Ilustratiunea romana 3 noiembrie 1937 [PDF]

Zitiervorschau

IL STR No. 45 (An. IX) Pretul 10 lei

REDACTIA SI ADMINISTRATIA UNIVERSUL Telefon 3130158 Bucuresti-România, str. Brezoianu nr. 23-25. Taxa postal& platitä n numerar conform anrobdrei Dir. G-le P. T. T. nr. 1202289132

Miercuri, 3

Noembrie 1937

ACEST NUMAR` 0 iNCEPUTUL UNUI S EN ZAT, 10 NA L PE POP TA J

INTR'0 ZI, IN TARA MOTILOR... www.digibuc.ro

Fot,o G. Ionescu)

2

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Tribuna regald, de unde Suveranul Inaltii oaspeti privesc defilarea.

Serviciul divin, oficiat de P. S. Partenie Ciopron,, episcopul arma-

tei, inainte de indltarea in grad a Marelui Voevod Mihai; Mijaoc, dreeipta: Momentul so-

lemn al depunerii jurdmeintului. Jos: Mare le Voevod Mhai, defi-

hind in fruntea companiei l-a, a batalionului I vâncitori de munte.

www.digibuc.ro

ILUSTRAVUNtA ROMANA"

ti

\S .ì

\OM

P\LM

NJI

Membrii consiliului Micii Intelegeri, intruniti la Trencianske Top lice La Trencianské Teplice, consiliul economic a Micii Intelegeri a desbtitut din nou probleme de un netägeiduit folos pentru cele trei tdr2

Delegatia cehoslovadi a fast preziclatd de d. ministru Friedmann;

Delegatia romând a fost repre-

Buletinul special al Camerei de comert i industrie din Capital& sti devind organ comun de informatii si documentare, pentru toate tdrile din Mica Intelegere si Intelegerea

amice.

sentatti de d-nii Tabacovici, presedinte, ministru Cristu, prof. V. Stoicovici, Marian, secretor general al ministerului de industrie si comert, Nicoiau, consul general,

Narti, atasat comercial al Romaniei la Praga, Scortesou, consilier de legage.

iar cea iugoslavä cle cl. Prec lici.

In una din sedintele consiliului, Roniftnia a obtinut hottirirea ca

Balcanicd.

Viitoarea sedintd se va tine la

Bucuresti la 23 Februarie 1938.

Migoe, stânga: Trei presedinti (dela stanga la dreapta), d-nii: Tabacavici (Romania), Predfci i ministru Friedmann (Ceho(lugoslavia) slovacia) ; oblic: Grup de de/egg-1, dupd sedinta; medalion: D. ministru Cristu i d. Tabacovici, delegatii Romaniei.

Parte din delegatii lugoslaviei, in frunte eu d. Preclici, presedintele delegatiei.

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

cu batista i suspinä Impresionatä: Säracii, säracii Nu se gândeste Cà aceste animate propag& cea mai cumplitä ma!

PPOBLEMA

ladie: .turbarea. Dac& in 36 de ore cäinii nu sunt reclamatd de nimeni, ei trec in .ca-

VAGABONZI

mera mortii". E o celulä strämtä ce se inchilde ermetic si in care, printr' teal* se trimite oxid de

carbon. Calnii otrAviti cu (mid de

carbon, sunt ue.si in câteva minute.

Din cadavrele lor, trecute printetin avuz uscat, se face un praf de earne, foarte intrebuintat ea ingräsäminte de fermieri. Pielle gräsimea sunt deasemeni indus-

trializate. 0 sit& ramur& u activitätii Ser-

viciului de ecarisaj este adunarea

In toate serviciile veterinare ale marilor capitale ale lumii, eetatea lui Bucur are o tristä, ceilebritate gratie unui original record: Bucurestii posed& eel mai mare numär de caini vagabonzi. Ranä acnm câtiva ani acest record era detinut de Constantinopol. Gratie energicelor másuri ce au fost luate de edilli Instambulului, câinii vagabonzi au dispârut, rärnânând Capitala noastrá detinätoarea recordului.

In momentul de fata Bucurestii cari prezint& un mare pericol, de care cetätenii nostri nu sunt constienti. Cainii vagabonzi sunt principalii propagato:i ai turbärei. Un tablou al cazuriffor de turban iri eapitalele europene. in ultimii au peste 100.000 de caini vagabonzi

zece ani, ne cl& o ciffa care ar trebui sä ne dea de gändit : Atena Parils

Zurich Anvers Vareovia Bruxelles Luxemburg Straissburg Bucure§ti

60 cazmi

1 Caz -56 cazuri, caz

niel un caz

505 caznri 20 cazuri

rixt maul

nilci umn 4112 cazuri

Cercetând problema cäiniffor va-

gabonzi, ain facut de curand o vizitä la Serviciul de eearis:aj. atât de Mentalitatea crudatk arunc& o luminä, foarte putin simpaitieä asupra serviciului de ecarisaj, a eärui menire este insä deosebit de important:a Gratie energicului i tänäruiui canduator al serviciutui, d. dr..Rigani, am putut vizita mstalatille publicului,

Cap&ta informatiile asu!pra pericolukti câinilor vagabonzi.

erviciul de ecarisaj, care acticâlnilor vagabonzi, nu poate taus desävärsi misiunea pe care o are, din prieina publicului, care nu dd concursui necesar pentru a scâpa veaz& foarte nuilt pentru stárpirea

CapAala de piaga turbärii, care a dispärut din alte capitale civili-

zate. Din 1929 si pan& astäZi, Serviciul de ecarisaj a prins, in Medie, 15.000 de caini vag:abonzi pe an. Aceastâ

cifrä, e insä insuficientà, fatä de marete numär de caini vagabonzi

care se aflä, in Bucuresti. Condusi de d. dr. Rigani am vizisunt tat Sala de aini" unde nati timp de 36 de ore, cainii prinsi de Serviciu. O bal.& vastä, cu custi

curate, in care se aflä tot soAri de neamuri de calM, dela corcitura cte pe maidane, pänä ia cktei de lux . scäpati pe stradk Intr'o sal& alâturatà se aflä, câinii suspecti de turbare, cari sunt tinuti 14 zile sub Supraveghere. Urletele acestor cainiceibolnavi veniti iMpresioneaz& adânc pe sä-si regäseaseä, potaia pierduta o doamná isi tamponeazä ochii

cadavrelor de animale si a alimentellor confiscate din hale, care deasemeni sunt clistruse.

In ulthnii opt aiii, s'au adunat

de pe sträziae Bucurestilor 10.975 de cadavre de cai, cari au fost distruse in cuptoAxele Serviciu:ui de ecarisaj. Cititorii nostri sä se gändeasci ce

ar reprezenta acest linens morman de cadaivre, care ar atinge Inältimea Ateneului, daca nu ar fi_fost adunate de Serviciul de ecar.'saj!... Toati aceast& activitate, de mare important& pentru sänätatea publicä, säxârsitä. de Serviciul de

ecarisaj, ar trebut sa transforme

Servictul de ecarisaj e instalat intr'o clddire modernd arätoasá; medalion: Un pensionar, a cdrul soartd e mused nehotdritd; jos: Masina care produce gazele toxice, cu care sunt suprimati câinii vagabonzt

www.digibuc.ro

gresita p&rere a cetatenilor despre acest util serviciu. Ar trebui ca teatá lumea dea searna de importanta acestei opere i sA caute pe cat posibil sA

ajute Servicial de ecarisaj in menirea ce o are.

R.

5

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Dedesubt: Camerunul, fostd colonie germand, continua a fi locuitd de supusi germani. lad o germand colonistd, inveltelnd pe indigeni arta cdlcatului; Medalion: Un nou as" al volanului..

gex.

Reconstituirea unui cerb superb,

care va figura marea expozipe internationald dela

Berlin, la care vor participa 30 na-

tiuni, printre care Rometnia, la foe de cinste

Un expert in arta machiajului, picttind fata artistei Betty Grab le in verde, inaintea unei sedinte de televiziune. Aceastd culoare apare apoi pe ecran ca un roz, pldeut ochiului Un ingenios ecran, care idscind set treacd razele seindtoase ale soarelui, impiedicd nepldcerile

www.digibuc.ro

CELE MAI BOG

FEMEI DIN LUME

Una din cele mai bogate feanei

Gloria Vanderbilt si mama ei; Mijloc: Barbara Hutton, fosta printesa Mdivant; stänga: Ann

americane, multirnilionara Betty Green, supranumitä i vr&jitoarea din Wallstreet", care a rnurit in 1916, era atät de sgäreitA ineät pe patul de moarte, trebuia sA i-se farlsifice pänä i conturile deda farmaele, ca sä nu se infurie pen-

Gould, cu primufl ei sot, Spencer Meador.

true& s'a cheltuit prea multi bani pentru medicaanente. A träit toatA viata sa singur& i aproape in

erau cAsätioriti. Dup.& trei luni Ann Gould divorterazA de primul ei bAr-

Multe femei bogate se folosesc de

Dup& cum vedean, tAnAra milionarä

zerie.

averea lor ea sd-si permitA luxul de

cumpära''', azi un sot si

mäine altul, sistem pur arnerican.

