Fise - de - Chimie Cls 7 [PDF]

Zitiervorschau

Camelia Beșleagă Elisabeta Merinde

Mariana Moga Mira Pruneș

Fișe de lucru

Chimie � � �

7

Mariana Roiniță Anca Tăbăcariu Daniela-Marilena Tudor

F I Ș E P E N I V E LE D I FE R E N Ț I AT E F I Ș E D E R E CA P I T ULA R E

F I Ș E D E A UTO E VA LUA R E

Camelia Beșleagă Elisabeta Merinde

Mariana Moga Mira Pruneș

Fișe de lucru

Chimie � � �

7

Mariana Roiniță Anca Tăbăcariu Daniela-Marilena Tudor

F IȘ E P E N I V E LE D I F E R E N Ț I AT E F IȘ E D E R E CA P I T ULA R E

F IȘ E D E A UTO E VA LUA R E

,

Fișe de lucru. Chimie. Clasa a VII‑a Camelia Beșleagă, Mariana Moga, Mariana Roiniță, Anca Tăbăcariu, Elisabeta Merinde, Mira Pruneș, Daniela-Marilena Tudor Copyright © 2019 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucureşti, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372 e‑mail: [email protected] Ne puteți vizita pe

Editor: Vidraşcu şi fiii Redactor: Gabriela Niță Corector: Carmen Bîtlan Copertă: Vlad Panfilov Ilustrații: arhiva Litera, shutterstock.com Tehnoredactare şi prepress: Vlad Panfilov, Dorel Melinte

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Fișe de lucru. Chimie. Clasa a VII‑a / Camelia Beșleagă, Mariana Moga, Mariana Roiniță, ... – Bucureşti: Litera, 2019 ISBN 978-606-33-4403-9 I. Beșleagă, Camelia II. Moga, Mariana III. Roiniță, Mariana 54

CUPRINS Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 U1 • Chimia – știință a naturii



1 LABORATORUL DE CHIMIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 2 NORME DE PROTECȚIE A MUNCII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 3 FENOMENE FIZICE ȘI FENOMENE CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 5 FIȘĂ RECAPITULATIVĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

U2 • Substanțe. Amestecuri de substanțe







1 SUBSTANȚE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 3 SOL. AER. APĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 4 SOLUȚII APOASE. DIZOLVAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 5 CONCENTRAȚIA PROCENTUALĂ DE MASĂ A SOLUȚIILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

U3 • Atomul

1 STRUCTURA ATOMULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 2 ELEMENT CHIMIC. SIMBOL CHIMIC. IZOTOPI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 3 MASA ATOMICĂ. MOL DE ATOMI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 4 ÎNVELIȘUL DE ELECTRONI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 5 FIȘĂ DE AUTOEVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

U4 • Tabelul periodic al elementelor

1 STRUCTURA TABELULUI PERIODIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 2 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ATOMULUI ȘI POZIȚIA OCUPATA DE ELEMENT ÎN TABELUL PERIODIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 3

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38



3 METALE ȘI NEMETALE



4 FIȘĂ RECAPITULATIVĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40



1 FORMAREA IONILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 2 FORMAREA COMPUȘILOR IONICI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 3 PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE COMPUȘILOR IONICI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 FIȘĂ PENTRU EXPERIMENTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 4 FORMAREA MOLECULELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 5 PROPRIETĂȚILE UNOR COMPUȘI MOLECULARI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 6 VALENȚA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 7 FIȘĂ DE AUTOEVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

U5 • Ioni și molecule





U6 • Substanțe chimice





1 STABILIRE FORMULEI CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 2 OXIZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 3 BAZE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 4 ACIZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 5 SĂRURI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 6 SUBSTANȚE CHIMICE – FIȘĂ DE RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 7 DENUMIRILE UZUALE ALE UNOR SUBSTANȚE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

U7 • Calcule chimice



U8 • 4

1 MASĂ MOLARĂ. MOL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 (PROBLEME) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 3 FIȘĂ DE AUTOEVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Recapitulare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

