36 4 4MB
ILUSTRAITUNEA No. 7 (An. X) Pretul 10 lei
REDACTIA SI ADMINISTRATIA UNIVERSUL" Bucure$ti Romania Str. Brezoianu nr. 23-25. Telefon 31301;8 Taxa po§lalä plätita In numerar conf. i,probärei Dir. G-le P. T. T. no 1202289132
IN PLIN CARNAVAL... www.digibuc.ro
Miercuri, 9 Februarie 1938
Aniversarea centenctrului Semina-
naui Central din Bucuresti a fost scirbeitoritei in prezenta Suveranului, a Marclui Voevocl Mihai, a I. P. S. Patriarh Miron Cristea, Inaltului Cler si a unei streilueite aststente.
Mari inundatii in tarà
fuhoaiele apei rev&rsate au invadat ctiteva cartiere din Galati. latä stracia Nordului, care a cdpätat aspectia unui canal din Team
www.digibuc.ro
nastiri oltenesti. E o lanbinare foarte armonioasa de linii, de pro,
dri,a muntilor oe-si ridica. Varfurile inzapezite spre cer.
Toatä poezia peisagillor roma.- portil oochete, care fac din noua nesti sunt prezente in fotograft clädire a ,,Oficiului national de tureprezintã cea mai eficace pro- rism" unul din monumentele cele paganda pentru turism. mai frurnoase ale Capitalei noaExpozitia este adapostita anul stre moderne. In special scara, acesta in localul ei propriu din cand fatada este puternic luminata strada Wilson, in spatele Ministe- de reflectoare electrice, pare ca ar rului de Interne. E o clädire de o factura. arhi- fi unul din acele palate, cari fac tecturala, cu totul originalä, inspi- farmecul Venetiei. Sala de expozita, dela parterul rat& fiind din canoanele cele mai ouiui palat, prezintd, un cadru stricte ale artei moderne, ca si din gratia vechilor ceardacuri de ma- ioarte potrivit pentru expunerea
Loca lul Oficiitlui National de turism
In noul local propriu al Oficiu-
lui National de Turism, s'a desohis a treia expozitie-concurs de foto-
graft; care prezinta In 160 de ta-
blouri cele mai pitoresti coltnri ale tarit noastre. Inca dela infiinta,rea sa, Oficiul
National de' Turisan a hotarat sä prezinte in fiecare an eate cloud expozitii de fotografii. Una, In care sunt cuprinse productiunile
de vara si de toamna la oras ,sau la sat, in peisagii, chipuri si costume. A doua, in primavara cand se infatiseaza publicului lucrkile din timpul iernii. Cele mal bune fotografii ,sunt premiate si se alcatuesc albume, ce sunt apoi difuzate In tara i strainatate. In Mara de faptul ca se incurajeaza arta fotografica romaneasca, prin aceste expozitii se realizeaza o opera de propaganda extrem de importanta pentru drumetia pe calle pitoresti ale Romaniei. Intr'adevar, nimeni nu poate ramane insensibil la privelistile minunate oferite de aceste fotografitdrumurile, casele, muntii, pädurile i oamenii al caror chip a fast furat de obiectivul fotogra-
dandu-ti un netkmurit
dor
de a cala.tori. Dintre fotografhle expuse, in care arta fotografului s'a imbinat admirabia cu frumusetea peisajului redat, vederile dela munte si de la mare, primaverile prin sate si ea/mph, drumurile nesfarsite sub dealurile i muntii inverziti, toamnele Imbelsugate ale camplei romanesti, reprezinta cele mai autentice imagini ale tart noastre. Apoi pitorescul pescarilor din Ba Icie, interioarele tardnesti. Val-
covul väzut pe zeci de fete, manastirile si bisericile de lard, copacii singurateci, apele toate la un loc ne arata, caa. Romania e tara de vis a turismului. Ciobanii, pescarii, taranii cuminti, flkäii dela Deva i femeile lucrand harnice la rkboi, copiii razand in soare, ou frumusetea lor calm& sau fata lor Villa de viatä, ne arata in fotografiile expuse o an& lature tärii. Sunt oaanenii
aceia räbdatori i muncitori, poporul din care s'au ridicat nenumärati poeti i ganditort, talpa tarii" a carei forta se identifica cu forta primitivä la naturii, cu puterea stejarului ba.trâ i falnia, eu man-
Portalta mántistirii Coda fotografillor, cari sunt aiei puse in lumina cea mai favorabila. Trebue Insemnat ca., trecand sub o nouä conducere, dupa frumoasele realizari ale primilor conducitori,
Oficiul National de Turisin" va
Pa% pe calea unor noui realizark Astfel precum Intregul ritm al vieii noastre iticepe sa se schimbe activitatea Oficiului National de Turism" se va Intinde spre domenii noui, de puternica propa-
ganda. romaneasca. D. ministru Al. Hodos, care conduce destinele presei, radioului, cinematografului i turismului, a-
die& a principalelor arme de propaganda, este omul potrivit, in locul potrivit", cum spune vechiul dicton englez. Un Incereat gazetar, un mare organizator i un nationalist- convins, acestea sunt principalele calitati ale ministrului propagandei. La Oficiul NaP.onal de TUrisr11"
a fost nuanit deasemeni un nou pile§edifite, in presoana d-lui a-
vocat Vintila Parasehivescu, care urmeaza sa. aplice marele program
de lucrki al acestei institutii. Statele d-sale de serviciu 11 desenmeaza, ea persoanä cea mai ni- merita pentru a transforma National-de Turism" Intr'o Aspect din expazifia de f otografii pitoregi din trod
www.digibuc.ro
puternica, lain& de propaganc14 româneaesca,
LUSTRATIUNEA ROMANA"
4
s OLD ATI DE
LITA
In mielle armate ale vtinettort-
lor alpini" atat a Frantei eat si a Lflä, numai soldati de Italiei. calta. sportivi ineercati, cärora o veche practica a skiului si ascen-
se da,
siuniaor, le da, antrenamentul ne-
cesar pentru a putea realiza adevAratele performante acrobatice pe care le cere spinoasa lor cariera. Granita alpilor e päzitä de batalioanele vanatorflor alpini, pe dis-
earl tot timpul pandese sä auda lätratin credinciosului animal. VA inehipuiti ce Inseam/1A in pustiva de zapada o scrisoare de acasa !
tante de zeci de kilometri la inAltimi, uncle nu se incumetá, sa urce nci cei mai indrazneti ascensionisti.
Aceste trupe cuprind numai pernu dintre eel snobi, fecti skiori
veniti la sportul de iarnaci munteni zdraveni, invätati eu pericolele lungior patrulari pe creasta
eel:3r mai inaJi muntd din Europa. In locurile cele mai periculoase, la punctele prapastioase inexpugnabile, se aflä cabanele de adapost ale vanatorilor alpini.
Thnp de patru luni, cat dureaza
i un säculet cu alimente
proaspete, pe care le duce In vArful muntelui, la patrula care pazeste granita. Asteptarea cadnelui este preocuparea de cdpetenie a soldatilor,
iarna in Alpi, acesti soldati de elita sunt ioliali aci de restua lumii. In cabana lor acoperitä de zapezi nu au alta distactie decat citirea la infinit a scrisorilor de acasa i jocul de pichet, cu o pereche de cärti uzate. Singura Jor legatura, u viata de jos" o face cainele patrulei, un lup" voinic
invMat sä circule in nemärginirea de zapada. In fiecare dimineatä, cainele coboar& la cel mai apropiat sat, la circa 2-3 km. depärtare de postul lnaintat. Aici in sat se aflà sediul batalionului de vânatori alpini. Inteo taseä i se pune cainelui serisorile i cateva ziare; uneori
Adesea vreanea fiind prea rea, cainele este retinut in sat pentru o noapte-doua, i atunci patrula ramane eu totul izolata de lume, la postul ei Inaintat. Aceasta este viata vanatorilor alpini i marea lor misiune. De aceea sunt socotiti drept o armata de elitä, cu atat mai mult cu cat adesea salturile, ascensiunde ispravile ion sunt adesea adevarate recorduri sportive, neomologate de niciun for oficial.
fluficauubosa De vre'o doi ani justitia americana Intrebuinteaza in cercetarea detinutilor un aparat denumit de-
tectorul minciunii" sau, Ca1/11 i se spune in mod stiintific ,polygra-
fur.
Acest aparat inregistreaza pe trei dispozitive speciale curba respiratiei, ritmul pulsului i maximul minianua presiunei arteriale. Cei supusi probei eu detectorin minclunel" nu-si pot ascunde emotia pravocatá de anumirte cuvinte, de anumite situatii i toate acestea se tradeaza printeun ritm mai accelerat sau mai scazut al eirculatiel Sangelui sau printeo accelerare a respiratiei. Toate aeestea,
inregistrate
vinte, graficele aratau mare turborare, asa ca anchetatorii nu mai putean intelege De altfel,.la banditii de meserie, al 'caror sinit moral e inexistent, grafioul arata un calm desavassit la cele mai ingrozitoare amenintart.