Asa, de pildA, tänAxia Ann Gould,

nepoata marelui financiar ameriean Jay Gould, s'a märitat prima oar& cu un fermier si actor, Spencer Meader, din Texas, intr'un chip extrem de expeditiv. S'au crunoseut la 10 seara intr'un club nocturn din New-York. La ora 11.01 a intrebart-o: Vrei sä ne cAsAtorian?"

ai ea i-a räspuns: Deice nu"? In weeeas searA au pornit eu un taxi la ofiterax stArii dyne si la ora 12

bat si se mAritä eu un cowboy.

nu prea rAmäne credincioasä sotilor ei, ci numai... agriculturii. Barbara Hutton, fericita mostenitoare a magniatului american Franck Woolworth, creatorull marilor magazine in serie a primit de la acesta o avere de 40 ide milioane de dolari care-i adueea un venit d.e 400.000 de dolari. In 1933 a särba-

torit la catedrala rusä din Paris, cu o deosebitä pompä, cAsAtoria ei cu printrul georgian Alexis Mdivani. Romanul de dragoste" a durat doi ani, pAnä cAnd printesa a des-

conierit cA SOW ei era un amant

deliciots, dar nu si un sot potrivit. A hot&rat divortul, prin... telefon lAsänd printailui un formidabil venit, pe tot restul vietii. La aceeas orà si in acelas loc, tot la Reno, milionara amercianä s'a märitat a

doua oarä eu contele german de

Rewentlof, pe care 1-a cunoscut la K arlsb ad.

e cá Rewentlof, Interesant nrilejul anei eälätorii f cute in America Mainte de cAsAtoria sa, a pariat cu un reporter pe o sum& mare, cd in nici un caz

cu

gatà. Pentru a incheia aceastä ra-

pidd trecere lin revistA, vom pomeni si pe tanAra printesA a dolarilor,, In

värstä numai de 14 ani, mica Gloria Vanderbild, a cArei eduicatie e condats& astäzi de trei femei. Intr'adevär, mamei sale, divortatä- de

tatAl säu, i s'a interzis la inceput dreptul de a se amesteca in cresterea fetitei, din pricina -unei mo7 ralitAti care läsa oarecum de do-

rit. Aceastä misiune a fost acordatA de tribunal, unei bunici

In cele din urinä insä, s'a reyenit asupra acestei hotAräri s'a srbabilit cà micuta mi-

nu va Ilia de nevast& pe principesa Mdivani, asa cum circula pe atunci

unei mArtuse.

fireste, sà pläteasc& rAmAsagul. In schimb, a rAanas eu o nevast& bo-

liardark iare vole sä petireacA douA

syonul in presA. Omul a trebuit,

zile pe sAptämänà la mamä-sa.

.0111=1.11.1111111111111MMINI

Cum preconizeadi un dictator al model vestmintele viitorului pentru ambele sexe.

de piele? Sau de päläria in form& de pan, o femee s'ar socoti nefericitä elope pe care zed de parisiene o vor purba in tof, dacá natura ar fi fäcut-o asa cum iarna aceasta eu toatä gratia... si tot curajul de II modificA ea singurä fata i siridicolul! Nu mai vorbim de turbanele lueta dupä cum o sileste moda. aceinfrunta amintese un bar sau o colivie, si care au apärut Moda de astäzi, in totalitatea ei, pe calea Victoriei. este rational& si higienicA. ModifiSA speram eä valul de excentricitate ice s'a abb.c&rile din ultimii zece ani, dAnd model feminine va da soarelui i aerului mai mult acces, tut in lama aceasta asupra au fAcut sfi. scadA vertiginos nu- repede inapoi. mArul femeilor elorotice, anemice, pe care moda corsetului le

La expozitia armada a marilor croitori din Lon-

modele din dra, au fost prezentate i cele douä, Moda anului

distrugea lent, dar sigur. Moda a- fotografia alAturatA, intitutlate: a bunului gust? eeasta rational& de astAzi, nu se 1970". Excentricitate sau evolutie poate feri tutus de excentricitäti, SA ne fie permis sä nu ne pronuntäm cu 30 de bizarerii. Printre creatorii de ani inainte... mode, sunt unii care eautä cu perseverent& tocmai aceste daub', defeete, pentru femeile care doresc sA impresioneze mai curänd prin bizar decat prin frumusete. Ce zieeti, de pildi, de buzunarul in form& de gurä, format din douA

www.digibuc.ro

7

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

UL NSLI\-\F[LOP Se face in general, o gresalã când se admite cá numai animalele superiaare sunt capabile s& comunice 'Mitre ele. ObArsia aoestei pareri eronate se explic& prin faptul c& e greu sá ne inch!puian un adt midloc de intelegere intre vietuitoare decât semnalele sonore. Or, auzul i graiul nu sent in lumea animal& singureae simturi susceptibile de a stabili o comunicatie intre ndvizi. Mirosul v&zul

i uneari perceptia unor

Pro f es orul

Goetsch, cercetdtorul furnicilor,

W.

care a reusit sa stabilea.3cd limba" ace'stora, pe o insuld a furnicilor.

descopere culorile, mirosurile formele preferate de aceste insecte. Aceiasi speci-alisti au cercetat de asemenea, cu fähdare vrednicA de laud&, moravurile care donmesc in inmea furnicior. Inc-a din vechime lumea admira organizatia i sis-

temul de lucru din asa nuanitul stat al furnicilor". Cercet&torii erau ins& totdeauna mncltnjai

sA

vada conceptiuni omenesti in a-

ceste mici orânduieli, ceeace, fireste, a condits la multe erori. Stiinta modern& a corectat asemenea erezii. Asa, de pildá, asa-zisul sentiment de railid care determina ingrijirea bolnavilor in lumea furnieilor, era batzat pe faptul ca insectele Amite aunt transportate

Gustul furnicilor e stabilit, -Meercdnclu-se reactiunea acestora in fata diferitelor bucate.

ingrite de tovaräsii bor. In realitate, este cu totull alta. De f apt,

furnicile nici nu se sinchisesc de colegele lor ranite, ins& sunt atria-

se de o anumit6 secretie a bolnavelar. Micile insecte se inteleg intre ele numai prin antenele" lor. Unele lovituri ale antenei tentacule prev&zute la cap

micile dup&

feht cum aunt mai puternice sau mai blajine, dup.& cum se suceed

mai ineet sau mai repede, ftiiind date pe cap sau pe partea de dinapoi a corpului, exprian& dela caz la caz cu totul altceva. Avem astfel

un fel de telegrafie Morse. In raport cu graiul nostru, acest limbaj al furnicilor apare foarte primitiv. El este totus destua de desvoltat pentru a permite o comunicatie 'nitre cele mai variate specil de furnici.

0 CASA A CAINILOR"

examinat viata celor anal simple

fäpturi, a cdror dimensiune nu dep&seste a mia parte a unit milime-

tru si au observiat la ele o deosebit& sensibilitate fat& de razele de iuminä. Deasemenea s'au ocupat de simtul auzului la pesti si au constatat cA, spre deosebire de opinia curent&, pestii percep foarte bine sunete, mai ales cele muzicaFurnicd din Chili, care, la primejdie, lanseazd un fel de gaze avertizoare,

unde speciale, asem&n&toare en slujesc aidesea in oele de radio acest scop. Recentele cercet&ri f&cute pe tArâmul psihologiei ani-

malelor ne-au adus o serie de re-

velatiuni extrem de interesante. Aceast& stint& a fost cultivat5, de la Darwin incoace. Totus, abia in epoca modern& s'au inregistrat rezultate mai bogate, datorit& per-

fection&rii metodelor de investObiectul ps(ihologiei

nu este descoperirea la aceste vietuitoa.re a unui gen de intelligent& asem&rator cu acel al omului. In sensuA acesta, fireste, numai maimutele i alte cAterva ma.mifere su-

perioare ar putea fi vrednice de

interes. In realitate insä. speciaii.tli sunt preocupati mai ales de cele mai

simple fiinte vietuitoare, intrucAt ei nu cant& in animal fenomene sufletesti i pirituale, dup& modelul uman. ci consider& animalul ca o creatiune special& ale c&rei organism. sistem nervos i reactiune fat& de mediul exterior stmt guvernate de legi proprii, care trebueso puse in evklentfi. Astfel, cercetitorii modern! au

le. Si fiinde& veni vorba de nurzied

nu e inutil s& mention&an faptul c& unele spect de gândaci, de felui celor cari misund in buc&t&rii, se opresc in loc, imediat ce and

anumite .tonuri de vioarA. Dimnotrivk altt, gAndacii de apd fug in-

groziti ori de Cate ori vibreazd o eoardd.