TABELUL PERIODIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

CUVÂNT-ÎNAINTE

Din dorința de a ușura atât munca profesorului, cât și a elevului, am conceput o serie de fișe de lucru care pot fi folosite în timpul orei, dar și pentru teme individuale. În caiet sunt făcute trimiteri la manualul de Chimie pentru clasa a VII-a, Editura Litera, semnat de același colectiv de autoare. În funcție de complexitatea lecțiilor, numărul și tipul fișelor variază și au grade diferite de dificultate. Fișa 1 a fost concepută pe baza informațiilor din manual și se poate folosi în timpul orei, în scopul înțelegerii sau al fixării unor noțiuni. Fișa 2 este destinată elevilor care completează corect prima fișă. Aplicațiile propuse au ca scop realizarea unei înțelegeri aprofundate. Această fișă poate fi completată în timpul în care profesorul îi ajută pe elevii care întâmpină dificultăți în completarea fișei 1. Fișa 3 conține aplicații cu un grad ridicat de dificultate. Fișele de recapitulare apar la acele capitole la care am considerat că nu s-a insistat suficient în manual. Fișele de autoevaluare apar la capitolele la care nu au fost incluse în manual. Sperăm ca manualul, împreună cu aceste fișe, să reușească să implice cât mai mult elevul în activitatea instructiv-educativă și să vă fie de ajutor în predarea chimiei. Vă urăm succes! Autoarele

5

STUDIIND CHIMIA, POȚI DEVENI SPECIALIST ÎN MAI MULTE DOMENII.

CHIMIA TE VA AJUTA SĂ ÎNȚELEGI FENOMENELE CARE SE PETREC ÎN JURUL TĂU. ASTFEL, VEI PUTEA CONTRIBUI LA PROTEJAREA MEDIULUI ȘI LA ÎNSĂNĂTOȘIREA PLANETEI!

U1 • Chimia – știință a naturii U 1 1 LABORATORUL DE CHIMIE FIȘĂ DE LUCRU

1. Asociază litera corespunzătoare denumirii ustensilelor de laborator cu cifra corespunzătoare imaginii acestora:

a) pahar Erlenmeyer b) pâlnie de separare c) refrigerent d) cilindru

e) clește f) pipete g) spatulă h) sticlă de ceas

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2. Desenează următoarele ustensile:

a) cilindru

b) eprubetă

c) pahar Berzelius

d) pâlnie

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I

7

U1 2 NORME DE PROTECȚIA MUNCII ÎN LABORATORUL DE CHIMIE FIȘĂ DE LUCRU

1. Citește cu atenție următoarele afirmații scrise în căsuțe. Notează literele corespunzătoare unui mod de lucru corect când realizezi un experiment chimic A Folosesc cantități mici de substanțe.

B Substanțele solide le iau numai cu spatula.

C Soluțiile sau substanțele lichide se preling pe pereții eprubetei sau ai vasului în care se toarnă.

D Citesc cu atenție modul de lucru și identific materialele necesare.

E Notez observațiile în fișa de lucru sau pe caiet.

F Realizez experimentul după indicațiile date de către profesor sau din fișa de lucru.

G

Formulez concluzii referitoare la experimentul realizat.

H

La terminarea experimentului, las ordine pe masa de lucru.

Vasele din sticlă se încălzesc direct pe flacăra spirtierei sau a becului de gaz ținându-le cu mâna.

Spirtierea se stinge prin suflarea asupra flăcării.

K

Sticlăria fierbinte se așază pe un suport izolator (sită, pâslă, hârtie).

Substanțele chimice se gustă și se miros direct.

M După terminarea experimentului, mă spăl pe mâini cu apă și săpun.

N În laborator, port halat de bumbac și când este cazul ochelari de protecție.

O

J

I

L

Lucrez doar cu ustensile curate.

2. Identifică greșelile din următoarele desene privind protecția muncii în laboratorul de chimie.

3. Pe eticheta unei paste corectoare apar următoarele simboluri. Pentru fie­care simbol încercuiește litera corespunzătoare precauțiilor.

a) Resturile se aruncă în chiuvetă. b) Se poate consuma. c) Resturile nu se aruncă în chiuvetă. 8

a) Poate fi atins cu mâna. b) Nu poate fi atins cu mâna. c) Poate fi ingerat.

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I

a) Nu poate fi aruncată în foc. b) Poate fi aruncată în foc. c) Poate intra în contact cu substanțe oxidante.