Statistica intocanita &rat& ca, din-
tr'un total de 1262 persoane anche-
tate cu Polygrafur 919 cazuri nu au dat Mel un rezultat, 339 cazuri au dat rezultate false si numai in 151 cazuri, aparatui a avut drep-
tate. Aceastá violare a persoanei care
LOGODITA FARA SA VREA Miss Ruth Chaterton, gratioasa vedetä din Hollywood, a lost zilele trecute, victima unei pacadeli care i-a pricinuit mari neajunsuri. Acurn cateva zile, ziarele anuntau ca, miss Chaterton debarcase la
pe
In eateva Crime senzgionale pcilygraful" a Lost de un real serviciu anchetatorilor. Astfel, eu ocazia furtului unel pietre pretioase de mare valoare, fiind prins hotul, nu a vrut sa maxturiseasea uncle a aseuns-o. Un deteetiv ingenios 1-a asezat la polygraf" i a inceput sa insirulasca toate mobilele, toate colturile din easä,. Cand a spus masa din buca-
Madera, unde urma sa se casatoreascâ in curand cu senor Canos
tarie"polygraful" a arätat cä hoW1 sufera, o profunda, emotie. In-
r'adevar, piatra pretioasa, a fast
gasita in piciorud masei din bueatarie. Cu toate waste cateva succese, detectivul minciunli se pare ca mintit. In numeroase cazuri, cand nervos, la cede mai inofeasive ou-
justitia americanä a decis sa renunte la servicii,le acestui aparat, care a produs i cateva grave ineurcAturi din care anchetatorii au le-sit cu Nam deoareee se bazasera prea mult pe aratarile aparatulut Dupa cum spuntam, deteetorul minciunii ...a mintit.
grafice, dau dovada ca prevenital minte, sau se simte vinovat.
prevenitii avea un temperament
nu se accepta In tärile civilizate ale Europei a dat faliment.
Detectorul minciunii",
in lanctionare
www.digibuc.ro
Freitas Martin, un toarte bogat comerciant din localitate. Ziarele din Madera i-au publicat, portretua mai multe interviewuri. Miss Ruth Chaterton se afla insa la Londra i nici nu i-a trecut prin gand sa, piece la Madera; nu cunoaste pe d. Martin n'are nici o intent,ie sa, se casatoreasca, eu el. Singurul lucru care o intereseaza e fotografia ei" publicata, la Madera, cazi ar vrea sä stie corn r' arat& pretinsa Ruth Chaterton, care tine in brate pe caineie ei favorit, Mitzi", cunoseut de tot HollyWoodall.
5
LUSTRATIUNEA ROMANA"
al dunailui Albrecht Ursul" catulad Anhalt, fondat in 19 Noembrie 1838 In amintnea markgraAlbrecht de Baer (ualsall) fului de Brandenburg si Anhalt de stweranil ducat:boa- de Anhalt-Coethen, cluice Leopold Friederie de Anhalt-
Dessau si duce Alexandru de AnhaltHamburg.
Marea Cruce a Ordinului Albrecht Ursul", fondata, de markgraful Albrecht die Brandenieg i Anhalt, Inseriptia Finehte Gott und seine Befehle" (Teme-te de Domnal si de poruncile sale) . Astazi ordinul a Past desflintat. Mama placit a Ordinului Sf. Salvator" au briliente. Accost& decoratie greceasca este unied in istorie. Fandata, la 31 Ingle 1829 prin adunarea national& a grecilor in amintirea berâriti lar de sub damnia turcA, ea a fast transformatd, in 1833 prin noul Rege Otto I (1832 pan& la 1862) care Illì-
rilmea mare a fost confern niumal'Suveranilor,
Paste 50 briliante man
si 100 mai miei, 11 impo-
dobese. Fondat la 19 August 1831 de Suits.-
nod Mahmud al II-lea,
Sultanul Abdul Meldschid (1839-1861) 1-a inmanat lui Ghika Voda cur un pompos decret. Portretul Sultanuml
Grigore Ghika Vodd
Intr'un cadru de inahon, purtänd i initialele princhilPelul Pe .puaii1 rosu, de nuant& dimeta, se odihnese ostAzair decorattile, care au strälucit arc= 80 de sad pe coroana domae)ac
Grigorie Ghika, pieptua Domnitom principe 1 Moil:loyal, luptAtor curajots pentru Mitres Principatelor. Impodobite au briliante i diamante saumpe, strälucind de material pre-
ties,. decors:tale au fast martore ale receptillor grandioase de odinioard, au ascultat canversatiile diplematice dintre Donmitanul aÜ i diploanatal strAini, an asistat la actiunile de stat insemnate si la mitile intrigi ale Curti& au vdaut de aproape pe afetde atunci, neuitati nlcii ifinga.surveranul trecuti istoria 1011% Insigne le se odihnesc manna, pas,-
'Irate au sfintenie de nepotul Domnii flul Beizadelei Castache Ghika, Printul Grigore Ohika, drept semne sträillucitoare ale unui trecut glories,
Si cum domnia nii Grigore Ghika Vaal, s'a stuns odatä cu via% sai, insignele purtate pe pieptul sda barbatesc sI insufletit de ideia nationalA au incetat i elle de a Inai exista, de a
Abdul Medschid in mianaturk pe sanalt, Inconjurat de alte 25 MIliante mari i purtat de asemen:ea pe piept, nut de un anie itar4 de aur insatit deabieedu west pretios ordin. Cum Veda.,
a fast
ultianult
Damn romän care 1-a mai primit, Astazi: el nu mai exist& Mama plaza a ordinultri rusesc Sft. Ana ", cliasa 1, exceptional conferit in impodobit cu paste 360 briliante nestimate, confera noble:tea eredi-
Marea placer a ordi-
tar& E un ordin foarte rar i unic in Romania. Fondat de Karl Thederia, duce de Scholeswig Holstein, el paaxtd, o inscriptie care inseanma : Acelor care serveSc cu dreptate, aredint& si pietate". Steaua de argint, clasa II-a au spade, a aceleiasi decoratii. a fast data, la 1917, pentru bra, vura sa generauflui Eremia Grigoresent Astäzi i aaeasta nu mai exist& Mama plaza', a Ordinului Coroana de Fier", austriaa, saeastä decoratie
nu,lui Sfeintul Salvator"
are o istorie unicA; fondatä in 1805 de Napoleon I, -in amintrea mernorabilei sale incarondri la Milano ea Rege al ItaEeI (ordine della Corona di Ferro), ea poartA emblema vechel comare de flier a leanbarziler, visul milenar al principilor germani francezi Aceastd, coroana, care este -pdstratd, la domul din Monza, a flea mai Inuit de 13 secole danbolui domniei peste teriteriul Italiei si a servit intAi la incoronarea regilor Loanbardiei,: la snail 600 clupa Hristos, apoi a puternicului Camillus Magnus preplan ai a multer prineipi germani, pan& in anul 1805, cänd Napoleon I, la apogean trimnfurilor sale, puse mana pe ea, dar numal pentium a o cada, dup:5 prAbusirea impeatuhil franaez, imparatul Francise I al Aus-
trial, care o va purta in . calitatea sa de rege al Lombardia'. Format& din aur, acoperitd au nestemate, coroana contine in interiond
ei un inél de fier, im cuiu clepe crucea lui Hrilstos.
Dup.& Waterloo, imparatul Franeisc weastä decoratie. Placa Ordinuflui clasa I, care a fost aonferitä ini Ghika I al Austriei in 1816 a preluat si. anfurirt
Marea cruce a ardinului Albrecht Ursur Salvater), pe avensul ordinulati au ¡aortaetAui sdu, addmgänd pe reversul decoraliei culerile taxil :sale de origin& (BB,timpal dormdetb-sale, domvaria). nea L Ghika Vold& El a fost printre
schimba, portretul ui Isus (Sft
putinii, care au prhnit aceastä decoratie.
Sultanul, un lege. un tar, un imparat s'su prAbusit si putin a mai .rA-
mas din Mat& grandioasa lor putere, care se Mai rAsfrfinge azi In decoratiiie pretilaase donate domnitorullui ales al unei Vaal mici, pe atunci soroape ne,-anosaut& si vasalä, Tdrile Roananesm, nu posedau in aces vreme decoratit .Ghiltra Veda nu se men ocupa au Inapoierea atentiei suvaranilor. El se Indeletniicea ou ceva mai gray, mal insemnat; bun gospodar, el pregdtea atmosfera tArii nentru sfimânta Pe e are el si aei din jumul kil o aruncau : ..Unirea" $i sämânta prim. Unite inflarit RomAtio, rätsboinl Indeperdental: a aurmat si Romania Mare de Un diomnitcrastAzir este vile m.unt, eel din jurui lut de muat dar TOChla mama cclihnese in nace. lor: a fost bine auvântat, el trdeste
va trál vomit.
