Nr. 134, 17 August 1938 [PDF]

Zitiervorschau

ATIUNEA 1Vo. 34 (Anul X). Miercuri, 17 August 1938

PRETUL LEI 10

Proprietor : Societatea anonimd U-niversul" Bucurest.Str. Brezoianu NI% 23-25. Thlefon 3/30/58. Inscried sub Nr. 161 Tribuna1u1 Ilfov

Redactor responsabil : Gh. Velciu Taxa poqta15. platita In numeral', conf. aprob. Dir. G-nale P. T. T. Nr. 120228/932

RUGA LA MORMANTUL EROULUI (Mausoleul cle la M4ra§e§ti) www.digibuc.ro

lLUSTRATIUNEA ROMANA"

2

IL lEG lE RI ID IE IL IE C AWA 1R kV IE II Nenumarati au fast poetii i pictorli

earl au imortalizat, jn stante saw in

frumusetile Coastei de Argint"

si totusi mai e atat de mult de spus despre west: matt plerclut de raj: altoi

orientaa pe trupul stancos al Dobrogel.

Data rnoda i pentru prima oara moda nu greseste face din Baltic cea mai important& localitate de pe

Ooasta de Argint", nit trebue uitata niel Cavarna, mica Iocalitate, situata numai la 15 km. de Baltic, al easel trecut pain de legende si a carei pozi-

tie de un pitorasc unit simt detmne

de o xnai atenta cercetare. Putini dintre vizitatorii Ceastel de Argint" eunosc minunatele legende ce s'au tesut in jurui . locurilor celor mai pitoresti din Cavarna si a imprejurimilor ei.

SituatA pe faleza de piatra, cu straturi de granit i pamant ce formeaza largi terase, eu asinii cuminti, earl PAD iarba mcatä de spare, eu tata; roalcele in salvari roii, ce vin sa-si adape caprele la izvor, Cavan's, se prezinta ea un decor biblic in linistea unui inceput de lume, ee se stalda in talazurile neostenite ale Marli Negre.

Legenda spune ca pe acest lee a trait un batran pustule crestin; in buna vecinatate cu un hoge otoman.

Amandoi batranii, desi se onorau reapron, doreau fiecare in parte sa dovedeasea celutlait superioritatea eredintei sale. Intr'una din zile, in cursul uinei discutii mai aprinse, cei doi eredinniosi -s'au deals sa inceree puterea credintei lor..Cunoscand stancile sterpe pe care se allau, el au hotarat ea rugandu-se fiecare lui Dumnezeu sa obtie sä izvodupa ritualul ski reasca apd limpede din imensele stanci de granit.

Zile si nopti de-a randul s'au ru-

gat cei doi credineasi si au pus atata .caldura in ruga lor, Meat in cele .din wink Dumnezeu, induiosat-, a fault un semn 0. in aceias clipa stamina s'a desfacut in cloud, locuri, in valea in care se rugau cei doi pdstnici si au tasnit doual izvoare de apa limpede, cum a cristalul. Atunci crestinul mahomedanua si-au dat sea:ma ca vobit& lui Dumnezeu e nurnai una si nu

si-au mai disputat fiecare Stapanul, fiincled era unua l acelas. Aceasta.frunioasd legend& din a cd-

rei morald ne apaze o adanca 'filozofie asupra religiilor, cari nu sunt decat forme schimibate pentru adorarea acelutas Dumnezeu, se repeta in nenumArate variante. Conlocuirea in acelas cent de lume a crestinKor: turaildr -a dat prilejul credinclosilor celor cloud religii sa-si revizuiasca parerine unora asupra alter a. Interpenetratia seeasta a mers atat de departe,

Moat la o manastire din apropierea CaVarnei, atat mahomedanii cat si

erestinii adora pe acelas sfant sub mime diferite. La Take, de hramul sfantului se poate vedea spentanclui unic ai preotilor l hogilor cari se roaga fiecare dupa ritualul sau deasupra acelulas mormant, care adaposteste moastele cucernicului protector a doua populatii de religii diferite. Poarta Celor sapte fecioare" este o nmensa crapatura in stancile ce leaga pe malul marii Cavurna de Balcic. Pe aici e o privelist uniea. La o inaatime arnetitoare se afla poarta" i jos fierbe marea, prinsa intre stand. Privirea se pierde pana depart& ipre

Pe locua acesta de basm, in crepusculul care insangereaza un decor de lume din vis, toate legendele devin realitati i participa la viata personagiilor de legenda, ea la existenta-unor prieteni uitati de demult. De aceea la

de sat,

sapte

fecioare, cunoscand

soarta ce le astepta daca ar fi damn in mainile paganilor, au preferat sa moard. Deaceea au venit pe acest loc legandu-si cositele una de alta, s'au aruneat imbratisate in mare. LocalMehl spun ed, in noptile cu lima, de pe stâncile pe cari si-an zdrobit trupurile cele sapte fecioare, se ridica tanguirea nor, pentru sCa-rta nemiloasa ce le-a secerat vietile tiriere. Chin- Tewfic, cofetwrul, care umbla

toata ziva prin targ ou tablaua lull cu zaharinale spune ca intr'o noapte, a vazut ridicandu-se, la poarta celor sapte fecicare" sapte fantome albe spre cerul plin de stele al lunei August. De atunci e el atat de norocos si- nevasta Ii naste numai badeti, unua mai voinic decalt

In atmosfera oriental& a Cavarnel, toate legendele prind un inteles mai .adann, decal asa cum stint expuse de noi, in goana condelulut Dar ascUltate la umbra castanului, din curie& lui Imam cafegiul, noaptea, cand jeratecul pe care fierb Barieel* mini de arama, da reflexe rosiatice chipului mongol al porvestitorului, aceste legende devin adevarata istorie

Cavarna triiesti legenda i farmecul acestor povestiri ramane multa vreme in tine, ea- parfnmul unei flori, eu petalele presate intre filele unui volum de versuri.

Nu e loc din Cavarna sä nu siba Leigenclia sa. Povesti orientale, din 1001 de nopti povesti baltanite talhari si razbunari, duioase povesti neati, totua e amestecat aici.

a 16caninor. acestora.

Aici la Cavarna e locul uncle se mai depart& de odhiul oamenilor maxi" Fat Frumos, Barbdeot, fleana Cosanzeana, Alladin, Ali-Baba, Saladin i Gebruze, printesa cea fru-

Pitereasta vale a cismelelor" are

una din eele mai frunroase legende. Aid., uncle aunt eateva izvoare, a caror apa e de o calitate mult superitiara celorlaate izvoare din regiune,

vin locaanicii sa se aprovizioneze. Aici se teS idiaele si tot aici se comenteaza naimele eancanuri aae oraselului.

Caliacrei i linistea rupta dear de muimdrul furios al valurilar ce se spulbera cle stanci, d decorulin ambianta neccsara pentru visare. Locul acesta are si el legenda lui. Se spune cä in drma cu nitrite ante de ani, pe mele:agurile acestea an navalit paganii, cari au distrus totul in calea lor. Cand paganii s'ait apropiat

stancile

SUS: In Valea Cimelelor;

Jos: 11larea; la Cavarná.

www.digibuc.ro

measal din turnul de Elides. S'au ascuns, fiindca i-a cotropit cu radio, cu automobil i Viectrieltate, care nu se mai potriveste eu eroii basinelor,

E suficient sä priivii cu ochi de expert harta Asiei ca sa va, dati seama indatä deice japonezii, desi incureati pana peste cap in China, sunt gata totus sa se bata, cru rust. Punetd un varf de compas la Vlaclivostock. Puneti celaialt -varf al compasurni la Tokio. Va dati acum seama ee scurita, este departarea care separa eel mai puternic

punct militar sovietic de caphala

Japoniei? Avioanele de bembardament ale rusilor pot face o simpla planbare pana la -Tokio, aruncand bombe, prefacand total in ruina intorcandu-se dupa cateva ore la Vladivostock. Mae inteles ca avioanele japoneze de bombardament n'ar intarzia sa intoarica vizita pozljilor rusesti. Dar Vladivostockal nu este o capital& -cu milioane de suflete, ci o fortareata, lair impreurimile sale nu sant formate din centre industriale, ca in Japonia, ei din sate fara insemnatate. Iata deci, in primui rand, explicatia atacurilor japoneze. MiLtarli niponi, care condue opera/Vile de mute ori faxa consimitamantuil guvernului din Tokio, au crezut ca, a sosit momentul sa fie luat taurul de coarne i sia se incerce expulzarea rusilor cLn Vladivostock. Odata infipt ad pavilionul japonez sau

JìTì

sfArit, e chestiunea

Spino,9, a a Coreei.

