Ilustratiunea romana 17 noiembrie 1937 [PDF]

Zitiervorschau

LUS 'WAR No. 47 (An. IX) Pretul 10 lei

REDACTIA SI ADMINISTRATIA UNIVERSUL"

Bucureeti-Románla, str. Brezoianu nr. 23-25. Telefon 3130158 Taxa poetaI5, platitä in numerar conform anrobarel Dir. G-le P. T. T. nr. 1202289132

Miercuri, 17 Noembrie 1937

Suveranul, semnind autografe, la masa anuala a cavalerilor ordinului Mihai Viteazul". www.digibuc.ro

...ILUSTRATIUNEA ROMANA"

2

nerei generatii !... Un copil atät de cuvincios !

Se comunicä: "Ian

Tg.-Jiu,

cä,

ploile au cauzat marl inundata fl judetul Gorj. Gorj ?... Fieful d-lui Tätäräscu! Tocmai in talun de crizä, ar putea semn. BA, fie ploaie de belsug, Sea_ intrare la op& ?...

Dupä bunul menaj a axei Berlin-Roma, allanta s'a märit,- extinzându-se la Japonia, i for7 un cum a fost numit mand, triunghlu politic mondial. E clasic. Doar ()rice menaj burghez tinde... spre triunghiti !

La Athenée Peace s'a dat o re-

cep-tie, cu ocazia implinirii a 20 de ani dela revolutia sovietikä.

Revolutia proletarr a fost

comemoratä tau icre negre, fazani sampanie...

E drept Ins& ca. sampania era Veuve Cliquot". Probabil o delicatä atentie pentru vdduvele executatilor din paradise bolseVic... Câncl un bolnav talage ä moarä, se fac conisultatii" ; când u gu-

vern e intr'o situatie similarä, se fac... Consultdri !

Pe temeitul unei cereri a maesrului Enescu de a se ingädui unor prieteni sä, asiste la repetititi, s'a iscat un mic conflict intre Ateneu marele noru muzician. Dup.& oarecari dis.cuii, cordlictul s'a lichidatt, spre satisfactia maestrului. Era deetfel si de a4teptat. Ceeac e surprinzátor e cä, intre o institutie i1 o personalitate at:At de muziealà, a putut dAnui, mäcar o

dezarmonie !... *

Insfärsit, s'a judecat í procesul lui Bile Constantinescu, paricidul care a avut callmul cAsäpease& pärintii in chip atät de odios. In curse procesif. ui, pentru a-si crea atmosferä mai shnpatic5., asasinul a decIarat textual, vorbind

despre tatil säu ucis: Eu nu blur, mi-am permis vtreodatä, cum fac alti copii, sau sä-1 ame-

nint". Te pomenesti cA, Sige mai are si

pretentia si fie dat de exemplu ti-

Särbätoarea cavalerilor ordinului Mihai Viteazul, la biserica Mihai-Vodd ; sus : Sosirea Suveranului ; jos : Grup de cavaleri ai ordinwlui

La Roma, generalul VaJe, subsecretar de stat ai aerului, ardtcind un proect de aeroplan d-lui ministru Irimescu. La stártga d-lui Irimescu, d. ministru I. Lugoqianu,

www.digibuc.ro

Urbanistica e una din disciplinele cari evoluiaza in mod rapid, dupa cerintele gustului opiniei puNice, ca i dupá situatia econorxr_ca i sociala a orasu.ui. Arlutec-

tura cladirlor unui oras e o artä,

care se conformeaza curentelor de pinii si se poate schimba dela o zi la adta, cu usur..nta cu care casele de mode schimba moda para.rid:lair de damä.

De aceea, poate, orasul e ceva viu, schimbätor, o oglindä fidela a start sufletesti am putea spune a locuitorilor sat Ref lee-tide acestea asupra arhitecturei i u.rbanisticei nu ne apartin, ci au Lost formuate, nu de multd vreme, in renumita revista L art vivant" de marele arhitect Le Corbusier.

Probabil ca. Le Corbusier nu cunoaste orasul lui Bucur Ciobanul,

dar reflectidle sale atât de interesaute se potrivesc admirabil orasului nostru, care si-a schimbat de multe ori aspectul i evolutaza intr'un chip extraordinar. Intr'aidevar, trebue sa retunoastem ca. din pricina lipsei noastre de traciitie nu exist& in Bucuresti nicio cladire mai veche de 150 de ani nu avem pan& astazi un stil arhitectonic propriu Capi-

deal sau din Moldova, acest stil re-

preztä cea mai frumoasa con-

ceptie arhitectonick ce puteau sä e doreasca. urbanistii Capitalei. E stilul autoh-Lon, a cdrui fru,

musete se af.a. in gratia realizante de mesterii primitivi. Pe strada Pitar-Mos, se afla casa in stil românesc a unuia din membrii actuadului guvern. Aläturi, un

bloc modern cu zece etaje, îi ri-

clica massa lui greoaie i informa, pan& in'naltul cerului. Impresia

produsa de apropierea celor doua cádiri e covarsitoare. Deoparte blocul, un produs hibrid, greoiu inestetic al artel produsä de dezechilibrul räzboiudui. De partea ceasilueta gratioasä, involtd,

plina de farmec, cu stalpi täiati

par'ca, in lumina*, care realizeaza cea mai izbutitä creatie a geniului national. Aceste cladiri noi, in stilul cel mai curat românesc, care nu imita

talei României Mari. E un amestec ciudat din toate stilurile cunoscute,

aruncate fara discernamânt, dupa fantezia proprietarilor respectivi, cari nu au fast, $ i nu credem sa fie nici astazi suficient cenzurati de organele de control. Tot din pricina acestei lipse de

traditie a Capitalei, care a fost

reeadita de cateva ori, in decursul furtunoasei saile exister4e, din pripalatele ca altadata nästirile bizantine, ci isi trag inspiratia din stilul easelor boerider Diferite clädiri taranilor români, se inmultesc pe bucurestene in zi ce trece. Exemplu a fost dat de cativa cari se vede luminati oameni politici, cari si-au stfádania fixärii CiAdit casele in acest stil si nu au cantat sä readizeze una din acele unui stil... locuinte standard, care se repeta pana la exasperare, pe sträzile cele mai centrale ale orasului nostru. Nu e niciodata prea târziu pentru a face mai bine". spune un vechiu proverb francez. Iatä de ce ne buouram nespus de mult când vedem ea dupa avalansa de Oadiri ,cubiste", arhitectd nostri coboard, la izvoarele cele mai pure ale artei populare românesti, pentru a ne da o conceptie arhitectonica proprie, nationalk nu imprumutata de peste granita. sus Si los:

.

Numai asa vom putea crea o traclitie arhitectonick Capitalei, si numai asa vom putea scapa, cel putin

de azi inainte, de viziunea apocaliptica a mill:or de case cubice, dreptunghiulare sau cilindrice, cari se vor ti potrivind admirabil la New-York, la Bruxelles, in ora§ele

algeriene sau in cele de pe coasta dar numai in romaneasca cetate a lui Bucur, nu! Rex

cina nenumaratelor molime, invacutremure, inundatdi focuri

zii,

prin care a trecut, am adoptat dupa, razboi asa-numitul stil modern", care a umplut strazile Bucurestiului de cladiri in forma de vapoare, de cuburi i para:eliplpede, cu fatade vopsite in culori violete acoperisurile terase.

transformate in

Epoca international& si cosmo-

polita a caselor moderniste" se pare c& a dispärut. Dupa cum spuneam, la inceputul acestui articol, arhitectura unui oras, reprezinta adesea curente de opinie puAsa s'a intamplat si la noi. Odata cu puternica miscare de redesteptare a romanismului, inceputa in urma cu cativa ani, a apirut i un nou stil arhitectonic : cel rominesc. Imitat dup& vechile cule" eltenesti, dupa casede de lark' din Ar-

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

4

'v&ndtaarea CIL arcul nu e ncä päräsitä. Omwl modern o face scl renascd :

In scoala modernd din New-York, a-

cesti copii au Jost

cae si pentru a

face asupra lor studii stiintifice. In acest scop, ei sunt se

petreaccl

La

fiecare dupd fantezia lui. Trebue de altfel natat, cci nu sunt totdeauna atat de calmi, ea

Washing-

ton, d. Stamps un abil vânet-

tor cu

in aceastä clipd...

arcwl,

doboard un cerb de 135 li-

vre, cu o sinsclgeatcl, dela 50 metri;

gurd

oblic: La Syd-

ney, un albatros capturat, meisurdncl

cu

aripile intinse 2,50 metri

Stanga: Dela ineeputul räzboiului chino-japonez, jezultele universitätii Aurora" clin Shanghai, au transformat institutia in spitai de raniti; dreapta: 0 gaitä-hoatd, surprinsei a-supra faptu1ui...

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Sus

si stânga:

Parte din. celebrii hoti. capturati

cu ocazia expozitie interncttiomale din Paris.

Cu ocazia expontiei internationale dela Paris, care a atras In Capitada Frantei zeei de mii de turisti, politia francezd a trebuit, natural. dubleze vgilenta, pentru a pune la ad5post averea

viata 'vizitatorilor veniti in orasul-lumink In aceastä grea misiune, francez5, a fost ajutatä foarte mult de pretioasele inrformatiuni trimilse de Oficiu2 international de pcititie din Viena". Acest interesant oficiu coordoneazk in uriase caziere, miscarea tuturor mariEor räutdebtori internationali.

5

Cu prilejul Expozitiei interna- opereze pungasii internationali, au tionale, peste 500 de pungasi de recoltat in câteva säptämâni o bobuzunare din toate tärile lumii gat5, capturä. s'au indreptat spre Paris, unde Exact In 13 zile, oamnhi inspecsperau g5.seaseä un vast piccardizbutiseri capcâmp de activitate in marea aglo- torului meratie provabart5; de sosirea atâ- tureze pe tati cei 200 de punga*i straini, card, dupá ce ui-au isp'äsit tOr: strain! in Capita la Frantei. majoritate fiind prinsi Intentiile lor au foist insä deju- .pedeapsa flagrant delict au fost cate. Pe când ei se pregäteau able. in de plecare, Oficiul international expulzati. Una din eele mai frumoase isde politie" din Viena trimitea polliei franceze fisele lor complete. prävi a fost .arestarea celebrei f aParte din cei 500 de oaspeti ne- milli de pungasi polonezi Polalesy. patiti au fast culesi chiar dela Mama, tatäl, fiica, doi fii i doi granitä i expediati, sub pazd nepoti In vfirsta de 14 si 12 ani, bunk In tara de origine. Vreo 200 .cari erau cu totii maestri In arta sterpelitului, izbutiserä sä fuse in insä, din cei mäi pericuiosi, au 127 butit totusi sg, treacä granita I sA numai jumätate zi de lucru 214 ajung5, la Paris, unde s'au pus portmoneuri, continând peste 60 imediat pe lucru. mii de franci ! Inspectorul Piccard, sefua brigäzii Banda Pollalsy ijucra"- fin staspeciale, Insärcinat cu paza 'pun- tiunile de autobuze i in hale. gasilor de buzunare, s'a pus hneGratie fotografillor din caziere, diat pe lucru. Posturi fixe de a- celebrii punga*i au fost capturati genti plasati in locurile cele mai chiar In ziva cand au iesit la propice, uncle stiiau c5, trebue

sa

lucru".