J. V. W.
Nout5ti vechi... Primdara se apropie, i Odatá
mai fi conterite, devenind azi dear relieve pare. Deschizand cadrul de mahon i inând in mama noastra, bijuterille pe care degetele nervoase ale lui Ghika Vocld, le-a inângadat, ele ne po-
vestesa Incrurt interesante despre originea i soarta lor: Ordinal gloriei_Nischan i It-
tihar, al Sultanidor Turciei, mA-
Stanga :
Ordinul gloriei; jas:
Marea placci
a ordinului .Coroana de fier"
www.digibuc.ro
cru
ea reincene sezonul de foot-ball, Cine sl-or inehipui InsA c5, cest ...sport modern" esite in realitate foarte vechi ? Legionarii lui Iuliu Marea p/acd a ordi- Cesar jucau foot-ball cu bäsiei de pore umflate, pe când cruceriserä nului Sf. Ana. Britania. Pe Vremea aeees, englesil sPortivi de astasi erau niste semiVorlä, a fost Ilegatd, de sâlbateci Imbrâcatt In piei de urs. gradul ereinaltarea Lumea este plink de astfel de ditar de conte al impeaces% ..noutäti" ca foot-ball-ul. De pildä riulut gertnan pan& In anul 1 4 când vpsele In care râclm astazi sampaace.st privilegiu s'a des- nia existau si pe vrernea lui Nero, fiintat Asa d. maresal dupá cum existau de-asemeni pe Averesau, care paseda vremea lui ascensoarele i orglle cu si el aceastä decaratie, aer comprimat. bineinteles primind-o, Dar nentrud vorbeam la bitedupà, aceastä datd, nu n utul acestor râncluri despre foots'a mai bucurat de a- ball. sg, ne aminrtim c, toti reforaceasta, calitate. matorii se plâng de brutalitatea hiL Marea Cruce a Ordi-
MO kW
WNW
S'ar Ores, la prima vedmv, a masitna de sburat a atins astäzi perfectlunea maximä. Dirijabile1e, mai spare cleat aerul, executk curse regulate dela un eapät la celalallt al pämäntultd, oferind cAltitorilor aerieni un contort lee rivalizeaa cu acel al
vehibulelor terestre. Pe de altá paste, avionul a devenit mn mijloc aproape ideal de l000motiune, en oare sträbati Atlantioul, te poti avânta pe meleagurile arctice i ehiar In regruntle, soootite dnaccessibile ale strato.sferei. Asa der, in aparentä eel putin, desävârsirea a fost realizatä in acest dot/1min si multi pmfant rämân nedumeriti atund, and li se vorbeste de alte perfectiondri posibile in materie de navigatie erlanA, Realitatea este ca avionu/ epacid noastre, desi inzastrat ou atAtea remarcabile caiitäi, este mica susceptibia de unele imbunAtatiri esentiale. In stadia& actual, el nu satisface pe deplin toate exigentele posibile ale unei masini ideale de sbor. In primul rând, eroplanul e un vehicul care aura greu". E design, paradoxald. Sonata afirmare, când stim la ce tnälhn impresionante i cu ce vitea se inaltä pillotli in vAzduh, pe bardul svioanelor. SA, nu uitäm mnsä a decolarea i ascensiunea nu se fac deat printr'o pantä foarte ward i numai pain efectele unei propullsiuni orizontale. Avionull nu se poate OktAra". aceastä privintä, automobillul pe päinânt poate urea pante mai rapide dealt aeroplanul in vazduh. Forta de aseensiune vertical:6 se obtine numal puterea vântullui l e cu atat mai cât greutatea aparatului e mai mare. Ditrieultatea aoeasta se traduce prin nevoia unui teren special, destul de mare, pentru decolare aterisare ceeace impiedick, fireste, ea avioauft 'SA devie im mijloc de lodomotie comod accesibil tuturor, im fel de taxi aerian", pentru curse pe distante mai In dorinta de a inlätura acest gray neajuns tehnicienii s'au gândit ad. construgascru avibane bazate pe mi alt principiu de functionare. S'au realizat astfel aparate de sbor, denrumite ,helieoptere" care folosesc misokrea de urcare coborire, suprafete rotiWare actionate printr'm motor., In waste condithuil, mersul este aproape vertical &tea intrebuintkm 'douâ elice, care se Invâxtese in sens contras.. E drept, cä dispozitivul mi prezintâ incA destule garantii de sigurantä. Pe de, altA parte, inginerul spaniol Juan-la-Cierva, de curând decedat, combinând principiile avionadul obieinuW eu avantagille helicopteruati, oreeat sutogirul", masina de sbor prevázuta cis ndste aripioare fixate pe un ax vertical asemenea miei moriste de vânt.Autogirul aui Cierva a dat rézultate foarte blame n practied, intrucfit permite o decolare i o aterisare aproape vertitalti si plate aterisa astfel pe o straclä, pe o pieta puNita, pe O texas& i chiar un aooperis. In felul acesta, se face posibila popularizarea traf1ic-111M serian pentru particulari. Nouile modele de autogir" alu ariphle demontabile in asa fel, incit la un moment dat aparatul circulä chiar pe stradä, pe roti, ea uri automobil. Telmiciaand german profesorul H. Focke resolvil aceeas problem& ptrin.
Sus: 0 aterizare, pe. stradd; Sus, colt: Profesorug Focke, inventatorul celui niai practic giroplan.
tr'un aparat
special,
prevAzut
In
dreapta i In stfoga cu ate un siztern de aripioare. Pe länga posibilita-
tea unui sbor vertical, se realiteaza astfel i avantagii deosebite lai stabilitate. Solutia definitiva îuoä n'a fost gäsitä, dar n e departe. Dec& linen" seama de faptul e nouile sisteme conue la inläturarea aerodroamelee incomode i pe de alb& parte, eä prin avioanele special° stratasferice se obtin viteze eu adevärat impresilonante, putem conchide cá avionul viitorului va fi, nu =mat cea mai teribilä =A de luptS, ci i eel mai
Avionul construit de prof. Focke, aterizeind
Un observator relateaz& eä o pereche de pitulici, care-si Meuse cuib mai multi ani dearändul Intr'o gr&dink se g&sia in ultima primävard tintfo agitatie neobicinuitä. Pasárea masculä era foarte sbuciumatá din priciná e& sotia sa era mereu solicitatä de un alt
candidat". Intre eel
doi
rivali
deadvarsit vehicul al eivilazatlei.
pätrund& in potirul unui mac, ea
mâne spânzuratk 0 situatte ase-
rec&dea apoi la p&mânt.
ei.
ind, da târcoale in jurul florii
AjutatA
cu un betisor, insecta se urcá reincepu aceias manevrä in interiorul floarei. Obositk se odihni putin i, porni s'a execute o alta serie de cercuri in sbor. A treia oarä bondarul nu mai folosi ajutorul ce i s'a dat i rämase ingropat In inima macului rosu. Murise. In sfârsit, al treilea caz dealtfel bine cunoscut de multä vreme este acela al scorpionului. Dupä cum se stie, soldatii din legiunile strAine, in nordul Africei, obisnuesc in orele de plicthsealk sa faeä cu aceste animale o experien-
pe cât de crudä, pe atât de stranie. Scorpionul este prins 4 asezat in mijlocul unei hârtii apoi se dau foc celor patru colturt ale hârtiei. Animalul incepe atunci s& se invârteascA, pAná ce observà cu groaz& c& nu mai are nicio sc&pare, atunci când Il ating aproape flacärile. In acest moment
îi intoare coada pe spinare, spre partea anterioar& i i infige acul in ceafä. In felul acesta, îi dä, Cdnd scorpionul se crede pierdut...
aveau loc necontenit lupte inversunate, pan& când, intr'o bun& zi, se fäcu lïnite. SeducAtorul" In-
dräzne îi câstigase un
cuib, aläturi de pitulicea
loc
in
Star sotul ultragiat fu gäsit spânzurat. intre crengile unui tufts vecin.
Al dollea caz e urmätonil : un bondar, care se sträduia mereu sa
asa fea, incât In cele din unlit), r&-
s& culeag& acalo polenul necesar fabric&rii nectarului, sbura bâzâ-
duhul, inainte de a adea prada
focului. Biologii Ms& constatä in toate
trei cazuri semnificatia atribuitä actului final si explic& cu totul altfel desnodämäntul fatal. Asa de Pildäb sä ludm primul caz pitulicea nu este o pasdre plea inteligentk Dacá o introdueem intr'o colivie de sârm& metalick nu rareori i se intâmpl& sa se incurce cu picioarele in conarele coliviei, in
www.digibuc.ro
män&toare s'a produs probabil cu pas&rea ultraglatä in sentimentele In ce priveste presupusa sinueidore a bondarului, e greu de admis
cä insecta tinea A, se otráveasca cu exhalatiunile stupefiante ale macuaui. Dealtfel, aceast& plant& care afe proprietati toxice pentru cm, nu reactioneaz& la fel asupra organizmului albinel. Realitatea este ca insecta se g&sea aproape muribund& si in aceastä stare special& resimtea o atractie fascinantä pentru coloratia rosie a floarei.
In stârsit, in experienta clasica ,scorpionului, se crede c& animalul ti indreapta instinctiv acul in regiunea uncle simte cea mai mare datoritä arsurior indurere chipuindu-si ca astfel va inlâtura cauza räului. Câinele, animal mult mai inteligent, când are o ran& dureroask o muse& adesea. Tot astfel seriph î.i muse& rana unde simt dureri mai acute. Dad. Ins& in cazul sarpelui musc&tura e inof ensiva, aceastä reptila imuna data de propriul ei venin, la scorpioni situatia se complick prin faptul ca punctua unde se inteap& este un nod vital. Desi chestiunea sinuciderii la animale rdanâne Inc& un mister, e greu de admis totus CA, anim.alele
ar poseda o constiintä fat& de abstract, incat sá poatä concepe o alinare a suferintii, prin nefiinta si In ciuda purternicului insthict de conservare.
ILUSTRATTUNEA ROMANA
MARI $1 Stangai, sus: Un portret inchipuit al lui William Shakespeare.
MI
presionati de multumirea speetatorilor si se Mae in caldura, ca i own s'ar afla sub cerul Africei inclepartate.
II
primarul capitalel seotiene. Impreuna cu mica prineipesä Elisabeth, mostenitoarea tranului Angliel. Al doilea eveniment, petrecut la gradina zoologicä din Londra, e nasterea a patru gemeni de croeodil. Deoarece puii de crocodil aunt extrean de anemici, nand naseuti sub cerul eetos al Lonclrei, ei stint Intl,printrio curb; de raze ultraviolete. la Mii de cepii londonezi asista de cura de soare artificial a puior
CAT COSTA UN PORTAR
Watt pus vreoclata ateasta intreziarele sportive din Franta discuta pe larg
bare ? Desigur eä nu. Total.%
costuil unui celebru portar, goul-keaperul echipei de foot-ball a Frantei, eelebrul Di Lorto, care e socotit drept eel mai bun portar al Europei.
cxocodil, cari nu se lasa totusi im-
Deoareee englezii vor sa-1 atrag& pe
Di Lorto in faimoasa eehipa Arsenol, ei au oferit pentru acest portar mi-
nune, nu mai putin de 20 milioane franc& Desigur ea en tot schianbul scazut de astäzi, suma r&mane la lei
un cle thpresionanta, chiar pentrupoarta pcxtar-minune, care apara. Frantei, Deocamdata Fran% nu-1 cedeaz& si Di Lorto asteapta hot5rirea supremulti for fotbalistic, pentru a sti precis cat valoreaza pretioasa sa persaana.
o PIESA INEDITA A LUI
LLOYD GEORGE $1 CIFRA
SHAKESPEARE
Savantul german Ernst Kanmitzer a descoperit intr'o serie de vechi manuserise englezesti -o piesa ineditä a marelui Shakespeare. Se stie ea existenta aeestui mare scriitor englez e pus& i astazl la indoiala de foarte multi istoriografi. Desi se fac studii i ercethri amänuntite, niel astäzi nu se eunoaste nimie precis despre viata lui Shakespeare care sa poatä certifica existenta lui. Ou toate acestea piesa ineditä descoperita de savanful german, pare sa lamureasea o multime de laeune, cari mai existau panä acum asupra autorului lui Hamlet". Piesa inedita, intitulatã Copan" minune din Londra" a fost de curând tradusa in frantuzeste de d. Henri Gheon i eitita in salonul literar al marchizei de Chambrun, uncle s'a bucurat de un mare succes, Se pare ch, in viitoare stagiune, piesa ineditä a lui Shakespeare va fi inscrisä In reportoriul unui teatru de stat din Paris.