Teritoriul acesta ai: mare cleat Romania, oil 23 rnilioane locuitori, a fost Ocupat provizoriu" de Japonia in 1895, dar sioarta lui nu este definitiv fixata pana azi. Nationalistii coreeni ar vrea sa vada isigonita tirania japoneza nu pregeta sa lacreze mania inmana eu agentii sovietici, contra

niponillor. Propaganda sovietica in Coreea este extrem de viguroasa. Tineretul coreean, färA sa fie corn/mist, asteapta salvaroa i independenta patriei sale printr'un conflict ruso-japonez. 0 armata, de coreeni, spioni benevoli, din patriotism, lucreaza. pentru soviete.

pentru pa lista sa fie cornpieta, sa nu 'alit:am figura misterioasa, a lui Boshoku, un coreean

Stanga sus: La

Ciang-Ku-Feng, baterie japonezd in actiane; Sust, dreapta: Generalut Sheisiro Itagaki, ministrul de raboi japonez; lVIedalion: Generalal

Hidek Tajo, e-

fu

matrupelor laponeze din

jor al

Maneiuko

macar instituit un guvern de rusi

albi, fayorabil planuirJor i oblectivelor japoneze, Tokio nu mai avea a se teme de surprize aeriene.

peciaiiij stiu cat de mare e.

frica japonezilor de lupta aeriana. Incontestabil, Japonia a facut Sfortari mari ea sä a.brai o aviatde de razboi cat se poate de moderna. Dar ea n'are aviatori de mama intaial Pilotii japonezi nu pot sta

muit timp in aer, nu pot face acrobatii, nu pot sustine un duel aerian cu un adversar superior.

Din cauza unui defect al urechii 'interne Sistemul care conduce orientarea in sbor japonezii súnt pub% in hiferioritate. j. acest de-

fect va dam atata amp cat mamele japoneze vor continua sa poarte copiii in spato, de la mar tere j pana Ja varsta cand se pot sustine singuri pe picioarele bor.

Fiziologil japonezi au dat alasma, s'a pornit o campanie impo-

triva aeestui obicei al maanelor japoneze, dar rezultatele practice au fost nule: nu se poate desradacina, de la o zi la alita, un obicei vechi de mii de alai. AI doilea motiv serios al razboialui ce stä, sä isbueneaseä intre cele don& armate este problema insudei -Sakhalin. StaPanitta in parti egale: de japonezi si de rusi, insula nu oferä japonezilor decat peste, in tianp ce sectoral rusesc e foarte

bogat in petrol. Petrolul acesta e neaparat trebuincios armatei japoneze motorizata sistematic.

Medlaaton

: Maresalul Biüeher, $efzil armatelor sopietice, In luptd cu japor-ezii; Jos: Trupe sovietiee care din spirit de Vendetta a deve- timp, el agita, impotriva j aponeziPentru moment tratativele par nit un Lawrence al Sovietelor". lor i dá de stire Kremlinului des- isa insemne o chpa, de pace. Dar, eléri i pretutindeni. in acela§ pre toate secretele aranlatei nipone. cline stie pana eand?.

www.digibuc.ro

escursiimi pe värfal Cindrelitaui, vedem spectacchil rar pe care li oStänga: Cactee

cari cresc in

tara noastrd ; dreapta: Floarea Reginei

- IN TARA NOASTRA Flora muntiilor Carpata cote una

din cele mai rare si naafi interesante. Botanistii nasal au ocazia iI ereetarale lor descopere .nenumarate raritäti, de o importantd, dosebita pentru studiul Ocma compoz*a sonhui,, pozitta. geograllea, ciau posibilitatea sà, taint= in regaunea, anuntilor u0S-

tri, exemplare de plante Dar f1inde4 t11ui acestui articol

este flori rase", s

neepem cea mai Tara dantre aceia careia taranii nostra, in dragostea

br pentru prima noastra Regina, I-au spas Flioarea reginel". Este oedeliweiss"-ui sykterian, este Loarea cea anal rara j mal cautata a zoneior alpine. Se stie ca a no,. ea peste tot unde creste deattrei flicarea reginei" simbolizeaza prima marturi.sire de dragoste.

Cand fata din Jina sau din Novae" primeste din mania fiacäailui au care a jucat mai mulit a nora,

un buchetel timid de Lori, cu petaicte eatifelate, cuaese de pe varful eel mai periculics al munteiui, stie ea in imam uii a incoitat pra-

mul mugure de lubire. Frumusetea acestei flori consista in modesta ei nuatisaire, care e

totusi atat de impresionanta. Pegroase, eatheiate, de un &Margin-au, cu o straaucire nemtainita, nu se usueä decal foarte tarzan. kloarea iegmei- crepe pa iocuriie sterpe de.a marl mantim., uncte apa se seurge loarte repecte

si nu patrunde n terenui stan-

fera intiorirea buruenii Sfântului Nicoliae". Fioarea acesei plante cludate este aproape de märinea

floril ,soarelui, de culloare aabastru avancl, pe fiecare petal:a '-o irizare hi galben, ale eäxei eon-

tururi amintese destul de vag forma literei N". Legenda spune ea aceasta floare a fost proprietatea Sfântului Nicolae, care a pecetluit-o cu ilnutiala sa. Dupa spusele cunoscatoriaor, planta aceasta, al carei nume stiintific il ignoram, se gaseste numal in clteva rare regiuni ale anuntalcir nostri.

vor fi stiind ea in Car-

cos. E obisnuitä deci eu usciciunea si in frunzele sale se ailia, un actevarat depozit de apa. 'Regina Eitsabeta avea totdeauna pe masuta ei de lueru un buchetel clinflioarea ei prederata, clues de pe cuannie de made izvoraste Peiesul

in jmul Sinaei, intr'adevar,floa-

pa.ti creste o prea frumoasä varietate de... eactee. 0 ruda apropiata a cactitsului mexican, dar de preportal mult recluse, Ilrumnsetea acestei eactee românest con.stä in minunata floare, de etaciare rosie aprinsä, eare tnÍIio-

re$e dintrtn mugur ce apare pri-

rea reginei" a gasit un loc pricinlic. de clezvolitare, crescand mai in a-

bundenta cleat in oricare

mavara la una din marginifle lateraffe ale frunzelor mature. Pe locurile tpustli stâncoase, In jurul Pieitrositei, pe Muntele .Ars cta pe Detunata se vad pâleur,

pâlcuri din aceste eactee, cari ii intind frunzele tepoase printre stanci. Täranii nostri li spun simplu floricicA", in Munten.a, jar in Ardeal i se zice romaneasca".

Uneori floarea rosie apare .aaba adeseori pe 'aceaas trunchiu al plantei apar fiori de eulori dUe-

Spatiul prea scurt rezervat aces-

tui articol nu ne permite sä insistám prea mult asupra nenumarateloc varietati rare de plante cari creoc in muntil nostri. Celor cari iubesc planele, earl vor se instruiasca i sa descopere, nu putem decat sä, le dam un sfat: luata sacul la sipinare si urcati pitorestile carari ale anuntilor; ierbarul d-vs se va lanbogati in chip uimitoir!

CAMARADERIE

alita

parte. t astazi in ,,Cuibui Reginei, a-Wait in frurnoasa poliana care do-

mina valea ce coboara spre Busteni, in odata de lucru a Regmei, uncle lucturilie au ramas nesernmbate dela moartea Carmen-syivei, se mai afla inca, presat sub o sticab., wtimui buchetei de ,floarea reginei", a.supra earora s'au odihnit ochil Reginei poete. In afarä, de edelweiss", in Carnostri se mal gasese o seama de Lori rare. Pe Mai:tin-tile tele mal mari, acolo uncle meeteaza Pan& ï cresterea jnepenilor, apace o planta, eu o fwoare ciudata, ce ici-

ficreste °data 'la doi ani. E burn,'aria Sfantuaui Nicoiae" care e foarte eaitatä de muntenee, pentru pariumua ei deoseb.t. Puçana

lame va fi aiind taranceie noastre îi fabrica parfumul dor

din aceasta buruiana puternic mirositoare, pe care o inacereaza in 'alcool eurat sau in drojclie. Candisi spala cositele j parfumeaza parui eu acea.sà, esenta, care e loarte rara. Am awn, prIejul, in eursul unei

BIJUTERIILE COROANEI BRITANICE Doliul Reginei Elisabeth a Angliei a impiecdeat-o pe aceasta sa

puni, in tianpul vizitei ei la Paris, minunatee giuvaeruri ale Coroanei.