Cercurile stiintifice au stirbätorit

de curând pe marele fizician Bran ly, care a implinit 93 de ant, din care 70 au fost inchinati

Bran ly este adeväratul inventator al telegTafiei far& fir, Inventie perfectionatä de Marconi §i exploatatä de savantul italian. Bran ly reprezint5, tipul adev5,-

ratului savant care nu a Inte les altceva din viat5, decât consacra-

rea intregii activitäti laboratorului s5,u, de unde au iesit nenumärate inventiuni i perfectionäri stiintifiee.

Branly a pus bazele telegrafiel far& fir, corespondând cu fratele säu, dela etajul intâiu la mansarda imobilului, ce-1 ocupau.

Mont Saint Michel, minunea Occidentului

Fárá spiritul practic al lui Marconi, Branly nu si-a dat seama de marele folos material ce-1 putea trage din hiventia sa, pe care o socotea o sini1à inventie de laborator, Mr& folos material. De aceea a dat Intreaga sa aprobare lui Marconi, ca perfectioneze s5.-i exploateze inventia sa. Astäzi, la 93 de ani, Branly, care

a refuzat in viatä toate onorurile, lucreazä ea i acum 70 de ant In acelas laborator, In care abia acum

5 ani s'a introdus lumina electric5,, gratie donatiunei unui ad-

mirator. E viguros, optimist i muneeste

câte 12 ore pe zi in laborator.

De 15 ani se ocup5, de televiziuimportante perfectionäri, natural, exploatate

ne, efireia i-a adus

de alti savanti cu mai mult sinit

practic.

Branly famâne In epoca n025-

tr5. de meschine interese bänesti, o admirabilä figurä de autentic savant.

Prima harta exacta a lunii

Muntele acesta, care addposteste o veche manastire francezti, minune arhitecturald a Evului Mediu, e cand in.sulä, cand peninsula, dupa jocia fluxului si refluxului. Un film rulat in reprezentatie de gala, in Capita la, ne-a aratat frumusetile acestui loc, iar beneficiul realizat a fost don& asezaminteler mandstiresti din Bucovina

Cumatra lunti a fost din totdeauna idela fixft a poetllor ai astronomilor. Misterul acestui satelit fftra viata case se invâ.rteste de o vesnicie in jurul pämântuiui, a inspirat atatia poeti, incât o antologie a poetior lunii ar cuprinde un vaum de mai multe mil de pagini. Astronomii in schimb, de sute de ani se trdduesc sa patrunda ntsterul

acestui astru pare se area in teles-

coapele lor plin de cratere i aanturi, ca un obraz cu eruptii. Minä astdzi insä, o harta perfecta a lunii nu

www.digibuc.ro

exista i cercetfiterii se multumeau

Cu

cele câteva fotografii obtinute de diversele observatorii din lume. De ourând, savantul german Philipp Fauth care de-o viata intreagä se ompa. de Irma, a dat la iveala prima hart& completä a domeniior lunar& ocupä de hma a dat la iveala prima uriaae telescoape, construite special pentru observarea lunii. Savantul Fauth poseda un asemenea aparat, cu ultimele perfectiuni, donat de un bcgat admirator al silu.

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

invinipi

idponezii ajutate de 1500 avioane. Dar flota necunoscutd? Dar rezervale de oameni, astazi când serviciul militar este obligator pentru orice bärbat, dela 20 la 40 ani? Dar metodele de lupta, de care inteleg sa se serveaseä japonezii? Metodele aoestea

dau fiori numai când le citesti corespondentii de rdzboi americani de pe frontul chinez asigura cä le-au crezut multa vreme inventii, 'Yana in ziva când s'au

A fost o vreme când ochii natiunilor apusene erau indreptati asupra Chinei : Europa se temea de redestentarea ei 1 isi fäcea planuri cum sa rez5ste pericolului galben". Astäzi, sarmana China este aproane Ingenunchiata de locuitorii räzboinici ai unor insule exotice. de oamenii cei mai politicosi din lume. In timp ce China vrea pace, galbenii ceilalti, japonezii. viseazä s'o transforme intfo co'onie si apoi sá cucereasca lumea intreaga in vârful baionetei". Vina este In mare parte a noastra. a albilor. Sute de ani, Japonia a motait, cu usile inchise. Vai de navigatorii ce intrau in porturile japoneze, chiar daca erau împini de furtuni: vase`e erau arse si echipajul executat. Dar in 1853, un marinar american, comandorul Perry, ancorä la Uragu i bätu atât de tare la usa Japoniei adormite", Meat Japonia se trezi din toropealä si deschise usa. Perry nu putea sti ce grozave vor fi urmärile indráznelii sale. Cu armele i cu metodele de luptä ale albilor, Japonia infra/Ise China in 1895; infrânse Rusia in 1904-905; in 1923-24 infranse Liga Natiunilor in Mandciuria. de-atunci, cu o poftä nesaturata de

este format din oameni care stiu caz nu existä vreo cä in scäpare pentru ei, deoarece o

torpn umanä" nu dä gres nici-

odatä. Inchipuiti-vä o torpilä foarte exploziv5 dar prea grea i prea mare spre a putea fi aruncatä deaproape, dintfun tun. Zece saru doi-

sprezece membri ai ,,corpului oameni'or torpilä", o iau pe brate, asteaptä A, se dea semnalul si apoi, cu o singurä sfortare, pornese in fuga spre obiectivul ce li s'a, desemnat. Când uriasa torpila loveste baricada, ea exploadeaza cu o putere

formidabrla, aruncând in aer, intr'o ploae de sânge, pe cei care au

Sus: Soldati japonezi, pdtrunzdnd stradd a Shanghaiului.

Detasament din Tagami, dupd o vie-

regimental

toile, la Liukiahang. Medalion:

Pe o stradd din cartierul Ciapei...

cuceriri, îi ascute in fiecare an sabia, îi perfectioneazä masinile de räzboi

i îi arunca ochii asupra

unor noi bucati de pamânt. Flota ei cunoscutä cuprinde 110 distrugatoare, 60 submarine, 14 cruci4toare si 10 dreadnoughturi,

convins cu ochii lor cá sunt realiVAL Corpul voluntar al oamenilor

torpilä" nu trebue sä fie unic desigur cä inaltul comandament japonez pistreazá Inca taina asupra unor multe alte metode de lupt5, de acelas fel. Acest corp"

purtat-o, dar deschizând drumul pentru infanteria care urmeaz5.... Acelas dispret pentru viata orneneascá in submarinele de atac, cu un singur orn pe bord 4 care merg la moarte sigurà; In pilotajul avioanelor de vânatoare, care se lasä la cativa metri de-asupra liniilor dusmane. Este adevarat ca pe fiecare minut se nasc 4 japonezi ca cei 64.000.000 japonezi de as-

täzi vor fi de douä ori mai multi

rpeste o generatie. Este adevärat ca

in timp ce in Germania sunt 305 germani pe kilometrul patrat i in Anglia sunt 800 englezi pe Idlome-

trul patrat, in Japonia .sunt 993 japonezi pe kilometrul patratiar dintre ei, mai bine de jumatate, flämânzi, dar convinsi cä säräcia lor este cerutä de legi divine si cä viata lor nu pretueste nici-un fir de pär. Bushido", vechiul cod mo-

ral al samurailor, este aplicat astazi intregei natiuni. Japonezit sunt gata sä moarä, nu pentrucã le-o cere impäratul, ci pentrucä Japonia este divinä, iar restua lumii o mocirlä.

Japonia este superioarä tuturor celor:alte natiuni, pentrueä ea este tara zeilor".

Japonia trebue sä stdpâneascá neamurile din rasarit i sá ewereasca lumea intreaga". Iatä ce recita in cor, copiii de walk in fieca.re dimineata. chinezii sunt galbeni; si chinezii sunt rnu:ti; i chinezii sunt famanzi. Dar ei n'au vrut niciodata sa cucereasca lumea. Europa si rasa alba, dupa ingenunchierea Chinei, vor plat! scu.mp gresala de Ruodciunca copillor din could pentru victoria Japoniei

www.digibuc.ro

a fi apreciat prost cuibul pericolului galben.

11111k111 1211BOR

1LJJ

E

k

La conducerea avionului

restilor, de-asupra Romândei, deasupra pamântului...

E cam stramt in oarlinga asta, dar, ce faoem, ne consolam:

dedesubtul nostru Capitala, cu toate palace-urile i catedralele ei, e un oras micut, de turf& dulce par'ca.

Vazduhul confirmä si de data

asta virtuozitatea sburatorului nostru. Dar perfectionarea in ale sburatului impus lui Icmel Ferule 0

regula, care nu-mi place chiar in avion si care chiar lui i s'ar fi pärut acum câtiva ani absurda: pru-

denta. Dar asa ca trebue sà mä desmint

imediat, caci chiar In momentele acestea, suntem la 3.000 metri observ cä Ferule a uitat choc-ul" deschis i pârghia ramasa, lânga motor intfo pozitie

nereglementara ne dà oricum emotitle mortii. Diva, câteva volute deschise pe

fondul senin al cerului, aterizam. E frumoasä lacusta asta, mecanica, M stare sa faca cu noi ell, tot, salturi peste o tara Intreaga.

lonel Fernic, in fata avionului plaice Ionel Ferule! Nume plin de re-

zonante, evocarrd cate una din melodiile pe care le-a nascocit sen-

Fernic îi priveste avioneta cu

unei bijuterii, in care totusi incapem, si Ferule i subsemnatul. Si shuram, de-asupra Bucu-

sibilitatea acestui trubadur popular, ca sá ne putem cânta cu totii mat rninunat dorintele si.tristeVle

duiosie, cu orgoliu, cu pasiune. N'a botezat-o Inca.

E cat o brichea. Cat un bi-

belou. Ulil moft.

CONFORT MODE

Ce-ar fi s'o botezam Mott",

Ferule ?