Zilele trecute s'a serbat eadru intim, nunta de aur a faimosului leader al partidului liberal englez, Lloyd George care a implinit 50 anl
de fericita cAsalicie. Cu aceastä ocazie lis'au impacat i cele cloud fractiamileaberale existente. Sir John Simon, derul liberalilor nationali. a colaborat
Di
portarul care valo-
Lorto,
francez, reazd 20 milioane franci.
Deasupra: Peru pui de crocodil,
raze
DRAGOSTE DE TATA
intärii cu ultraviolete ;
stânga: Prima pui de pinguin neiscut mai jos de cercul polar; de-
In cel mat sfilbatee decor al State lor
Unite, in Muntii Albastri, cetäteanul Mac Gregor e ucis miseleste cu un glonte in cealä. Duna o ancheta foarte difieila, poiltia 11 aresteaz& Pe Oliver Arnold pe fiul lui impotriva carora a adunat unele indicii. Curtea din Portland i-a condarnnat pe amândoui la moarbe. Dar Arnold fluì e nevinovat. Toata lumea o stie, dar niment nu scape de scaunul electric. poate Singurul martor, tat51, i-a spus avoeatului: Fiul men nu m'a insetit in zina chnd 1-am ucis pe Mac Gregor. Dar en nici un pret, Arnold nu a vrut sä reinoiasea aceasta declaratie in fata judecAtorilor. Celor cari ii rugau sa salveze cel putin viata fiului nevinovat, le räspundea Fiul men e nevinovat. dar daea trebue sa mor. em vreau sh-1 las singu pe lume. sa vie cu mine... dincolo! Peste tret zile Arnold junior va fi electrocutat, deoarece nu isi poate stabill un alibi valabil, Care nlou Sofodle va serie i aceasta tragedie a timpurilor moderne?
desubt: 0 oar/et/turd a lui Lloyd George.
opoou Sir Arehibald Sinclair, seful lui zitdei liberale pentru a-i darui Lloyd George o masivä cupa de aur. Cu acest memorabil prilej se remarea faptul ea Lloyd George e gurul supravietaitor al autorilor tratatului dela Versailles, Wislon meniceau find morti. Totodata se amMteste ce deosebita importanta a avut cifra 8 in destinul marelui can de stat englez. In 1888, Lloyd George se cäsatoreste. Ayes 26e ani i sotia lui 18. Peste dol ani ales deputat ou o majoritate de 88 voturi. In 1908 e pentru prima oara Dela ministru intr'un cabinet liberal.buget ineeput se reanaxca printr'un de maxi reforme a earui cifra totala. incepe i se ispraveste eu cifra 8. In 1918, la armistitiu Lloyd George britanic e in fruntea guvernulinact politic al joaca eel mai mai mare earierei sale : incheerea pAcii. aur In 1936 WI serbeaza nunta de va fi stilt sa diva cum spune moara la 88 sau 888 de ani, ea sä urmeze destinul cifrei 8.
UN CENTENAR UITAT
Pe cat a foist de bogat 1937 in diverse aniversari, pe atat e de sarac 1938 in centenare i semi-centenare. Unul din putinele centenare din
1938 e cel al incoronarli Reginei Victoria a Ansliei. In anul 1838). cu un fast deosebit, a lost incoronata ti catedrala West-
minister tanära reginä Victoria. care mai tarziu a devenit Victoria, regina Marei Britanii. Iinnärateash; a Indiilor sl a teritoriilor de peste mare. Regina Victoria, a carei lunga inteleapta darn/lie a stabilit marea
putere colonial& a Angliei e soeotita drept una din cele mai marl regine ale siei.
alAturi de Caterina II-a a Ru-
Acum, cand se Impliniese 100 de ani
dela incoronarea acestei mari regine, intreaga suflare englezeasch, se Ondeste cu reculegere la cea care a ereat aceasta mare impärätie uncle soarele apune nielodata".
8
NASTERI LA ZOO" In gradinile zoologice din Edinburg
Londra s'au inregistrat de curand
death, evenimente fericite.
Pentru prima oarä, tin pnguin a
gent put in captivitate. Minunea aeeasta s'a intamplat la gradina zoo-
logie5, din Edinburg si nasii puilului de pinguin primul care vede lumina -zilei mai jos de cerekt polar aunt:
www.digibuc.ro
Anglia serbeazd centenarul reginei Victoria.
8
LUSTRATIUNEA ROMANA"
Dragostea si turta duke Cam pe la 1435, la Dijon (Pronto), in fata biser.icii Notre Dame, se afla cofetäria maistrului Anselme, care avea o callfa anume Pierre Ripeaud. Präjiturile erau a-tat de bune,
in cat toti aristocratii de prin imprejnrimi se aprovizionau numai dela acest cofetar. Pierre era un luerätor foarte dibaci, avea insa
numai 20 ani si indrazni sä rayneascA la /nano, tinerei Agnes, fiica patronului, pe care o iubea de multâ vreme si de care se stia Cei doi tineri nu indräsneau insä, sä desvalue aceastä tainä maistrului Anselme, care, fiind om bogat, putea pretinde un ginere mai
bun de cat un biet lucrätor. Intfo zi, lucrätorul primi comanda unei briose pentru intendentul general din Bourgogne. Pierre, distrat din cale afarà, puse in aluat, in loc de unt, miere, care avea aceeas culoare. Vä puteti inchipui disperarea lui Pierre.
Dar, tândra fatä, gustând din präjiturile gresite le gdsi foarte
bune i statui pe nenorocitul Pierre sa le trimitâ intendentului. Bletul Pierre se executä si asteptä tremurând. Dar in loc de reprosuri, fu coplesit de complimente si de comenzi.
Turta dulce fu luata cu asalt si
Sus, ,stânga : Lenaj marin, vdrgat
cu ram; rnijloc: Tailleur negru de catifea, garnisit cu vulpe; medaGenti solide g practice; Dreapta Ansamblu sport, fusta lion:
maro, bluzd galbend, qi tiv maro; mdnusile asortate.
SAMARITENI MODERNI
cofetarul se Imbogâti repede, invoindu-se, in cele din urmd, sa ia de ginere pe calf& ,si sá-1 laic& toyards.
Dela curtea din Bourgogne, turta dulce nu intarzie treacä granitele, spre a se faspandi apoi pretucindeni.
MAGAZINELE BUNE VOR OFERI INTOTDEAUNA
13Icket Rom Cointreau
UN APO EXCEPTIONAL pentru tonleta Dv., deoarece este mai mult
dealt un sapun
este
un produs de fnfrumuse tare. Uleiul d'olive, care
intró in compozilia lui catifeleazd pielea tenu!ui fragezime.
i difi
In retragerea lor dintr'o zond primejdioasd a rdzboiuZui, cloi bravi chinezi au grijd set ia pe on bdtrein bolnav i prdpddit www.digibuc.ro
9
ILUSTRATIUNEA ROMANA
MINISTRUL AFACERILOR STRAINE, IN BATALIA DELA GENEVA
D. Istrate Micescu. ministrul afacerilor striaine, luCcncl dejunul la Geneva cu d. Eden, ministrul de externe al
Marei Britanii.
Presedintele Roosevelt despre blonde si brune Cu prilejul unui recent concurs tinut la Washington, s'a intreprins o anohetä, spre a se stabili care femei sunt mai preferate: blondele sau de frurnusete, care s'a
brunele.
Aceastä, Intrebare a lost pusä presedintelui Roosevelt. care a dat urmätorul rdspuns: Cred câ frumusetea femeil nu depinde de culoare. Mi-am dat
i bänues.c cä toatä, lumea a fäcut aceeas constatare eä blondineei sj brunetele sunt tot atat de preferate, dacä, intrunesc conditia principalä, aceea de a fi seama
frumoase.
Ziarul american care public& aoeastä, declaratie ton:chide spiritual cä presedinte1e Roosevelt a. vrut sa
fie la fel de amabil, atat cu blondele cat i cu brimele.