Intrucât cloud treimi din toate a desle (stiinta a identificat serts vre'o 384.000 de sped,' diferite de insecte), nu e de mirare ed, animadele cunoseute sunt insecte-

psihologia animalelor a inregistrat eele mai interesante investigatiuni teoemai in west domeniu. In special savantii grmani., prof esorul Eseherich, profasorul Goesch, preWassmann cum si ellugdrul

ne-au furnizat date extrem de pretioase, relative la viata si obiceiurile albinelor i furnicilor. Se stie, dealtfel, cà lumea albinelor

a termitelor a pasionat deaseme-

nea si pe literatul belgian, telebrul scriitor Maurice Maeterlinck. Savantli germani mai sus pomeniti au reusit 8a dreseze" albinele clupd, anumite mirosuri, culori forme. In acest scop au folosit un sistem original si ingenios, construind stupi de albine, impregnati eat diverse parfumuri i in diferite eulori, sau prevazuti cu intrári in tot felul de forme. Experimentand

Fi-vor fericiti acefti pensionari din Casa Cetinilor", dela Chicago?... Nu se stie. Cert e insa, cd, pe tempi alte ingrijiri, ei beneficiazd # de...

apoi cu mil de albine, a reusit sd, www.digibuc.ro

baia zilnicd...

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

8

Pagina clIPMZiffitilor

UN CONCURS AMERICAN...

CEA MAI PLACUTA CALATORIE, IN AUTOMOBILE CU CONFORT MODERN

La New-York s'a tinut unul din cele mai originale concursuri: eel mai lung si pasionat särut, disputat de numeroase perechi, cari concureazd cu toatä seriozitatea

Acest ingenios automobil, posedänd ultimele

perfectiuni,

poate

fi

transformat, printr'o simpla apäsare de buton, in camerä de dormit, in care incap, comod, trei-patru persoane IZVOARELE STATULUI FRANCEZ

VICH

Y-

C ELESTINS RINICHI-BASICA-

GUTA- DIABET-

ARTRITISM

VICHY GRANDE-GRILLE BOLILE FICATULUI

BIL IAR

$1 ALE APARATULUI

VICHY-HOPITAL AFECTIUNILE STOMACULUI

$1ALE INTESTINULUI

ICHY REGINA GHIETEI

Un prieten al animalelor, care a reusit sä impace cele mai diverse specii de vietuitoare...

0 conducta importantä

La Haifa, in punctul terminus" 1,a Covent Garden din Londra se organizeazd o mare Rapsodie a ghetii". la care vor participa cele mai reputate patinoare din lume

www.digibuc.ro

al pipe-lirte"-ului care strdbate Palestina, conductd atacatei mereu de arabi

0 pioasa actiune sportivd

PAinânt dela Märäsesti, sub Areal de Triumf din Paris

Un grup de inimosi români matociclisti au dus un seiculet cu pamant dela Möffãesti pand la mormântia Eroului Necunoscut, din Paris. Iatd-i in preajma mormântului, dupei sosire. Grupuil a fost contIus de sub-(locotenentul Pavel Luchianov. De la stanga, spre dreapta: Luchianov, Rotaru B., Ghisman mihail qi Nestor Ei sunt intoveirdsiti de cdpitanul Boian, atasat militar, Jean Meildärescu, secretar de illegotte si M. Staia, elelegatul F. I. D. A. C.-ului.

Muzeu al dansului de Opusi Rolf de Mare, intemeietorul conducätorua Arhivei internatiomale de clans, lucreazi actualmente ,iun Dian interesant pentru. a

exemplifIca in mod plattic. toate

dansurile pdpulare europene prin paprusi anume confectionate in acest stop, Imbräcate in costumele nationale respective. Yana =1m, 20 de state si-au dat adeziamea, asa Meat Mara spera sa pout& arata in primavara, expozitia lui de pb,pu*i dansante in camerele muzeului arhivei Internationale.

Regate" pentru copii

Fiecare scolar din Long Beach, in California, a construit

un vas

cu pinze, participeind la regate", ca adevärati 1-upi de mare"

www.digibuc.ro

Outip.

autftecald 9//0/ Cagili diaNakidil Wet 9V9a) Ardealul, "Tara Motilor", cit amintirile, cu necazurile i cu ncidejdile ei, ma ispiteSte. Un ce inv2ibil, plämädit din oasele sfinte ale cine stie marilor mucenici ai Neamului, din aurul risipit din belsug in piepturi de deal sau de munte md atrage sä eusi pe mine, ca pe atectia nose si mai bine acest minunat De câte ori

colt de Tani, in care pribegesc si aceastd splendidd trdesc motil." sinteze a tragediei i eroismului romdnilor arcleleni.

Fiecare petec de pdmiint este o

Din inältimile Thr evocatoare, mai limpede si mai evocator de cdt oriunde, rn s'a aratat unitatea Tarn si a Neamului nostru din orice ceildtorie pe culme m'am ,,reintors cu dorul svorit al integri-

(

tulor románilor, ce avea sä se implineasca mai tärziu! Ce puteri nevazute aträgea pe marele nostru bdrbat de stat in tinuturile pribegilor si ned-eptatitilcr

tätii Mr.

Cam aceleasi care atrag 4 astdzi pe atátia altii, dornici sä-i

a isbutit incd de acum 30 cle anz

neea,zurile i cu nazitintele lor, CU

Dar Ion Brätianu, ceva mai mult,

sa aducci in Tarci, biserica Zui Horia din Albac si s'o reclädeascii. asa CUM era din bdrne mari de brad, pe =Oa parinteased clela Florica, ea un simbol al visului scump tu-

cunoascd pe moti asa cum sunt, cu

viata pe care o due astdzi si care a feicut pe nemuritorul Octavian Goga set sintetizeze, in acteva ran-

duri, toatä suferinta acestor obiditi;

Muntii nostri aur poartä... Noi cersim din poartd'n poartä...

senil cu care .-aru avut centact de secole si la bine si la ran, si in timp de pace si In vretne de revolutie, au Neat ea sub notirunea de mot sa intro top lockutoril satelor incepând dela Gilau (Cluj), spre sud pana la Bala-cte-cris si Brad, precum i eei care populeaza satele dela Presara, länga, Zlatna spiv Abfud, Camperki i pa/Ia.-di:mod-4 de Vidra de sus si inspreHaimagiu mussti Biharei, papa la Beius... Poate ea, alipiti la 'Tara Munnt, moth s'au contopit i in masa ardeleana... Cato% de putin. Motii au ramas moti c) entitate aparte, caractoristica, care nu prezinta, nici o asemiamare nilci psihologiceste, niel sub rapartul figiculut au nici o alta categoric de romani, eum a remarcat atat de bine un alt scriirtor care s'a ocupat ou viata motilor. deaftungul vremurilor Au fast atlas tot mal ffiterveni eeS mult de conversatia noastra mai rezistenti diffire toarte categorille de romani Desii pribegi iffiduntrut tarii lor, 'et an ramas inchistati fl graffitele naturale ale muntior, vra3m5kiti de unit, nesoccititi de altil, 1Mpdati de eei mai multi. Au fast desstapánirea asupritori-, considerati lor i tocmai acesta a lost un mare bine. Dar chlar claca cineva ar it incereat o Incrucipare, Incru ar fi fast cu negmtinta pentru ei moth dinteun instinct de conservare nu admiteau nici un amestec, nici o legatura in faanilitle lor. De ace-1a el au pastrat, ca nimeni altul, tipul dacului de

rea lor actuala i deopotriva nevohe Nennerit ar fi sa-i) vezi asa cum sunt, ached, in mica exploatare, acolo uncle se trudese sikiguri sa scoata aurul din piatra si in marea exploatare imde capitalul i geniul constructiv românesc.au. nil:heat cele mai moderne

Baesii

adiea motia-minieri care

traesc exelusiv din extragerea aurrulluk reprezinta cel mai ascutit unginu aa

probletnei mother". Sunt thiuturi care nu ofera bFet,ulul mot alta de cat piatra din mink Adeseaori, poate de cele mai mate ori, ou tot aurul pe care 11 are sub pitioare, in parnant, nu are nici painea cea, de toate zilele...

De acela noi consim din poarta In

Gtincleam la toate acestea, &Ind mi-am propus inteo bnud zi sä poarta". pornesc spre Tara Motilor, sä petrec cdtava vreme prin satele i pe la vetrele bar, si sa scriu, in cadrul reportagiilor acestei reviste, cele ce voi vedea i Voi constata dupä 20 de ani dela eliberarea urmasilar lui Avram lancu. Horia, Closca Crisan. Zis i Meta! In trenrufl care ma ducea spre Deva,,

tovarasit mei de drum sunt oamena morocanosi, taeituri de al crede ca in Dear suflete le ploua sau le ninge... despre unul singur, .urn tands inginer, din care in uirma, am aflat ea e mot partea Carpenisului cat mai descreteste atmosfera greoae a comparti-

munte.

Ca si românii dela poalele Ha-

tegulut.; De aicelasi eonstructie osoasa. Mr

este au mult mai giva i poarte mal grava de cat socotesti... Th dragostea pe care fratii nostri ne-o arata, se amesteca i supralicitatie Suntem bucurasi ca partidele sa se supraliciteze cat mail; inult, clar sa contribue testa la un loc la deslega-

mentalui.