Tânara Suverana îi pusese

gand sa ia La Paris 'Yana j fabulosul diamant Kok-i-Noor, ca sa-1 poarte la seratele de gala dela Elysée §i dela Opera.

Bijuterille famillei regale engleze, pe care le va mosteni cândva mica printesä 'Elisabeth, clar'á va fi

chernata la domnie, stmt cele mai

frumoase i ceie mai de pret din lume.

In coroana imperiall, care a fast eiselata pentru Regina V:ctoria, sunt incrustate trei mil diamante, perie s. safire si mai e impodobita aceasta coroana cu rubinul Printului Negru i cu o parte a dianiantului zis Steaua Africii". Dar si celelalte giuvaeruri ale ezauruaui regal reprezintä o avere fabuloasä.

Cum prietenui nu ajunge la bilutu Hi, Mimi a geisit mijlocza cel mai

practie, sPre a-i veni in ajutor...

www.digibuc.ro

(9._W4relaPal,a

-1flalifoslpeiAlisuverdnilAnglia nuntul. Locatarii au primit o legitimate speciald pentru a putea pdtrunde In imobilele respective, taxi erau pazifte cu strict*. Pompierii i o brigada de rezervirti din geniu au pazit acoperirurile, mansardele i podurile. lar pe strazi, un cordon dublu de soldati .gar-

dieni fâceau un lant de nepâtruns CU piepturile Tor.

S'a mers atat de departe, Ineât .

controlat cu am'änunrtime ¡den-

titatea tuturor soferilor earl conduceau masinile ce asistau la serbärile diverse, date in

cinstea perechei regale. Printre faimordi valet, ImbrAtati ca pe vremea lui Luidovic

Stânga: Dintre iachcii n costume de epoca, jumdtate sunt oamenU poitei ; dreapta : Depe case, pourmäresc atenti...

pe care la Parts, s'a vorbit despre toate amdatamtele perfectei organizartii care a fort ,,,primirea imperialá"

XIV-lea, jumätate erau agent ai politei, cari ou o artä des'avâxrità

fâceau serviciu ele chelneri la cele-

Dup.& vigita triumfallA

Regele g Regina Angliei au facut-o

fäcutà de Republica Francez'S, SFU

,

veranilor Marei

Se rtie astfel cu preciziune, ce feluri rare de mâncare s'au servirtla mesele ilurtrilor oaspeti, eat metri de stofa s'au intrebuintart pentru decorarea strdzilor si la ce cifra astronornità ajimg coktailurile consul/late de ofiterii din suits Regelui. Un Incru nu s'a divulgart

insa: formidabilul serviciu de ipaza,

care a mobilizat peste 100.000 de perscxane pentru apararea oaspeti-

lor regali. Desigur ca paxislanul, eu spirital

Automobilul blindat,in care tree Suveranii Angliei ; stânga: In timpul trecerii cortegiului, baloune si avioane de supraveghere plutesc prin aer

lui ironic, a dat acestor extraordiname mIsuri de pazA o nuantd. de 0.1=a cup'etirtii, ca i caricaturistii au lansat imediat o adevkata inrvazie de emne aa adresa celor cari, eu un shut al datoriei remarcabil, s'au oeunat zi i noapte de organizarea masurilor de paza. Cu multe Wn nainte, reprezentanti ai tuturor polittilor din lame, intre earl se numarau un director al Gestapo-ului german,, alâturl de im inspector din G. P. U.-ul rovietic, au venit lia Paris,-pentru a urmári pe conleetktenit lor suspect, cari, cu ocazia vizirfei Suveranilor Ang liei, ax fi putut da loc la tulbu-

rki.

Numerosi inspectori al Scotland

'bra mm5, din salla Oglinzilor, In Palatul din Versailles. In bucAtarii, uncle s'au preparat

esele Suveranilor Angliei, s'a facut foarte severa supraveghare a intregului personal. Ca nu eumva

s'a se iveasch" posibilitatea vreunui

Yard"-ului au fort rnobilizati i pusi stb conducerea d-lui Langeron, ,prefectul politiei Parisului.

Toate imbobilele de pe parcursul,

pe uncle trebuia sa treaa, Suverandi au fost cercetatecu deamd,-

UN NOU TRATAT INTRE ITALIA $1 MANCIUKO

de a fi servite, au fost Incereate" de un agent special,

atentat, inainte

rnânearurile i bAuturile

care fiind un mare mâncRau admire guste din minunile artei gastronomice ce s'au pregâtit atunci, Un procedeu, chiat cu pretul care In democratica Frant á. amin-

terte procedeurile dela Curtea autoeratilor Rusiei. Numai grate acestor vaste mastiri de ordine vizita Suveranilor Angliel a putut decurge far'a nici un incident, ale tirui urmäri ar fi fost inealculabile pentru pacea

Iatà dece s'a instituit o politic se/land" compusA, din mai multe escadrille de vanâtoare, cari au supravegheat tot timpul deplasärilor echipajul regal. lar In jurul

parcultii din Versailles, unde ain prezenta Regelui George VI a Reginei Elirabetha. au fost instalate mai multe baterli antseriene, taxi la anaritia orica,mi aveau loe marile serbAri dannenesti,

vion ar fi deschis imediat focul.

ordonantä a politiei anuntase pe tot aviatorii sà, nu zboare In acel timn deasuora orarului Versailles, riscând altfel sà fie doborati. In grlia guvernului francez pentru eguranta oaspetilor regal" en-

La ambasada Manciuko-ului, din Tokio, se semneazä un nou tratat de amicitie, comert i navigatie, intre Italta g Manciuko.

www.digibuc.ro

glezdi mi väzut un se= hatarator pentru amicita celor doui marl puteri.

6

ILUSTRATIUNEA ROMANS"

Dreapta, sus: Strdierti, pe I/MO di-

feritele munci pracLce, cdrora le acordei timpul, nu neglijeazei nict educatia sulleteascd, prin reustte sezdtort. latei o wend de la sezeitoarea stolului de streilere Oltea Doonna", din

In toate colturile tãrii steagul strdjeresc se îThcsltä meindru.

Acest

colt pitoresc de tabcird

este instalat la Budachi, pe malul märii

Serviciul religios, oficiat in colonia

de stretjeri A. C. T., la Budacht (Cetatea Atbd); Dreapta, jos: Strei-

jeri marinari ai coloniei Bugaz

,

8anga, jots: Sanatoritil stolului de streijeri j liceitlui ,,Gh. ,pncat", la Eforie.

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA

7

ntreaga lame a lbst mottonata in urana cu catalpa ani, cánd cercarrile stintifice au anuntat ma-

rea desCoperire a dactorului Carrel, hnpreunä cu celebrul aviator Lind-

bergh, eari au inventat inima artificiala". La expozitia din Paris de anul trecut a fast expus acest eiudat aparat adevarat& capodocare inper& a geniului uman

ENZATIA SAPTANIANii

Castelul IJ2iec, in care eau refugiat urn intelept 'um erau nascopeste cele mai Ingrozitoare intamplari.

AsItfel se afilmä ca cei doi sa-

vanti au putut ajunge sä creeze un

orn In labarator, dar in cea mat Mapoiatá stare de evolutie. Acest om al cavernelor a Ames scum stapan al castelulni, deoareee cei dol cereetatort au fugit ingrozig

Savantia

aviatorul, in lupta pentru reconStruirea" amulfd tretinea .viata unui organism de derni Incearcb, sit smulg& taina

imam mort de mailt. Meeanica aoaratudui a toot rea,izata de Lindbergh, lar pa.rtea tiijntficä li a=dine .dactoralni Carrel. ACest mare savant si filosof al timpuizbutit inci din rilor moderne 1907 SA fac& sa talieseä o labá de ann.. hranind-a eu s'inge artificial. intr'a cube ,.cle stied& perfect sterilizata.

acestei descoperiri? Dula& cum. spun insusi inventatoruff .,inianei artifi-

Cari simt consecintele

eiale". se va putea crea, eu vre'mea, in laborator, im arn mai bun mai sanaboa Nurneroase maledii vor puttee fi gc.aim studiate direct asupra arganalui bolnav

Iii fiecare, seara, numerosii tu-

risti cat vin en -mite la Carink

sä \fled& insula faimosulti doctor., inainteazä pe digul portului, de

unde se fad ferestrele icastelului de pe insula anisterioasâ, puternie laminate. Pala in zorii zilei lumina nu se stinge i eel cari de departe pr1vesc lunilnile ce clipese in noapte, pleacä patrunsi de sehtimentua ea' au asistat la 1mplinirea meta din =wile immuni ale secolului nostru, care e totusi plin de miracoffe.