SERBAREA PATRON ULUI GRADINARILOR
D. Istrate Micescu, la inapoierea in tardiinteimpniat cte conclucdtorii guvernului si de -numerosi amici
0 MASA REGEASCA 0 masä a defunctului Rege Al-
bert al Belgiei a rdinasä de pomina Si a creat i mi. proverb popular. Suveranul se afla cu mai multi prieteni intfo excursie. Dup.& 6,teva ore de mers, turistii au intins
o masä pe un platou, Printre alte mäinoäruri, s'a servit i o fripturä rece de paskre. Timp de aproape un dent de ora, cparticipantil s'au cksnit.sä respecte protocolul mesei, cutitul. Operatia era furculita
Insä destul de grea, deoarece farturiile erau aseziate pe niste butuel de lemn, oari se clätinau mereu. Regele Albert, observänd strä-
duintele comesenilor, a luat friptura in mänä l a inceput sä, manänce Cu degetele. Bine
inteles,
toti oeilalti 1-au imitat de indatä si au sckpat astfel de- cazna dela inoeput. De atunci, s'a rdspändit
tradincluse- sk-si-tae carnea cu in- Belgia
,;Sä mâncAm re-
Vu
geste".
www.digibuc.ro
ocazia
serbdrii patranuLti grecd:narilor, s'a oficiat un serviciu religtios la Biserica Cdreimidarii de Jos.
,Wre:
Vechea Societate de merit si de nuirbeä Astra"-Fagáras a organzat de curand un mare si interesant concert al corurilOr sätesti". Manifestatia a lost impufnatoare. Afu participat opt coruri, cu 300 coristi. Dirijorir au fost aproape tott Mvatatori. Corurile au venit din: Comana de jos, conducator Die Martescu invatätor; Venetia de jos, cond. Tiaian Cizmas inv.; Savastreni, cond. NicoLae Miiosan notar com. Iasi, cond. Ion Maicah, inv.; Dragus. cond. Gheorghe Sofonea inv. si Feldioara, cond. Durnitru Boizea, Pregatirea corurilor a fost controlatä de d. prof. Iorgu Sandu dela 11oeul Radu Negru" din Fägaras. Tot el a dirijat si patru cântece, executate in ansarnblu de toate corfurile Infatisarea corurilor a fost .de asemenea iliteresanta. Fieca:re cor s'a prezentat, in portul vechiu al satulul sau ceeace este de apreciat acum, cand portufl curat romanese a inceput sa dispara mai ales in jurul Fagarasului. Corurile din Iasi, Sawastreni i Dra,gus au pästrat mai fidel portul vechiu si care era cel mar generalizat in Tara OltuIui fiind purtat de aproape totali-
tatea satelor dintre Sir= pan:a la Arpasul de Jos. Mai batator la ochi e
fondful rosu al '§fLITelor, temperat eu
värgi si! Jlor" geo-
0:641,4
'
metrice de alte colori, ra femet Mica invelitoarea fdin jurul capului, im broboditul cu polnesenec'' care le da o infAtiSare frumoasa i dernnk In satele de pe Olt in sus, portul e putin alterat, dar inca destul de bine schimbat e in Vene-
77-3777.7.*:
*'
tia de Jos si in
ercais. Alterarea priveste mai ales
portul fetelor si al femeilor, pe canet barbatii au ra.mas cu mai multa sta.-
ruInä pe langä portul stravechiu: neagra
real" (suman) de panura de
Yana (cand e mai frig), cioareci alba camasä de panza de bumbac. 0 aparitie interesanta au fost corurile din Feldioara i Soria. Aceste sate, fiind asezate pe dreapla tin de Ardeal". nu de vestita Tara a Oltului" La Feklioara broboada la femei e Mai cochet asezata, decat in Tara de peste rau värgile din surte aunt literate mai fin. Portufl femeiesc din olla e mai exotic, cal veaca"
alba, cu care se prinde pe cap broboada. La surte, vargile aunt facute cu colori mai strigätoare i mai putin armonizate cleat la cele din Feklioara. Astra" Fagaras a facut intaile preastfel de sarbatori inca gätri in änii :trecuti. Inceputul 1-a facut tinând cursuri pentru pregitirea conaucäterilor de coruri, in vara annilui 1935 st 1936 cu ajutorul d-lui prof. I. gandu, De buna seama ca .,Astra. Fagaras va urma pe calea inceputa,
atat de frumoasa, si de folositoare straduintelor rboastre romänesti, de afirmare a patrimoniuflui national.
t"
a
Sus, dela sta./1ga la drealata: Coral dim -ereata; Cursul cle conduccitori de coruri;* corul din
Drdgus. mtjloc, dela stanga la dreapta, 03m/tie clin; ?ona, Venetia de Jos si Sdvdstreni; Jos, dela. stânga -la dreapta, corurile din:
www.digibuc.ro
ragi,
Feldioara
i
Cenidna de
Jos-
ILLTSTRATIUNEA ROMANA"
12
Aniversarea de 5 ani a regimului din Germania
Cu ocazia , iinplinirii a cinci
ani dela instalarea la Carina statului gerinan,- a partidulrui nationalist, trupele clefileazd la
Berlin, in tata balconului in care au luat loc conduciitorii Reichswelir-ului. ,Uiterior ace-
stei parade s'au proclus importante clemisii in conducerea ar-
matei germane. Affam c Doanina A. PHILIPS de JONGH din Eindhoven a fast decoratä ou ordinal Coroana Belgiei in gradul de ofiter, Deasemenea Doannull Ing, J. C. LOKKER, directorul fabricilor N.
V. Philips din Eindhoven (Olanda) a foist numit oavaler al Legisunii de Onoare franceze.
POPAS SPORTIV
AVEREA PRINTULUI HINDUS
IN VEDEREA VIZITEI D-LUI HITLER LA ROMA
Acum, trei ant, a -murit intr'un spital din Triest un hindus, in aparentä färä nicio stare. Se numea Jemajiri Katari si era originar din Bombay. Autoritätile din Triest au instiintat pe acelea din
---Bentbay de decesul supusulut bor;-
ar4tänd cä defunctul n'avea nicto avere.
S'a constatat insa.mai târziu ca Kotari poseda o avere de 150.000 -lire sterline, pe care o läsase prin
testament unar instiutii filantropice.
Kotari a fast, pe vremuri, un ne-
gustor bagat, dar dupä moartea singurulut säu flu, a devenit mizantrap i s'a retras cMiva .ani in singUrätate. A hotärit, mat tärziu, sä cälätoreasca in jurul sotiei
lumii. A fäcut inconjurul lumii de . douä ori, i numai din când in când se inapoia la Koraki, de unde era originar, spre a se inchina.
Fäcea toate aceste calätorii ea un pelerin- sari:non,- Voiajand pe
co-
verra, sau in came IV, fiind luat de multe ori drept cersetor. Ni-
ment n'ar il bänuit eä, hindusul sdrentaros e un am bogat. In cursul ultimei sale- cAlãtorii in jucare a durat patru ani, rui
Kotari a sosit la Triest, complet istavit. A fast internat in spital, uncle a murit. Abia acum, s'a aflat cá presupusul milog era un filantrap.
La Roma,Ducele a trecut in revistd trupele italiene care îl vor primi pe geful statului german. Trupele au invatat in acest scop pasul de parada german www.digibuc.ro
fine
1
sç®I siFtlitm Un protesor dela universitatea din Cate cuvinte cuprinde fiecare limb& Engleza, de pilcla, numara 250.000 cuvinte, dintre care 50 mii nu mai sunt de fel utilizate; germana, 71,750 auMissouri si-a IA/at sarcina de a nuanara
/Ante; franceza 93.032 iar latina 51.686.
Douazeci la surba
din populatia globului pamäntesc este mioapa.
Ultima mutate in lumea mare din New-York sunt cartile de vizita din sticla incasabilk In unele regicuni ale Chinei, mortalitatea infantilft, atMge 200 la 1000.
Purcuaita a fast folosita intai in Italia. Cand s'a incercat introducerea ei in Anglia, indaznetal inovator, un
curtean al reginei Elisabeta, a fost
In jocul atat de crud 4 de vi-
clean al razboiullui, se stie ca cine e st&Panua marilor va fi i täpanua lumli intregi.
De aceea toate rnarile puteri ale lumii fac o intrecere nebula& pentru suprematia marilor ridicând inarmarile lor navale la cifre astronomice.
In fiecare zi vedem ea din diverse santiere ale luanii se lanseaza pe ape noui unitati de razboi, unele
asigurând prin forta lor mentinerea päcii. altele nefiind de.cât elemente agresive. Iar daca astazi, când ne aflam la inceputuil acestel curse de Inarrnari
navale, stint milioane de tone de vase de rkzboi cari patruleaza in toate colturile lumii, vä Inchipuiti ce va fi In 1940, care e socotit anul
de culme al Inarmärilor. Intr'adevar prograinele de Marmare a tuturor tarilor, prevád pentru 1940 inzestrarea completa cu armament, atat pentru armata de uscat Cat si pentru cea de pe ape. Daca luam in parte programele de inarrnare ale fiec&rei taxi, vedem ca. in 1940 omenirea va fi sufacata de excesivele sale Inarmari, .
cari, speräin,, nu vor putea fi utilizate Pan& atanci. In ceeace priveste inarmarile navale, vom da cateva cifre cari sunt concludente. Astfel Fran% posed& actuaimente 512.000 tone vase de r&zboi lax In 1940 va avea 635.000 tone vase de razboi.
Marea Britanie, care ramâne tot In fruntea puterilor maritime, posed& actualmente 1.295.000 tone, iar in 1940 va avea 1.720.000 tone.
Germania are actualmente 148 mii tone 4 va avea in 1940 peste 398.000 tone. Italia are astdzi 430.000 tone 4 va ajunge in 1940 la 550.000 tone. Statele-Unite, cari sunt a doua putere maritima din lume, are
1.165.000 tone si va ajunge in 1940 la 1.365.000 tone.
Iar Japonia care are actualmente 803.000 tone, va atinge 968.000 tone In 1940. Astfel in 1940. pe toate m&rile lumii vor patrula vase cu un tonaj total de peste 5.500.000 tone, intre cari, vor exista uriasi ai märilor, posedând ei singuri tonaje de peste 50.000 tone.