Inginerui pare Manta ea, un rea-si ougatean" calatoareste pentru noaste mai bine fratii" pentru a le

asculta pasurile t a povesti cititorilor cele auzite i vazute_ Un tánar inteligent, inimos, caresea tinut, dupt ee a invatat carte, sa, reintoarca ,,la pietrele pe scurmat care le-au eu undat eu lacrami si le-au mainele parrintili i strabunii". asupra Convorbirea aluneca repede tinutului spre care ma indreptam, care imi era atät de drag i pe care doream sa-1 cunosc cat mal Crain inteleg, te intereseaza

baesii" 0mpg-2mile ler. Mai ales sta-

i7 Tânir mot, mester de ciubere. Jos: Inteo zi de Virg, la Brad, de vorba on moth veniti dela, mari departari.

glorioascl pagind de istorie; fiecare r(zu sau pardu un manunchi de lacrámi, de sdnge sau de inclreptdtitcl revoltd; fie care deal, munte sau vale un isvor de bogdtii si cie nedrePtciti seculare; fiecare casti sau colibä, un parapet al virtutilor r: al rezistentei noastre romtinesti! Vatra seiracti dar pilduitor de frumoasti a motwlui, a ispitit pe multi ronuini, incd de pe vremea

and acesti vitregiti ai soartei se

gäseau sub stdpcinirea si persecutia maghiard. Marele nostru lOn I. C. Breitianu cerceta dintr'un clor atavic al muntilor" incci inainte de rcizboiza pentru intregirea neamului Tara Motilor. Acolo a avut, poate, pen-

tru intdia oarti, viziunea clara, a unitdtii noastre. pe care a inftiptuit-o apoi, cu multi ani in urmd, cu vitejia 4 jertfa ostas,ilor nostri. De aceea, poate, scria atät de frumos. 'in ale sa2e Amintiri din Texa Motilor.

de Jon- Tic

Medalion: 0 moati venita la tàrg cu lemne. Prototip de femele-daca, marturisind prin hifã i$are glorioasa ei origin& Sus, dre(Pta: Uzinele de stampare" ale Soo Mica" dela Gura Barza (Brad) . Jos, ireapta: In mmele de aur dela Gura za: motii baesi", lucränd cu perfo rul cu aer corn-

it

primat

Dar in explosiarile moderne, aeollo imde a interzepit capitalul_ "Baresii"

desIgur,

gasesc

de

lueru. Dar ceilalti? Apoi zacamantul aurifer nu este i ilisabia.. Dealungua affilor, paanan va sardei... Bi ce se va face acme- Mime a motilar" candva, mai tazziii, daea nimeni nu se gändeste sa creieze alte industrii legate de alta matene prima sau con-

duni de vista cee sa le pennita sa

Vänärul privt pe fereastra vagonulut.

Un aer de tristete invalui fata inginerului care nu uita o clffia ca este si

ramane mot.... Undeva in fundul sufletului, atavica levolta a obiditudui,

maeina amaraciuDea omului care s'a insout si a creseUt in SaraCia *i nedreptatea vremurilor.... Dar guvernele noastre de dupa razboi au ineercat sa faca ceva_ Guvernele noastre_ Ds, este drept au aeordat in repetate randurl alutoare !... Dar tocinai aci rezida $1 greseala. Ajurtonillee un paliativ. Nu este o solutie_ W., d-to., problems

www.digibuc.ro

rea problemei_ vorbim de.-marca masa Noi motli a celor ce mai indurra 'Mica saracia eea nu curnoastein de cat mai eumplita o singura categorie de oameni care fac polittica,: din skull careia se aleg guVerne i cârmuitori : români, oricare le-ar fi eutioarea politick De La acetia, eroeul i mult incercatul popor al inotiior" asteapta mantuire_ Oehii tanarului mot, pana acum limpezi i potolifti, se aprinsera ea dol carbmil In lumina becuribor care vesteau ineeputua 11Jopii, stralucirea 1or imprumuta eeva' din scanteierea amestecurilor de metale lucitoare ffi aseutisurile colturiaOr de piatra... Romani din toate partidele. Patrioti din taste particiele. rectifica tänand inginer. Noi avem depaina incredere in dragostea si intelepciunea lor, pentru ca am avut prilejul sa constatam ca atuncli vänd marile interese ale neamului impun un inceput de solidantate national& oricät de despartip oamenti aeestia ar fi pe chestil de prograrme, se unese dintr'un inalt comandament sufletese... Un tovaras de drum, domnul aeelb, morocanos i pántecos, care ascultase convorbirea fara sa scoata un singur euvânt. Sfinxul din vagon" zarobi cu inteles, apoi isbueni eu glas de ventrilog : Nu cuneasteti politicianu Hei nostri._ Iti faci iluzii tinere !.. Ce anume au !dent partidele in douâ zen de ani dela Unire ? Apostrofa sfinxului rani sufletul tftnaralui ininvzator in dragostea fratflor in masura sa ajute pe bieii i meal!

mati.

Incepu un duel interesant intre doui oameni deopotriva de sineeri si de oonvinsi. Un duel de cuvinte, de argumente pi de dovezi. care pares aft se sfarseasca cu biruinta sfinxului". Tftnarul opunea optianismul p inerederea tffieretului,

care a

vazut,

chiar in ultitmil zeee ani dovezi care sufera desmintire", de dragoste de interes_ Vorbaria ± abuzmile care s'au Mein ici P. cola in numele nostru, al adaoga inginerul oPntesc ou rirTmic credinta nestramuknotilor,

tata ce o avem ca.. ..mai avem romani in tara romfineasca"! Peutru ca disoutfoa, pe aceasta tomb°

intervenit se nrelungea la pentru a schimba ciursvjl disputel_ De accea am intrebat da,ca as putea stl orgina euvantului de mot raspunse eu Cum Oita i dv. promptitudine tanarua inginer matai sunt cei mai autentici descendenti al dacilor paste care au venit colonilstil romani. Ei au pastrat un obieel dac: chica antilea" -7 motul de par, pe care barbatil 11 piirtau, de obicei larga urreche in partea dreapta-a Parul adukast chick pe care 11 purtan batranil nostri pan", acum cloud, deeenil.,,

Dar mother ii se mal)--spinie

Multi au crezut ca acest euvant vine topae ca un urs" 0 dela topait neindemakkare- a populatiel resfirate pe VM, dealuri i munt,i, care nu stie danseze... -Adevarua este ca porecla de 'rapt,

vine dela cuvantul german Zopf care Inseanma chic:a". Functionarik nemti de pe vremuri, cari nu-i puteau sufer1 pe moti, Ii porecleau Zopfiger Walach adita roman eu caned". Mot sau top... Dar cum se face ea

math mu atribue west nume de cat

ciunurmai unei .anumite eategorii motii aceia care coboara bararilor"

muntil pe cal ? Inexact. Moti aunt cu totii i ducarausii lemnari bararii, i ,bdesii" toti eerhalti. Ceva mai malt. Notiunea de mot" locuitorua unei ansimIte parti din Mukha Apusent al Transilvaniei a -eastigat mult dupa razboffil mondial, in ámploarea i largiunea ei Ion Rusu Abrudeanu interesanta luerare explica arceasta cam asa : Dezideratele Motilor pro-

print zti fiffid comune cu cele ale veeinhor imediat ea Mocanit i Cri-

privirea agera si poarte aspra; toting mai mitt de start_ Oameni hotarati, extram de muncitori, rezistenti, in muate privinti glorioasa angina_ Mineritul l'au mostenit dela dad son dPla romani? Ctedinta mea este ca au moste-nit si dela unii si dela altia. Lucrte

dacii exoloaran aurrul. De cert ceia poste ea rormiaffi). au ¡moms ou-

lanitarea. in arvste tinuturi. Legende stravechi marturrisesc bogatia amifera a acestul tinut Românii nu numa i ca sii contribuit la intensifieares elooloWdatti: dim* au adus si mesterl sponielisti de oe comz-la In muzeul din Brad se gasese melts romane de minerit. gasite prin acaste loeuri.

URMARE IN NR. VIITOR

Ziva de Were a

Majest ii Sale Reginei Maria Stanga: D. ministru Incwle si cl. general Gladz, trectincl in revistd garda de onoare Dr eapta

Membrii

gwvernwlui,

ieqind dela Patriarhie, dupd oticierea Te-Deamului

Riscurile meseriei Zile le trecute, a fost inchisä, in inchisoarea din Alger, italia.nca Amelia Marian in varstä de 23 arii.

Era o femee frumeasä i a apa-

rut .i.n. acest OTaS, imediat dupa iscAlirea pactulul dela Nyon. A fost pusfa, imediat sub supravegherea politie.i, care a stabilit cä petrecut ttnipul in diferite

porturi ale Märii Méditerane, in toväräsia ofiterilor din marina de

rázbol franceza. Dup6, un sourt timp, politia a avut suficiente dovezi pentru a putea aresta pe frumoasa femee.

In inchisoarea din Alger, a fost inchisa inteo ceiulâ separatä dela etajW. ai. treilea..