De cateva zifie Insa,- in Cart& este o agitatie de nedescris. Cei del Savant& de pe insula mistese va putee ajange in domaniul- rioasä au parasilt brew laboragrefelar, pan& la cele mai per- torul lor s'au imbareat pe primal vaner care pleea spre Havre. fecto Fietras pe o insurá n apropie- Puinii cari au avut prilejUl rea coastei norMande, intr'un ve- vad& la plecazea lor precipitata. chi caste., cumparat de el, doctorul afirmä Ica cal doi savanti erau Carrel si colonelua Lindbergh stu- foarte.abátati. Se parea tä teva diazd isciati de bane, aplicatiile extraordinar intervenise in cursul marei lor dascoperlr4 in chip pralo- carcetáriflor lor. Doctoral Carrel pentru a veni In ejutorul ome- dadea chiar semne de agitatie nirii, pe care ei o sacotesc pe pra- nervaasä. i vorbea singur. De atunci nu se mai tie nimic orjibile decaderi. gUl Intradefvár, in volUmul San .despre el. Castelul de pe insula a L'Homme, cet. incannu", doctoral fames ferecat. Servitorii au fost Carrel arata ea 6=1 modern &site eoneediati i cainii, cari Pazeaupierdut In mijlocul rimer oribae strasnicie intrkile parcului au fast adusi a Carink i dat4 in eruct i soarta sa atat moralà cat grii a unor cunoscati. Lzica, iaste amenintata. Nimeni nu eurioaste motival De aceia in 1aboratoral instalat pe insula din apropierea coastei plecdrii celar doi savanti i au innornlande eei dot luereaza de zor cepat s oireale tot feral de svola alcatuirea amului nou. eu te- nuri asupra acestei misterioase suturile studiate in laborator. pardsiri a iniudei. Intr'o noapte un gazetar .ameDap& putinele Indiscreti1 räspârtdite lii presa mondial:a, in special rican, care plecase spre insurá in in cea american& s'a aflat cä cer- plimbare, a vazut la poartä o arämatte celor doi savanti au avut tare, un oni eompiet gol, care zgalmaresuccas i lai eurand intreaga tâia drugii de fier, razánd cu holame va afla ea maartea. ea si hate. De spaianä., bareagii nu au table vietil au fast invinse. In vrut sä. mai inainteze i aural a special presa amerlcanä a publi-. dispärat in intunerical parealui. Cat tot -solul de fantezii cu pri- Dupa afirmatiile gazetaralan vevire la doctorul arrel colonelui denia" avea nrbactmai ehipufi amuLindbergh Si trimisii :spéciali al lui primiti, esa cum 11 prezintá maridor agentii de presä de Peste toate raanualele de antropelogie Ocean au napadit mittl port Ca- pe amul dela-Neanderthal". rink, de pe InitAiani1e eä.ruia se Cercetarile facute in jurul castepoate vedea insula eu casteilul hiffixi nu au dus la nici un rezultat misterios, uncle doi vrajitori mo- si desi s'a cautat cu anianuntime

de rezultatal 'limiter al experienpeste tot, nu sla aflat mimic. Paste cateva zile s'a -observat o lumina in varful turnului easteauflui, aeolo uncle de ohiceiu lucra doctoral Carrel. 0 expeditie plecatä, imediat la fata ineulul nu, a gasit nimic, deoarece nu a peat p&trunde In interiorul laboratorulM, ale canii usi

lindate nu au putat fi

deschise.

Misteral ce p1aneazá asupra castelului este coanentat in toate chipurile de ziarele din Franta si America. Pan& când nu va fi gäsit doctoral Carrel spre a da lämurlrile necesare, fantezia reporteridor

telor

Intocmai ea personajul din ,,Ucenical vrájitor" care deslantuie toate furilbe tenebrelor cu bagheta sa magica, Carrel, si Lindbergh au fugit,-inspaimântati, de fdptura ce

au amislit, infrangând toate legile natinii.

Care e partea de adefár din a-

ceastá presupus& intamplare, numai doetorul Carrel o poate sti. pan& in. present, eu toatä alarma

presei /Ilona*, doctorul Carrel tace. Ce se ascunde inapoia acestei

taceri? Care e secretul doctoralui Carrel?

Doctorul Carrel, in fata pornpei, creata pusid la punct de Lindbergh, destinata lucrdrilor asupra culturii tesuturilor

www.digibuc.ro

vedetei Simone Simon. Se she ca Stânga, sus : In Anglia, in prega- interpreta Ochilor negri", fiind Urea apdretrii pasive, nici Indicate- prost, intrebuintatä de studiourile le ceaugeirite n'au lost uitate. Fie- din . Hollywood a pierdut foarte care "ig face exercitiile de purtare a mäeilor anti-gaz 1..

mult din aprecierea publicului.

Semnând un contract cu o noua casä producâtoare, aceasta a pornit o campanie vastä de publicitate pentru tänära artistä francezä, pe

tema cä e cea mai urâtä femele

din lume".

Se stie ca in urand oil multi ant celebra actritä. Polaire, hind Mvitatä sa fooä un turneu dincolo die

Atlantic. a fost ,dansata" pe aceeas tema. Desigur cä, Simone Simon nu este

o frumusete de tipul standard" din Statele Unite, dar are un f armec personal de o calitate care trece dincolo de träsaturile schimbâtoare ale fetei. Cu toate acestea; actionile oelet

MIAIDU SII MIII4C11

mai mate femei din lume" au inceput sä urce din nou vertiginos,

REVOLTA DUBLURILOR"

cat toota supararea compatriottlar.

Deosebitä, senzatie face programul unui mare teatru de varietati de pe Broadway, in care apar sap-

NOUL RAID AL LUI HUGHES

Celebrul aviator milionar si rein jurul lumii a produs o deosebita senzatie pregateste in prezent o

te din celp mai reusite dubluri" ale marllor artisti de film din

gisor de filme Hughes, al c&rut raid

Acestia sunt actori de mana doua, cari in studio.uri inlocuesc gratie asemänärii lor uimitoare pe marile vedete In scenele periculoase sau prea nlicticoase. Atasate in permanentä persoanei vedetei, aceste dubauri" träesc umbra lor o existentä care avâncl in vedere factorul psihologic nu e tom:1i de invidiat. Sâturându-se de viata atesta ciudatä. de a incarna o personalitate strainä din pricina asemdnäril lor fizice, sapte asemenea sosii" au alcatuit un foarte reusit numar de mu,sic-hall, de un

noud incercare temeriara. In uzinele americane se studiaza

Hollywood.

tipul unui avion perfectionat pentru zborui in regiamile polare, de oarece Hughes i echipa lui vor sa facä un nou ocol al pamantului, de data asta triecând Ins& deasupra celar doi poli ai pamantului. Hughes Howard, pe cale sel facei un nou raid ; Medallion:

succes durabil.

Astfel o nuten, vedea pe Greta

Garbo", divin& si misterionsa. cantand nu cu obisnuitul ei timbru fagusit sansomte picante dansiând un Frenchciancan" Indracit. pe când Joan Crawford a-

rat& mari talente de echiibristä,

iar Loretta Young si Bing Crosby fac um reusit numar de dams acrobatic.

Marlene Dietrich, Mae West si Zassu. Pitts fac up admirabll trio comic cu scene bufe foarte aplau-

date. Bineint,eles ca nu vedetele realle aratà sceste talente multiple, ci ..dublurile" lor. revoltate i deese sä, se prezinte singure pe sicenä. UN EFECT OPTIC Renumita plaja dela Schewe-

As-

pect nea$teptat in Anglia, tara traditiilor...

brat realizeaza interesantul fenomen, gratie unei ingenioase illuii optice, al caret secret nu vrea sä-I destainutasc1 Cum e i natural, o multime enormä asista la aceastä originald. baie de soare", care axe loc sa o recunoastem intfo pozirtie oarecum incomodi. Dupa cum afirma Sartoni, plaja facutd, in acest fel are un salutar efect asupra durerilor de cap! Nu

ating propartil nebanuite, pe langa

marile lucrdri de aparare, ce s'au realizat la Londra, asigurandu-se, la taz de nevoe, evacuarea celor 6

milloane de locuitori ai Oapitalei in 48 de ore! Totodata, toti locuitoril Marei Brtanii dela sugazi pan& la octogenari trebue sa poseadä o mascä impotriva gazelor. Atat de

famane decat sd, incercdm...

departe a mers grija englezilor, Meat toti call din Marea Britanie

APARAREA PASIVA

speciale.

