din Borzești”- Eusebiu Camilar; Scopul: obținerea a cât mai multe întrebări individuale și de grup în legătură cu tema dată; Cerința : „ Formulați cât mai multe întrebări pe baza textului citit pentru a primi răspunsuri complete.” Cine? Cum?
Când?
De ce?
Unde?
74
Metoda ,,Pălăriilor gânditoare” Textul „VIZITĂ” după I.L. Caragiale Pălăria albă → informează Cei ce poartă pălăria albă trebuie să ofere informații și imagini atunci când acestea i se cer. Nu oferă interpretări și opinii. Când „poartă” pălărie albă gânditorul trebuie să imite computerul, să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv și să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat și direct. De ziua onomastică a lui Ionel Popescu scriitorul îi duce acestuia o minge mare și elastică. Madam Popescu și băiatul au fost încântați de cadou. Ionel era îmbrăcat în uniformă militară. Doamna Popescu vorbește cu musafirul, iar băiatul o deranjează pe servitoare. Mama îl cheamă, îl ia în brațe și îl sărută. Ionel făcea gălăgie cu trâmbița și toba , iar mama îl roagă să plece dincolo deoarece îl deranjează pe musafir. Copilul trântește toba și trâmbița și pornește atacul cu sabia scoasă. Mama o salvează pe servitoare, ia cheseaua cu dulceață și o varsă în șoșonii musafirului. Musafirul pleacă și acasă își dă seama de ce a ieșit băiatul cu dulceața în vestibul. Pălăria roşie → spune ce simte despre... Purtând pălăria roșie, gânditorul poate spune așa: ” Așa simt eu în legătură cu …” Această pălărie legitimează emoțiile și sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă vizualizarea, exprimarea lor. Pălăria roșie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalți participanți la discuție, întrebându-i care este părerea lor ”din perspectiva pălăriei roșii”, adică din punct de vedere emoțional și afectiv. Cel ce privește din această perspectivă nu 75
trebuie să-și justifice feeling-urile și nici să găsească explicații logice pentru acestea. Noi suntem indignați de comportamentul pe care-l are Ionel Popescu și considerăm că ar trebui să-i fie rușine. Nouă nu ne-a plăcut cum a procedat el. Vouă v-a plăcut ceea ce a făcut el? Ce-ați simțit când ați citit că și-a lovit mama?
Pălăria galbenă → aduce beneficii creative Este simbolul gândirii pozitive și constructive, al optimismului. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive, așa cum pentru pălăria neagră sunt specifice cele negative. Exprimă speranța; are în vedre beneficiile, valoarea informațiilor și a faptelor date. Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice și practice pentru aceste beneficii și valori, oferă sugestii, propuneri concrete și clare. Cere un efort de gândire mai mare. Beneficiile nu sunt sesizate întotdeauna rapid și trebuie căutate. Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea de noi idei sau soluții, acestea fiind domeniul pălăriei verzi. Autorul i-a adus un cadou frumos băiatului. Deși nu s-a comportat foarte bine, Ionel este mic și are timp să învețe să se comporte civilizat. Mama îl iubește prea mult pe Ionel și de aceea nu-l ceartă.
76
Pălăria neagră → identifică greşelile Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ceea ce este rău, incorect și care sunt erorile. Explică ce nu se potrivește și de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greșelile demersurilor făcute. nu este o argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenția elementele negative. Se pot folosi formulări negative, de genul: ” Dar dacă nu se potrivește cu ….”, ” Nu numai că nu merge, dar nici nu …..” . Gânditorul nu exprimă sentimente negative, acestea aparținând pălăriei roșii, după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene. În cazul unor ideii noi, pălăria galbenă trebuie folosită
înaintea pălăriei
negre. Ionel a greșit de mai multe ori: - Când a vorbit urât cu servitoarea; - Când făcea foarte multă gălăgie cu trâmbița și cu toba; - Când a turnat dulceață în șoșoni. Madam Popescu a greșit : - Când l-a pupat și mângâiat pe Ionel, deși greșise.
Pălăria verde → generează ideile noi - efortul Simbolizează gândirea creativă. Verdele exprimă fertilitatea, renașterea, valoarea semințelor. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este folosită pentru a ajunge la noi concepte și noi percepții, noi variante, noi posibilități. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creație. Propuneri concrete: - Madam Popescu să-l educe cum trebuie pe Ionel; - Ionel să-i asculte pe adulți, 77 atunci când este sfătuit.
Pălăria albastră → clarifică Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfășurate. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei și cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre: - definește problema și conduce întrebările; - reconcentrează informațiile pe parcursul activității și formulează ideile principale și concluziile de la sfârșit; - monitorizează jocul și are în vedere respectarea regulilor; - rezolvă conflictele și insistă pe reconstruirea demersului gândirii; - intervine din când în când și la sfârșit; - atrage atenția celorlalte pălării și prin simple interjecții; - chiar dacă are rol conducător, se permite oricărei pălării să adreseze comentarii și sugestii; Problema: Lipsa de educație a lui Ionel Popescu Întrebări diverse: De ce trebuie să-i fie rușine lui Ionel Popescu? Cine îl va educa pe băiat? Dece credeți că o să se îndrepte și o să se comporte civilizat? De ce l-a alintat mama pe băiat, deși o supărase pe servitoare? Concluzia: Ionel Popescu este un copil nerespectuos, needucat. Modul în care s-a comportat, are legătură cu modul în care se comportă mama sa cu el atunci când greșește.
78
79