Miliardele ce vor costa construi-
rea i intretinerea acestor fort&retie piutitoare ar putea ajunge sd. implineascd, multe goluri create,
Acum 300 ani, elegantele franceze îi ungeau
de criza economic& mondial& !
fate eu o ere/no compusa din seam& de mere, apa de trandafir untura de caine.
0 dram5 originalà Tribunalul din Debretin va fi pus
in mare incurcâtura cand va trebui sa se pronunte in procesui intentat de un imblanzitor de purici
gazdei sale, pentru daune de oareee morale si material i-a ucis Intreaga colectie de purici, lasandu-I astfei anuritor de foame. In fata judecatorilor, stapânul
easei a sustinut ca. n'a avut nici-o
vinA in cele ce s'au intâmpflat si ca n'a facut aitceva decât sä. continue
curatenia din toata easa si In ca-
Dintre toti stra.ini din Legiu/nea strain& francezk cei mal mult1 sunt garmanii.
Corpul omenese cuprinde o cantitate de fosfor atât de mare incat s'ar putea face din ea 800.000 chibrituri.
Lana a1ar5, de frig i de cold. Arabii din Sahaxa poarta imbracaminte de land.
mera ocupat& de imblânzitorui de
purici. Servitoarea Insarcinata cu aceasta operatie, a pompat In camera un lichid insecticid, fara sa alb& grija de a deschide apoi ferestrele. De-aceea, când imblânziscos pretioasele torul de purici insecte din cutia in care le pastra Si se pregatea sa faca cu ele repetitia general& a reprezentatlei din acea seara, purecli au câzut morti. Tribunallui nu s'a pronuntat Inca asupra cererii de desp&gubiri Imblânzitorului de purici.
Turburari ale stomacului
care provoaci ulceratii Nu ati acordat de sigur, timp de luni si de ani de zile, nici o insemnatate acelor dureri de cap, sgomotelor In urechi, senzatiel de amar In gurk limbei incârcate, cari se simt dund, cloud. sau trei ore dela luarea mesei. Aceastã. apdsare i somnolentà, nu päreau la inceput ingrijor&toare. Cu timpul insa, au apärut deulcerele cari s'au cicatrizat, dar dup.& câte ingrijiri sigur cake suferinte. Puteti evita toate acestea, luand la prima indispoziimediat dupa. fietie de stomac, patina Magnesia Bicare masa., surata. Acest alcalin atât de bine cunoscut, neutralizeazä vat&m&torul exces de aciditate i calmând mucoasele iritate, va pune stomacul la adkpostul complicatiilor serioase. Magnesia Bisurata se aflä
de vânzare la toate farmaciile
drogueriile eu pretul de Lei 75 sau Lei 110 in format mare economic.
www.digibuc.ro
Luna intoaire spre pama.nt tot-
deauna aceias flea. Niment
nu
stile
Inca culm arata cealsita fata
Pan& ast57ii, presedintele Roosevelt
a plait aproape 2000 dolari poste/ ameritane, pentou scrisorile ce i-au fcct adresate netimbrate. Presedintele nu refuza nici-odata o scrisoare ea poate vent dela un Ma% timbre
Loan foarte same.
In ultinti 200 ani, China a lost
outerita de sase ori. De tot atabea ori, ea sil-a absonbit
James Watt n'a lost
maiit cu &kart El a incein-cdeile fakute pilnd
inventatorull
perfectionat atunci pe
akest taram,
Fluid in sewing XV, in Frants, Anglia aibul era culoarea doltulut.
Alroirftlft
Presa serisä, vorbità i filmatâ, ne-a descris in amânunt räzboiul viitorulut Cu totii stim astäzi efectele ucigâtoare ale gazeler, ale uriaselor avioane de bombardament, ale torpilelor aeriene. E bine
ea le stim, pentru0 1mai astf el
e usor de inteles cat de folositoare
este apararea pe care o educe acest tun. Alte tunuri anti-aeriene nu trag un singur proectil, ci un Mel de proectile; când o baterie de astfel de tunuri inträ in actiune, zona primejdioasd, din
jurul
Dedesubt: Pentru avioanele ce au imprudenta sâ coboare prea jos, avem pmcamitralierd .specialâ.
Tun anti-aerian, pe pivot nvobtl
Afar& de aceasta, aparatul, fará ajutoral om, tine seama de distanta sträbätutä de avionul Mamie din momentul când a tras asupra lui i pana in momentul când e Davit de proectil, corectând pozitia tunurior dupâ viteza vantului i märimea derivei. Bateril
de patru tunuri, farâ niciun orn, intrA, n actiune automat, 4 doboar& cu 85 la sutä sanse de succes
avioanele
inamice !
Acest
triumf al telinicei ne dä puterea sâ privim viitorul cu alti ochi. Impotriva unor asemenea arme Ide alparare, un Mamie nu-Si va risca decât in disperare avioanele grele i scumpe de bombardament. Avionul este o armA formidabilä,
Un aparat care repereazd, caleuleazei, ochefte i trage automat, in
avionla prim in rava liti ne putem da seama de primej die. Existä ins& un capitol mai putm cunoscut de marele public : capi-
lor va fi greu resimtitä de avioanele inamice. adevär, dar niei apârarea nu In sfârsit, o adevâratä minune a in este lipsitä astâzi de arme la fel minunilor tehnicel este ,generalui de distrugätoare. Când un avion automat", cum 1-au botezat sol- poate fi descoperit dela 30 km. datii americani. Acest aparat pri- derArtare si and sunt de-ajuns 5 meste direct datele date de apara- secunde spre a stabili pozitia, ditele indicatoare de altitudine si de rectia, inaltimea iuteala sa. tredetectoarele sonore, le judeeä" 4 bue sa ne indoimide ravagiile pe indreaptä imediat in directia cuvenitä, cu unghiul cuvenit, cele care le poate face un tun antipatru tunuri pe care le comandk aerian ?
A 100-A SEZIUNE A SOC. NATIUNILOR
tolul apdrárii, Intfun räzboi viitor. Pentrucá toate tärile, in timp
ce si-au perfectionat in ultimul timp materialul de râzboi ofensiv, inzecindu-1, si-au perfectionat in acelas timp materialul de apdrare. Spre gloria inteligentei omenesti, materialul modern de apärare este tot atât de perfect, dacä nu si mai perfect in unele privinte, ca i armele de atac. Probele fäcute in timp in diferite puncte ale giobului mat& cä un material de apârare, de mâna intâia, face foarte grea actiunea Acolo unde existä acest material de apârare, räzboiul poate fi sustinut faxä teamä; victoria va fi pânâ la urmA de partea aceluia care dispune de apärare mai puternick Sä luam usi exemplu : tunurile de al:di-are anti-aeriank Ele sunt astäzi de o perfectiune care le fac insutit i inmiit de primejdioase fat& de tunurile anti-aeriene din timpul razbolului mondial. Tunurile anti-aeriene de astäzi nu mai trebuesc manevrate i potrivite cu anana 4 Cu ochiul. Toate aceste operatii se fac mecanic i f acandu-se mecanic, se fac far& gresalA. Uncle dintre aceste tunuri ga-
ranteaza atingerea tintei, cu o loviturà din 15, la 5000 metri inältime. Când ne gândim cä aceste tunuxi trag 15 lovituri In 25 secunde,
La Geneva, la deschiderea celei a 100-a sesiuni a Sac. Natiunilor. In centru, d. Yvon Demos, aveind la stânga sa pe d. colonel Beck pe d. I.strate Micescu, ministrul de externe al României, iar in dreapta pe d-nii Avenol, Eden i Litvinoff.
www.digibuc.ro
15
ILUSTRAT1UNEA ROMANA"
DERN Cu v10
CONCERT M
STRADIVARIUS
Antonio Stradivarius. fabricantul de viori din Cremona, nu si-a inchipuit nici-odat& c& va deveni celebru. idealul sau era s& fac& viori tot atât de bune ca si ale maestrului säu Amati, dovada, cä
cern arat& destul de bine precautiunide ce au fost luate pentru ap&rarea peretioaselor instrumente. Ele au cal&torit cu ace1easi masini cu care bäncile americane
îi
transport& lingourile de aur si au
foist ap&rate pe tot parcursul, pana
isi recomanda viorile drept violine amatizzati". 'Dar Stradivarius 1-a intrecut
la sala de concert, cu mitralierele incarcate.
Dael Stradivarius ar fi revenit
istoria muzicii 11 socoteste pe drept cuvânt drept cel
pe Amati
o clip& pe p&mânt, s'ar fi speriat, desigur, de felul cum il comemoreaz& americanii.
mai mare constructor de instru-
mente muzica1e de pan& acum. Bi-oentenarul rnortii sale; come-
morat anu1 acesta in Italia si in toate tarile muzicale, a fost un Drilej de a reaminti perfectiunea din unto& a instrumentelor esite mainile mesterului din Cremona. A foist deasemeni un prilej de a verifica muzicalitatea i resonanta ideal& a viorilor Stradivarius in mainilie executantilor moderni. La Cremona, in August trecut, patru
La acest concert bizar, toad colecpa de viori Stradivarius, a rechemat pentru o clipd spiritui maestralui creator...
dintre cei mai mari violonisti ai Italiei, au dat un concert festiv, cantand muzic& din vremea lui Stradtvarius, cu viori construite de Stradivarius. New-York-ul n'a vrut sa fie mai prejos. In timp ce4 in toat& Italia nu exist& decât
viori Stradivarius, la New-York exist& 18. Explicatta acestei disproporgi e simpl& : in fata dolarului nu rezist& nimic. Optsprezece violonisti au dat de la ourand un concert StradivariusfieCarnegie Hall. Instrumentul c&ruia era un Stradivarius veritaintal-
Pentru intâia oar& se neau intr'un concert dou&sprezece viori, trel viole si trei vidloncele oarä, Stradivarius. Pentru intatavalorau instrumentele orchestrei intaia peste 200.000.000 1ei. Pentru oarä, o orchestr& era pazità., discret dar bine, de o dubla gard& de detectivi in frac. E Upor de Inteles cä urn asemenea concert era menit sA atraga puinstrublic. Din cele optsprezeceartistilor mente, sapte apartineau apartineau d-lui unsprezece New-York, cel mai Hermann, din mare colectionar de Stradivari din lume.