Dar interlocutortg meal e vexat, pentruca vede total in proportii uriase: Am sa-i spun Pasärea giganta."!

Apoi sincer i gradând.

Sau Bestia albastra"... ne lam la revedere dela aripele azurii azurii, ca sa, se topeascä mai usor in vazduhul care-1 absoarbe pe Ferule. ?c.

Un automobilist ingenios In apropiere de fiecare oras a-

merican se gäseste asa numiteie cintitire de automobile, uncle sunt depuse -automobilele vechi care nu mai pot fi intrebuintate. contabil din San Francisco,

care nu-si putea perminte luxul sa-si ampere uni automobil, a hotärit sa-si construiasca, un automobil din piesele automohilelor

vechi .din aceste cimitire. Cu resturile numeroase automobile vechi, contabilul nostril

construit un automobil nou". Ou acest automobil a inceput sä cutreere contineutul plecând spre New-York.

RN

noastre. Poet, muzician, pamfletar, teme-

rar parasutist si pilot, Tonel Fer-

ule a putut sä

cunoasca. toate

Inaltimile", de pe care privindune. noi cella1i suntem atât de márunti... Avem pe malurile Dâmbovitei un

autentic Cyrano de Bergerac, adiea un orn ce vrea neaparat sa, se ridice pan& la lung, fie en aju-I toruq ouvântului si al melodiei, fie cu aintorul aripilor de metal, care, multumita technicel moderne, inlocuesc acum faimosull magnet sburator imaginat de erouq lui Rostand. Daca ar i trait acum câteva sute

de ani, desigur Ionel Fernic ar fi purtat un panas lung i semet.

Ghitara lui se urca araturi de o

spada. $i ar ti ucis Ionel Ferule o multime de dusrnani...

Cel mai mic avion din Romania

nu putea sä fie decât avionul lui Ionel Fertile!

Par'ca nu e un avion,

ci o

gluma. U n planor, Caruia i s'a atalsat un

motor si o hence. o bicicleta sburatoare. Dar tocmai aceste dimensiuni reduse dau avionuiui aspectul

Dupd baie, micii

protejati runt si2ii sd suporte un regim cam eiudat, apre a se usca

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

de ARCADIE AVERCENCO vei raspunde niciodata. Ni-eioda-ta: Fireste ca nici prin gand- nu-ti va trece cä raspunzt in aceeas c1ipä Irti spud.:

Madle am sa am tat bimpul!" si bagi scrisoarea intr'un buzunar lateral, in care se mai gasese cateva epistole orfane, fail raspunS", ale earor colturi s'au ters si a carer hartie se destrama la incloitUri. S'o pain mai aproape, ca maine sa-mt aduc aminte' . Dar si maine" 1i ame soarba lui. Fiecare matine" isi are un anAine" al lui, duloe liniStit, care amana pe a doua zi mama blestematt de ocnas, a raspunsului la scrisoare. Dupa ce tree trel-patru ..inaini" incept sat al remuscari. To-

0 sarisoare recomandata e im

incru gray, .iar de o scrisoare simplA stitu sa soap foarte war. In ee fel ? Depinde aaca o pramesc ear. sau date& o trianit. Sä zicem ca o trimii tau. De... Vezi, eu n'o talmit deloc. Tu stii doar, ca, iu exitsta ramie mai greu tusi, nu Vei raspunde la TA:vas. Dece ? dealt sa suit o scrisoare. Poti sa-ti Ce fel de blestem ataxna asupra apierzi cateva ceasuri citind 9 parte cestei regull ? Ou timpul incept sa din cele mai tamptlte, poti sa jrci. uraisti scrisoarea, dare ti-a pricinuit Sah o neapte intreaga; poti, in sfär- statea reanutscart chinuitoare... Rassit, stand intr'un jlit sit atintind teancul de scrisori rattacite din prtvire idiosta tu maw, sa medibezi foind ameStecate du fire de lama mat ceas, dec.& safr pubea gasi o rima buzunar, haina te, be gfindesti: Atcurri e la 'cuvantul icre". Dar nu vei gas/ din sä raqpund la aceasta scat-. niciodata, douaseci de minute libere, tarziu afurrisita... &to arum, ca sa, nu ca sä raspamzi la o scrilsoare. Aii soare red, mai enervez. degeaba..." Aceasba manta o psihologie special : primind 1.121 ravas, te gandestl: El, la scrisoat- startsoare, impreuna cu afttele, care si-au facurt ciudata salijba de a chirea aceaSta am ea.' raspund negrasit. Trebue s'a crini imediat !" Dar daca nui pe adresant prin reanuscari, e asvarlita. Atunel buzunarul got .al nu te-ai asezat la birou indata. in adesehide gura lacoma pen-, celas minut, in aoeeas seounda. im .

tru o noua write de mesagli, care vormargini. rarmanea far& raspams.

Dar cum te scruzi fata de persoana care ti-a trimis o sorisoare ? Recomandata eau simpla ? Tot una e... Nu, draga ! Intre aceste cloud, categorii e o dtferenta, ea dela e'er la pamant. 0 scrisoare recomandata e un lucru perfid. Trianitatorul el e lidata, are chitanta in buzunar. E drept c uneori recipisele se plerd, dar e riscant sä te bazezi pe asta. lar scum, in unna, s's introdus moda scrisorilor cu recipisa-retur. N'ai sa poti tagâclui eat at primit aseanenea mesaj. plu ?

Dar cand e vorba de until; sim-

Foarte usor. Dupa vreo treipatra lunt, te intalnesti eu corespondentul tau. Te buouri, degajat : bund, ziva, ce mai faci? Dace nu dal

niciun sea= de viata?" E1L te priveste indignat Si-t1 Mime cu asprinle:

un pore ! Ti-am trimis trei scrila una ! Simpla politebe ar fi trebutt..." Intr'o clipa iti lei aerul untui om, care nu poate sa-sit vie in fire, de uffmire i grosza: Duumeata ?! Mie? Trei scrisori ?!!" Da, ti-am trimis trel scrisort". Trebue ca glasul sa-ti tremure de indignare: Asculta, d-ta stil cat de malt Il iarbeam pe räpceatul meu tata Jur pe memoria ca n'am primit niel una!" Nu se poate !" spune prostanacul, uimit cloar ti-am triants brei scrisort !..." Un zaanbet amar iti stramba. trasaturile fetel. Vat, pasta rusk.. Stil doar... ea nu be poti bizut pe ea. In general, regianuil nostril..." sufletul corespondentului tau a intrat otrava Dracu sa-1 ia, poste ca, in adevar, scrisorile se furl la posta. Omul se jaw& pe tata, spune ea n'a prianit nitnic Pe urmat, are o mutra cinstita". Ghiata s'a rupt. Ara asezati, ea doi prieteni buni, pe un divan st ineepeti sa injurati administratia postala rusk Am inteles. Dar cum procedezi in cazul cand nu trebue sa ráspunzi, cl sa trimiti cuiva o comamicare important-a sau o informatie, pe care al jurat s'o trimitt peste trel zile, unei persoane plecate in alt sori sti nu mi-ai raspuns miei macar

ater tyttinetila

Enfturnu5etaid

In câteva secunde, clatorita rouge-ului de buze ;i obraz Khasana. Acest rouge minunat dà buzelo: si obrazului o culoare trandafirie si s5n5toase. Rouge-ul de buze obraz Khasana nu se ;terge, rezist5 mtemperiilor, apei

s5rut:irilor. Toate nuanfele moderne : superb, corail, carmin. Pentru fiecare tip de frumusete, nuarrfa potrival

oras.

Oum procedez ? Vreau sa

mit pentru cä sunt un om cinstit

si-mi place sa-ml tin ouvantul... Dar, in prima: zi nu trimit din cauza eat am a doua si a treia zi; a doua zt din mama ca-mi ramane a treia zi; aceasta din urmä se lmparte In dimineata, ziva i seara, iar seara, la randul ei, in dona: când se poa trimite o serisoare, dar n'am timp, cand nu se mai poate trimifte: de aoees nici n'o expediez. Isla de ce a-

dresantul nu va mea

KHASANA

prim}

sorisoarea

Inteleg : ctund persoana aceea se

intcarce din calatorie, o Dimpotriva ! Ma duc la ea St privind-o ou curaj in ochi, arunc scepticul: ..Frumos. dommile, foarte frumos". Fireste ca maul s'a pregatIt sa se napusteasca asupra mea eu un car de reprosuri si injuraturi dar bonul meu 11 zapaceste: Ce s'a intamplat ? ma intreaba nelinistit. Ce-1 frumos"? Procedeul dumitale... Sarni fi scris barem o carte postala, multumindu-mi pentru serviciful f AIndignarea lui nu camoaste

www.digibuc.ro

,osa-ti multumesc d-taie ?

Pentruca m'at facut sa astept degeaba cateva zile, nu mi-at trims lnforniablile cerute, nu mi-ai comuracat datele necesare i, in general, in'ai tras pe stbara intr'un mod intam ?" Acuan incep sa fierb eat :

indrazneala sä spui da n'ai Ouan primit scrisoarea meta eu informatile aanânuntite ? Un plic albastrui, de un sfert de coall, eu o scrisoare scrisa, pe hârtie eu margine Illiachle ? Mi-aduc aminte ca, n'aan avut mama, de sapte copeici sit am lipit sapte marci de cate o copeica... Auzind aceste amanunte, persoana ramane inmixmuritat. Spul ea era un plic albastnit cu marci de o copeicaa Desigur, niste marci galbene, ou marginile zimtate". Se bate cu pilaunul in piept: Zan ea n'am primit-o! Pe cinstea men !" 0 lau mai domol : Tani dal cuvannul duanitale de onoare

Ti-1 dau" ca n'ai primit-o ?" Atunci nu inteleg nimic. Am sons scrisoarea $i, neavand Incredere in servitoare, am pos-o singur la cutie. Era o cute galbenk. Nu-i asa ? Da, cutille potale sunt galbene", raspunse obosit interlocrutorul meu. Vezi? Of, pot$ta ruseasca.! Iata de-

zorgandvarea general& al nerespectarea proprietatil private. Gandeste-te : din cauza oa un functionar postal, ducandu-se la carciuma, $1-a uitat sub masa geanta eu corespondenta, eu trebue sa mä enervez, sä te banal/else. c, din cine, afe ce eauza, mi-al ! tainuat primirea scrisorii E Duna aceasta, convorbitorid meu nu se anal gandeste la reprosuri i marl; Ti vine aproane sa-$1 ceara scuze. Hm... vArd cä asta e o adevarata stiinta, Si feel la fel cu taste scriscirile ?