U1 3 FENOMENE FIZICE ȘI FENOMENE CHIMICE FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Dintre variantele prezentate mai jos, alege un singur răspuns corect și încer­cu­ iește litera corespunzătoare. 1.1. Șirul care indică doar fenomene fizice este: a) dizolvarea zahărului în apă, dizolvarea iodului în alcool, mărunțirea unui cub de gheață; b) putrezirea frunzelor, topirea plumbului, trecerea iodului din stare solidă direct în stare gazoasă (sublimare); c) ruginirea fierului, fotosinteza, dilatarea cablurilor electrice. 1.2. Șirul care indică numai fenomene chimice este: a) dizolvarea lacului de unghii cu acetonă, coclirea cuprului, topirea unui cub de gheață; b) râncezirea grăsimilor, arderea cărbunilor, evaporarea apei; c) ruginirea fierului, fotosinteza, arderea unei panglici de magneziu. 2. Analizează imaginile și completează tabelul alăturat: Corp

Substanță

Transformare

Sarea din mojar

Sulf

3. Studiază transformările stărilor de agregare din imaginea alăturată și completează cu denumirea fenomenelor notate cu litere pe săgeți.

a

b

c

d

a – ....................... , b – ........................ c – ....................... , d – ........................ e – ....................... , f – ........................

e f

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I

9

U1 3 FENOMENE FIZICE ȘI FENOMENE CHIMICE FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Completează următoarea diagramă cu fenomene fizice și fenomene chimice la care poate fi supus un cui de fier.

Fier

2. Asociază literele din cele două coloane cu cifrele corespunzătoare celor două tipuri de fenomene: a) evaporarea alcoolului

h) stingerea prafului de copt cu zeamă de lămâie

b) ruginirea fierului

i) topirea plumbului

c) înnegrirea obiectelor de argint d) acrirea laptelui e) arderea spirtului în spirtieră

1. Fenomen fizic

2. Fenomen chimic

k) putrezirea frunzelor l) zaharisirea mierii de albine

f) forjarea fierului

m) evaporarea apei

g) arderea legumelor în tigaia încinsă

n) mucegăirea pâinii

3. Analizează graficul alăturat. Identifică fenomenele asociate cifrelor și completează intervalele cu stările de agregare corespunzătoare.

2

1

gheață

10

j) formarea fulgilor de nea

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I

U1 4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Completează spațiile libere folosind cuvinte referitoare la proprietățile substanțelor: a) Gheața se topește la ...........°C. b) Gardul din fier forjat nevopsit în prezența umezelii ........... . c) Piatra vânătă are culoarea ........... . d) Sulful este ........... în apă. e) Țevile din cupru ........... în prezența aerului umed. f) Mierea de albine are gust ........... . g) La temperatură obișnuită mercurul este ........... . h) Uleiul are ........... mai mică decât apa (plutește deasupra apei). 2. Analizează enunțurile de mai jos și completează tabelul, după model: a) Zeama de lămâie are gust acru. b) Sticla este un material solid, incoloră sau divers colorată, care se sparge prin lovire. c) Fierul este atras de magnet, iar în aer umed ruginește. d) Cuprul are densitatea mai mare decât apa și este bun conductor termic și electric e) Gazul metan arde și degajă căldură și lumină. f) Diamantul este foarte dur (are cea mai mare duritate pe scara lui Mohs). g) Smântâna râncezește dacă este lăsată la temperatura camerei. Proprietăți fizice

Gust,

Proprietăți chimice

Ardere,

3. Completează diagrama de mai jos cu proprietățile fizice ale sării de bucătărie.

Clorură de sodiu (sare de bucătărie)

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I

11

U1 4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Indică prin săgeți corespondența dintre felul proprietăților și afirmațiile de mai jos. 1. Însușiri ale substanțelor ce pot fi percepute cu ajutorul simțurilor. Proprietate fizică 2. Modifică compoziția substanțelor. 3. Prin încălzire alcoolul se evaporă. Proprietate chimică 4. Fierul are densitatea 7860 kg/m3. 5. Magneziu are proprietatea de a arde cu flacără orbitoare. 2. Analizează teoretic și practic cele două substanțe din tabel. Completează rubricile corespunzătoare proprietăților fizice și chimice observate. Substanță

Stare de agregare

Culoare

Gust

Miros

Comportare la încălzire

Comportare la adăugare de oțet

Lapte Praf de copt Tipul proprietății observate

3. Completează diagrama Venn pentru substanțele fier și cupru folosind proprietățile prezentate în șirul următor: solid, metal, conductor electric, conductor termic, ruginire, coclire, roșu, alb cenușiu, 7860 kg/m3, 8980 kg/m3, oxidare, maleabil și ductil, casant, formează fontă, oțel, alamă, bronz, aramă. Fier

12

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I

Cupru

U1 4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Indică câte trei proprietăți fizice prin care se deosebesc substanțele din fiecare pereche: acetonă și cărbune

sulf și oxigen

alcool și zahăr

......................................

......................................

......................................

......................................

......................................

......................................

......................................

......................................

......................................