Am mai Insemnat cu alt prilej in aceste coloane grij a exceptional&

maielle dela o manästire din impre-

pe care o au englezii pentru apararea pasivd, deoarece insula lor se pare expusa la eventualele atacuri ale unei aviaii Mamie e .

In acest scop, masu-

rile luate de englezi

pentru apararea pasiva

vor fi prevazuti In curand cu mdsti

Vedem In fotografta alaturatd, limmile Londrei, primind instructiuni pentru intrebuintarea mastilor de apärare.

Se studiaza o perfectionare adusa aparatelor cu cart aviatorii rusi au reusit sä treaci pcaui Nord, stabilind atunci recordúl zborului farà escala.

Acest nou raid ar urma sä alba lac la inceputul expozitiei din

New-York.. CALDURI

Un neobisnuit val de caldur& s'a abatut in aceast& varä asupra Lon-

drei. Cum se vede in fotografia alaturastä gospodinele ii fac tärgu-

elite in costume die baiie. ca si cum &Or afla la oricare plaje mondenEL.

iSicandne gändim c& in urma en 30 de and in IMpudica Londrà sec-

tiunea de leinjerie pentru dame" era asicunsa in eel mai retras colt al magazinelor, find päzite de o yenerabila matroana, care nu permitea accesul niel untri barbat acest colt al tentattilor feminine !

CEA MAI URATA FEMEE DIN LUME" ?

Publicul francez este extrean

die revoltat dé felul cum inft,eieg

americanii sa faca lansarea

Omul care-fi poartei capta sub brat ringen (Olanda) adaposteste pen-

tru moment pe until din cei mai celebri iluzionisti de pe glob, pe faimosul Sartoni, care reuseste sa creeze un numar extrem de Original, pe care el 11 intituleazâ: 0 tragedie pe Najd». Intr'adevar, far& ajutorul decoruhd, In aer liber, In plind Najd., Sartoni intins pe nisip, numai are cap, ci si-1 tine sub brat. Acest imitator al Sfântului Martin, care dupd. cum spune legendupd ce a Lost decapitat de Iecredinciosi

C.apui st.lb

Simone Simon, pe care americanii tin s'o lanseze", acordeindu-icle-

sigur pe nedrept

Dublurile" marilor vedete s'au reunit intro trupei independentei.

www.digibuc.ro

titlal de cea

mai Wad. vecletd".

Nowt asezcve administrativei a tdrii. Stânga: D. Armand Cdlinescua ministrul de interne, citind decretul regal de promulgare a legii administraLve; Drealata: M. S. Regele, semnfind decretul de sanctionare a legii

Consului Reichiaui, din Cleveland,

remite: lui Henry Ford din partea d-lui Hitler ordinul vulturului imperial,.cu ocazia celei -de a 75 aniversdri- dela nasterea marelui inclustrias.

In priMa finald a campionatului

National de foot-ball, R:pensia"

invinge cu. 2-0 pe F. C. Rapid.

Marile manevre franeeze

La manevrele francese, ce se cies-

f4oard in Valea Romanche, un atac ca carelor de asalt, executat Grup de comandanti din organizatia italiand

cunoscut",

depune o coroand pe mormeintul Ercnilui Ne-

www.digibuc.ro

Cu precizie

inipetuozitate

La lerusalim, intfo stradd baricadatd cu scirmei gitintpatd, in firmierii transportei rãnitU, victime ale unei

ciocniri recente; Mijdoo, oialto: LAI Hankeu, generalul chinez Ceng-Ceng pune piatra funclamentald a manicmentului mortilor chinezi- din actualul reizboi; Jos, dreapta: Intr'o noapte de furtund, un fotograf swrprinde treiznetele in jurul tu.rnului Eiffel, din Paris. Pe neurful celui mai inalt building" din New-York, faimosul ghid polar Taylor, face o clemonstratie de sciniute, trase de antrertati special; Sus, °bare: Seal. capitala Coreei, bombardatd de curänd de avioane sovietice; Jos, 'stallga: Vedere generalei a cartierului ministerelor, din Ankara, unde se semneazd tratatul de anticitie franco-turc.

mijloc: La Fortul Hamilton, soldati

americani,

preveizuti cu

meisti contra gazelor, fac exercitii de tir cu noua pucd semi-automatd ; medallion, SUS : Trupe marocane

sosesc la Sagunto, ca inteirire, ina-

intea unui atac important al rationalistilor, ; Jos, mijiloc:

La Lewes

(Statele-Unite) un obuzier de 305

mm., destined pazei coastelor, in plind actiune, trägeind asupra unei

tinte situate la 15 mile, pe mare www.digibuc.ro

;,ILUSTRATIUNEA ROMANA"

12

Cinematografe moderne

MANEVRELE AR MATEI ITALIENE

Schita viitoare¡ fatade a cinematooratului ,.Capitol" din Capitald, astfel cum va arretta-dupd renovare.

In Abruzi, in cursul manevreor armatei itafle,

regele Victor Emanuel III si Duce le

urmdresc desfasurarela operatiunilor

Musso7inz

Vizita ofiterilor polonezi

eulaatea naua

KHASANA Eton3

5aate

Obisnuitul Dv. fard de fatä i rosu de buze, cari pänii acum Vä sedeau

bine, apar stridente disharmonice Iûngä te-

nul bronzat de soare. Din aceastä cauzil, DV. aveti nevoie acum de o

culoare no* deosebita: PIASANA - bran de so-

Ofiteni de rezervei poConezi, la mormântul Eroului Necunoscut".

are. Acesta armonizeazä

in mod fericit cu tenui

IN JURUL LUMII...

Dv. de vacantä, care va apärea in totdeauna ingrilit i estetic. Contra iritatiunii buzelor de Ore razele soiare, bronzul de soare KHASANA este cel mai indicat mii!oc de preventie.

aaaaa.

.1,

Turristii romani Matei, Maria i Iasi! Liptac, cari an pornit set, facet ocoMlumii pe jos. Cartea cu autografe strânse va fi inmânct-tcl, la inapolere, Oficiului National de Turism"."

www.digibuc.ro

.

13

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

(g\\10 Devastarea pächiriacr, pustiirea ape-

lor de pest ei a ampialar de Vanat

saint consecintele inevitabile ale unor practici dezardonate ei abusive din partea particularilor. Pentru prevenirea acestor neajunsurl, autoritaitile,reglementeaza acum din ce In ce mai sever .vanatul, peseuitul i exploatärile Acest tzatament preventiv e menit,

â iniature in viitor raspamdirea baalei". Dar aeolo uncle boala a bântuit rayagide au avuit loc, aeolo uncle padurile. lacurile i terenurile de vanatoare au fast pustite die bogatile lor naturale. nu mai e nimie de faeut ? Nimic, ar fi ispitti sa raspunda paun ram se savarfireste,

seste repede, dar se repeat, praa ineet sau deice. Impotriva acestui spirit, sau a men7 talitatii de indiolentk se ridica insa, aeele persoane hotarate, active, dinemice, eare inteleg sa, rez neglijeze ni-

teatat, inat ameninta pasari, care astazi fac inica daliciufi mancaciosilar. Nu mai erau primite ca hrana i nu trebuiau sa figureze nici chiar in pranzurile servitorilar. Paimoasa pasare galinacee, cu o carne extrem de savuroasa. un fel de gaina a preriei, curioscuta, de naturaisti sub numele de cupiclonia ameechiyalentul ieruncilor din ricana", Europa

era atat de abundenta in

Kentulcky, incat niciun vanator

n'o

socotea atunci ca un vanat propriu zis, ea fiind tot ant -de desconside-

ratá prin fermleae americanilor, ca sA dispute hrana gaindor de casa, i dacia cineva tragen ini foc de pusea, le dobora cu zeoltie de-odatik dar nu ridica

ratoare neerutatoare i captarea facându-se adesea prin curse i plase, nu numai prim procedee elegant sportive. Rezultatua. ? Toate aceste pasarl au fost decimate fara India i regiunile despopuaate. Inicercarile de a le cuativa in EUTO-

pa n'au reusit. E ciudiat cum atat cupidonia", cat

si bob white", care se erase usor In captivitate, se readapteaza foarte greu atunci cand sunt redate vieii libere. Th oust speciale miari, ele pros-

pereaza la fat ca i pasarile de caaa. Americanii au reusit sA introduck nu insa in regiunile lor pustiite

nularrai speciile de Vanat disparutte, ci chiar muate alte varietati, din alte

Femeile engleze cheltuesc anual 18.cooLoomoo lei pentru ciorapi i ru-

farie de maltase. Surorile lor din Statele-Unite cheltwesc in Weelas scop 70.000.000.000 lei.