Intr'o bun2ä z, a s'aatt printre gratii si a rämas sdrobitá pe asf altul strazii.

MISIUNILE MILITARE STRAINE, IN CAPITALA

Mara po§tale rare La Londra, au foot expuse de curand interesante obiecte filatelice. La expozitia de märci pootale din Dortland-Hall, au lost' expu-

se cele mai scumpe raritäti. Sunt peste un milion de bucati, care reprezintà adevärate raritati. Printre altele, este expusä i cea mai.rara. marca .pootala, aeriana, o

mama americana de 24 centi din 1918. Aeroplanul albastru, care este

desehinat pe acwasta marcit stoat-TA pe dos. Este o bravutrá pe care

desenatorul nu a intentionat sit 0 facä, dar care a foot tiparita 'din grasara. Nu s'a -façut din aceste marci &teat o singurä coala. Junta:tale din ele a fost obtinute de Hetty Green, una din cele Mai bogate femei din lume. MS:retie S'au

scufundt Msg., ()data cu yachtui ei de lux, atstfel ca nu mai exista

de Cat foarte putine exemplare. . o ala mama rarä greotta este aceea -care are o lebadä tipärita pe. dos.

MisizcnUe militare greacd i turcd, la regimentul de gardd

Mihai Viteazul"

www.digibuc.ro

Din zece exemplare care au fost tiparite, nu-mai exista de cat (Iola in 'Stare bunä. Valoarea .marcitlar expuse in aceasta expozitie trece de 10.000 lire sterline.

13

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Sus, stânga: Miss StateleUnite" si Miss Frumusetea Perfectd", fdcdnd incercdri de fotogenie, pentru eventuale contracte de cinema

Medalion: Reprezentanta

la concursul international de frumusete, din Tunis .1111.1.111101.1111S.

Mantou din piele de maimutft cenusie, cu incrustatii

Pasiuni noui &>)ren

iroge6

Ny

Orice femee, care se bucura de un ten On de fragezimeo tineretii, n'or trebui sa crate nici sacrificiu spre a-5i pastra Bozo elementara a orcarei ingrijiri a tenului trebue sa fie un sapun de calitate : Elido Lilas Grand Luxe. Spumo so find desprinde din porii epidermlei orice murdarie ce or periclita tenul: eingrijeVe pielea, conservandu-i fineteo

i

fragezimea.

Pentru protecifo infrum useforea fe rclnitdui Fri tiMPUI Zilei: Qlia Ideal Pentru cureitireo otimentareo pie/ei Elide, Cold cu Citron Cream

E I PTA

O nouâ pasiune exclusivd, lansata de artistii de cinema din Hollywood, nelinisteste de catva timp guvernul Africli de Sud. Acesti artist au descoperit ca broastele testoase sunt niste animale adorabile, dar dragostea lor s'a indreptat mai ales asupra unui fel de broaste testoase sud-africane, care au o carapace ell un desemn intr'adevâr artistic.

Se plâteste de pe acum pentru aceste animale de o rea'd frumusete 20 lire sterline (aproape 20 mii lei). Exportul acestor broaste testoa-

e a sporit atat de mult, 'Meat exista teama ca frumoasa lor tarä sa nu fie. in curând, cu totul lipsifa de ale S'ar putea sa, se interzica au totul

exportul

acestor

animale

adorabile, care fac faa tinutului sud-african.

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

14

crimei, a intrat imediat in transd

si a pornit pe sträzile orasului, urmatä de o echipd de agenti in civil. Numai la vre'o cloud sute de metri de docul crimei, Odette Cal s'a oprit, in fata a doi necunoscuti, asezati la masa unei cafenele. Automobilul rosu! Automobilul rosu Imediat .agentii au pus m&na pe !

cei dol necunoscuti, can au negat cu 'Male cä ei am fi criminali. Dupd

toate aparentele, se pärea cd sunt cd niste pasniti negustori Odette d&duse gres. Un comisar, care retinuse dela portarul hotelului amdnuntul cd

unul din eel doi pasageri, earl ia uciseserd pe bijutier, purta o frumoask barb& neagrd, i-a machiat pe banditi i ianediat au fost remnoscuti de portar. Criminwlii au recunoscut.

In stare de transd, vizionara identified pe criminali...

Psihiatrii francezi sunt preocu-

Cozad acesta de clar-vitiune al fetitei Odette Cal este foarte mult comentat de eercurile medicale ale Frantei.

Fetita a lost descoperitd a doua km. de Grenoble, epuizatä de ne-

pati acum de un ciudat taz de zi, intr'un sat, la o distant& de 20 clamviziune, ce-1 prezintd o fetitä de 15 ani din Grenob:e.

Scadrita Odette Cal are darul

de a descoperi criminalii, pe care ea ii vede... intr'un automobil rosu. La 1 Octombrie, portdreasa irno-

bilului unde locuiesc prini1 co-

pilei, a fost ucisd, in camera ei, de un necunoscut. Ancheta politdei nu a putut descoperi nimic alteeva, decat cd, imediat dup.& descoperirea crimei, Odette Cal a dispdrut $ i ea.

somn si de oboseala ,drumudui, pe care-1 parcursese pe jos. In stare de transa hipnotied, Odette Cal se

Podoaba buefifáriei

°prise in fata hanului, unde au gdsit-o jandammii.

Acestia sunt criminalii porIi vedeti in automobilul lor rosu?" e spuse Odette Cal jan-

tdresei

!

darmilor.

Auzind aceste cuvinte, doi tineri cari sedeau la o masd, s'au ridieat bruse, si a luat---6 la goand. Dupa

o smut& urandrire, jandannii i-au capturat t, fiind anchetati, au de-

clarat cà ei sunt intr'sdevdr asa-

din Grenoble. Imediat dupd, crimd, Odette Cal

sinil

a intrat in transd hipnotic& si a pornit in urmdrirea criminaaillor, pe care i-a gasit hand in ediciuma satului. Fenomenul acesta de c1ar-viziu-

IN AQUARIUM-UL DIN SYDNEY

ne s'a repetat la un interval de eateva zNe, and politia a descoperit o nouä crimi. De data aceasta fu-

sese asasinat un cunoscut curter de bijuterii, in camera unui hotel,

'uncle fusese atras intr'o cursd, de niste indivizi necunoscuti. Odette Cal, fiind adusa, la local?

ELITE"

este masina de:gitit executati in teracotä albá cu cAptuseal& refractara din samota.

Szánt 6, Oradea Fabrica de sobe ZEPIIIR". Rulete

de lemne din Esslingen. Rnlete din lame de otel. Cereti catalogul gratis

111111W

UN APO EXCEPTIONAL perstra. tcsaletat deoarece este mat mul este deceit un se] p un un produs de infrumuse

tare. Uleiui d'olive, care

intrd in compo nio lui catifeleozó cielec tenu'ui frdgezime

Caretii

broaste testoase de mare inoatd cu gratie, cu toatd greutatea pitorestilor lor carapace

www.digibuc.ro

i

(la

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

15

de a invarti arcul aparatului. Astasi, placa este imprirnatA prin-

micii

Ochelari retrovizori,

lentó

o

exce-

inventie

pentru autotnobi14ti

,

care totus sä se plardä cu mai

mare usurinta, In adevar, acesta e secretul prin care o micaYinventie practica sä imbogateasca pe autorul ei: sa fie !

utilizata pe o scara Intinsä, dar sâ fie si repede .consumabila,. Din acest punct de vedere, lama de ras este o realizare minunata pentru punga inventatorului ei. InvenVile pe care le prezentäm in aceast& paginä au toate câte o calitate ce satisface o nevoe obser-

Ochelarii cu retrovizoare minuLscule vor fi apreciati, desigur, de toate automobilistele ce tin volanul

automobilelor joase care au invadat azi orasele. In sfArsit, oricine a suferit de

FOIL7Rif Cea mai mica, cea mai practica cea mai ingenioasä inventie a omului s'a nascut acum cateva zecd de mii de .ani dintfun os de peste sau de ren si a Lost sträbunicuti instrumentului pe care-I numim astazi amil de cusut. Pe vremea aceea nu existau brevete de inventie i utci legiuiri care sä asigure inventatorului o cotä din exploatarea inVentiei sale. Un statistician care a; avut totus curiozitatea sä calculeze cam cat ar incasa inventatorul acului de cusut, claca ar trâl în zilele noastre, a ramas ,surbrinS de ceeace-i aratau cifrele : acul e cusut ar aduce inventatorului sb,u millarde pentru ca nu exista ijpe glob unealta care sä, se intrebuinteze mai mult

tr'un procedeu special si cu toate cb, este putin mai mare decat o monedd de 250 lei, oferd, totusi 4 minute de muzlea

vata, dar ele au desavantajul

de

a se consuma putin. De pildd, fierul electric de calcat pantalonii gata írnbräcati eiste cat

se poate de praictic, dar nu va fi folosit decát de barbatii foarte eleganti, care mai au timp, dupace si-au imbracat pantalonii, sä piarda cateva minute zilnic cu calcarea bor. In orice caz, aparatul rezolva o veche problema. Umbrela cu fereastra de celuloid

este o inventie a carei nevoe se simtea. Pe strazile supra-aglome-

rate ale oraselor, Intr'o zi de ploae,

amid toti pietonii ît ascund capul sub umbrele, circulatia este un chin pentru fiecare trecätor in parte. Pe viitor, daca, aceasta modificare a umbrelei se va generaliza, oricine îi va putea ascunde

Medalion:

Un

aparat cu care oricine îi poate lumina fundul gdtlejului, pensuldndu-se ou usurintd.