Vat !

VasAzica a$a sta chestia! Pricep

acum pe uncle s'a ratacit scrisoarea pe care dupa cum spuneal d-ta trimis-o acum un an. ti-am trimits-o ! SA. $tiii ca tie ti-am scris. Sunt om cinstit $i nu ml-am dat ouvantut In vant. Pe altil I-am amagit. e drept, dar tie ti-am soris. $i, daca scrisoarea s'a ratacit, afoot sä stil cä e din vine poste. Acum nni mai glumesc ci vorbese series. Dar

de atunci sunt 14 luni. Mi-aduc aminte ca hartia nu se potrivea la plie $i ea am fost nevoit sa-1 tat marginea. Inca un amanunt nostim,

pe care-I am si scum in minte: taind moraines, hartei, arm alert si cateva cuvinte, asa ca a, ie$it o fraza ourioasa: te strang"... iar la pierptul meu", era talat. Ha-ha ! Iml aduc STIlinte ca am saris pe pile: Excelentei Sale" Nu, frate. aceasta scrisoare al uriinit-o. Ti-am prom's sa-V scrim: ti-am serifs. Omul care Isi oerta prietenul ca. rain sistemul mintit ea si pe f s' fuitat la el st sous: _Hat linisteste-te. Nu mi-al promis sA-mi scrii Me o sorisoare.

an* treort. Povestea eu ratiIiciti am

scrisoarea

nascocit-o acum"...

..ILUSTRATIUNFA ROMANA"

Cogtul abonamenilau1

LEI 5flanentru 12 luni

260nentru 6

,.

Publicitateo : Oficiul Român de rublicitate S. A.

Telefon R.:10.58

Str. Brezoiann 25

La Baden"

Sala Ileana Unul din marii nostri artisti, pictorul Kimon Leghi, a eleschis de ctiteva zile o interesantd expozitie

in Sala Ileana", aductind o serie

de lucrari, inspirate de frumusetea peisajului nostru dela Balcic, iar altele, inspirate de ultima cdlcitorie a artistului prin. Franta.

Pitorestile privelisti din Balcic, predominate de vioiciunea coastei faimoase, ce inctintd pe artist si ii

da prilej sa creeze adevdrate mi-

nuni de culoare si ctiteva cornpozitii de mare valoare, aspectul Balcicului predomind expozitia aceasta a marelui nostru colorist. De o cci2durci si de un belsug de graddri cromatice rare sunt cele ctiteva Primciveri", cu aspectul

luxuriant al pomilor infloriti tratati in cuceritoare game de roz. Deasemeni, atrag ochiu2 expert fantasticele parcuri ale acestui inspirat ctinteiret in culori al sezonului nostru, cel mai bogat in culori.

Balcic

artkolele din mMase

Nud

www.digibuc.ro

Nu pot fi trecute cu vederea insa toate acele péinze, in care peisajul, desi sttiptinit prin nu stiu ce notti de realitate, de viziune aevea, te atrag prin nota de poesie ce le predomind, intr'o armonie discretd de colorit, demnti in tetul de un maestru in puterea cuvtintului. Florile, cleasemeni, constituesc

de data aceasta un punct cle rard frumusete a manifestdrii acestui mare artist, care stie sa realizeze florile, cu abilitäti de tehnicd, greu de ctistigat de orice stdpein al pdletei.

Iar ca incheere a acestor putine spuse despre reusita expozitiei Kimon Loghi, trebuie sti nottim cele ctiteva nuduri din cornpozitiile,

cu care maestrul tine sti mi arate predilectia pentru un gen ce i-a hcirtizit nenumtirate succese. In genere, o expozitie begatd, ce

marcheazd incd un succes meritat de unul din rarii creatori ai plasticei romdnesti. N. P.

Utii semnal, i

:

locomottva ponnleste

in goana eu viteza de expres". Gherautt In vagonetul care imi seavesite de cupeu pnrvesc cu coats ochiului perertit Stancosi ai tuneaului, uneori sclipitort la, lumina farurilar care lumineaza intunericul drumulut. ,lunfina lampit ...mete -.de

carbid,

figur a blanda a- inginerului carer ne insateste, pare chipul unui inger bape care demondi il due in gbeena din fundul aninei. Inginerul incearca rou destula bU navointa sd ne :clea-unele--eXplicattuna dieailmgul drumului pe care-1 parOUrgem, der sgomotul nrioutui expres" md, impiedied sA deslasesc Indeajuns de bine, cuvintele. Din cAnd In et-Ind sprantena locomotiva cu pretentii de pacific", suerd, strident, senmalizand cotturile si intersectitle de galerit, de uncle as putea iesi, pe neasteptate;oameni seat vagonete Am paicurs dear tAtima kilometri prin beznit . teat& viteza"mi s'a parfait fare", de sfarsit. colo zdsesc perett de piatra secfni probab:1 rerfugli" pentru la:etc/an sau mane de exploatare adanca. Iet.d4te- in oele din mind. aiunal la

,prima statle"iluminata A, giorrno". gate o statie uncle sunt instalate as-

UN PEPORTAJ DE ION TIC deti ne permit sa cobarim i sA urcAm ()lament si materiale... In vecinkate, o frumoasa instalatie de control". Un control automat al meraului masinflor control optic; acustic ,cu semnalizatoare i cu automate pentru nartmi-O-ptrarea miscdator si a drumuritor Aparatele permiti sa, urmäresti mersul fiecdret anasinif si tot ele opresc

=singe, antomat in caz de perieol... o ingenioask aplicatie a progreselor pe cari lea realizat tehnica moderna peate cea mai moderna instalatie din

cAte existä. La capArtul galeriilor care se intretae observ ussi grease de fier, ferecate

Bunt portile -ladulut ? Nu, ale nautili, penfrucit act sunt minereuri i filoane bogate de aur. Galeriile s mnohid prin asemenea

care raman sigtlate pentruca nimeni sd, nu poata intra sau iesi deck cu stirea noastra. Numai galerifle in care se lucreaza rämitn libere In timpul lucruht si se inchid si se sigileaza

cine aplicA sigilille ?

Noi, inginerli. Controhd ca paza sunt extrem de riguroase, pffntrue& .vd imagivat ea avem o mare raspundere a hogatillar pe care le extrageni

liii aseensor n.e asteapta sa ne con&lea in adame. -Urca.an pe platforma de flier sub.carese' gaseste un 171 doilea aseensur i cobarian cu o viteza, ametitoare.

Iata-ne intr'o aka lurne. Tot de Watra incrustata, eu aur i cu metale feltrate, Dar diferita. tic cea dela inattime". Inginerul ne da aji aci explicati, In timp oe d. Brand., geologul, compleeteoza povestirea cu uncle amanunte de specialitate. Examinez i u peretii unei galeril. Un intreg muzeu de mineralogie in care, geologii chew ou usurinta In-

ca Wale oélelalte, la pleeare.

Stange : Cu inginerul Lizaresen, minei ;

(URMARE DIN Nr. 46)

Biroul tgnarului, geolog Brand este hack-eat de farti, schite, calcite i minereuri amifere, proaspat ridicate din mina, pentru cercetari Exploatärile dela Bied se fat metedic i tiintific opera meritorie a inginerilor i geologilor roman& Cineva ne anunta, cA in mina dela

Gura Barza va intra 4 profesorul

Mrazec. Savantul nostril" se intereseaza, ca deobiceiu, pe teren", de lucrarile discfpoMor pe care i-a format ani i ani de studii si de straclMnti. Este o minunartg contributie a oamenilor de stlintg, case impletesc teoria cu practica pentsu a Valorifica eat mat mult si cat mat bine fogatille subsotut nostru ! Prezenta paxgesontlut Mrazec. chiarr numai ass seninalarta" produce o inviorare a ritanului cotidion in oare se deapand, viata bisourilor, a laborstoarelor, uzinelor, minelos... Pe un crampei de whit& pe care este

insemnata litera F. 10, geologul imi

contureazä ou creionut Jamul

eel

nail" pe care-I icerecteazit profesorul. Este o noutt nadejde a exploatitrii noastrre spune d. Brand,. De randament mare ? Deabea experimentam valoarea... Cam cat aiur contine mineteul din partea Bradului ?

In medie, 10-30 grame de tong. aur vizibil mutt mai bogat: 2-5000 grame la tonk Dar eel msi same ? 5-8 grame tonit. Tanärul geolog imi arata apoi, pe hand. drumul pe care-I vom parcurge pan& la mUna, apoi galenite pe case le vom strabate, pana la abataje. Porn,m spre Tardtel, un drum minunat. Masine, goneste. ca si cand Avem

a vrea sit se duca undeva, departe, la campie, unde decorul este ceva maa yeseL mai zglobiu. uncle soarele rd.&

si vista este altfel. Incet. incet. silueta Bradului se pierde Pitoreseul drumului care se deschide intr'o minunatg vale Valea Berzei ne invioreaza ! Deooarte harnialta a drumului bdesil" cii cari sciirma din great aura stgncilor au ridicat citscioere albe curate. insorite. Locuintele bales:nor implinese cum nu se poste anal frumos si mai impresionant, decorul pitoresc al vaii care duce la gura minei Loculadele laolaltatacute ca blast suferintele i amaracimule acestor

fundid

Jos : Cu lovituri de ciocan, prefiosul mineral' este smuts din

La gura minei de aur Gura Barza"

II

in

oameni care-si poasta saraeia, cute-, gdnd aurul rispit in intunerecul munformeaza stele cOlonii de telui, muncitori in care drunietul poate ceti, viata asa cum este, a acestor oarment. lata-ne ajuntsi in pieptul de munte Gana Barza", in case oamenit . au in cautarea aurru afredelit galerii lui. Oamenii care forfotesc td.cuti in preajma unei clgdiri imprejmuite eu vestetsc inceputul lucrulut anevoos, meticulos i peat& primejdios, acolo in haul planet intunecat ea

stifled', ; :

Inainte de

plecarViklit- fost preve-

venit de curentul" galeriilor ;

sa nu se suave. Rgesii" tree tarn*, ca niste timbre din care nu pot desprinde de cat lumina lAmpilor de

Dreapta: Din adAncuri i intunecimi, bog&tiile stint scoase cu ajutonal vagonetelor

carbid...

