Ghid Licenta Management [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR Specializarea Management

Ghid de elaborare a LUCRĂRII DE LICENŢĂ •

Acest ghid este doar orientativ, pentru a uşura munca studenţilor şi coordonatorilor, şi poate fi adaptat în funcţie de specificul temei de licenţă.

Ce este o lucrare de licenţă? LUCRAREA DE LICENŢĂ este o lucrare de cercetare scrisă prin care studenta/studentul îşi testează capacitatea de a trata ştiinţific o temă aleasă, considerată interesantă pentru sine şi/sau societate. LUCRAREA DE LICENŢĂ ESTE: o cercetare riguros argumentată, bazată pe:  abilitatea de a alege o problemă de cercetare – a decupa pertinent un aspect /o componentă al/a realităţii ca subiect pentru propria cercetare;  capacitatea de documentare teoretică, de alcătuire şi stăpânire a bibliografiei legate direct şi /sau tangenţial de temă  dovedirea abilităţilor de cercetare necesare pentru rezolvarea problemei alese, prin organizarea, desfăşurarea şi prezentarea paşilor metodologici parcurşi şi rezultatelor obţinute.

LUCRAREA DE LICENŢĂ NU ESTE:

 o compunere, povestire sau eseu  o colecţie de citate  un simplu inventar bibliografic  o sumă de opinii personale pe o temă dată – oricât de interesante ar fi acestea - nefundamentate pe teorii anteriore, fapte şi rezultate de cercetare  o compilaţie din mai multe surse  o “marfă” obţinută contra cost.

Prin maniera de abordare o cercetare poate fi plasată pe un continuum, în care la o extremă s-ar afla lucrările explorative, iar la cealaltă lucrările strict experimentale: “explorativă”– o analiză-explorare a unui concept, a unui mecanism sau proces organizaţional sau de piaţă, a evoluţiei unui domeniu etc., pe baza unei sinteze bibliografice exhaustive; miza este nuanţarea sau schimbarea accepţiunii curente acordate obiectivului cercetat sau, cel puţin, o sistematizare a direcţiilor şi tendinţelor abordării acestuia. “descriptivă” - o descriere a unei activităţi, unui fenomen sau proces, descriere sprijinită de observaţii sistematice, interviuri, studii de caz, analiză cantitativă sau calitativă a activităţii etc. “constatativă” – o identificare (“constatare”) a relaţiilor existente într-o anumită realitate organizaţională mai puţin cercetată, o “radiografie” a percepţiilor, relaţiilor de cauzalitate sau consecinţelor percepute subiectiv faţă de un anumit fenomen intra sau interorganizaţional. Poate fi cercetare realizată pe un anumit eşantion /lot de persoane folosind interviuri, chestionare de opinie, scale de atitudini etc. “investigativă” – o verificare a relaţiilor existente între anumite variabile ale unei realităţi organizaţionale, sub aspectul prezenţei, intensităţii şi semnificaţiei acestor relaţii.Poate fi realizată pe un eşantion reprezentativ pentru o anumită populaţie, folosindu-se ca metode chestionare de opinie sau chestionare standardizate, scale de atitudini, teste psihologice, situaţii qvasi-experimentale etc. “experimentală” – o verificare a prezenţei sau absenţei unei relaţii între două sau mai multe variabile, verificare realizată prin intermediul unor manipulări experimentale "de laborator", având control asupra variabilelor independente.

Majoritatea lucrărilor de licenţă îmbină două sau mai multe dintre modurile de abordare a cercetării prezentate. Această tipologie nu este perfectă şi nici exhaustivă, ea fiind prezentată doar în scop didactic, orientativ. În materialul de prezentare realizat in Power Point şi intitulat Research Design găsiţi o sistematizare a metodologiei cercetărilor de business (orientativă, perfectibilă). Pentru studiile de licenţă sunt mai potrivite cercetările explorative, descriptive sau constatative, cercetările investigative sau experimentale, cele cu caracter explicativ sau confirmatoriu fiind recomandate pentru studiile de master.

Repere generale De ce elaborează studenţii o lucrare de licenţă? Pentru a realiza o lucrare de licenţă, următoarele elemente sunt importante: SCOP, OBIECTIVE,TIMP, RESURSE Scop: acordarea cunoştinţelor acumulate în timpul formării de licenţă la realitatea de întreprindere/organizaţie/instituţie/sector de activitate/domeniu etc. Obiective: - realizarea transferului de cunoştinţe pentru consolidarea şi rafinarea deprinderilor aplicative şi competenţelor definite prin specializarea de bază şi raportate la aşteptările angajatorului; - probarea şi validarea capacităţii absolventului de a realiza transferul de cunoştinţe şi a trece la achiziţia de know-how aplicativ; - evaluarea potenţialului absolventului de a aplica ceea ce a acumulat/deprins în domeniul său de specializare.

Timp alocat: două semestre destinate documentării, inclusiv în organizaţie sau pe teren, şi perioadei de redactare a lucrării. Resurse disponibile: cunoştinţe achiziţionate la disciplinele de profil, prin studii şi aplicaţii din domeniu (disciplină) sau integrate (proiecte de an), elaborare de referate şi comunicări studenţeşti; relaţii personale, sprijin familial, experienţe în organizaţii/domeniu. Pentru documentarea practică (stagiul în organizaţie, obţinerea de informaţii interne, obţinerea acordului de administrare a unor chestionare etc.), studenta/studentul poate solicita la departamentul de Administrarea Afacerilor o recomandare pentru accesarea organizaţiei. Atenţie! A nu se confunda obiectivele generale ale lucrării de licenţă cu obiectivele specifice cercetării pentru tema aleasă!