MARSUL CIVILIZATIEI

Dreapta: Fierul de cedcat, färä deranj.

capul cat vrea de mult sub umbrelä, dar va putea sà, vadd ce se petrece in jurul säu i incotro trebue sa-si Indrepte Gramofonul de buzunar §.1-a mai

fäcut aparitia odatä, scum cativa ani. Dar placa pe care o canto, era

atat de mica, incât ascultätorului nu-i mai ramanea decat placerea

dureri in gat, si a cäutat sa-si exploreze fundul gatului prin clasica metodd a lingurii de supà,, va , in-

telege ce ajutor aduce aparatul dim fotografia noastra: el tine limba fix& si in acelas timp lumineaza fundul gurii, permitand explorarea gatului intr'o asezata, in fata bolnavului.

thole miimanca carnal, cetodeaet ceapa .

La Nyeri, in Africa Centrald, copilasi negri urmdresc cu interes redijarea unei scrisorz, compusd de tata-mare

Ce neindernânateci. c5ci daca ar pregati din acestea o mâncare, ar avea amândoi ceva mai bun, cum de fapt este si mai rational de a bea cafeaua impreunä cu laptele cum de altfel se face in lumea intreag5. Dar la cafeaua cu lapte se adaug5 neapärat Veritabil Franck, care o face mai tare, mai s5riätoasi si pe Iâng5 acestea ma; effir5.

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

16

ofiterii din armata lui Franco, sa treaea in tahara adversä. Intfo

bun& dirnineatá, tradatoarea a gasit un tânár orfifer enereq, care nu sia läsat sedus si a reclarnatLo autotritfitilor franchiste. Instarsit Mercedes Horta care a fradat 20 de agenti secret/ ai lui

Franco, a lost la randul el, tra-

data de o altä

femee, Elvira Y Goda si a cazutt sub gloantelle plutonului de exectUtie. Delia; Ana Sage, care 1-a trä.dat pe Billinger, femeile mortal s'au himultit intr'un numär exagerat de mare, care ne cla de gandit asupra sadbäticirii meravurior umane.

Premiate ascunaerea revolverului... Arä.turi: Stärga: Un ice neaqteptat pentru trdclat de o femeie spioand ultima tigard a condamnatului,

moarte, flindea in epocile acestea tulburi, ide razboaie si revolutii, sentinlentele omenesti scad vertiginos rand la cruzlniea omului de la Meanderthal. caz, acela al cOndanmaului potlitic Ignat Reiss, pie care poiiia secretä a unui mare stat european il condamnase la moarte, e conoludent. In tomb', cu o lund a lost gasit intr'o pax:lure din Chamblande, trupui cturuit de &ante al lui Ignat Reiss. Daub, femei a-au afros In cursä: Renate Steiner i Gertrude Schildbach. Luni cte zile, Renate Steiner a luarat ca s'a castige prietenia lui

Reiss, apoi dragoatea lui lubitti cali o femeie i tandrd ca un copi2" scria nefericitud, care nu bänuia el, ca aceia carela i-se adresa astf este in realitate o unealltá a eallaului sdu. In cartierul Soha din Londra, in cârciumile cele mai abjecte, se imbat& in fiecare noapte, blonda Suzy, celebra femeie-eálau din

ucidä. In cruzirnea lor slava, aces-

tia au inteles insä,

*ea, cea, SUzy,

mare pedeapsä pentrit i-se acorde viata.

mai

e sa

In Span:a, unde razbodul face ratvagid, femeile mortii" abunda. Concepcion Laus trâcla, d'n Barcelona sostrea vaselor eu alimente Toate torpilarile de vase ce se indreptau spre porturile republicane i-se datoresc ei. A lost suspectata pentru cheltuellle ex-

ceptionale ce le facea, arestatä executtat a.

Elvira Mirallés y Sandino, o frumusete catalonä, reducea pie tinerii

La coneursul pisicilor, la Paris, cloud serii de gemene felMe, au un deosebit succes

Odessa.

In Inchisarile bolsevice, Suzy a ucis cu mâna ed. peste 2000 de

En ultima vreme au aparat tot mai multe cazuri de femei trädätoare, care si-au ,dus amantii la

contrarevolutionari". Isgonita apoi de bol.sevici, alcoollizata si hartuitä, de creditor', Suzy a colindat toate capitalele Europei, stabildndu-se in cede din urmä, In Soho, uncle asteopta ca dela o zi la alta, Ufl rus care o va recunoaste, sä, o

Primul congres al liliputanilor Congresul acesta original care se tine la Budapesta, nu va intruni numai delegati din Europa, va

ci si din cele cloud. Ametrici, precuan

si din Australia, Africa si Asia. Frogruanul oongresului acestor pitici e din cele mai vaste. Mai intai, congresul se va ocupa de chesthmi sociale. Lidiputanii aunt de pärere

nu trebue si fie tratati ca niste a-

normali i ea II se aduce o mare ofens& când sunt nurniti Uneorii, unii patroni profita. de statura lor mica, spre a le oferi salaaiii recluse.

Din cauza ace:1sta, va fi evocata in congres i chestiunea salarillor. Ordinea de zi prevede i erearea unua ziar al liliputanilor.

Sigur vS yeti vindeca de

Tgat

Reumatism GutS SciaticS

Nevralgii R5ce[i, Grips

Durerii de cap

luand tablet. Togal. Data pests 7000 de medici si.au

cc/71.1ra,

tale mai ologioas exprimat n scris aprecieril lor intrebuintali si Dv. cu puteti asupra loata increderea. lnsistati deci asupra La Farrnacii $i Droquerii. Lei 52., 130.- (si Lei

reumafismu ui www.digibuc.ro

KHASANA Ptouge de buze intr'un tub elegant, confectionat dintr'un meial rezisfá intemperiide calita-le. Nu se sterge pentru fielor, apei si ssárufarilor. 6 nuante ca re tip de frumusete, nuanta potrivi15, ideará.

Rouge de obraz armonizeazS de minune cu rouge-ul de buze Khasana.

In cateva clipe, rouge-ul de buze

Khasana face s'á dispar5 paloarea fetii, dându-i o infátisare tinereascá, o fr'ágezime Incânt.5toare care fermec i subjug6.

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

MEN

NMI

MIN

MIMI

17

I SirlIIMI

ss

Shirriley Temple n'are voe, prin con-

tract. sa mearga pe bicicleta, sa se catere pe ccpaci sau sa patineze. "Feats iadului" se numeste o anie

de cale ferata care strabate, in muisVi din Peru 65 tunele si 67 poduri suspendate,

Templul ceruhri" din Peking este

perfect rotund si absolut tot ce se afla in el are forma circulara. Dutpa

douazeci

ani de munca, un inmentator merican a isbunt sä realizeze in sfarsit o masina Wiris capabi1a sa reproduca cele 1000 caractere principale" ale scrierii chineze. De trei sau patru ori ma,.1 mare decat masina de sorts obisrmita aceasta masina de scris chinezeste poate anicra atat in coloane arizontale cat t ver-

Doua evenimente imporfante

ncaTe.

Bancile americane au in dapozitele

in al *apfelea an

lor depuineri uitate la valoare de 38.006.000,000 lei, Unele dintre aceste

Copilul incepe scoala i aproape In acelas timp apare si prima ma'sea, care nu se mai schimbä a saptea dela dintii incisivi. Ea est... baza intregii denturi si mentinerea ei n buná" stare este extrem de impor anti Deaceea, prima zi de scoali sä fie totodat i ultima zi fa:1.a perie de

soana pa strada spre a-i cere permisinnea sa-si aprnda tigarea, contravMe la regulamentele

dinti. Orice neglijent5 in Ingrijirea dintilor are urmàri Indoit de rele fiinda afecteazi nu numai restul denturei ci si intregul organism. rarinti, dati sprijinul D-v. organelor scolare n lupta pentru igiena dintilor, supraveg leati indeaproape copiii D-v., observati ca Ingrijirea dintilor si fie facut ä. cu regularitate i atentiune, dati D-v. nsiva un exemplu bun. Deaceea diminena, dar mai ales seara,

sume aunt ultate de paste 60 ani.

La Instambul, oricine cpreste o per-

La Rangocn, in Indio-China, exista o .pagoda construita spre a adaposti opt fire de par sfant. Ace:asta pagoda a:a 150 olopote de aur i argint.

Pe un varf de

munte din Ceylon, mdigenii arata ceLen

cape

var sa

vada, urma pialorului lui Adam, cand a parasit

BilTha a fcst traduisa pana scum in nu existau &cat 72 traduceri, 1000 Embi. Rana, aeurn 133 ani,

II=

II11

MI

MN

NM

IMMI

La New-York, 500 modliste cat 25.000

lucratoare, produc 70% din toate papurtate de femeile amerieane.