Unul singur care intreataa pe iingi

pacaful.

tirourile exploatdrik care inregistreaza tele ce se petrec in mina. Cine er putea banui cd, la un birou marunt, run harpagon modern si mvisibil admit i socoteste aurul pe carre-1 Cledirea addposteste

scot, cu atata truda, mâ&iile biettor mmert ? Oarmenil sunt lIniti4i, tristi si ingandinati o atmosfera care lint aminteste de minerii carbunart din vales Jtului. Poste ca minerii au a-

arta

ceasta tristete metalled, caracteristica. adancurilor in care muncesc o mgretie de brans simbolic pe care, ochil nostri, deprinsi Cu vioiciunea surtucarilor dela oras sau cu sburclaftda celor ce hurumasc sub scare, n'o prea inteleg... Doi mineri in costumele lor caracteristice ,inarmatt" en lAmpi i clocane, asteaptd. ,;trenul" sau mai curänd cursa" care ne va dupe si -pe noi irifundul minei: douit figuri de claci autentici, uscativt osost, Cu trAsaturi masive care coiicret.zeaza vigoarea, manta! In cladarea et" birouri putine ne intalnrn. Cu inginerul Lazarescu, conducatorul exploatdzii, pe care ne-am propus s'o vizitam.

treaga poveste, de nit 4 net de ant, a acestor pietre fsamantate in fel

chilp. Au. si mAruntaele picanantulul istoria, lor milenara, presaratA cu intamplasi extraordinare i cu eventmente care au determinat stratificari ciudate, amestecarri sau combinatit de sect si zeci de metode... o imensg oglindä". Un strat metalio lucios care straluceste la lm mina lampilor noastre de carbid. S'a format dupa cate imi spune geologul, prin alunecarea i freearea sledturitor intro ele... lei i colo goluri... In aceste gauri" naturale se ga.sesc uneori ,arul" filiform i musun fel de matase de anr,.. chiform"

Un tanar amabil, indatoritor, care

ne ofer& imbracaminte i lAmpi...

Pentni cei prea putin deprinsi eu mina. le recomand imbracaminte grow& Vorn parcurge aproape 5 kilometrii de drum. prin curent" si tin ea vizitatoril mei sg nu raceascit...

Ne echinam cum ni s'a recomandat 4 asteptain. la gura minei, taenit". Gura infnei mare si neagra ea tare gura nesatioasa a noaptea unui monstru ! Cate vieti n'a mistuit

aceastA ,gura" impietritt, cine she da durere sau- de bucurie ! Inglnerul ne expUcit in ce consta exploatarea minet bogota in mineremi de am de dferite categorii, filoane si aur vizibil" . Jam:amnia cu ntieit. luereaza functionarii i inginerii care asista la extragere.

ner deSpre usi ordin pe care il- asteapta are fata luminat& die Idmpile noastre. i baesii" ca i luergtosit din minele de carbUne plead cal timpul cave diii ealdura =and. Trdand multd, vreine la edam, dobandesc poate ceva din raceala Deatela vorbind cu'lagtranil baesi" ftA dé constat ereasta diferen muncitorii din ateliere... Unit, mat staff- de piept, din cauza prafulut de piatra stancoasa, se imbolinavesc. Motai aunt lasA destul de rezistenti. De stela am gasit multi batrani care lucreazd, de 20, 30 si chiar 40 de ant, rasa, oel mai ante incoventent... Se deprind cu pistra din care ies uneorl

In timpul explicaiiior aparu trenul. Un tren liliputan, format dintrun nestarsit mnnar de vagonete, tras de o locomotiva asemanateare eu aceea care circula, amal trecut. in Orasul pitieflor", Este un tren electaac, minuscul, dar gadagios i pretentios ca un pacific". Ne imbarcam in vagenete, cu grUa de a nu atinge cu capul cablul de inalta tenshme care, °data atins, ne-air omori pe loc.

Locomotiva, care pare o adevarata

jucarie, puffte, gafae, tipa i

uera,

strident, pentru a ne dovedi chair dela

plecare ca avem deaface cu o linie ferata" in toata regale.

Aur veritabil, cu totul ourat, cum s'a gasit in mina deb, Bradisor... ane stie aditoga im alt tomras de drum Powte ca Lana de a= a argonantior, sa fi fost, in realitate, firicele matasoase de mu_ Pentru lima de aur" nu poate exista decat sub =east& forma... Cu tm ciocan cu vArful lung in forma de doe asatitti inginerul LAsAlovi intz'un pn.ete de piatift... Iati cum sta ascuns, minereul de aur. Crtteva cristale marl, stralucitoare, de pirita auriferft infipte in aite cristale albe, frumoise conturau stratul

censoarele care coboark in edam, la 60 meth_ Respiram usurati ca dupA un drum cu peripetii desi nu ni s'a intamplat nimic. Doer Intunerecul cat rascolise in imaginatie pericole si intaMplari

Donuaul T .A.7.Arescu explicit :

Vedeti, exploatarea se face In plarwri pe care le numian ,.0117,011%uri". Ele sunt paralele in inaltime, la distante de 30 metri uncle de aitele. In mfna in care ne gaem avena in exploatare sapte orizonturi", ceeace reprezinti o inaltime de 210 inetri... Exploatam si in adanc, la 60 tie

pe care-1 ciocanea inginerul...

Vizitam o alta galerie, O galerie Iti sustinere pentru ea peretele superior

lucru. Din loc in loc sunt stalpi de

metri. Ascensoarele pi care k ve-

www.digibuc.ro

plicand discipoliger chestiuni au eaxe4er telmic.,. Prezenta Profesorulut, . In fundui

Mittel; 1=rand pe teren, ne impresioneaza,. Un savant au nume euro-

pean de tale, profesorului Mrazec, Lost rainistru, ou inalta pozitte pe care

o ocupd s'ar fi Dutut multumi sa verifice i sa constate prin atat specia-

list_ Dar dragostea de mimed., il

impinge la aceast& obositoare visit& de care inginesit 51 geologit sunt atat de mandri si de sn5guliti. Profesorul, =tit -de simpatie ca om Si ca ducal, ne explied 51 noua, pro fantOr, ramie Minungtil . care se petree dealungul veacurilor in .mAruntaele pAmAntului ,si pe care le avean acum sub ochi.,. Incere in treateät sa cunasc parerea savantidui aSupra =ester bravi St harnici mineat

scäntei, eu praful, eu atmosfera si intunerecul minei... Saint i unii care wu mineritul in sange: dragostea de mina, Oameni admirabiM. Muncitori care se transmite din tatA in flu... neintrecuti Ceva mai deparrte, spre Rasta Mon- . put in minerit.,.i deopotriva de pricetand., aan camoscut i eu, acum cattval ea economiceste nu au ant, bdesi care impingeau dragostea de soartaPacat mai mind. pima la patima. _ Este problema ,motilor despre Castig putin, mi spunea PatraS din Hartagani, baes" batran care care s'a spus i s'a scris atat... Eu eupurta in sange dragostea de mina. nose destul de bine datele el, si ereputut, poate, plugari i eu un- dinta mea este ca nu in imbunatatideva, sub soare Dar mie mai draga rea salariilor, care sunt in functie de mina de cat ochii din cap si orice s'ar randaanentul exploatarii, consta solointampla nu ma despart de ea... Am Vbnarea ei, ci mai curtind in creiarea doi copit, Nita si Mitrut. de noi Industril, in deosebi spre Sud. Aeolo i surplusul de luorator ar gasl

In galeria minei, zaresc din loc in loc jgheaburi de lenan, inchise gila,te. Sunt abataje wade s'a semnalat aur in cantitate mad mare si wade lucrul se executa in anunnte conditami i cu un surplus de paza... In drum. intalnesc filonul"-mi-

intrebuintase. in afar& de faptul cd n'ar fi legate numai de eftstigul baesitulW"... Evident, este o lature a Problemei, de care ar trebui sA. tina

sear= nu numai conducAtorii dar acei cari se gandese la promovarea unor noui industrii. Unde mai gasesc

utme, care a dat, in anii trecuti cea mai mare canttate de aux., Ne indreptam spre filonul eel non,

asmnenes oamen1,

toata speranta... Acolo intalnim pe d. prof. Mrazec, savantul i gloria sttintei noastre, insotit de cativa geologi pentru care st d. Valeriu Luca geologul sef al intreprinderilor societatii Profesorul cemeteaza i verifica, ex-

altei laturi a problemel:

in care uinerl1 i geologit Ii pun

muneituri

peste

masura, rezistenti, priceputi 4 harnici?

Convorbirea aluneca apoi asupra acea zacamintelor autrifere case, cum este si firesc, se imputineazit pe mdsura intensificanti exploatarit IIRMARE IN N-RUL VIITOR

ILUSTRATIUNES ROMANS"

12

Comemorarea eroieei $arje dela Robanesti

La reg. 9 Rosiori, sosirea Suveranului si a Marelui Voevod Mihai; dreapta: Patride din fiecare escadron trec prin cercuri de foc,

pentru comemorarea eroicei sarje.

Procesul

asasinului din strada Abrud

Dreapta, sus: Coca Billänescu si Si le Constantinescu in boxa acuzatilor; Medaaion: Depozitia Mei Solomon, in sttinga Si le"; Jos, stânga: Juratii, timpul pasionantelor desbateri

UN SARIN EXCEPTIONAL pentras foialeila Dv., deoarece este mai mull

decat un säpun

este

un produs de infrumusetare. Uleiul d'olive, care

intra in compozitia lui, catifeleazó pielea tentfui fresgezime.

www.digibuc.ro

i cia

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

13

RoDedesubt: deo". ultima inventie californeand pentru antrenament sportiv. Este drept Ca roata e premizutd cu o fea,

dar trebuie recunoscut cd plimbarea aceasta, ades

cu capul in jos, e cam excentricd...

Stanga: Cenusdreasa" din poveste se incaltd cu pantofi de stichi. Dece n'ar purta deci urmasele ei imbrdcdmintea confectionatd din aceasta ftind i un bun izalator, contra frigului? Dealtminteri actrita Luli Deste, din fotografie, pretinde cd aceastei ro-

chie li tine 1mai cald deceit una de

Medalion:

mdnusi

garnisite cu danteld, o modd care va prinde...

Eroismul unui copil Toti fermierh din statul Arizona vorbesc de rapta eroicA. a micului Jack.

Intr'o dupä amiaa, se Juca in

curtea parintilor sai. Fratii mai mari erau plecatd la cb,mp, iar pärintil in oras dupà cumparAturi. In timpul joculud, micul Jack a simtit un miros de ars. Cäutând afle ce se petrece, copilul a ob-

servat cá intfuna din camere a isbucnit foc. La inceput, Jack nu stia ce sä fack dar aducându-si aminte c in sertarul biroului, tatal su pusese toti banii pe cari II incasase cu o zi mai inainte din

vânzarea unor vite, färä, sä, Nardä multä, vreme, s'a gändit sä, salveze ace sti bard.