Etapele de lucru Pentru a realiza lucrarea de licenţă în cele mai bune condiţii sugerăm parcurgerea următoarelor etape: 1. Documentare teoretică pentru a clarifica titlul temei şi a analiza evoluţia conceptelor şi a temei. Aceasta implică studiul diferitelor materiale (cărţi, articole din reviste şi internet, articole din baze de date on-line (vezi secţiunea e-journals pe pagina http://www.bcuiasi.ro), diverse studii şi cercetări; articolele de cercetare sunt esenţiale pentru realizarea unei bune documentări teoretice!. Toate sursele sunt reţinute pentru a putea realiza bibliografia finală. Interesează aspectele de noutate ştiinţifică şi legătura cu realitatea, ca şi o analiză critică (identificarea punctelor comune, a unor discordanţe de opinii, limite etc.). 2. Stabilirea obiectivelor lucrării, planul iniţial al cercetării (PIC sau Research Proposal) şi crearea unei structuri orientative (cuprins „versiunea 0”). Structura lucrării din această etapă se va modifica destul de mult pe parcurs, astfel încât cuprinsul final va fi elaborat abia după finalizarea cercetării şi redactării lucrării. În Anexa 1 găsiţi un posibil model de PIC. 3. Consultarea nr. 1. Până la sfârşitul lunii noiembrie (pentru punctul a), respectiv februarie (pentru punctele b şi c) va avea loc discutarea următoarelor probleme cu îndrumătorul de licenţă. a. Realizarea documentării bibliografice iniţiale şi stabilirea unor obiective iniţiale ale lucrării, pe baza documentării realizate. Se răspunde astfel la întrebări de genul „Ce vreau să fac/arăt/cercetez în lucrarea mea? De ce este important ceea ce îmi propun? Cui ar folosi rezultatele obţinute?” În această etapă se realizează practic aşa numitul „Evaluarea literaturii de specialitate”(Literature review). Mai multe detalii pentru aceast[ etapa găsiţi în Anexa 2. b. Definitivarea documentării bibliografice şi a obiectivelor lucrării, inclusiv a celor de cercetare propriu-zisă. c. Prezentarea unei structuri provizorii a lucrării, precum şi a listei cu materialele bibliografice studiate. Coordonatorul poate oferi şi alte surse bibliografice şi materiale adiţionale, idei, direcţii de analiză şi cercetare. 4. Elaborarea cadrului de referinţă teoretică, metodologică şi aplicativă privind tema de licenţă. Aici pot fi incluse concepte, teorii, accepţiuni, metode folosite în alte cercetări, rezultate ale acestora, sensuri, evaluarea literaturii de specialitate, etc. 5. Construirea abordării aplicative cuprinde: prezentarea mediului (tip de organizaţie / organizaţii, domeniu, ramură etc.) în care se va face aplicaţia, alegerea tehnicilor şi instrumentelor de cercetare, identificarea, culegerea, analiza datelor, interpretarea şi sinteza lor. ii

6. Consultarea nr.2 la coordonator pentru validarea etapelor 4 şi 5 (cel târziu până sfârşitul lunii martie). 7. Realizarea cercetării aplicate, prelucrarea datelor, scrierea rezultatelor . 8. Consultarea nr. 3 la coordonator pentru feed-back la etapa 6. (cu minimum o lună înaintea perioadei de depunere la secretariat) 9. Realizarea ultimelor corecţii şi revizuiri; stabilirea versiunii finale a cuprinsului. Elaborarea capitolului de „Concluzii” (aici pot fi incluse şi o secţiune de Limite ale cercetării, respectiv una de Direcții viitoare de cercetare). 10. Consultarea nr. 4 la coordonator cu lucrarea finalizată în vederea acceptării depunerii ei la secretariatul facultăţii. Lucrarea este considerată acceptată numai în cazul în care coordonatorul, în urma evaluării conţinutului lucrării, acordă minimum nota 6. Lucrările care nu trec prin această etapă nu vor putea fi acceptate pentru susţinere. 11. Depunerea lucrării la secretariatul facultăţii. Numărul de consultări cu îndrumătorul şi conţinutul lor pot fi diferite de la caz la caz. Fiecare coordonator este responsabil pentru disponibilitatea şi implicarea în activitatea de finalizare a studiilor. În acest sens, programul de consultaţii este anunţat la secretariatul departamentului AA, este afişat pe uşa biroului sau poate fi obţinut prin e-mail direct de la îndrumător.

Cum este evaluată o lucrare de licenţă? structurată o teză de licenţă ? La evaluarea lucrării de licenţă, coordonatorul propune comisiei o notă având în vedere următoarele criterii: a. documentarea din literatura română, documentarea din literatura străină (min .15-20 referinţe, atât cărţi, cât şi articole de cercetare) şi documentarea practică (atenţie la actualitatea datelor faţă de momentul elaborării şi, mai ales, cel al susţinerii lucrării de licenţă); b. concordanţa conţinutului lucrării cu titlul acesteia; c. programarea şi realizarea în timp a cercetării, conlucrarea cu îndrumătorul; d. conţinutul teoretic şi metodologic; e. conţinutul aplicativ; f. calitatea şi actualitatea conceptelor, legătura cu domeniul de specializare şi abordarea interdisciplinară; g. originalitatea abordării problemelor; h. calitatea redactării, corectitudinea gramaticală, abilităţile de exprimare în scris; i. conţinutul şi valoarea concluziilor (aportului personal). Prin fişa de evaluare individuală a fiecărei lucrări de licenţă, coordonatorul îşi asumă răspunderea pentru parcurgerea de către student a etapelor de lucru şi, în consecinţă, nu vor fi acceptate pentru susţinere la examenul de licenţă: i. lucrările care nu au fost elaborate în baza unui plan aprobat iniţial de către coordonator; ii. lucrările care au fost elaborate fără conlucrarea cu coordonatorul; iii. lucrările care conţin părţi preluate (plagiate) din alte materiale. Atenţie! Se va verifica din timp dacă titlul lucrării corespunde întocmai cu titlul aprobat iniţial şi afişat pe portal. Orice neconcordanţă majoră în titlul lucrării duce la neacceptarea înscrierii la examenul de licenţă.