Dintre cele zece ritual esentiale ca-

rora trebue sa se

supuna in decursur

vietii sale un hin-

dus credincios, cat mai curios este desigur al cinci-

lea; el consta in-

intr'o ceremonie religioasa, care se desfasurara expunand razelor aunii.

nou-sastutua

Bâedti pana la 16 ani aunt mai amatori de eineanatograf cleat fetele; dar fet,ele pana la 15 ani intrec baetii. in

mic din tot ce poate fi insanatiosit salyat.

Pachwile au fost devastate in mod saltiatic ? F. bine, le vorn replanta intr'o _ deed nu in atiya ani generate sau (Iowa, yom awe o pâdure noun', mai buna poate deat eea

ce priveste citibull in pat.

Traesc in lume, dupa ultirnele sta-

tistici, 76.000.000 cai. Rusin are 16 milioane; America 12 milk:lane.

dastrusa.

In ceeace priveste pecuitu i vâfect realizabile. Sä cuativam din nou in apele i terenualle pustiite peetii animalele, nimicii printeo practea nesabuitä. i astrea, yar fi redate naval, lucruirile aunt- deasemenea per-

Aproape

nielo-

impotriva tului sau curmezisul.

vande-a

data musca nu se lasla purtata de ea aboara Vant;

economiei nationale aceste insemnate bogatii naturale.

Sus : Ougti de crescâtorie a pasa-

rilor menite sa repolfuleze o regiune americanâ, in care vânatul fusese distrus. Stainga: Velnatuz incepe din nou sa se inmulteascâ, garantie initiativei fermierilor.

totus de pe paimant decat o mica par-

popor practic, opAmericanii, te din ele. Servitorii preferau o butimist g dinamic prin excelenta eata de sllaanna unei fripturi din aau recnns la acest procedeu pentru . ceasta delicioasa paskre. repapularea preeridor binecuyantate Un alt vanat, foarte obisnuit in odinioara eu im varlet extrem de a- Statele Unite era o pasare inruditia eu potarnichde noastre i pe care bundent i in uätimiui timp redus ayanked o numiau bob white", onoproape la nefiinva. exact al stigatului ei. CaliAmin un yeac, regiunea arientald a matopeu tatea ei alimentara a prilejult o vaStatelor Unite misuna die vanat, in.

continente. In acest scop, avieultorii yankei au lutorat sistematic, instaland in preride devastate mii de custi speciale pentru cresterea pasarilor importante. Aveau grija bineinteles, sâ intretie aci conditiuni de higienA adecvate i sA supraveghieze tatul ou o

deoserbita grIjâ. Rezultatul a fost un suCces deplin: terenurile pustiite s'au repopullat cu o forma mai bogata

Campania engleza de radiofonie platieste anwal 200 milioane lei drept procente pentru compozitile muzicale cântate In fata microfonuflui.

Istoria graldinariel n'a inregistrat pana azi nici-un trandafir negru doer doi trandafiri abastri.

Arboreae de chinina creStea pana acium 30 ani in America de Sud. Astazi el este cultiyat intens in Italia. La

fiecare ex-

pirate a noastra dam afard din paamani suficient

carbon spre a f abriea un diamant de 1010 carafe la fieeare ora.

frii:mkiroimWMT

mai a,leasa ea oricand.

HOlera secera andal, in Asia, 2 milioane da oameni. In India, holera secera. in fiecare luna 50.000 suflete.

Celulele mobile ale creerului 'omenesc sunt asezate In apropierea scoar-

tei; in creerua animalelor inferioare, age sunt adapostite spre interior.

immectIct un auxiliar al frumusetii

Deaceea dirruneata

KAL

CONTRA

PIETREI

DE PE DINV

www.digibuc.ro

In fiecare Miercual, pensionarii tuturor inehisarilor britanice primese un ziar de 4 pagini. Avand un tras de 8000 exemplare, acest ziair cuprinde numai informatii generale.

,ILUSTRATIUNEA ROMANA"

14

A I LOP

ST AN DU L Kanga, sus: Coital sporturilor ; Dreapta: Lacul

sub oonducerea surorilor de ocrotire. Strdbat o aleie de plopi, care

pentru canotáj;

se termina la marginea locullut pentru canoaj, la al carui debar-

Medalion: Pavilionul de pingpong

cader sitau in repaas vreo douazeci de bäred umbrite de urn sir de salcii pletoase. Lacua e destul de mare, lar in mijloc o insuld," popuilata cu

Zi de caniculla. Tennometrul indied +37 grade, tar mercrurul se incapdtaneata si nu Mai coboara.

Bietii jnj swat lac de apd ou toarte cá batistele nu mai au odihna.,. Aerial e fierbinte, strdzile, pus-

tii. Canicula a izgonit pe bierii cetateni, refuglati la racoare, in do-

sutl ferestrelor aptusite cu lartie arlbastra, la bodegi rang& bateria la ghdata", sau la strand. In Plata

atat de aglomeratä, alta

data, acann doiar eke un birjar cocotat pe copra inalta, cil barbia sprijinitä, In plept doarrme, asteptând clientii. Chiar J. sergentul de strada si-a pdxfisit postul, cdatând un coltisor de umbra. Tunica II este uda in spate, lar de pe fat& i se preling pe gat broboane mari de sudoare. Din cand In cand bombaneste Inciudat scrutand cerul vaclawit de nauri. Tramvaiele &scam& mereu suite de ieseni la poarta. strandului ce se

miscare din

unde dupa uzuala

mese pentru consumatori. De Pe insuld din dosul unei umbrele u-

c1van61 salvator: S'a gasit o !cal:gala pentru dam-

riase, a nävddit spere birci un grup de fete cu pielea cafenie ca a creolelor, instalandu-sie in vreo patru

pe plat* intinse pe nisipul fin,

Pe sub puntea suspinelor",

uredid:" mi se spine nu!

arflä in spatele impozantei a Palatului Administrativ; urmand curentul inuliimei, mà pomenesc cassa si mä indrept spire eabine,

JOCUL DIPLOMATIEI

cute de persoane si-au expus pielea

in batala razelotr, pe cari si le inchipuie ultra-violete; unele, din motive de sand.tate, alitele pentru

da bronzat" e mai chic"; Jar cea mai mare parte, in special sexui frumas, Li etaleazä costuanele, in zeci de culori, formând un adevaasa ca Sä, crape rat caleidoscop

de cinda. Deasupra zarvei generale strabat din and in and franturi din melodia unui curnoseutele

tangou laseiv. Intr'un colt o echipa de voldey-ball se antreneazd de zor, lar alaturi, Intel= pavIlion, un grup de tineri joaca ping-pong". Vis-d-vis un gnip de ieseni mai

varstnici au injghebat o partida

de poplci. Alci berea i naduseala cuag in valurd, iar glumele... idem.

Peste tot danmeste voia bund. caldura.