,

Din nefericire, toate sertarele biroului erau bine inchise. Cu un topor, copilul a reusit sà scoatä afar& banii.

Podoaba bucatáriel

dimineafa

4i seara

Li CD

KAL

este [rosins de OM

ELITE"

executata in teracoti alba en captuseala refractara din samota,

S

CONTRA PIETkET DE PE DIN www.digibuc.ro

ánt (5, Oradea

Fabrica de sobe EEPIEUR". Rulete de lemne din Esslingen. Rttlete din lame de ()tel. Ceretl catalog-al gratis.

Actualmente, ministerul de razboiu d'm cabinetul englez a realizat imbunatifitiri atat de importante pentru soldatit britanki, inctit carlera arinelor, care dupa cum se stie nu e obligatorie pentru catatenii regatului insular, a devenit ast5zi una dintre cele mai atragateare. Rezultatul este ca hi fiecare saptaanana peste 3000 de candidati- se cifera prntru rerutarile

confort militar, Clridirile care adapostesc pe soldatil englezi cuPrind camere confortabile, eu incalzire centrala., camere de baie, interioare luxoase, o cantina eftina, si bine asor-

Sergerttul

Stânga:

instruaor, descriind avantagiile vietii de

tata, teatru. cinematograf, teren de tennis, precum i un garaj pentru motocicletele personale ale soldatilor. Rana and jì va putea ins& permite Anglia luxul de a aieltui atatia barn

dreapta : soldat; Cdnd pleacd in oraq, recruP pot imbrifica haine civile...

pentru soldatit de meserie? Este .sigur ca aceste cheltueli trebue sA aibe o linittä, Pe de alta parte, insa, o reducere a standardului de viata a voluntarblor milltari este exclusa, intrucat insus contractul de recrutare obliga guvernul la asemenea condittuni. Linn au propus sa se aleatuia.sca pe langa amiata profeskmala, o armata de instructirune" care ar retine pe recruti timp de 12, 18 sau 24 de luni. O asemenea neegalitate de tratament n'ar putea ft insa tolerata. Altii cred ca ar fi preferabil ea °rice cetatean englez

sa fie oblidat sA feed parte din trupele teritoriale; cu alte euvinte, parte la exeretille de Sambata, de dopa =lima. Nu trebue ultat frisk ca traditia de libertate engleza n'ar ingadui o asemenea constrfingere. Niel ohiar in timpul marelui rEtzboiru mondial recrutarea n'a putut fi aplicata

zi. Daca e celibatar, traeste intr'o confortabila. camera inobilata foarte la un apar()et easatoriti a drept.ul tament de 3 camere in cartierele speciale, iar noul regulament prevede chiar cá soldatul insurat poate deacum inainte sa, locuiasca chiar in pe

ores.

Stlit sA mentie o armata campus& din voluntari, guvemul englez a trebutt sA ofere acestora un maximum de

integral in Anglia.. Este neindoelnic insa, in cazul umil eventual razboiu, intredul popor britanic se va ofert de bund vole sa-si apere patria amenintata.

UN HOT ORIGINAL militare. E drept, cal in cemurile bine info/mate se afirmä, cd, nu va intarzia momentul cancl fiecare sum's al ITajestatii Sale ar putea sa fie silit sa cum se spune In intalneasca" eu trupele colorate" pentru Anglia o perioada determinata de serviciu o-

Se naste insa intrebarea daca in Anglia ar ft realizabiiä o abligatorin.

semenea inrolare In mass& sau daca,

dimpotriva, mamma ex necesiba o serie de etarpe pregatitoare. Deocamdata, ermata engleza se imparte in trei categorii : 1) trupele

regulate, compuse din voluntari, care au acceptat sa poarte uniforma, fie pentru 7 ani (serviciul mutt), fie nentru 12 sali (serviciul mijlociu), fIe pentru 20 de ani (serviciul lung) ; 2) armata teriteriali" alcfaulta din Soldati de Sambrita dupl. amiazi". Aceasta armata este compusa in intregime din civili, cart consacra antrenamentului niHular cateva ore pe

taminä si in plus, in fiecare an, fac un stagiu de manevre de 2-3 atptanu

man% 3) regimentele de lux, care primesc deat recruti apartinAnd unor

anumite clase sociale ca, de pal& H. A. 0, (Honorable Artyllery Company), unitati astdzi foarte rare si care dap& ce si-au purtat dcalungul yeacurilor insignele invechite, tind sa dispara definitiv. Aceste unitati sunt dealtfel atasate armatel teritoriale. In principiu trupele teriteriaae sunt destinate numat pentru paza teritoriucum s'a lui. Totrus, in caz de nevoie acesti intamplat de pildä in 1914 care de-altfel civtli in mitformfi." poseda exact amiss echipament ca pe sunt trupele regulate continent, odata cu armata regulata.aIn ceeace privaste pe soldatii din sa ceste trupe regulate, e deajuns din spunem ca o profunzime de afise cele mat atragatcare, reusesc sft-t aduel in biroul sergentului recrutor. Soldatul englez, recrutat in aceste conditlnui, primeste dela inceput un siling pe zi. un addpost si o hrana, exDupa un an de serviciu e recompensat cu tot felul de titlurt de insspecialitate (telegrafist, armurier,etc.). tructor de cultura fizica, selar, care it adue suplimente de 2-4 silingi

orasulad Toras a facut de

curând o amuzant6, captura. Intr'un mare restaurant a lost axestat un individ, care adunase in mod discret peste 20 de lingurite dela diferite mese st le vârAse in buzunar. La perchizitia domicilinr& ce s'a fticu,t s'au gäsit depozitate 20.000 de lingurite, purtând marca

tuturor restaurantelor din orasele

Frantci. Ciudatua hot maniac, a c&rui profesiune de comis-voiaj or 11 si-

lea 0, viziteze diverse orase, a ar

dunat din c&litoriile sale toate lingurjele ce le putea a.scunde grin buzunare. l'imp de 7 ani s'a indeletnicit cu dace.] v6 ingrijiti pielea rational! Scherk Cold Cream, de noapte, compusei din cear6 curatò i uleiuri fine, nutreVe

tesutul, indeparteaza ridurile

obrazului o infatisare

seingtoasel

i

infloritoare. lar

crema de zi Trisena, uscata, aplicat6 inainte de a vb pudra, mentine tot timpul fata mate], frageda superb parfumat6. Cremele Scherk se vand in borcane 6 Lei 90 in tuburi ei Lei 45 i 65. Cereti 120 o mostrei de Coldcream contra Lei 12 tim-

bre la }Parfext Cal. Molilor 78 Bucuresti.

Fiscul

i

aceastä ciudat& profesiune, care nu-i producea altceva dec&t... etmotie.

E interesant c& a fost adeseori surprins de personalul restaurantelor de unde se aproviziona cu lindar nu a fost reclamat politiel, deoarece patronti restaurante-

lor sunt obisnuiti Cu aceste p&gubitoare manii aae caintelei lor. o comisiune de medici psihiatri a opinat cA hotul de lingurite e perfect normal si r&spunzAtor de actele sale, asa cá a fost condamnat la 3 luni inchisoare, beneficiind insä de avantagille legii Béranger, care-i word& libertatea, pan& la comiterea altui delict.

rujul de buze

ropa, nu se cunoaste pânit acum vrenu caz de sechestru aplicat asupra nijului de buze. Aceasta s'a intAmplat Ins& in Anglia. Se asteapti o hotArire definitiva. In prima istantli, sentinta a fost data in sens favorabil lumii femiinbuze cad in grupa articolelor nine, adicA: rujua de buze e indisdispensabile pentru viatA, adt& in pensabil. A doua instant& a casat massa obiectelor care nu trebue s& aceast& hotkrire a primei instal*. fie sechestrate in caz de execui ultima instant& va avea A treia tduni silite pentru impozite. In majoritatea tArilor din Eu- de dat sentinta definitiva.

Un caz care priveste pe toot& lupe femei direct, pe bärbati mea face actualmente obiindirect ectul discutiunEor in Anglia. Pe diverse cii oculte, s'a ajuns la intrebarea due& butoanele de ruj de

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

15

PO 114111 IA

MI 'APR

Oblic: Cu ochii îmchii si eu nasia astupat, e greu sit clistingi la gust un, mtir... de un cartof, ba chiar de o ceaptil St:411ga: Aparat pentru

cercetarea aptitudinilor viitorilor aviatori, intr'un aparat tie looping" Act se poate constata calmul, curajia, prezenta de spirit, lipsa de arnetealii a celor ce vor avea in mebzei viata pasagerilor de avion; Medalion: Diferite centre ale limbii siint in, chip deosebit gustrarile.

Nu de mult, un institutor dintr'un

ordsel englez, venind sd, viziteze Londra 0, neflind deprins cu cimulatia febrild, a metrOpolei, a suferit uai ac-

&dent de automobil, din care a sca,pat cu a pierdut... simtui mirosului. Omul a primit o despägubire de eateva mii de lire sterline, intructlt, odata cu simtul mirosului, isi vatdmase intamcaWa i simtui gustului. Aceastä cludatd, intärnplare, impreunä ettliatele asemänatoare, au determinat .speciahsti sa cerceteze mai de-aproape mecanismul simturilor noastre si- mai ales mecanismul interdependentei

diverselor siMturi, de earl ne bucuram Ou acest s'ani fricut unele conStatari interesante.

Asa, de pildk, s'a stabilit ea, in general. femeile ;au simtul mirosului mai . desvoltat deeat.barbatil si ca in acest simt este susCeptibil de eele mai di-

verse turburp Astfel, nu rareori se

Intiimplä ca...anumite persoane sa perceand, cole niai, agreabile arome parfumuri ca niste exa1ati insuportabile. Se citesza. in special. cazul urveA domnisoare din Viena. care. In-

chizand oclei si nerosind un buchet de violete. tn.% ca ere in dreptul nasului o sticluta, eu benzina.

Duna cum existä iluizit ontice 0 a-

custice .se not 'produce amagini olfactive si gustative.