iii

Cum poate fi structurată o lucrare de licenţă? De regulă o lucrare de licenţă are 40-50 de pagini şi principale:

este constituită din patru părţi

⇒ are rolul de a descrie succint motivul alegerii temei, scopul şi obiectivele cercetării, întrebările la care se caută răspuns prin cercetare şi componenta metodologică generală cu privire la designul cercetării, a principalelor date concluzii ale cercetării (3-4 pag.). Ea poate fi realizată mai uşor când lucrarea este terminată. Poate fi prezentată în 3-4 pagini, în care: SE REDACTEAZĂ DUPĂ  în primul paragraf (5-7 rânduri), se justifică de ce s-a ales REALIZAREA ÎNTREGII LUCRĂRI ! acea temă (importanţa /provocarea problemei, necesitatea clarificării unor aspecte, explorarea unui domeniu, dorinţa de a genera sau, după caz, de a testa anumite ipoteze etc.  2-5 paragrafe (maximum 10 rânduri fiecare) - se prezintă cele 2-5 concepte principale pornind de la care s-a realizat partea aplicată. Se precizează conceptul, perspectiva din care este analizat şi eventuale aspecte particulare /conotaţii /situaţii specifice la care el este raportat.  paragraful în care se precizează problema de analizat/explorat pusă şi se descriu principalele întrebări la care se caută răspuns, obiective de cercetare urmărite, ipoteze (dacă este cazul);  paragraful în care se rezumă designul investigativ;  2-3 paragrafe în care se prezintă principalele rezultate obţinute şi interpretarea acestora, confirmarea sau infirmarea ipotezelor (maximum 15 fraze);  paragraful de încheiere cu precizarea unor repere ale investigaţiilor viitoare şi concluzii finale;

I. Introducere

⇒ are menirea de a preciza şi analiza fundamentul şi statutul teoretic şi aplicativ al temei cercetate, de a contura poziţia subiectului ales în cadrul de referinţă. Ea cuprinde o sinteză a stadiului cunoaşterii şi este rezultatul muncii de cercetare realizate în primele 4 etape. Este o dovadă /măsură a capacităţii studentului de a defini conceptele utilizate, de a analiza aceste concepte şi de a opera cu acestea, de a folosi paradigme interpretative, de a prezenta critic literatura bibliografică consultată şi analiza comparativă a studiilor similare etc. (de preferinţă maximum 15-20 pagini).

II. Partea teoretică

Este de preferat să fie organizată sub forma unor capitole distincte, în funcţie de principalele concepte sau probleme teoretice analizate şi să fie încheiată de o sinteză care să pună în evidenţă elementele de congruenţă /conexiune, elementele comune ale problematicii analizate sau care să decupeze un anumit aspect al acestei problematici, pregătind trecerea la prezentarea propriei cercetări; este extrem de importantă definirea variabilelor şi constructelor cu care se operează. ⇒ este secţiunea în care studentul prezintă analitic propriul demers de cercetare, făcând proba aplicării pe o realitate concretă a abilităţilor sale de cercetare (15-20 pagini). În 1-3 pagini va fi prezentat contextul (organizaţia, regiunea, ţara, problema) de cercetare în limitele informaţiilor disponibile.

III. Partea practică

Prezentarea cercetării proprii impune prezentarea explicită a:  Obiectivului cercetării (ce urmăreşte candidatul să identifice/descrie /verifice /testeze)  Întrebărilor/Ipotezelor cercetării; dacă cercetarea este una exploratorie, ea îşi propune să genereze ipoteze, nu să le testeze

iv



  

Metodologiei utilizate (metode, instrumente utilizate, modalităţi de măsurare /control /manipulare a variabilelor) (atenţie la încrederea şi validitatea instrumentelor utilizate în cercetare!) Desfăşurarea /realizarea efectivă a cercetării (Pe cine/ce?Unde ?; Când ?; Cum?) Rezultatele obţinute şi interpretarea lor (analiză şi prezentare pe întrebări/ ipoteze / grupuri de ipoteze) Interpretarea altor date relevante apărute pe parcursul cercetării şi care nu au fost surprinse în ipotezele iniţiale; ⇒ este partea finală a lucrării în care studentul, pornind de la elementele cheie ale părţii teoretice şi punându-le în legătură cu rezultatele obţinute, subliniază principalele contribuţii ale muncii sale, expune dificultăţile, argumentează posibile soluţii, sugerează posibile căi de continuare a cercetării etc. (3-5 pagini). Atenţie! Nu trageţi concluzii care nu sunt susţinute de rezultatele cercetărilor efectuate şi nu generalizaţi în afara cadrului cercetării proprii. Pot fi prezentate limitele cercetării – atenţie la diferenţa dintre limite şi erori ale unei cercetări!