Fotografiile pe care le reprodu-
Ou sutele i cu mine se pot numfura scrisocrile pe care fie primeste ziknic o stea cinematografica de marimea
Jeanettei Macdonald. Vedeta nu le deschide totdeauna si nu le citeste pe toate. Intimplarea a facut-o sät-si arunce ochii deunAzi asupra scrisorii unei miti dactilografe care-sit exprima sus si tare admiratia pentru viata pe care o duce o stea de cinematograf 0 pilangea cut multä amaaticiune soarta care nu i-a rezervat satisfacgi mari Scrisoaiea era atät de miscatoare sincerä Meat Jeanette Macdonald in persoanä s'a hettärit sä raspunda, micei ei admiratoare intr'o scrisoare de la immiä la inirnä. Vedetele pun rareagentd kor de ori anana pe condei presä avand grijA sat scrie i sti, inventeze In locul lor. Iatä deice scrisoarea marei actrite ,este un document omenesc de mane intaia. fi mare actritd cinematografica luiincepe Jeanette Macdonald seaamia a fi cea mai umild i mai ascultatoare muncitoare Seulatä in son trebue sä fie agora', i bine dispubsa pima, seara tarziu, iChiar cancl
esti obositä moartA, nu trebue sta-ti pierzi buna dispozige. Cekebritatea e amara i periculoasà. Publictuk vrea sa stie mereu eu ce te doupi, Own arati, ce porti pe cine inbesti i pe cine urApti. Piublicul vrea 8A, te stie mereu sanitoasa, bine dispusa, frumoasa. Oa sä-1 satisfacem trebue sa ne supraveghiettn cu asprime i sa nu dam nici-odata semne de oboseatlä sau de batranette. ,,Nu avem cleat o singura searä ilberä pe saptAtmanä: Samhata, pentruca Duaninkca nu se luereaza. Dar
trebue sA fian tab:lemma gata de lucru la ora 9 dimineata ACeasta inseatanna, CA trebue sa, fian In cabina nowstra la ora 8, pentruloa madinajul i imbrAcarea dureazEb cel putin o ork A:mast:a inseam-la de-asemeni cà toate actritele se semi& la 6 si jumätate ohiar mai devreme. Eke nu mAnAnca cleat Ua sculare si la 8 seara. Dupa
mask abia isi mai pot anima ochii
pe rodul de a dona zi i adorm rapuse de oboseala . Avem i zike libere da. Dar in aceste zile suntem ohligate sA ne exersdan vocea, sä luAm lectii de canto, o ora, sau dourt, sa descifrdin mekodii noi, sä facem gimnastica, sa facem sport. Si, in sfarsit, sä faeem probe la croitorie. Probe care dureaza ore intregi, in picioare supunAndu-te tuturor capriciilor eroiforesei. Nu-rni inaddiati vocea roilurile rochiike. Numai eu *tin eu catat olack, sealä, cu ce indelungat chin le-am obtinut. Piecare rochie noua, trebue purtata intfti in fata fotegrafului operatie hmg i plicticoasa, care dutreazA ore intregi. SA nu mai vorblin de nrunca din
studio ! In biroul d-tale, in fata masinii de scris esti in rai. D-ta nu sin
: Violonitwl Daniel Karpilowski, tintind In. ?nand o vioard Stradivarius, regdsita printr'o minunatd intdmplare, Jop: Dupd concert viorile sunt incdrcate sub cea mai serverd pazei, de frica
Sus
unui atac banditesc
ce inseanmä 8A primesti drept in ochi razele usturäteare ale proectoarelor de mii de wag; nu stii ce inseanma sä iei deka capät fiecare soma sA intreanturi in drepti fiecare gresalä, fiecare wound& SefufE d-tale poate fi aspru, Dar nicf regisorul nu e Mal pirtin aspru. Orede-ma: e mult mai usor sEt sorii din nou o scrisoare, de-
eät sä fklmezi din mu o wend gresitä. De-aceea: Au mä invidia4i !"
www.digibuc.ro
LUSTRATTUNEA ROMANA"
Pagina curiozintilor
Sportul nu e numai o placere, ci o igiend permanenta a trupului. De aceia, chiar cei mai ocupati diplo-
mati sunt vamp in acest sewn la sporturile cle iarnd. In fotografie, cl. Benes, fdceincl ski.
In parcul din Hialeah pot fi admirati vreo 200 flamantz, cari s'au adaptat rigorilor unei gradini zoologice. Rita, o defilare gravel a pitorestilor pcisdri. Stâniga
La New-
York, d-ra Helga Gundersen, studentd norvegiand, termineind asternutul Patului. Ea are aerul unei simple subrete de hotel... In realitate, desi fiica unui multimilionar, d-ra Helga urmeazd cursurile de hotelieri", care o cunoascd toatd ameinuntole
practice ale unei asemenea
ocupatii, conclusd sistematic
Dreapta, jos: Prietenia clintre Itasi Germania, in urma credrii axei Berlin-Roma, devine din ce in ce mai streinsä, fiind subliniatd cu tel de fel de atentii reciproce ale celor cloud guverne.
Alcituri
ve-
dem sacii cu cafea etiopiand, cari vor fi transportati in Germania, pentru opera de asistenta hibernald. E un clar pe care Duce le il face Fuehrerului
www.digibuc.ro
17
LUSTRATIUNEA ROMANA
Medallion: Rhababa, an instrument original cu coarde, folosit de muzicantii sirieni
Aclesea, in Australia,
tur-
mele de oi sunt atelt de a-
glomerate, bleat pentru face clatoria, cdinele pdzitor e snit sd unible peste spindrile oilor...
1VItda1ion: Un locuitor din regiunea Assuan (Egipt) , care impreund cu cdrulla lui a strabatut o cale
lunad, pentru a putea sosi la timp la Cairo, spre a asista la alsdtaria regelui
Faruk.
Omagial
acesta
simplu al celor umili e poate cel mai frumos dar aclus celor ce dispun de soarta popoarelor.
La Hollywood, clrdgeilasa Leona Roberts s'a im-
barcat pe un yacht de studio... lata clesigur un cdpitan de vapor, pe care si l-ar clori orice rnarinar din lime_
Un
crucieitor
care supraveghtazd coastele chineze s'a acoperit de povara ghetii, urma frigului exceptional ce bfintuie coasta.
7aponez,
www.digibuc.ro
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
vituri de tun. Olanda nu va avea un rege, desi 11 asteaptä de o suta de ant, dela moartea lui Wilhelm III (al anti nume 1-ar fi purtat printul mostenitor, daca s'ar fi näscut). Mica principesa Beatrice, data in ingrijirea doctorului De Groot si a celor dou'a doici astäzi celebre in luma intreag5,' Trijntje Boonstra i Romkje Yormeer, va creste repede viguroasa ea toti copill olandezi. Peste cativa ani, când
In zhia de Anul nou, principesa sus: Iukiana parasea ingandurata spi- Dreapta aducdnd talul din Amsterdam din care nu Copii lesise dela accidentul printului daruri pentru Bernhard si se inchidea in micul principesa Jupalat alb dela Soestdijk, In &step- liana; stauga: tarea unui rnostenitor. Din clipa Hotelul uncle aceia, intreaga O1and5, a stiut la au lost addce trebue sä se astepte i o odevarat& frenezie a cuprins tot po- postiti
regina Wilhelmina o va invata sa se plimbe pe bicicleta, reporteril care vor fixa evenimentul vor avea satisfactia de a prinde pe aceias plaza intalnirea a dou5, secole.
strdini.
porul.
Piecare sat, fiecare oras, fiecare cask si-a pregatit stindarde ghirlande de verdeatd. Vase l de razboi se pregateau de dimineata pana seara i incereau pavoazele.
Cele douci nurse", in astepta-
si garnizoanele faceau instructie fär5, Radiofonia
rea coptilului regal.
Gärzi le
pregatea o editie speciald." a evenimentului si angaja un crainic poliglot care gä anunte in cinci-
OMUL DE ACUM 10.000 ANI
sprezece lirnbi
diferite nasterea mostenitorului. Primarii ii eapii autoritätilor ii punea ochelarii, uii umpleau pipa i ineepeau sa-si
pregateasc5, cliscursurile, rile, mesagiile.
felicità-
Exact peste o lunä dela retragerea ei in castelul dela Soestdijk, principesa Iuliana nkstea o mostenitoare se intâmpla cu alt cuvinte ceeace asteptau toti olandezli dar nu indrazneau sa si-o marturiseasca. Principesa Beatrice va fi a patra regina. a Olandei Acum doll& saptamâni,- când nasterea parea iminentk garni-
zoanele olandeze au primit dispozitii sä traga. 51 lovituri de tun in cazul nasterii unei mostenitoare
Tun/urge stau gata sa anunte fericitul eveniment
Leagdnul urmasei actualei mostenitoare a tronului. 101 lovituri pentru un mastenitOr.
Dar nasterea intârzia. i atunci,, prevazator, marele sarnbelan aa cm-VI regale s'a intrebat: dar clack% vin doi gemeni?" SpecialiW au fost consultati imediat si dupa indelungate consfatuiri s'au hotärit atâtea .lovituri de tun pentru dona fete, atatea pentru un balat fata L. 202 lovituri penrtru
doi -1)5)&4.
N'au fost nevoe cleat de 51 10-
MWenirea inexistentä Presa Europei oentrale s'a ecupat de mai multe ori, in ultimele deoenii, de o fantastica mostenire ce ar fi fost lasatä de un anume Hofmann, mort in America acum un secol.