SITUATIA TURBURE IN PALESTINA

Elve4a ayes pana aaum trei limbi

franceza, germana i Italiana. &cum, cei 46.000 locuaori care vorbesc romansa un dfialiect latin afu ce-

rut sa se recameasca drept limb& oficiala si limba

Cimpoaele, soroAte de-obicei drept

instrument

mu-

scotlan, au fast introduse in Anglia de romani. , Nero era mare amator de muzica din cimpoi. zical

La lerusalim, trupele britanice patruleazei toatci ztua pe strcizt, pentru, prevenirea dezorclinitor

www.digibuc.ro

,,ILTISTRATIUNEA ROMANA"

18

SCRUTOR

JL

GANGST FR intr'o singurd zi, la aceeas ora.

Cum o surpriza nu vine nici-odata singura, politia a mai descoperit

odata cu banda i un pan de ac-

tiune foarte amanuntit pentru je-

fulrea mai multor banci. Planul era semnat Horace T. Wellington! Nu era o gluma. Scriitorul de romane politiste facea parte din sta.tul major al gangsterior din Chicago si primea lunar 1500 dolari, plus o cotä de incurajare", ce-i-se platea cu regularitate dupa fiecare lovitura, datá conform planurilor lui, i reusita.

Un hot de o indrásnealá rará Toata poptilatia unui sat din apropierea Budapestei era aclunata, zilele trecute, ia o serbare. Ludwig Miglivsky, omul Pe care-i

cautä cu furie poUia ungureasca, prkvea perechile imbracate in hat-

tie de sarbatoare care se duceau sa petreaca. Asteapta catva timp, la im moment dat, näväli in sal5 se urea pe scena, cu parul valvoi kncepu -sa strige:

Nimeni sa nu se clinteasca. Litre voi se aÍä un asasin.. Tre-

Un european n'ar putea sä dea crezare statistich intocmite de d.

Edgar Hoover, seful acelek temute sectii a pokitiei americane, care a fost denumita G-men". Dar ea este perfect rea15, si aratä ca, in

Hoover arata

vanzare ale romanelor lui S. S. van Dilc, aunt totus romane cutnoscute interesante, care se vand destul de

steri" un castig net de 15 miliarde &dark! Iar armata lumii interlope este atat de bine org.anizata si de bogatä in cadre 'Meat numärä as-

tazi nu mai putin de o jumatate

ache& este o armat& de dou5, ori mai mare decat armata oficialä a Statelor-Unite. Ca si armata oficlalä, armata gangsrterilor dispune de cele mai moderne arme si are in fruntea ei un consiliu de stat major. Acest stat major, descoperit deunazi, a pus opinia public& amerimilion oamenk.

can& in fata unei surprize de un calibru cu totul nou. La Chicago,

flecare pleaca spre locuinta

lui.

Care nu fu inca stupefactia oameni cand constatari ea gospodarilde br fusese sparte

bite SA* ma ajutati sh-1 descopär.

jefuite.

De curand a sosit in Europa sask petreaca luna de concediu, telefonista presedintelui Roosevelt,

Miss Carrenc raspunde zianic la 1000 de apeluri telefonice si *tie au

T. Wellington.

In Europa, west nume este putin sau de loe unoseut. In America, toti cititorii de romane poll-

anual maritor trusturi de gang-

Trecui un sfert de or5 o jumatate de orä, i poate chiar mad bine de o ora. In sfarskt, eineva incerca. sä protesteze. Se hotaxase, in fine sa sparga

orasul cu eel mai multi si mai temuti gangsteri, räufacatorii erau condusi, tactic, de o personalitate cunelscutä de-obicei sub altà. luintr'o altä lume: Horace

ciuda luptei ce s'a dus In ultimii ank impotriva räufacatorilor, meseria de gangster este hied o meserie rentabilä. Statist Ica d-lui banditismele adue

Aceste zise, stalinul sari in inchise toate usile ou zavorui disparu. Tranll asteptar5, câtva timp.

Piste stku eh romanele lui Welling-

de5i nu ating recordurile de

bine.

Horace T. Wellington a yrut insä mai mult: nu mai multä glorie, dar mai multi dolari. i de-aceea pus arta sa de maestru ai tacticei banclitismelor, chiar in slujba ce-

lor care aveau mai multa nevoe de ea.

Deunazi, politia din Chicago a dat de urmele unor gangsteri care operau cu o precizie i o indrazneada ce iesau din comun. a procedat eu atat de mat tact, incat a pus mans pe toata banda,

abilitate sa-1 sane pe presedinte

de numerasii Moportuni, cari vkr sa-k dea lui Roosevelt sfaturk cum sá procedeze in chestia -japoneza sau sä invinga criza economicä. Interesant e faptal ea Miss Carrence are o ureche atat de experimentata, Meat nu ilia, niciodata 0

voce pe care a auzit-o o singura data la telef on. Astfel, ministrul Statelor Unite in Chili, a telefonat in urrnä cu doi

ani la Casa Alba.. Fiind acum reintons la Washington a cerut comunkearea au unu ). din secretarii Presedintelui.

Spre mirtarea lid a amit-o pe telefonistä spunandu-1 pe nume, asa cum se intamplase in urma Cu dok

Miss Carrence, o tanara simpatic5 e logodita, eu fiul unuk cunoscut bancher, cu care se va casatori daca vel ingrijiti pielea rational! Scherk Cold Cream, 'de noapte, compus6 din cear6 curata §i uleiuri fine, nutreVe tesutul, Tridepärteaz6 ridurile

d6 obrazului o infatisare seintitoas6

i

Infloritoare.

lor

crema de zi Trisena, uscat6, aplicat6 Inainte de a v6 pudra, mentine tot timpul fata mat& fraged6

care e supranumita, in Statele Unite: regina tetlefonistelor.

Publicitate Exista diferite feluri de a inte-

lege problema reclamei si a publiciltatii. Astfel, o actritä a mare teatru parizian a anuaiat de curand ca i s'a furat o bijuterie.

Nu era vorba nici de un colier

de perle, care sä valoreze o suma

superb parfurnat6. Cremele Scherk se vand7n borcane 6 Lei 90 7n tuburi 6 Lei 45 i 65. Cereti UO o mostr6 de Coldcream contra Lei 12 timbre la »Parfexc Cal. Mclilor 78 Bucuresti.

numal and Presedintele Roosevelt va pleca dela Casa Juba.

considerabilä, Mel de vreo podoaba

de mare pret. I se furare un Mel foarte modest, pe care artista II avea decand era mica si pe care il purta intotdeauna.

www.digibuc.ro

Artista oferea o recompensá exa-

gerati pentru cel care va da de urma inelului furat l =unto, singura, in anuntul publicat in ziar,

Ca desi valoarea inelului era mica, recompensa se raporta la a.mintirile extraordinare legate de aceasta modesta podoabä. S'au gasit multe guri rele cari au afirmat cá totul Se reduce la 0 simpla reciama sk cá artiste nu

risca nimic, cáci nimeni nu o va obliga sa dea recomnensa promisa

ILUSTRATILINEA ROMANA"

hpv[luirille llaoasire Coneursul 116

SERIA III-a

Stea magica.

cie : TRACIPONF

19

dupa dansul oea mai importanta dim funaiunile corporade, toate oelelalte depinzand de ea. Putem intr'adervar trad timp bidelumgat fera a mince saiu, a bea, ints nu putean trail macer cateVa minute fara a recvira. Functiimea psichica a re-913iTitlei 10aoà: pentrur yogiai rodul de 0:Valente. Ea constitue princdpalud nostru collector de forte vie (Prana) Pain ea suntean raltasati direct aiijj umtversale. Este cu putinta saManagazinam Prana, eXact cum un aoumulator electric absoarbe ellectricitatea Orice gandire, once act, once sfortare a vointei, ori-ce .nascare musnecesita, eheltuirea uned a=mite cantitati de Prana. Si ouan

Yogillor 11 canstitue suflul spiritual. Cu acest suflu el patrund in asa zlisul esoterism al suflului, adica se indeparteaza din oe in Ice mai milt de materiahtate Yogii intrebuinteaza forte

de alinientatie ou acest fluid,

oonstiintei catre regiumale cede mai inalte ale spiritual/W:0i. In west soap se practica mal int&M o relaxarre ge-

respiiratia este iprdncpatut nostru azvor gem 11§01" insernmatatea stinted sufluDrupa Yagii, plexul Solar este ma-

rele centru ae acumulare al Pranel.

De acola el este redistribuit celordalti

centri nedwasi.