IV. Concluzii şi cercetări viitoare

⇒ Bibliografia ⇒ Anexele

Cum poate fi redactată lucrarea de licenţă? Lucrarea de licenţă, structurată pe capitole, include următoarele elemente: a. Copertă – informaţiile care trebuie să apară pe coperta lucrării de licenţă sunt prezentate în fişierul Template lucrare de licenta.doc; b. Pagina de titlu – informaţiile care trebuie să apară în pagina de titlu a lucrării de licenţă sunt prezentate în fişierul Template lucrare de licenta.doc. c. Cuprins – lucrarea de licenţă va avea un cuprins care să conţină cel puţin titlurile tuturor capitolelor şi subcapitolelor însoţite de numărul paginii la care începe fiecare capitol şi subcapitol (exemplul în fişierul Template lucrare de licenta.doc); d. Lista figurilor şi lista tabelelor – în cazul în care lucrarea de licenţă conţine figuri (imagini, grafice) şi/sau tabele, acestea vor fi prezentate, imediat după cuprins, sub forma unor liste (separat pentru figuri şi tabele) care conţin numele fiecărui element şi numărul paginii la care se află acesta (exemplu în fişierul Template lucrare de licenta.doc); e. Introducere – (vezi descrierea de mai sus); NU se numerotează ca şi capitol. f. Capitole – lucrarea de licenţă va conţine între 3 şi 4 capitole numerotate crescător; titlurile şi subtitlurile capitolelor trebuie să fie clar evidenţiate. Metodologia cercetării este subcapitol distinct al lucrării de licenţă. Cercetarea este prezentată cu detalii privind justificarea alegerii metodei de investigare (de ce opţiunea pentru o metodă cantitativă sau una calitativă, de ce un anumit tip de eşantionare, după caz, descrierea chestionarelor sau altor instrumente, testelor, interviurilor etc.). g. Concluzii şi cercetări viitoare – în această parte a lucrării de licenţă se regăsesc cele mai importante concluzii din capitole, opinia personală privind rezultatele obţinute în lucrare, precum şi potenţiale direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată. Concluziile lucrării nu se numerotează ca şi capitol; v

h. Bibliografie – acesta este penultima parte a lucrării şi va conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către absolvent pentru redactarea lucrării de licenţă. Bibliografia nu se va numerota ca şi capitol al lucrării. i. Anexe (dacă este cazul) – acestea apar într-o secţiune separată, care nu se numerotează ca şi capitol. Fiecare anexă se va menţiona cel puţin o dată în textul lucrării. Anexele se numerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2, etc.). SUGESTII PRIVIND STILUL DE SCRIERE:  Rezultatele trebuie prezentate cât mai condensat şi sugestiv (tabele, grafice, diagrame), servind ca bază pentru observaţiile /comentariile /interpretarea lor : … rezultatele la analiza “X”, prezentate în tabelul “Y”, permit următoarele observaţii: i) este evidentă …, faptul se poate datora … dar şi … ii) o altă serie de date… cele prezentate în …., pun în evidenţă faptul că …; aceste date sunt în acord ce cele obţinute de “X” în cercetarea din … (Icsulescu X, 1997, p 123).  Pe baza unor serii de observaţii generate de diferitele aspecte ale rezultatelor se pot formula concluzii de etapă, care vor servi la stabilirea concluziilor finale: Atenţie: este partea cea mai delicată a ..deci, în percepţia eşantionului de firme investigat c1) „recrutarea prin relaţii” este o caracteristică …. cercetării şi demonstrează c2) ea este dependentă de …. capacitatea candidatului c3) tendinţa este mult mai accentuată pe grupul de firme… de a analiza şi interpreta informaţia obţinută, a decât .…. aplica cunoştinţele acumulate în realitate, capacitatea “unui ochi format” capabil să scoată cât mai mult şi cât mai nuanţat din datele obţinute.  Este indicată numerotarea clară a capitolelor, subcapitolelor etc. pentru a-i indica cititorului gradul de generalitate a unui aspect sau altul al lucrării.  Este de dorit respectarea următoarelor principii:  Pertinenţa - nu vizaţi subiecte vaste şi tratări exhaustive; fixaţi-vă pe un aspect precis delimitat, realizabil cu forţele unui student;  Focalizarea - nu tatonaţi în toate direcţiile (alegând orice vi se pare că se leagă de subiect), ci ghidaţi-vă tot timpul după obiectivul şi ipotezele stabilite;  Detaşarea - nu deveniţi sclavii bibliografiei; folosiţi-o şi nu vă lăsaţi folosiţi de ea, copleşind lucrarea de citate; îndrăzniţi comentarea celor citate, precizarea unor opinii personale, comentarii;  Fair-play-ul - nu “ajustaţi” şi nu “forţaţi” rezultatele; şi infirmarea unei ipoteze este tot un rezultat ştiinţific; importantă este maniera generală de lucru, corectitudinea ei; trebuie doar să verificaţi ipotezele (dacă se verifică sau nu) şi nu să le demonstraţi (să le faceţi să se verifice)!  Sobrietatea - redactaţi într-un stil ştiinţific, profesionist, dar puteţi da o notă personală lucrării prin modul de prezentare, observaţiile şi comentariile pe care le faceţi.

Reguli de redactare a lucrării de licenţă

vi

Redactarea lucrării de licenţă se va face conform regulilor prezentate în fişierul Template lucrare de licenta.doc.

Susţinerea lucrării de licenţă Lucrarea de licenţă se susţine public, în faţa unei comisii de specialitate a departamentului. Susţinerea se realizează în două etape: o primă etapă în care studentul expune succint rezultatele cercetării sale şi o a doua etapă în care studentul răspunde întrebărilor adresate de membrii comisiei. Studenţii trebuie să pregătească din timp un rezumat al expunerii, care să nu depăşească 810 minute, în care să se refere la: motivaţia alegerii temei, legătura temei cu specializarea urmată şi cariera dorită (toate acestea foarte succint, fără a mai reveni asupra numelui studentului, respectiv titlului lucrării, dacă au fost deja precizate de membrii comisiei), structura lucrării (foarte rapid), cazul practic analizat - metodologie, aport propriu, rezultate - concluziile lucrării , eventuale limite ale cercetării. Pe ansamblul prezentării, accentul cade pe partea aplicativă, de cercetare propriuzisă, nu pe cea teoretică. După prezentarea publică membrii comisiei pun întrebări, iar studentul răspunde, susţinându-şi cu argumente ale cercetării ideile. Dacă membrii comisiei sunt edificaţi, ori dacă studentul se abate de la subiect, comisia poate decide scurtarea timpului de expunere şi trecerea la cea de a doua etapă, cea a întrebărilor.