Pe ringul amenajat pentru matehurile de box, un grup de 50 co-.

pilasi se zbenguerso, sub razele bineMatoare ale sotarelui: sunt copii nevoiasi, can vin ziinJic airci gratult,

barci si se indeparteaza cântând. _

_

fetelor! se aude strigand dintr'o bared. si flats," se indreapta spree puntea ce leaga insula de tarm. A Inceput sa se insereze i strandul e neincapätor pentru atâta lume, dornica de racoare. Arnim incepe dansul, lair mesele din fata burfetului sunt ocupate pang, lia

deoarece aici e singura oata de refugiu a leseanululd., earuia nu-i dá mâna sä piece la mare. ani din Infiinitart acum vreo iuItIatirva d-lui Oswald Racovitza, fost primar al Iasului, astazi poate riv.aliza eu oricare alt strand din tara. Din momentul când ai Pargrt dincolo de poarta., ai iinpresia ca esti departe de Gras, gratie poaniliar plantati din abundentd, imprejur. Astfel ieenil carri odinioara petreceau zilele de eaninuld, la Hanul la trei sarmale"., Ia Viata lunga." sau la Pester", locuri de recreatie afar& din oras, acum pe-

tree la Btrandul

C. Luca-Iasi

LA DURERI

ENINom

DE CAP, NEVRALGII, GRIPA, RHEUMATISM INTREBUINTATI NUMAI

AtiTHIMALGIC

originale, continand 2 buline i numai cu semnatura doctorului. Depozit : FARMACIA N. POPOVICI, Bucuresti, Calea Rahovei 265 in cutii

Praga, lordul Runciman aTbitrui in chestia sucletilor teazd pe preqedintele Benq

DR NANU MUSCEL

www.digibuc.ro

$COALA YAM EV 10 Ingeniozitatea este, fdrà inidoiala, o

calitate indocuta si nu e depute vre- Medahon: Truemea cand cariera de detectiv-poli- chiuri de cotist parea destinata exclusiv aceiora, pac, goale pe care, prin inclinare natural& dadeau dinduntru ; Mijsus : Nenadovada de o patrundere i ck.-perspica- loc, citalte menita sa descopere adevand marate stint asdi-

ascum in enigmele cazurilor crimina- cunzisurzle, simulate in trele. Sherlock Holmes era considerat ca un personaj genial; arlmirat si invidiat de toti, pentru intuitia lui fe- los: Cdrti c u fecuaida care, in cele din ur- interiorul fitelor ma, deslega toate misterele. scobit genialitate, sunt, fireste, ca-

litati tot atat de personale ca a arta

Sus: Demonstrath de aseunsi?uri

rate de stiiea recend, ca in Gennaana s'au infiintat o serie de *cell speciale pentru funetionarii vamali, uncle, pe

langa intreaga butatarie" adaninistrativa, viatorii yam* invata prin-

tr'o serie cle cursuri teoretice i practice metodele de a damasca pe contrabandisti. Taxele vamale, reprezentand astdzi mai malt ca oricand una din principalele resurse ste economiei nationale e lesne de inteles insenmä-

tatea ce o acorda Statul faptului de a avea la punatelle de frontier& nu

de a sculpta statui sau a compune muzilea.

Deaceea nimeni nu aspira la meseria de detectiv decat daca i-se parea ca e bipe drept sau nedrept neeuvântat de natura cu darurile exceptionale, pe care le cere o asemenea profesiune speciala.

In vremurile noastre, lucrurile au suferit o adanca schimbare in acest domenta. Stiinta i tealinica, inlocuind prin metode de cercetare si analiza

prodúsd i sisteanaticd, initutiile genia-

le si spontane ale irimi Sherlok Holmes, meseria de detectiv politist a devenit accesibila oricarei minti, deschisa

oricarei persoane hotarata sa invete

metodic sistemele de investigatie, astdzi standardizate in chip rational. Aceste reflectiuni ne-au fast suge-

numai slujbasi einstiti si priceputa, el adevdrati paznici vigilenti, carora ad nu le scape nimic neobservat. In principiu fiecare caldtor ce tre-

ce la frontierd poate fi un contrabandist. Oel mai onorabil cetdtean, Care niciodata nu s'ar gandi vare mâna in buzunarul altuia, nu s'ar sfii totu sä incerce sa trend peste granitd, o aerie de obiecte rnateriale, cumparate mai eftin in altd teed. Singura frâna, care 11 reti-

deveni celebru de la o zi a alta. Ad se addposteste i lucreaza cea mai inseannata statiune pentru perfectionarea animalelor domestice tea mai perfee4ionata din Stateae-ilfuite i deei din lumea intreaga. Instaland alcest mare laborator, unie in felufl lui, ministerul agri-

trolul vamal. Iata dece vamesul trebue instruit in mod special asupra tarturor eventualitdtilor ce se pot ivi. Experiente lesdelungate au ar.atart care sunt sibte-

mele mai des practicate, pentru a trece neobservate obiedte de contrar banda.

Profeslocrii dela coala VamesilOr" le expun in mod sistematic, exemplificanclu-le in diferite cazuri concre-

te, prin tot felul de demonstratiuni

practice. Ei folosesc in acest scop un

intreg arsenal de laborator experiMental :

manechine, reprezentand corpul amenesc, trenuri i alte vehiaule in miniatura, cutii, haine, obiecte Mari si mici, au ascrunzatorile cele

mai nebanuite, indicând in fiecare

caz trucurile posibile, abisnuite sau eXtraordinare..

Inannat cu acest vast material do-

cunientaz, candidatul

care absolva

Scoala vamesilor" nu va mai fi

surprins de niciun true" al contrabandistilor.

Mai mult decat propria sa intuitie ingeniozitate, l-a format" scoala. 11161111111111111111111111111111111111111111111

len Monnt Hope este un nume necunoscut pand. aicum. Dar el poate

ne mai Mutt sau mai putin, e con-

Dedesubt: Purcei, a cdror culoare a fost determinatd tinainte de na?tere

tice. Specialistii au emit cele mai nol aparate stiintifice i aped au infeeptt sa lucreze. Rezultatele au inceput sa apara. Ele ,sunt surprinzatoare.

In prianul rand, acupandu-se de gaini, statiunea de la Monnt Hope a gäsit ea trartand pun abla ieirtd

din ganace nu raze

Ultraviolete,

Mill se desvoltä repecle, prind mai multd, earne i sunt mai rezistenti la bodile speciei lor. Aproape 200.000

Stanga: Pui, tratati cu raze Uritra-violete; Dedesupt: O ward, ardtdnd progreSul calttdtii cud-

pui, erescuti prin mode-We laboratoruflui din Monnt Hope,, aunt tisipiti azi in tnarte fermele AmeIntr'un registru urias ei &lint

toti catalogati i li se face o fisd personala, de la nastere i pan& la moarte.

Capacitatea de productie a pasarilor ouatoare n'a fast nici ea neglillata. Ameistecând in hrana pasarilor cli:micaPe anumite, ma-

res a fast sporita cu 30% fata de

normal si greutatea oualelor a sporit ehiar pang, la 50%.

eulturii din Washington s'a gandit sa, ceara speciallistilor sa infeeree pan& uncle poate merge perfectionarea i pan,a, la ee punct poate fi sporit randamentull animalellar rioastre dames-

Vacile de lapte s'au bucurat de o atentie specialä. S'a realizat ceeaee va fi staulul tip" al fermierului american, im staufl in care ,s76 poate Intrettne o curatenie perfecta, ehlar si cu o mama de luctru foarte redusa. Apoi, s'a desicoperit

www.digibuc.ro

ca vacile care sunt alimentate cu cefa mai eftind hrand, dau cal mai mult lapte i cea mai mare cantitate de unt. Descoperirea ateasta a umplut de entuziasm fermierii americani.

In sfarsit, folosind celle mai noi cunastinte din domeniul geneticei, s'au CUt incrucisari intre diferite specii de porci americani, cu scopull de a se obtine varietarti care sa dea cat mai muata osa,nza i varietatd,

care sa., dea cat mai mullta, carne. mi suecesull a fost la inaltimea asteptarilor.

Ferma modernd este o mica

uzina. Labaratorul de la Monnt Hope va fi organismull central de experimentare pentru toate fermele moderne.

ILUSTRATIUNEA ROMANA"

18

Sus : La Tulgarn (Sueclia),. principele mosteniitch-,

in rniflocul cercetasilor, duce aceicis vicitä simlá ca camaraati sai; Mecla Mon : Tankuri .americane, in ..riumetr de 516, dupdce.au parcurs 700 mile, cu 55 mile pe ord. .

vausimommemmilmouremins

lata Sus : Retzboiv2 e cel mai mare clistrugator. clopotnita cateclralei din Teruel, capocloperä a

arhitecturii maure, care a avut mat de suferit depe urina bombardanientului, care a tintit-o in mod cleosebit, fund

prin inclltimea ei

un

bun punct de observatie ; JOG : Cu ocazia presedintelui republicii franceze

La Guyancourt se disputä cupa internatianald Wakefield, a Modelelor recluse de avian. Iatet prezentarea micilor avioane:

www.digibuc.ro

la Avignon, un

car alegorie, cu regina vinurilor", defileazd.