Pentru inçerearea sensibilitätia papilelor limbet-s'a facut o experienta din cele mai edificative. Atingänd varful limbek un bastonas subtire de stela, o persoana eu °chit legati simte un gust dulceag, Deal insa atingean papilele dela baza Umbel,

gustua pare salciuacrisor. Nici pe departe nu banuim in ce masura simturile noastre colaboreaza titre ele. Este sigur ca daca nu putem vedea si mirosi obiectul pe care-1 introducem in gura, gustul sau ni se pare cu totul altua docat cel obitinuit. Un eartot i un mar ar avea aproape acelas gust pentru o persoan Cu ochil legati i nasul astupat. Pe de altd, parte, se stie din experienta ea, anumite starb nervoase exceptionale sau anomahi fiziologiee (lovituri, eanottuall etc.) pot deforma perceptiile simturiacr. Cd, dintr'o loviturd, ajungi sä vezi stele verzil", nu este o siniplä vorba, ci un fapt perfect real Piloth eunosc senzatia speciala. pe Care o resinit, in prirnul moment atunci cand îi dau drumul brusc din arvion, eoborind intr'o parasuta, sau executa un looping mai indrasnet. In asemenea clipe, prin perturbarea circulatiei sangelui, se produce un gol in creer, care se traduce printr'o ianpresie de subita orbire In aceste imprejurdri ,pilotul trehue sä reduce, imediat viteza. Turburarile auzului, care se produc la marile inaltirni in atmosfera, sunt deasemenea bine cunoscute. Din cateva exemple se poate trage o interesantk concluzie, deopotriva de importanta, pentru teorie ca 0 pentru practice,. Pe deoparte, simturile noastre sunt mult mai amagitoare decat am fi inclinati sa credem; iar pe de alta parte, selectionarea personalului pentru anumite profesiuni in care exeroitiul acestor simturi este de o important& primordtala trebue facuta au cea mai mare precautiune.

SE APROPIE IARNA...

Voin/a de a fi frumoasi inseamnit putinta de a fi frumoasi Frumusetea Dv. nu este pretentioasi ! Ea nu pretinde decit o piele degajati, care si poati respira in voie prin toti porii bine curititi.

frjavr"001.7111;, evs. ip.s 111/0111.4

Iati dece aveti nevoie de sipunul Cadum. Spuma sa emolienti, compusä din bi'sici pâni in straturile mici, pitrunde usor

Spuma cu 114ici mad a

adânci ale epidermii. Gratie ingredientelot de frumusete ce contine, ea linvioreazi tesuturile, le di mai multi suplete, redând epidermii aspectul ei mitisos si fin.

invoolgo 0.041140110.4jiti, unui sãpun moale,'ONSmut

'VAR 441

, Spuma cu ha$ici mid a sapu-

nutui Cadum (fnarte uscati

Colaborator al naturii, acest sipun minunat Tenul realizeazi acel ten fermecitor Cadum"

care di la milioane de femei

o frigezime tinereasci, c frumusete fascinanti. $i acum, Doamni, yeti mai cumpini oare, si incercati acest sipun atit de pur, atât de fin, atât de pretios pentiu frumusetea Dv.? Adoptati sipunul Cadum chiar de astizi. 0 noui tinerete vi asteaptà !

aieco

Prima zdpadzi in munti, la Brasov.

tnal, 5pcMI c

Savon Cadum 11111111011111111111111111.111

www.digibuc.ro

p adur Oa crimelor unui revolver de

calibru

mare,

Faimoasa p&dure Queens, din New-York, are

care a fast gäsit in larbá.

mondial& ca i frumosul Bois de Boulogne din Paris. Si... din aceleasi motive. ambele Intr'adeväx, p&duri sunt locul de

teriile cari se aflau asupra victimelor s'au gäsit intacti. Streinul asasin a sfäxtecat trupul nefericitei Frances cu cutitul, mutilând-o

0 crim& de sadic ! Banii i biju-

o celebritate tot atât de

ingrozitor. Apo" a luat rujul

de

buze din poseta victimei si a in.semnat fruntea ceor doi logod-

nici cu Ufl ciudat cerc rosu. Inmultindu-se excesiv aceste crime in p&durea indrAgostitilor,

cetätenii din New-York, speriat1 de valul de nebunie sadic6 a cb,rei intindere devine din ce in ce mai mare, au recurs da singura solutie posibilá: t&erea padurii Queens.

Indr&gostitii din

New-York

s'au pomenit 66, asounzisurile lor discrete au dispdrut pentru totdeauna, izgonind totodatä, i mul-

Frances Hajek, &tiro victim& care a fost a-

sasinatei, alcituri de logodnicul ei, in peiclurea Nestematd de Itingd New-York.

timea de nebuni, care gäseau acolo un teren ideal de activitate.

aceastä, p&dure a indragostitilor.

Intr'odev&r, in ultimii cinci

s'au Uptuit in aceasta faimaasä p&dure 189 critne i violUri, ajun-

gând aproape cam la doll& zile odatä, sä constate in pkdurea Queens o trim& sau un viol. Ultima Grim& petrecutá in

1 indrágostitilor din int&lnire cele dou& mari arase, cari ii

märturisesc micile lor taine sendmentade la umbra copacilor tarilor.

0 veste sezationalá, veniti din New-York anuntá cá guvernatonil statului New-York, in urma cererii politiei, a ordonat täierea

a-

ceasta p&dure a Indrägostitilor a mortii, a .produs o profunda emotie in opinia publick provocând aceost& radical& m&surd a guvernatorului statului New-York. Loilis Weiss si Frances Hajek, doi tineri .din buna societate newyorkezk logoditi de câtiva ani caxi urmau sä, se asätoreasc& dupà, câteva sägt&mâni, au disparut Intfo buná zi de acasä. Parintii si-au inchipuit c& s'au cAsátorit in secret i au dormit linistiti.

Abia a treia zi au aflat tristul devär asupra soartei copillor lor. locului inteun pare numai de potec& din p&durea Intr'o peluze. Masm'a acea.sta vine ca o ur- Queens a fost Osit automobilul mare a diferitelor crime de sadici lui Louis Weiss. Cei doi tineri losi a violurilor, ce s'au petrecut inad godnici fuseserä ucisi cu gloantele Pädurii Queens si transformarea

Eu sefittina

sí tu painea.

prácere, In felul acesta nu va avea nici unul adevärata pâinea, cum se caci slänina se mänâncä impreunä cu bea laptele cu cateaua sau cafeaua cu laptele. Asa se face in lumea intreagS si in toate tärile civilizate. sä i se Dar fireste, la o cafea cu lapte buná, trebue amestec de adauge Veritabil Franck, cáci adeväratul

lapte si cafea se obtine numai prin Franck.

Mici sfaturi Scherk ve o ubi

SCPERK PARIS BEILIP

mai mult doamne, doce-I scepati de torture Cori-

Cititi carticica atasata flaconului cu lotiunea de fata Scherk

diane, de dupe ros. Oferitii un flacon de Torr . care suprime

usturimeo rasului, netezeste pieleo si-I fereste de infectii.

Veti vedea ca numai pielea bine curatata da sensatia de

Torr face rosul o adeverate plecerel Tarr este un puternic desinfectant. Calitetile sole antiseptice

prospetime i Infatirrea tinereasca, dobandind

si microbicide sunt extraordinor de eflcace. Tarr distruge nu

farmecul atractiv al unei frumuseti sanatoase.

numai focorele de bacterii dupe obraz ci i evite formoreo puroiului verde si golben. couza acneelor, purictelor negre,

Lotiunea de fata Scherk curate-3 orofund pielea,

furunculilor etc. &ice este intrebuintot regulat dupe flecore

F4 ° t/-

n3s. 0 piele senotoose ptin&n adancul porilor si perfect

'e ,

curate se obtine numoi cu Torr. Flocoone o lei 51, 72 $1129

Flacoane 6 Lei 62, 103, 164, 300, 475.

44,'.7,4,,,,

0 pudra superbo minunat perfumer& fine co otomul sr invizibile. este pudro Mystikum

&Sind un obraz neted, delicat si imbujorat

S 0(.4i0 i ei°

Superioore tuturor celorlalte prin pvritatee

c4..,4".:4. , ..

..,

...,,4

si

.

.,.,'":¡4

o

finetee ei, ore o ederente perfect,' core ye vo incento Pudro Mystikum este fabricate din maternle cele mai pure

Cutii a lei 35, 75 si 130

Machilajul natural corecteriseaze femeio elegant(' S. Dvs vetf reuSi so Gt. flaturole, intrebuintand fordul cMystikums Scherk

core

edere perfect dendu-ve ace° fluorite ventobrle pe core barbOtii o óprecidizá 6161 de muh Culf6 Lei 70..

www.digibuc.ro

_1® One

grim

Rosul

de buze,

conform uner Mteiegeri intre labricantil de cosmetlee, se fabrim pe viltor ir 48 nuante diferite, iar pudrele In Olt vtai

nuante,

Statisticile ararta

oft,

desi Statele-

Unite sunt tara eu cele mai =ate telefoane dtu lume, Canada este Ora in care se vorbeste mai mult la telefon

In arlutectura mule 'ante au rostrul de a qlace spiritele "ele sä alunece pe s iiu mtre enmeza,

casa.

In Ceylon, serpii cei mai veninosl aunt domesticiti i inuti in locuinte ea distrugatori de soareci, In loeul plsteno''

Primul dinte. Engrijirea dintilor trebue sá inceapa cat mai de vreme posibil. E imporIn milloetu, necare cetatean al Roananiel mand,nci, o cutie de conserve pe an,

tant ca dintii de lapte sä se mentini sinitosi fiindci hi special copiii mici trebue sa." mestice bine hrana, pentru a inlesni digerarea alimentelor, de care depinde cresterea i desvoltarea bor. Dupà un an incep s aparä

Nid pAnd. astazi oamenii de stiinp n'au putut afla care este cauza scan-

nulu

,§amplonul

E corpul s'äns.itos

i vie* e

rumoasä.

eu-

ropean ai mustk-

tilor a lost ales deunArzl La varsovia. El este un aroltor

din0 de lapte. La varsta de 3 ani, micul cetitean trebue obisnuit sa"-si curqe singur dintii. Observati cati bucurie Ii procura aceasti misiune ! Dinvi skätosi sunt unul din cele mai pretioase bunuri pe cari i le putevi drui. Repetni-i mereu aceste cuvinte: Cu dinfi sàniltwi i o gurg sa'ngtoasä

ï Ilecare

Pasta de dinti

mustata a sa masoar&

metri,

centaamplontil

64

3ste complet cnel.

Chlorodonf

0 albina trebue sa strAibata 25.0DU de miere.

kilometri spre a culege un kilogram

Vedere genercad a noului aeroport clin New-York, dela North Beach Air-Port, avand cautatea aproape ?mica de a pwtea printi t avioane hidro-aviome

www.digibuc.ro

.,MUSTRATIUNEA ROMANA"

P ialna curtozitárilop Toanele vedetelor

Clark Gable i4 clreseazd de mic vn paznic sigu.r...