Evaluarea finală a lucrării de licenţă Lucrarea de licenţă primeşte o notă din partea coordonatorului, înainte de susţinerea publică, pe baza criteriilor de evaluare sus-amintite. La susţinere, fiecare membru al comisiei acordă câte o notă, pe baza analizei lucrării, a prezentării realizate de student şi a răspunsurilor la întrebări. Nota finală obţinută de student este o medie aritmetică a notelor îndrumătorului şi membrilor comisiei. Există două note, una pentru lucrarea propriu-zisă, alta pentru verificarea cunoştinţelor de specialitate; nota finală este media celor două note. Licenţa se consideră promovată dacă nota este mai mare sau egală cu 6 (şase). La acest tip de evaluare – expunere orală – nu se poate face contestaţie.

vii

Anexa 1 – Research Proposal

PLANUL INITIAL AL CERCETARII (PIC) 1. Introducere – descrierea contextului decizional. 2. Obiectivele şi problemele de cercetare (1-4 probleme sau întrebări de cercetare). 3. Documentarea teoretică (bibliografică) sau aşa numitul Literature Review (LR – trecerea în revistă a bazei teoretice şi cadrului conceptual) – vezi material ataşat. 4. Metodologie 4.1. Metode de cercetare posibile (plecând de la LR) şi alese pentru cercetarea prezentă (plecând de la obiectivele proprii şi diferite constrângeri – timp, abilităţi etc.); 4.2. Populaţia investigată – volum, structură; 4.3. Tipul de investigare – exhaustivă sau prin sondaj, iar în cel de-al doilea caz tipul de eşantionare, volum şi structură ale eşantionului; 4.4. Instrumente de cercetare (preluate din LR, adaptate sau create – în ultimele două situaţii cu prezentarea modalităţilor de testare întreprinse) – chestionar, ghid de focusgrup, ghid de interviu, fişă de observaţie etc. 5. Rapoarte de cercetare – intermediare, finale. 6. Plan de acţiune (perioade, deadline-uri, persoane şi responsabilităţi etc.). 7. Buget.

viii

Anexa 2 – Literature Review

Evaluarea literaturii de specialitate (Literature Review) Scopul realizării unei astfel de documentări teoretice: - stabilirea bazei teoretice şi derivarea cadrului conceptual al cercetării (concepte utilizate, mod de definire a lor, variabile dependente şi independente, legături anterior testate între variabile, constructe create, modele, etc.); - îngustarea domeniului/problemei de cercetare, o mai bună definire a problemelor de cercetare, formularea ipotezelor pentru propria cercetare, etc.; - identificarea celor mai potrivite metode de cercetare pentru culegerea datelor. Structură posibilă: - prezentarea problemei de cercetare pentru care s-a realizat documentarea, eventual cu grupurile de cuvinte cheie pentru care s-au efectuat căutări în diferitele baze de date; - corpul – prezentarea surselor de informare, organizate cronologic, tematic şi metodologic; pentru fiecare temă sau problemă de interes, sunt prezentate lucrările în favoarea unei anumite explicaţii, cele împotrivă, cele oscilante etc.; - concluzii – ce variabile au fost studiate, ce rezultate s-au obţinut, ce limite au fost identificate, ce contradicţii au fost sesizate etc. LR nu este o simplă înşiruire a unor titluri bibliografice sau definiţii, concepte etc., ci presupune o interpretare, o analiză critică a acestora, o selecţie a punctelor de vedere pe care noi le adoptăm, argumentat. Găsiţi mai jos o listă de lucrări de metodologia cercetării disponibile la biblioteca FEAA. Pentru articole de cercetare puteţi utiliza (de pe calculatoarele din Biblioteca FEAA sau din laboratoarele FEAA) bazele de date online oferite de BCU (http://www.bcu-iasi.ro) (click pe categoria e-journals, apoi pe baza dorită – Proquest, Ebsco, SpringerLink etc.) BIBLIOGRAFIE CERCETARE Străină 1. M.Saunders, Ph.Lewis, A.Thornbill – Research Methods for Business Students, Prentice Hall, 4th edition, 2007. 2. M.Riley, R.Wood, M.Clark, E.Wilkie, E.Szivas – Researching and Writing in Business & Management, Thompson Learning, 2000. 3. H.Savall, V.Zardet – Recherche en sciences de gestion – Approche qualimetrique. Observer l’objet complexe, Economica, Paris, 2004. 4. Gina Wisker – The Postgraduate Research Handbook, Palgrave, 2001. 5. S.Potter – Doing Postgraduate Research, Sage Publications, 2002. 6. N. Walliman – Your research project. A step by step guide for the first-time researcher, Sage, 2001. 7. S. Quinton, T.Smallbone – Postgraduate Research in Business: A critical guide, Sage, 2006. 8. J.Wellington, A.M.Bathmaker, C.Hunt, G.McCulloch, P.Sikes – Succeeding with your doctorate, Sage, 2005. 9. R.Murray – Writing for Academic Journals, Open University Press, 2005. 10. N.Graves, V.Varma – Working for a Doctorate – A guide for humanities and social sciences, Routledge, 1997. ix