010111111111111111

IMPUMO IN MI NM II Willi Minn in MM. 111111111111111111111.10 MN

111110161

Stânga: Rochie de dupd anitazd in imprimat marin si alb. Cordon garniturd de danteld, peildrie roz; Mijloc: Regina margaretelor", din. Bangor, isi incearcei ptild-

ria, in preajma serbdrilor dela Bangor; Dreapta: Rochie din im-

prima bleu deschis

si

alb. Se

poartei cu jacheta largd

Interesant caz medical In Anglia, a produs enormä sensat_e un caz medicab petrecut de, curand la Londra.

0 fata din aristocratie. in etate de niste grajdari si a rämas inde numai 15 shi, a tost violentata

säreina Ea s'a admesat unui mare chirimg din Londra, care a consimt-t sä,-1

*provoace avort.

Avartui e ins5, interzis CU everitate in Anglia. De aceea, medicul

a foist dat in judecata. In fata Ourtii cu juri, medicul a declarat cä fata nu putea fi obligat& sa suporto urmarile until atentat miselesc savarsit asupra ei. Deci, a socotit ca-i just sa-i provoace avortul; a lucrat in deplina con,stiintä; nu regreta &dal facut e gata s6-1 replete in cazuri asemänätoare.

Justitia a admis acest punct de

vedere

i a achitat pe medic

Un record feminin

Darteza Hoeger, care a bcitut recorclul lumii la innot pe 400 m., ¡mug

www.digibuc.ro

ILUSTRATTUNEA 12,0MANA"

18

[73:GINA I

CURIOZITATILOR

furtund pe tdrinut Vasul Kingfisher", aruncat de(California) din New _port Beach

Sus, stangia: Altniate impecabil, pe terenul de aviatie din Kansas

Citty, aceste elice de (gel par un Jac de popici uriase.

sanga: In cursul croazi-

erei sale, pe bordta yacIztului Victoria si Albert" regele George a pedebarcat la Suffolk, uncle

trecut o zi intreagd in tabdra fondata* chiar de detnsul pentru mun citorii i elevii scolilor publice enla sosire, in miilocul gleze. camarazilar" sai. Jos, dreapta: Pe uriasul cap al statuei liberatii din New-York se , procedeazd la inlocuirea vechet diaclente, cu una noud, care va sict-

luta la -anal pe vizitatorii expozitiei din New-York.

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA

19

CRONICA MEDICALA

knallite uloasare

Al i mentatia modernA Vulgarizarea cannOintelor medicale,

intreprinsa pe scara intMsa n ultimil

ani in mai toate tarilfe din lume a avut c.a urmare o schtinbare a fellillfuri de viata, met bum parti a elaselor

crasenesti. Nottunt die igiena pe eare eitifrn 30 de ani le posedau doar meeunesoute atazi de majodieil ritaffea miciflor burghezi, ba chiar si de. proiletari. Toti ramose astazi, mama* din auzite, latnefacerile bailor ealdei son reci, a bailor de &owe, a masaglilor, a casslier ibine aerate sif insarits etc. Exista insa un capitol in car6 progtresele flJU sunt, dupa, umila neas-

tra parere la inaltilme. Este acela al alimentatiel. Orasenit nostri nu tiu sa se alimertueze. Este tui adevar trist, dar tatusi nh adefvar: De unde tacca=I roman aproape ca., nu gusta came (din ewe cam& este subadilmentat), orksanutl dispretueste zarzavatunle fnvotele. Or, desi =intern hatarni

contra vegertartanismului ,pur, credem ea, nu este posibil uni eehilibru fizialogic perfect tdea o abfundenta ide legu-

me si fructe Regim mixt, deci. Desigur, dar exisia regirn i regim. l pana acum gospadinele noastre intrebutntau zarzavaturile. Dar numai ca garniturk eel insult ca o comaletare a tocanei; i apoi se abuzeaza de legume

Ulsoate chilar in anotinipul cructitatilar. Se pare daa1ite c prejudecata conftza leumelor este extrem de veChe. Faimosul istoric franeez Michelet vor-

bind undeva despre timpurile cte restriste ale multi mediu spune ea bietti franeezi emu nevaiti Sa, se bran:ease& cee radacini i buruient". i eltitorul

preferate sub forma de prajituri. Natural ea urmarea unor astfel de AranZUri era guta, o boala care astazi este faarte rara i probabil ea, in curanct .va dispare au desavarsire. Traditia alimentatlei exclusiv sau in mare parte earnate s'a perpetuat la noi pana astazi. Eforturile tinerii noastre generatii medicate se indreaptia, ins& tocmai spre combaterea acestei erori. Omului h eate necesara carnea, a, cesta este un axiom, dar numai intr'o anumita masura, derminata de conde rasa, ditifunile luiate de alma, munc&, de tot fellul nostril de viata. Sa nu ultam ea sanatatea noastra si a copiilor nostri, eâ viitorufl poporuilui roman depinde in buna parte de felul altmentatiei noastre. Modifiearea obiceiturilor rele in ce priveste brana eionatitrue o mare opera nationala pe care noi medilcii o intreprindem au drag, ramane ca

E. Dorna Consult de la 10 11 si 4-7 Str. COLT EI 11 (tost Stintilnr)

ca until cel

o polita de asigurare pentru 300 de milioane lei, asupra.... proporttilor

petuat deailfungul veazurilar. iAproape

Veau 5-10. servitii (aclica randuri de mancare), compuse Waite din carnuzi marunbaie (carne de vaaa, de vitel, de pore, de daptrioara, de mistret, spot pasazi de mote i vanat. Uneort chiar lebede si pauni). Pentru a se mai varia menufurile, se serveau plalcinte cu carne. lai veatefUl al XVIII. eel mai rafinat pe care 3.-a cunoscut Europa si care din Punot cte vedere eulinar a ati.nS ettlmi nebanuite, intrebuintarea legumelor era . aprope tot at-at de redusa. Abia la sfarsitul mesei se servea un fel de legume (in general varza carat& saki Bruxelles). cot despre fructe erau 11111111=11111011111011111111/11116

Ciudati pasageri clandestini

erenel au stat eate 100 oameni, Cum se poate asta?

Sectionare

aceasta eu o linie curba in doua parti,

Roanan, considelat

asigurarilor i adeseori sOcietatile primesc sa asigure lucrurile cele

de ant. La mesele I:00141w se ser-

crenelurile cetktii astfel ea, pe fiecatre

Cum yeti putea sä impartiti figura

plateasca o prima anuala de 10 milioane lei.

tim ce cantitati enorme de came con&Liman europenii pan& act= 30 10

Capitanul a pus 45 oameni langa tun si restul i-a impartit pe langa

Cetateanul american Charles P.

u.0

ea, nu ne vine si creclem cand ci-

Apäratorit cetktil afara de eapitan sunt 645 oament.

Asigur5ri extravagante

sale, pe Gare nu vrea sa le piarda in viitorii citnci ani. E dispus

br, alimentatta exalusiva cu tot fella de earnuri i in zlileae et-6 pest cu peste. Prejudecata aceasta s'a per-

O cstate sia claidit in forma de octwedru tar in mijloieul cetatiV se afila, un tun. Capitanur cetatii primeste ordinul ea, ma Mamie puternte se apropie de cetate.

de: Alex. Bacleseu-lasi

jasnic.

Nobilii si in genere oamenti bogati

de: Tr. P.

DOCTORUL

ai perfect desvoltat din tame", a venit la Londra spre a contracta

ConSiderauf ea o prerogativa a rangu-

Misterul cetätii

pulbliciu/ sa ne dee asoultare. Dr. Emanoil Dorna

neprovenit isi inohipue lezne ea intr'adevar bLeii stramosi ai francezilor erau redusi sa rontate mould i matraguna. Or, adevarul este nà man, eau marcavi, pastarnaci, telink etc... tat legume excelente binefaeatoare. Dar mentalitatea epodei a facut pe cronicari sa tie dansidere ea pe ceva

SERIA I-a

Coneursul 127

astfel ea pulse alaturea,

una langa

alta, Meat sa rezulte o eirconferinta.

Londra este centrul mondial al

mal stratnal.

De exemplu, o firma a asigurat

Creerul unuia dintre tehnicianii sai pentru 100 milicane. O artista fru-

7