Yogii posed& cunosttnte profunde asupra wine/pillar gemeratinin umane. Ei au desooperit ca energia sexual:a' nu este decat mud din modurile de manifest:are a vita:at acumulata in noi asa ca putem oheltui aceasta vitalitate chip& vointa fie sub forma de energie sexualä, fie sub aka. Insa exoesele sexuale epuilzeaza celelalte diiponibilti. Cine vrea at piasede o putere de munca considerabila trebireste deci at evite cat mad mull reilatille sexuale. Farts sexuala paalte fi transinutatä In fort& nervoasa obisnuita (iata de ce engleZii pun state pret pe abstinenta sexual& a tineretului studios!)., Al treilea grad al oulturii psichice

ritmului iespirato pentru a active ou

intenSitate evolutia omeneasca, pentru a proclute o dezvoltare spiritual& acce-

de/eta. In taste inertodele de culture

1y:sic:hied de anted respiratia ritmata jostle& un rol preponderent. Cauza este ca ritanul supune oorpul intreg cantrolulut direct al vointei i unei armould perfecte ou vointa considerate ca organ l eului superior. Ei prafita de aceasta stare de deosebita docilttate a Partin materiale a fiintei de starea sa de fannec pentru a degaja spiritul de legaturide sale materiale carre-d

retin normal si sa deplaseze centrui

nerala, apoi respiratia ritmata pent

la stabidirea perfect& a ritanului. Vine apoi meditatia spirituarla. Ne inchlpuim pe noi insi-ne ca pe o Enna rindependenta, ltherä uzand de cárpul nostru ea de un accesorin temporar. In

tot tinipul meditatiei treibueste ignorsta eXistenta insasi a corpulut. Prim practicarea perfect& a acestei Metodie Spirit/1d devine stapanul absolut ail oarpului. Aceasta este metoda incident aunaSouta sub denumirea de RoyalYoga. Bineinteles ca nu ori cine o poste practice la perfeotie Credein tcitusi ea ea poste fl inceraata ou mutt folos de ori-cine 4 mai ales de persoanele nervaase, deprimate, obsedate de ganduri negre, carora le educe 0 stare de destindere fizica i morale apreciabala.

Dr. Emanoil Dorna

Laanartine a ?wawa/at in poeztide sate ferneea, ou stearua Chtseul

fate nu face decfat s ilustreze aceasta canape/1We, alternand insa o meta de probleana matscratoista. Steam dup& oum se vede este si duminoasa pen anultiplede sale bogie miStica lai acelas tianp, pentru oltind literele depe coltruirtile sate dada sta./1ga spre dreapta a1i miumedie figure] feminine de sick care este in arcelas muza dah Lantartne. Plasati a,stfe1 dela litera A la R-ul ai milillac care ete un punat terminus, m puna de reper penuru toate cedelalite brate, dela B, C, D i E wales R ourvintele ce Tees din clefiniitale die mai jos: AR: chiania arganica actiunea aped asupra lcaáliilor i enalidor (tau west campus; BR. Statiune climatic& in Ntuocel; 0R Oorabdier devena cedebra printeun raspuns dart, lad Filip, regele

1VIecedoniel; DR: Bulbar; ER Nagustor die am. Citind literele dela in-

ceputul a tuturor acestor cuvinte apare numele muzei de mai sus. Acura, inloauind ui celeladte coltruirl ate rsedJe, (acelea insemnate cu numere) in seraau]. wart:at de sageata dale prima casuta ouvinteie rezultate din defiailltdide de mai jots, aceste litere citite in continuare scoate la iveai& numele unei faimoase vrajitoare mithologice care a ajutat pe Argonauti sa ia lima de aur DeElnatiride : 1 (litera din mijloc a cuvintului se afl& in CASUTA u1FRk21 la fel si pentru cele)alte). J paartia pe spate magaruil. 2. luti. 3. Biel/ Oorpurri geametritice rouunde.. 6. Apare Muse de *coed& mail:ark 4. pe MO la enumate ooa%bt. Oare sunt cede cloua nume g...

PREMIANTII CONC URSURIL OR 111 114 anau-se in veciare afluenta ae oiuíii ce au intovarasit aceste con-

cursuri, redact2.S, relasel s'a decis sa majoreze numarui premitlor specificat, caina astfel atitorador um surplus de sense si imbald. Cite 1800 lei numerar:

taraulesou St. G., func., Lcoo; Eidna Ionescu, Iasi; Virg1 Popascu, Loco; Titus Popesou, LOCOS Cate 1000 lei numerar: Alex. MS110116, Brasov; Bolt:an Saban, Buzau; Marga dr. Ionascu, Canstanta; Ilie Ion, Loco. Cite un

ment la Ilustratiunea-Trup i Suflet: 1L. Arica ay., Loco; G. Alexcinic, *tel. U. Lazar, raun 0Onst Lungu, Afumata; Ad. Mehtuped, Manafu M. Tr Papa, an. Derescu, LOCO; Mitica

otioe, F Grimberg, Loco; J. Atli., Cluj; lvi. Gaeargh_ta., i. Mateescu,

Ats., Loco; IVIanatu M. Chitile, P G. Cismaru Seg. Dolj. Cite un a6ona-

Loco; Gh. Stefan, Loca; A. Dobinascu Baal.; S.an.onescu Ractu, Gala:fat; Carazide A., Loco; Baciu Mirces Loco; D.novici D-tnr, Barlad; Simomde Radulescu, Rosenzweig Saul, Oernautt; Artemiza Durnitresou, Loco; Spin/ion Nicudescu, Stefanie Iorgulescu, C1111; Tabiru D-tru, Calarasi.

CRON1Cei MEDWALA

despre ce este varba. Scopul acestei

obtinute prin aplicarea preceptelor yoga intrec tot ce poate visa inehipuirea cea

rna rodnica. Primul precept al Yogiilor este destinderea desavarsita, atat fizieti, cat si mental& Pentru aceasta

si in ce fel ? Curatind porii Dv. de orice impuritati.

rtreMSPreir NekoliteotINVA tionc."0....0......11.10:

/.11111011.111011. Spurna cu hasici mari a unui sipun moale, ohisnud -eglAVVitf:4,-:44;03

Spuma CU basici mici a sapu-

ROYAL YOGA

stiinte stravechi este foarte simplu: intind& darneniul constiinted omulit progresiv pang la absorbitia totala atat a subconstientuhn eat si a supra constientului. Se pare ca rezultatele

de simplu acest pas care Constà doar in degajarea epidermii Dv.! Cum

Eatat

Loco; Beat. Margazit, Buzau; Marin Popesou, Loco; Felicia lonescu, T, Ma-

abonament la lJniversul": L S. Ga-

In cenourille intedectuale din Anglia se respandeste bat mai mult, de Calve tamp, sistenal inctian de vulture psibrdea ounosourt stgb denumirea de Royal Yoga. Convins ca tot ce poate duce la dezvaltarea personalitartii este bimefacator, volu arata ad atitorilor

ceitre FRUMUSETE

Loco; I. TUCtOtrieg, *1) I. Mariudar, Loco;

gurele. Cirti din biblioteca Universul": Diomsie Anghel, Rastu, Resteveanu Manoara dr. fonescu,

vrila, Dolj; Oh. Balan, C. Draga, Th. Firanesou, C. Pop, Loco; Segameanu, Dolj; Tanase Barbulesou, Loco; C. Sandulesou, M. Calinascu, Bailesti; C. I. Popesca, I. Ionescu, C. I, Popa, C. Lunga; S. Jilava; I. Dascalu, MM. Cismaru, Pare Papa, S. Cruoit; Joseph

Lxaceti 'Dv. primul pas

nului Cadum (foarte uscat)

intelectudrui. Respiratia, sirflul se dis-

Colaborator al naturii, acest sipun minunat realizeazi tenul fermecator tenul Cadum"

Adoptati sapunul Cadurn chiar de astazi. 0 noua tinerete va asteapta!

ciplineaza diva um ritm sianplu; mutsohiudiatura trebueste relaxata complet. Partea principal& o constitue Ms& suprima:ma fluxurlui ideior. Mesta constitue primul grad al oulturii poichiee.

Perceptele acestei stdinte au fost minunat explise de eatre Yogi-ul Ramacharaka in- opera sa scrisa in limba engleza si intitulata The Hindu-Yogi Science of Breath". Respiratia este

Gratie ingredientelor de frumusete ce contine, ea cla tesuturilor o suplete minunati, pielii un aspect fin si matásos, accentuand farmecul Dv.

incercati acest sapun atat de pur, atat de fin, -tat de pretios pentru frumusetea Dv. ? Nu!

invaluntara atat a corpului cat st a

se imparte in cloud ramuri, una fizioa, corporala, i una psithica sau mental&

emolienta, compusa din bisici mici, patrunde usor pana hi straturile adanci ale epidermii.

care di la milioane de femei o frigezime pe cat de tinereasci, pe atat de fascinanti. Si ati mai cumpani, Doamna, sa

se va suprima (lusru ce nu cote usor, mai ales la inceput) ori-ce miscare

Al douilea grad il constitue asa zisa stiinti, a suflului (Pranayama) care

Sapunul Cadum va va ajuta. Spuma sa

rnaZ p oimic

Savon Cadum

www.digibuc.ro

o

ILUSTRATIUNEA

_

SFA.R.FIT DE MANEVRE...

www.digibuc.ro

(Foto Oh. Reese&