11. Ch.Hart – Doing a literature search, Sage, 2001. 12. Ch.Hart – Doing a literature review, Sage, 2001 13. G.D.Garson – Guide to writing empirical papers, theses and dissertations, Marcel Dekker, NY, 2002. 14. R.Brouse – Writing your doctoral dissertation – invisible rules for success, Routledge, 2000. 15. F.Bourguignon, Y.Elkana, B.Pleskovic – Capacity building in Economics Education and Research, The World Bank, 2007. 16. Malcolm Smith, Research methods in Accounting, Sage Publications, London, 2004 17. Dumontier Pascal, Teller Robert, Faire de la recherche en comptabilité financiere, Vuibert, Paris, 2001 Străină tradusă în limba română 1. Ronald King – Strategia cercetării – Treisprezece cursuri despre elementele ştiinţelor sociale, Polirom, 2005. 2. Garry King si colectiv,Fundamentele cercetarii sociale, ed. Polirom 2000 3. J.Rodney Turner, Stephen J. – Manual Gower de Management de Proiect, Editura CODECS, 2004. 4. Anthony Boardman, David Greenberg, Aidan Vining, David Weimer-Analiza costbeneficiu, editia aIIa, editura Arc Publishing House, Chisinau, 2004 Românească 1. Dumitru Zaiţ, Alain Spalanzani – Cercetarea în Economie şi Management, Editura Economica, Bucureşti, 2006. 2. Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice, ed. Economica, 2008 5. Irina Culic, Metode avansate în cercetarea sociologică, ed. Polirom, 2004 6. Mihaela T. Radulescu, Metodologia cercetării ştiinţifice, ed. Didactica, 2007 7. C.Enăchescu, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Polirom, 2007 (mai ales secţiunea a IIIa) 8. C.Brătianu, A.Curaj, S.Vasilache, C.Bălţei – Managementul cercetării ştiinţifice universitare, Economica, Bucureşti, 2007. 9. Petre Datculescu, Cercetarea de Marketing, Editura BrandBuilders, 2006

Coperta lucrării de licenţă x

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR Specializarea Management

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific

Absolvent

[ Titlu academic Prenume NUME ]

[ Prenume NUME ]

Iaşi Anul

xi

Prima pagină a lucrării de licenţă UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR Specializarea Management

[Titlul propriu-zis al lucrării]

Coordonator ştiinţific

Absolvent

[ Titlu academic Prenume NUME ]

[ Prenume NUME ]

Iaşi Anul

Cuprins Prin fişa de evaluare individuală a fiecărei lucrări de licenţă, coordonatorul îşi asumă răspunderea pentru parcurgerea de către student a etapelor de lucru şi, în consecinţă, nu vor fi acceptate pentru susţinere la examenul de licenţă:..................iii .........................................................................................................................vi ...........................................................................................................................................vii ...........................................................................................................................................vii Lista tabelelor...................................................................................................................iii Lista figurilor....................................................................................................................iv Introducere.........................................................................................................................5 Reguli de redactare a lucrării de licenţă.......................................................................6 Dimensiuni şi format........................................................................................6 Alte reguli.........................................................................................................6 Denumire capitol.............................................................................................................10 Denumire subcapitol.......................................................................................10 Lucrarea de licenţă primeşte o notă din partea coordonatorului, înainte de susţinerea publică, pe baza criteriilor de evaluare sus-amintite. La susţinere, fiecare membru al comisiei acordă câte o notă, pe baza analizei lucrării, a prezentării realizate de student şi a răspunsurilor la întrebări. Nota finală obţinută de student este o medie aritmetică a notelor îndrumătorului şi membrilor comisiei.Licenţa se consideră luată dacă nota este mai mare de 6. La acest tip de evaluare nu se poate face contestaţie.................................................................................................................10 Concluzii...........................................................................................................................11 Bibliografie.......................................................................................................................11 Anexe.................................................................................................................................11

ii

Lista tabelelor Tabelul 1.1 Situaţia angajaţilor la data de 1.10.2010.....................................................6 Tabelul 2.2 Situaţia şomerilor la data de 1.10.2011.....................................................10

iii

Lista figurilor

Figura 1.1 Relaţia dintre motivaţie şi performanţă.......................................................7 Figura 2.2 Relaţia dintre stres şi performanţă.............................................................10

iv

Introducere

Reguli de redactare a lucrării de licenţă

Dimensiuni şi format Lucrarea de licenţă va avea 40 - 50 pagini (fără paginile de cuprins şi fără anexe), format A4 standard, Times New Roman 12, cu spaţiere la 1,3 linii şi margini 2,5 cm stânga şi 2 cm sus, dreapta şi jos (similar acestui template). Anexele se numerotează separat. Listarea tuturor paginilor lucrării se va realiza pe ambele feţe ale fiecărei foi, pentru a realiza o economie de hârtie şi a contribui astfel la protecţia mediului. Fiecare capitol începe pe o foaie nouă. Lucrarea se va lega cu coperţi de carton în sistem broşat. Este de evitat legarea cu coperţi îmbrăcate în plastic de tip imitaţie de piele. Acestea nu aduc decât un plus de greutate şi în acelaşi timp nu sunt reciclabile. Lucrările se păstrează un timp limitat în arhiva facultăţii.