Pentruca in Austria in Germania in Cehoslovacia si mai ales in Boomia si in Moravia träksc mil de persoane ou numele Hoffmann, *A-
rea mostenirii a aprins sperante In sufletele tuturor. Bine inteles eb, s'au gAstit indivizi
fara scrupule care n'au asteptat decal aceastä ocazie spre a expaoata vanitatea color creduh. In 1910, doi avocati din Praga au raspândit din nou stirea prin ziare s'au gasit numerosi Hoffmann care sa verse 20 coroane pentru cheltuelile necesare cercetarilor a-
supra mosteniria. In câteva apta-
mâni, avocatii au ineasat 60.000 co-
roane aur. Excrocheria a fast deseoperita i ministerul de interne a invitat guveamatorua Boemiei
eereeteze cat adevar este In aceasta poveste a mostenirii: s'a descoperit atunct ca un- anuane Iosef Hoff-
mann a murit in 1827 in Jamaica, nerd:sand insä decat suma care trebuia pentru inmormäntare. Dar incercarile de excrocherie au
continuat. Un asa zis avocat din Inchile occidentale a seis autoritatlor austriace oferindu-si servielide afirmând cà paate destainui lama uncle se ascunde eomoara lui Hoffmann, clad, i se trimit 500 lire staraine. Bine Intel:es ea autoritätile n'au dat curs scrisorii. Mai
târziu, aparu un eonsortiu de agenti" care obtinu din partea mai
multor familii Hoffmann mama de 1000 lire sterline, pentru ealatoria unui onn de incredere an Jamaica. Omni, de incredere nni s'a mai Inpoiat niciodata. De curând, familille Hoffmann Scheletul acesta, perfect conservat, gasit in Grand Brassac (Dordodin Austria au inceput sa primes.sea din nou ofertein legit/lira ou nia) in Franta, e al unui om din epoca aziliand", adicd de acum moftendrea inexistenti. 10.000 Ma, deei IOW el* cei mat veeM streinzofi ai omului de astazt.
www.digibuc.ro
19
ILUSTRATIUNEA ROMANA" CRONICA MEDICALA
Despre educatia fizici Toata lumea este astazi de acord
asupra folbaselor eclucatiel fizice. Din nenorocire Maa alegerea este mal putin desävarsitä cand este vorba
despre metoda oe trebueste sä intrebauntam. Este clrept ea, in ultimua timp cereetarile specialistilor an aclus modificari edit de importante anetodelar destul de rigide de altadata in at am putea vorbi oarecum despre o unilicare. Aceasta mai mult din puakt de vedere practic. Tearetic deoseterile continua a persista. Cea mal veene metoda de edueatie fizioa este cea InSã ,,etteclea", fondata de Lmg (1776,182s), la XIX.
inceputul
veaoulan
Aceasta se adreseaza oontractiunller muschiulare mentinute am Limp
mai inctelungat sit multor contract/um& statice. Conform principiaor sale, orl-ce miscare cuprinde trei parti distincte: 1) pozitia initiala, 20 exeeutarea misearii, 3) atituclinea
Cat despre micäri,
olacireicarea
se
face: 1) ,dupa efectele lior asupra dezvoltarli organelor, 2) dupa efectele boa* corective. infarsit partizanii metodei suedeze den o mare important& gradarti exercitiilor, 1nI1nUIr1Î lor, precum si duratei, fortei i repenclunil
Pentru ei pozitia initiala este de insemnatate capitala i ei dau eea mai mare atentie eocrectiunii sale; hi toate poziiile, facând o miscare en miseärilor.
o parte oare-care a corpulut, ei se sfor-
tease sa pastreze pe Cat on putmo
initial& pentru celehalte parti. Aceasta metoda perfect& in teorie (a dat rezultate cu adevarat uimitoare in tdrile nordice) este grew de aplicat in regiunale noastre. Misazile sale sacadate, imobilitatea pe care o impune atitudinilor finale, discipline sa rigIKIä displace popoarelor lame. Pentru cest motiv ea nu a reusit s& se incetateneasea nici In Pranta, niel in Italia, nici la. not. Dar se mai poate imputa acestei metode e pretinde tineretului prini contractiunile sale indelungatet start-eat obositoare i ca micsoreaza wee celibate pretioasä care este supleta. Dea ltfel din Variapu ]. din urm se observa chiar in Suedia o indepertare de regulile ortodoxe ale anetodei lui Ling. Cu molt mai aproplatä temperamentului nostru national este metoda creata de l000tenental de marina franoeza Hebert Pornind dela observatiunea c& salbatecii, care, desi nu practica edueatia fizick smut totusi atleti remareabili ,a creel o metoda zisä naturala" intrebuintând drept baza sapte seriide miscari folositoare: anersul, alergatul, cataratM, saribul rklicarea i zver1irea greutatilor O. apârarea. La acestea adaogA pentru fiecare serie, exercitii accesoril sau preparetoare la miscarile folositoare care o earacterizeaza. Important este faptul ca elevii lucreaza in pielea goala si se antreneazd, in aceastä tinuta, la rezistenta, la frig si la intemperii. In fine gratie tmei fise-tip t unor criterii Indelung studiate, poate aprecia in cifre valoarea fine& a elevilor. Scopul acestei metode nu este numai de a dezvolta trupul omulni, el
misearea
cele mai frumoase insusiri morale: curajul. In afarti de aoeste dou& metode mai exist& i altele dar inseinnatatea 1or este redusa. Asa de exemplu: Culture fiziei" Incearea forta, tenacitatea, notitmea datoriel,
dezvoltarea
sistemulad
muschiular
prin exercitii analitice executate cu grentati sau extensoare. Se intelege usor ca soopul unei astfel de metode este mai mult estetio Din punet de vodere igienie valoores sa este extrem de contestabilk Cat despre sporturi, ele nu fee parte din educatia fizieä. Ori-ce sport trelloueste sä fie precedat de o educatie fizic& apropiata g practicatä cu ingrijdre. La ce metodä s ne oprim deci? Par& indoiala ca la metoda franeeza" a lui Hebert Când lrucrul nu este ou
kotarrile masarei Coneursul 120
in plin carnaval
SERIA I-a de: TR. PO.
EWAXISAXWASIX SAXOXAMOS-0 yu111-AXOX
A\EX-AIZA
OSIXIZ
NAVY
putinta i trebueste sA alegem metoda suedeza,, credem ca este totusi bine sa-1 asociean multe gesturi sportive ca: alergatul, saritul etc. Dr. E. Dorria
Nouile noastre premii
SRX
Concursul prezent fiind o serie de probleme exceptionale j intr'o notA mai putin dificila, pentru a stimula pe cititorit sA participe inteun numAr eat mai mare, distribuim prin tragere la sorti urniatoarele noui premii : 1800 lei in numerar. "Premiul I. 1000 lei in numerar. Premiul Un abonament la Premiul ziarul Universal" pe 12 luni, Un abonament la Premiul Radio-Universul", Veselia" s a u
Ziarul stiintelor" pe timp de un an,
dup.& alegere
Clirti din Premiul biblioteca ziarului Universal", in valoare de 450 lei fiecare, Vor participa la aceste exceptionale premii to$i cititorii ce vor trimite so-
luille exacte la acest concurs, pirfa la o siptimâni, dela aparitia ultimei probleme, intovirAsite de adresi 0 de cupoanele fiecirei serii.
E BIC G1-1 I
LAVIN o Masao radical original& a naladel, a electrizat retinele dandy-nlui adaniratie far& margini. Temeritatea mästii sale, o pune in contul liexoesului de extravaganta ingaduit de legile tolerante ale acestel si a tineretet. serbariAdmiratorul specifice exuberantei in extazul sau a lansat la un moment dat un citat al plastic atitudinea i zelut scalitoarei Georges Sand, care documenteaza mkstii pentru originalitate. Cum desfesurarea serbaril se eon:mina eu ajutorul mastii, a inut si el sa prezinte aoest eitat tot sub soutul unei a unei chei". Astfel el spune ca, luAnd DOUA CATE DOUA aceste litere ce formeazi enuntarea atät de neobisnuita a citatului i raportAnd waste douà sale ingrosate depe margine litere la careul din dreapta jos (la literele cA intersectia una pe marginea din stânga, alta pe cea de deasupral astfel tel acestor douA litere sA dea litera ade vArata a citatulai, i repatAnd laadou tot restul textului, se va obtine maxima debutat& de al in plina miratie.
PENTRU AMATORII DE BERE
SARE IMPOTRIVA SETEI Se crede, in genere, ca dupa, ce mananci mancaruri sarate, ti-e sete. Intr'adevar, sarea Consumatä eu hrana trebue sa se topeasca st are deci nevoie de lichid.
Ace las lucru se intampla cand
mancarn zahar. Pe ,fle alt.& parte, sarea topita este un excelent mkiloc de a potoli setea,, in special
cand e cald g cahd corpui transpira. Transpirand, corpul pierde sare. Ea trebue inlocuita intr'o forma oarecare. Adaogandu-se apei de baut sare, in timpul verei, vom avea o bautura mult mai ra.coritoare, care va potoli setea Inuit mai bine decat apa curati. De aceea fochistii si mujeril beau totdeauna apa sarata sau o fiertura foarte putin consistenta de ovaz, care contine deasemeni saruri minerale.
Pentru a comemora a 300 aniversare dela fondarea coloniei suedeze din Wilmin.gton, s'a felcut o expozige de cold suedezd, tin care sunt expuse i aceste doua cani, cu cart se bea bere in secoluz al 13-lea.
www.digibuc.ro
0
0o
ILUSTRATIUNEA
, PANA, LA SKI...
www.digibuc.ro
(Pao General Service);