Sus, stânga: La ctnuala vtintitoare dela Apremont,ltingd Chantilly,s'a

constatat dupd patru ore de vdnat, cd participantii, in numär de 12, dobortlserti: 240 fazani, si 450 iepuri Sti sperdm inset ca acela care comunicd aceste cifre, nu e qi el vein ator !... Stânga : Miss"-ele euro-

pene se afld in phmbare in Algeria. In fotografie o vedem pe Miss Europa (Miss Finlanda), insotitd de Miss Daneracirca" dtind de mtincare maimutelor din Valea Maimutelor, de letngti Alger.

ACEASTA CUTIE... confine cel mai bun leac

and observati cá vá iese pnmul cos, cand sfedeti cá tato Dv. este iritatä, inrositä, aolican +medico Pomado Cadum. Ea cal-

meazt durereo co prin farmec, regenereazti oleieo si atunci räul dispare... Dea-

semenea Pomado Cadum e neintrecufa

pentru vindecareo eczermelor, a intepaturilor de insecte, o töieturilor si arsurilor u-

\

soare. E bine sò aveti intotdeauna la indemand o curie Cl' Domadö Cadum. Ea rItitif des niitinl

contra IRITATIUNILOR .PIELEI Inventia unui clovn Cel mai mare clown al ultimilor ani, Grack care e celebru pe toate scenele din capitalele luanii, s'a retras de

multi ani in vila lui din apropierea

orasului Zürich, Aici, in minunata lui grAdinA, inconjuratA de ziduri inalte, o Grodk a lucrat in acest rAstimp nouA metodá de captarea ergiet soLare.

Intr'adevär cele mai mare clown al Lunì e doctor in filozofie i fLzica dela universiatea din Geneva si nu a facial

aceasti mesene cleat pentru a aduna avere,

Oda& ce Marele capital de care avea nevoe a fost agoMsit prin clowa inla 55 de ani nerii, Grock oheiat cu viata lui clinainte, dedicesndu-se /limaì cercetArilor stihatifice. Retra.s de lunae, tLinp de doi Grock a purees la cercetitri, pe cari le-a pA.strat in cel mai strict secret, dar care l-au costat peste un afert din mares lUi avere

Un ied care nu se teme de coltii acestui ctiine gata de luptd, #iindu-se protejat de mama-caprii, care std gata de interventie, cu coarnele in pozitie de atac... www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

lg

VERTICAL :

JkMUIIriifk

Ircioastre

Coneursul 117

1.

2,

Femeie de harem.

Daanä nobila tura.

cadanele haremului.

Decret domnesc.

Salupa turceasca cu care Sulta.nul distra

Primul om care nu a avut harem. Noroiu. Poftim Posed un harem Vechiul nume al Spaniet. 5. Morfeu hmecuvantat de femeile unui harem, Negatie. 3.

SERIA I-a

4.

Zeu.

Arbore mare i frumos. 6. Muzlca, turceasoa si aria executata de imstrumente dupä care danseazd turcoaicele, 7. n poarta toate cadanele. 8. 7- Celebru fabulist grec (sec. V111 a Cr.)

Inaula muzicala.

Dumnezeul turcilor. 9.

lui Alah. 10.

palindromnc,

Ne desface Mistral de ea. Anotianp bineouvantat si de urina0i

amandantul unei cetatt turcesti langa Prepozttie

Dunare

11, Fratele mak mare al lut Moise. MAsura. veche. 12. Reuniune mai mare care eantä, cantece tureesti.

Sultanului.

Fluviu

Ordin

al

(.;it()N1CA MEDICALA

FRAGMENT ISTORIC ORIZONTAL :

de Ionel A, lacob-lac on, Craiova

I. Ipartament rezervat femeilor Muzulmane. paza femeilor unui harem.

Om insarcinat cu

Holt turceaseä jucata de cadâne saraiu, Bunica lui Isus. i in limba d-lui Barthou Planta care creste si in Turcia. IV. V.

al Persiei, VI, VII.

Titlu de onoare dat Suatanei. Sulta donmeasca a Sultanulm, Posed. A glorifica haremul sultanului Numele nationa_ Fluer clobilneso.

(Mold) cos de funi. Tumid geamiei din care hogea chiamä la rugactune, -- Inter-

jectie cu care cadina Li exprima durerea.

VIII. Nu este rea (mum& 'n gura.). intervale de tarp decand s'a dasfintat haremurile. IX. Animal. Rest dintr'un vapor naufragiat X. O facust... Nota muzicalä. Creatura capabilä de a avea

un harem

XI, Pana. C5mase (poste fi j tizrceemä) .Vecthc de compatimire cuan poate fi o mama. XII. Palatul Sultanului. Om Ins:trek:at sä pazessed, harentuk

Elevul de l'iceu care deschide un manual de istorie universal& Oteste la capitolul consacrat veacului XVII anmputul veaoului XVIII ca Ludovic XIV grat,ie razboaielor i fastulut sau a fost deriumit Regele Soare", c in Rusia a trait un stwe-

ran genial numit Petru eel Mare", infine otteste numak despre oameni eveitanente mari. Cann istoria l-ar trece prin cap sa consacre cate-va

pagint unui umil, foarte umil aneroidzan olandez numit prozalc Leeuwenhoek. Acest biet negustor n ar fi fost cu sigurantä admis nici macar printre lacheii oe se lataiau hi anticsmerele regale dela Versailles. Nu era nob:1, nu cucerise nici run oras, nu se pricepea miiear lai finante. Singurul lui merit era ca descoperise un fel de aparat de optica, care mama obiectele. Ei siziceau contemporanh asta este ocliPatie de om serios?" Dar bie tad. Leeuwenhaek se pasiona tot ma) mult pentru aparatul sau Microscopul". Examina tat' ce-i adea sub mAna: solzi de peste ,Insecte, peri de animale, i nota constatarilar sale. Anti treceau. Data ins& c ints'o zi a

anulul 1697 eercetatorul nostru este cuprims de o vialenta durere de &rap. Om botarat, dansul nu statu mult Pe gandurd smulse mdseaua cu priMa. Apoi cum spiritul de observape partisea nioiodata se ocupa sa 3tudiese. Constata câ in adanciturile radacinet se gäseste o substanta moale. Conform maniet sale o dilua ou patina apa de ploae st o puse la microscop. Atunci observä un lucru cu adevaast uimitor: in picAtura de mucus asezata

sub lentila si care priviti cu ochii lihart semana ou .orice aa picatura 11chida. plutesu mii de animale vii. i totust olandezul nu deveni vice-rega, nici primar, in inchisoare nu fu arunoat. Olandezli aunt oament prozaici, cumpatati phalli de bun simt. Cal mitt daca englezii Il admiSera, in sauna fainioasei lor Societati Regale. Leeuwenhoek putu &stall de atunci inainte marchitanut din Delft. Un titlu care nu anpresioneaza peste mamma vulgul. Este drept dealtlel ca dârisu u Mau legatura dintre animalele väsute (microbii) i boala.

Abia peste un -yew i. jumatate, pe la 1830, se descopert in purokul uiceratii-

lor sifilitee niste orga.nizme microscopice. Dar felul cum se stabili mal tarzau, acei germenil nu avea. nimic caanun cu slid:aid. Dar principiul era austagat, Lumes stiintiei putea pasi pe o caie noua. asta grape aparatulual zinintitului oianze" Leuwenhoek. A fost rezervat geniutui lucid al unui flu al krantei. lui Louis Pasteur sa arate cá pricina fermentatialor, a aeelor inexpLoabile fenomene organice sunt ftntele microscopice vazute pentru priana oars, de Leouwennoek i ca tiecare tel de ferment/ape este defermmat de un germen ceimt. (*rape acestei descaperirt epocale a devenit posibla ectuicarea ipotezei specificitap:. micromene in patologia bonlor intect-oase. Cufand dupa aceea un alt francez, Davaine, desoopera nuorabul dalacullu" tak carbuneiul). Desigur nsà c cea niai importanta descopedre Iacutd pan& astazi in kmterloiog.e, este aceea a agentunii specific ai sifilisulua a spirunetei Autortu acestei epocale descopertri este F. Schandin, un zoolog, ln ZiU de 3 MarLe 19u5 acest savant examinand la moroscop puro_ul unei ulceratai sithtice descoperi o formatie avand forma until has-toms lung mtre o sunane i o sutine 1 yuma.a&e de miLmetru, incrept ca un Lrbuson extrem de subtire i insufletit de ciudate =scan rotatorii i pendulare. Intrigat mcepu sa exam.neze tot felul de preparatiuni de produse si organe sìtiiitve i se convinse cá organizmul spisalat se intälnea regulat in leziunlle sitlit.ee i nici-odata in vale Maimartele i epurii inoculati cu Moro-arganizmul identLf.eat contractau imediat un sLuis tipic. In fata ochilor sal se gases organizmul care de 40,) de ani tortura trupu1 oamenilor de pe toata suprafata globului ,care facuse dn dragoste o sperietoare i modificase tot felul de a simti si de a gtindi al omenirii. Nu ne vom pierde in consideratiuni filozofice asupra rohilul jucat de sp:rocheta pallida in istoria omenirii (desi ar fi multe de spus), Doi ani mai tarziu, in 1907, un alt savant, d-rul Paul Erlich descopera Salvarsanul, preparatul care distruge algur spirocheta i ou asta se inchee unul din cele mai pasionante capitole ale istoriei medicinal. Omenirea incepe sâ ra-

sane.-

www.digibuc.ro

Dr. Emanoil Dorna

MON

A-OUT

JOCEY CLUB

ATVDIR

JAll PERLE

DE PARIS MO N SECRET gm" Inil 11,1111

a, e grey de ales Intre atátea creatiuni des6vârsite... Mon Secret, Chat Noir, Jockey Club?

Nu are importantâ! Toate, dar absolut toate produsele casei Lady, sunt excelente. Un flacon de Co Ionia ce poartá eticheta casei Lady'' reprezintâ o valoare îndoità din toate punctele de vedere. Calitatea materiilor prime, finetea esentelor, formula acestor produse dar mai ales meiata atâtea si atâtea elemente todele de fabricare ce nu trebuiesc trecute cu vederea. Dar pentru a putea aprecia calitatea produselor Lady'', trebuie sá cumpârati apa de Co Ionia in flacoane originale, Inchise ermetic. Numai astfel puteti avea certitudinea cá ati cumpârat un produs nefal

sificat, o apá de Co Ionia cu adevárat superioarö, având aceleasi Insusiri minunate pe care le avea In momentul când a peireisit laboratoarele fabricei.

1\10

s

ila

PREIT,

LcoaneINCHISE Ia ACEPS,

ca apdedeCobnia Nfarsale

www.digibuc.ro