Alte reguli a. Fontul: fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu dimensiunea de 12 puncte, utilizând diacriticele specifice limbii române (ă, î, â, ş, ţ). b. Paragrafele: textul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat între marginile din stânga şi dreapta (justified). Primul rând al fiecărui paragraf va avea o indentare de 1,5 cm. Excepţie fac titlurile capitolelor, care pot fi aliniate centrat, precum şi etichetele tabelelor şi figurilor (a se vedea explicaţiile de mai jos); nu se lasă rânduri albe între paragrafe decât dacă se doreşte în mod expres evidenţierea unei anumite secţiuni. Textul va respecta o spaţiere între rânduri de 1,3 linii (Line spacing: Multiple; At: 1,3). c. Titlurile capitolelor şi subcapitolelor: se recomandă să fie formatate folosind stiluri (Styles) de tipul Heading 1, Heading 2 etc. şi numerotate cu ajutorul opţiunii Multilevel List (similar template-ului). Respectând aceste reguli veţi obţine o formatare unitară pe parcursul întregului document şi veţi putea genera mult mai uşor cuprinsul lucrării. d. Numerotarea paginilor: numerotarea paginilor se face începând cu pagina de introducere, până la ultima pagină a lucrării. Folosiţi comanda Section Break (Next Page) înainte de Introducere (similar acestui template). Numărul de pagină se inserează în subsolul paginii, centrat. Pentru acest tip de lucrare nu se recomandă utilizarea antetului. e. Tabele: tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul respectiv. Fiecare tabel are număr şi titlu, care se menţionează deasupra tabelului, aliniat la marginea din dreapta. În tabele textele vor fi scrise cu Times New Roman, max. 11 puncte, la 1 rând. Recomandare: folosind opţiunea References: Insert Caption (similar acestui template) puteţi obţine numerotarea automată a tabelelor şi puteţi genera mult mai uşor Lista tabelelor. Dacă este cazul, sursa datelor se precizează sub tabel, aliniat între marginile din stânga şi dreapta (justified), indicând în mod obligatoriu numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de Internet completă. Pentru sursele bibliografice menţionate sub tabele sau figuri se foloseşte Times New Roman, 8-10 puncte, la 1 rând. Tabelul 1.1 Situaţia angajaţilor la data de 1.10.2010 6

Coloana 1 date date

Coloana 2 date date

Coloana 3 date date

Coloana 4 date date

Coloana 5 date date

Sursa: Prodan, A. (2004), Managementul Resurselor Umane, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, p. 15

f. Figuri: figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran) se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a doua fiind numărul figurii din capitolul respectiv; fiecare figură are număr şi titlu, care se menţionează sub figură, centrat; dacă este cazul, sursa figurii se indică pe rândul imediat următor, justified, indicând numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de Internet completă. Recomandare: folosind opţiunea References: Insert Caption (similar acestui template) puteţi obţine numerotarea automată a figurilor şi puteţi genera mult mai uşor Lista figurilor.

Figura 1.1 Relaţia dintre motivaţie şi performanţă g. Trimiteri la sursa bibliografică pot fi intercalate în text, la locul potrivit, fie sub forma [45, pp.23-25], fie sub cea prin care se identifică autorul [Charieux M., 2009]. Notele de subsol pot fi utilizate mai ales în cazul comentariilor ample, explicaţii,etc. Lucrările menţionate vor figura obligatoriu în lista referinţelor bibliografice. h. Note de subsol – în situaţia în care se citează definiţii, puncte de vedere, clasificări, etc., se menţionează cifre (ex. rata inflaţiei, poziţie în clasamente, PIB, etc.) sau se doreşte explicarea unor termeni (ex. stakeholders, formule folosite), se vor introduce note de subsol (Footnotes) pentru a se indica sursa(ele). Inserarea notei de subsol în frază trebuie să aibă loc, pe cât posibil, exact acolo unde este citat documentul. Ca alternativă nota de subsol ar putea fi inserată la sfârşitul frazei respective. Notele de subsol se introduc în text după semnele de punctuaţie, ca de exemplu virgulele sau punctele, şi în afara ghilimelelor sau parantezelor. Formatul notelor de subsol va fi: Times New Roman, 10-11 puncte, la 1 rând. Toate detaliile bibliografice se vor preciza la prima citare în cadrul aceluiaşi capitol; prescurtările obişnuite (op. cit.; art. cit.; idem, ibidem) nu se vor folosi decât în cadrul aceluiaşi capitol, altfel reidentificarea sursei riscă să devină dificilă. Numerele notelor de subsol nu sunt nici precedate nici urmate de spaţii, linii, paranteze sau alte semne. Acestea se numerotează unitar pentru toată lucrarea şi vor respecta următoarele reguli de citare: i. • în cazul citării din articole, cărţi etc. cu mai mulţi autori: Exemplu: În contextul implicării lor sociale, companiile sunt parte a aşa numitului model al cetăţeniei corporative,1 model format din trei componente mari şi anume: 1

Cătoiu, I., Teodorescu, N. (2004), Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, Bucureşti, p. 43.

7

•

în cazul citării din articole, cărţi etc. cu un singur autor: Exemplu: … fiind definite o serie de valori specifice acestui concept, valori ce sunt pe urmă adoptate la nivelul firmei.2 • în cazul citării mai multor lucrări: Exemplu: Responsabilitatea socială a companiilor este considerată un instrument folosit pentru construirea identităţii companiei (corporate identity) respectiv a imaginii firmei (corporate image).3 • în cazul citării unor documente ale unor organizaţii, instituţii, etc. Exemplu: Analizând documentele oficiale ale Uniunii Europene,4 remarcăm că responsabilitatea socială este abordată, de asemenea, în corelaţie cu dezvoltarea durabilă. Idem (se foloseşte pentru a evita repetarea unui nume sau a unei referinţe) în mod identic; la fel; tot aşa; acelaşi) se utilizează, de regulă, pentru a indica faptul că este vorba despre acelaşi autor şi aceeaşi operă; Ibidem (cu privire la un text deja citat, ca indicaţie în note) tot de acolo, din acelaşi pasaj al cărţii, în acelaşi loc - se utilizează când trimiterea se face la aceeaşi lucrare. j. Menţionarea autorilor în text (cu nota de subsol aferentă) – se face prin indicarea prenumelui şi a numelui acestora (ex. Ovidiu Nicolescu, Philip Kotler); k. Bibliografia – va cuprinde cărţi, capitole în cărţi, articole tipărite, articole şi lucrări prezentate la conferinţe şi disponibile on line, listă site-uri consultate. Lista bibliografică se va ordona alfabetic în funcţie de numele autorilor şi vor fi respectate următoarele reguli de redactare: • Carte cu un singur autor Exemplu: Kotler, Ph. (2004), Zece păcate capitale de marketing, Editura CODECS, Bucureşti. • Carte cu mai mulţi autori: Exemplu: Cătoiu, I., Teodorescu, N. (2004), Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, Bucureşti. • Capitol din carte Exemplu: Meade, J. (1973), “The Balance of Payment…..”, în The Economics of Integration (ed. M. Krauss), George Allen and Unwin, London, pp. 155-176 • Documente ale unor organizaţii, la care s-a avut acces on-line: Exemplu: EC (2001), Promoting a European Framework for Corporate Social ResponsibilityGreen Paper, European Commission, DG for Employment and Social Affairs, Unit EMPL/D.1, [http://europa.eu.int/comm/employment_social/ socdial/csr/greenpaper_en.pdf], accesat aprilie 2006. • Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces direct, a fost consultată forma tipărită a revistei Exemplu: Kenen, P.B (1975), “Floating, glides, and indicators: a comparison of methods for changing exchange rates”, Journal of International Economics, 5, pp. 12-30. Kotler, Ph. (2004), Zece păcate capitale de marketing, Editura CODECS, Bucureşti, pp. 386-398. Papasolomou-Doukakis, Krambia-Kapardis, Katsioloudes (2005), pp. 263-279; Arpan (2005), pp. 83-98. 4 EC (2001), Promoting a European Framework for Corporate Social Responsibility-Green Paper, European Commission, DG for Employment and Social Affairs, Unit MPL/D.1, [http://europa.eu.int/comm/employment_social/soc-dial/csr/greenpaper_en.pdf], accesat aprilie 2006, p. 24. 2 3

8

•

Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces on-line Exemplu: Zairi, M. (2000), “Social responsibility and impact on society”, The TQM Magazine, Volume 12, Number 3, 2000, pp. 172-178, accesat aprilie 2006 la adresa: [http://www.emeraldinsight.com/Insight/ViewContentServlet?Filename=/ published/emeraldfulltextarticle/pdf/1060120302.pdf] l. Plagiatul reprezintă însuşirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie personală (LEGE nr. 206 din 27 mai 2004). Cea mai populară sursă de informare pentru licenţă este internetul şi cele mai multe probleme apar în legătură cu plagiatul din aceste surse. În citarea www se aplică punctul j, indiferent dacă este vorba de grafice, design de pagini etc. Dacă se preiau chestionare şi studii de caz, jocuri, exerciţii trebuie cerut acordul scris al autorului. Plagiatul se pedepseşte conform procedurii de etică a UAIC. m. Alte aspecte: Denumirile de firme sau instituţii pe care se realizează aplicaţia practică se scriu cu majuscule (de exemplu: Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor; Centrul de Pregătire Profesională a Funcţionarilor Publici; Biserica Catolică; Institutul de Cercetare şi Proiectare, Primăria Târgu-Mureş). Nu se scriu în italic denumirile de instituţii. Conceptele, expresiile, cuvintele care apar în lucrare transcrise conform limbii de origine, nefiind asimilate în limba română (nu există în DE sau DEX), se scriu în italic. Exemple: a priori; a posteriori; de facto; de jure. Dacă sunt utilizate traduceri, pentru un cuvânt care în original apare în altă limbă, se menţionează în subsolul paginii, în nota traducătorului „În limba franceză / engleză / germană / în original” (n.t.). Alte instrumente utile studenţilor în realizarea lucrărilor ştiinţifice pot fi descoperite la adresele: • http://owl.english.purdue.edu/owl/resource/545/01/ • http://www.aresearchguide.com/sampleworks.html

9

Denumire capitol

Denumire subcapitol Tabelul 2.2 Situaţia şomerilor la data de 1.10.2011 Coloana 1 date date

Coloana 2 date date

Coloana 3 date date

Coloana 4 date date

Coloana 5 date date

Figura 2.2 Relaţia dintre stres şi performanţă

Susţinerea lucrării de licenţă

Lucrarea de licenţă se susţine public, în faţa unei comisii de specialitate a departamentului. Susţinerea se realizează în două etape: o primă etapă în care studentul expune succint rezultatele cercetării sale şi o a doua etapă în care studentul răspunde întrebărilor adresate de membrii comisiei. Studenţii vor pregăti din timp un rezumat al expunerii, care să nu depăşească 10 minute, în care să se refere la: titlul temei, motivaţia alegerii, legătura temei cu specializarea urmată şi cariera dorită (toate acestea foarte succint, fără a mai reveni asupra numelui studentului, respectiv titlului lucrării, dacă au fost deja precizate de membrii comisiei), structura lucrării, cazul practic analizat metodologie, aport propriu, rezultate - concluziile lucrării , eventuale limite ale cercetării. Accentul cade pe partea aplicativă, nu pe cea teoretică. După prezentarea publică, membrii comisiei pun întrebări, iar studentul răspunde, susţinându-şi cu argumente ale cercetării ideile.Dacă membrii comisiei sunt edificaţi, ori dacă studentul se abate de la subiect, comisia poate decide scurtarea timpului de expunere şi trecerea la cea de a doua etapă, cea a întrebărilor. Lucrarea de licenţă primeşte o notă din partea coordonatorului, înainte de susţinerea publică, pe baza criteriilor de evaluare sus-amintite. La susţinere, fiecare membru al comisiei acordă câte o notă, pe baza analizei lucrării, a prezentării realizate de student şi a răspunsurilor la întrebări. Nota finală obţinută de student este o medie aritmetică a notelor îndrumătorului şi membrilor comisiei.Licenţa se consideră luată dacă nota este mai mare de 6. La acest tip de evaluare nu se poate face contestaţie.

Evaluarea finală a lucrării de licenţă

10

Concluzii Bibliografie Anexe

11