2. Analizează imaginile și completează tabelul de mai jos:

sârmă cupru Corp

Substanță

Felul proprietății

3. O brățară de argint are masa de 5,2 g. Cunoscând densitatea argintului (ρ = 10 540 kg/m3), calculează volumul acesteia. .............................................................................................................................................

4. Calculează masa unui lingou de aur cu dimensiunile: L = 15 cm, l = 10 cm, h = 5 cm, cunoscând densitatea aurului (ρ = 19 430 kg/m3). .............................................................................................................................................

5. Un inel de argint cântărește 2 g (95% argint și 5% cupru). Cunoscând volumul ocupat de argint V1 = 0,18 cm3 și de cupru V2 = 0,011 cm3, află masa celor două metale și densitatea inelului. ............................................................................................................................................. U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I

13

U1 5 CORP. SUBSTANȚĂ. FENOMENE. PROPRIETĂȚI FIȘA RECAPITULATIVĂ

1. a) Asociază fiecărui corp din imagine substanța corespunzătoare din șirul următor: hidrogen, aluminiu, dioxid de carbon, sulf, piatră vânătă, acetonă, aur, argint, cupru.

................ ...........................

.................................

.......................

................

.............................

.................

b) Notează două proprietăți pe baza cărora ai făcut alegerea. …………………............................................…………………............................................... c) Identifică și notează corpurile alcătuite din aceeași substanță. …………………............................................…………………............................................... d) Identifică două corpuri cu aceeași formă, dar alcătuite din substanțe diferite. …………………............................................…………………............................................... e) Asociază fenomenele ardere și evaporare cu două substanțe; notează tipul fiecărui fenomen. …………………............................................…………………............................................... f) Clasifică substanțele solide după proprietățile fizice (solubilitate în apă, densitate, duritate și temperatură de topire). …………………............................................…………………............................................... …………………............................................…………………............................................... 2. Completează rubricile libere din tabelul următor: Proprietăți fizice Solid, arămiu, conduce curentul electric și caldura Solid, este atras de magnet, are tt = 1528 °C. Lichid, incolor, miros înțepător, gust arzător, are tf = 78 °C.

14

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I

O proprietate chimică coclește

Substanța

oxigen

Un corp alcătuit din această substanță

U2 • Substanțe. Amestecuri de substanțe U 2 1 SUBSTANȚE PURE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Completează spațiile libere: a) O substanță .................................................. are compoziție bine determinată. b) Corpurile conțin substanțe pure și .................................................................... . c) Saramura, aerul curat, spirtul medicinal sunt amestecuri .............................. . d) Într-un amestec .................................................... se pot distinge componenții. 2. Bunica vrea să facă suc de roșii. Pasează roșiile și obține un amestec la fel cu cel din imaginea alăturată. Ce fel de amestec obține bunica?

Amestec ............................................ 3. Folosind silabele de mai jos, alcătuiește cuvintele care corespund definițiilor: tea

curi a

tăa

aa

pro a

ea pri a

mes a

ția

lea

a) Componentele amestecurilor își păstrează ...................................................... . b) Substanțe puse în comun, între care nu au loc fenomene chimice, formează ............................................................................................................................ . 4. Dă câte un exemplu din următoarele tipuri de amestecuri: a) Amestec eterogen alcătuit din trei componente ............................................... . b) Amestec omogen alcătuit din patru componente ............................................. . c) Amestec gazos format din trei componente ...................................................... . U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

15

U2 1 SUBSTANȚE PURE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Notează în fiecare căsuță liberă litera A sau B, după cum apreciezi: Apă de var Oțet

Tinctură de iod

A. Substanță pură

Aer

Apă distilată Acid clorhidric

Aur

B. Amestecuri

Limonadă

Saramură

Apă cu marmură

2. Alege răspunsurile corecte: 2.1. Sunt amestecuri omogene:

2.2. Sunt amestecuri eterogene:

a) antigelul

a) apa cu benzină

b) saramura

b) apa

c) aerul curat

c) nisipul cu sulf

d) apa tulbure a unui râu

d) iodul cu zahăr

3. Analizează amestecul din imagine, precizează tipul și componentele acestuia: Amestec ........................................

Componenta 1 ............................... Componenta 2 ............................... Componenta 3 ............................... Componenta 4 ............................... 4. Caută în jurul tău 3–4 exemple de amestecuri întâlnite în viața cotidiană și preci­ zează: a) tipul amestecurilor; b) starea de agregare a componentelor; c) importanța practică a acestora. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. 16

U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

U2 1 SUBSTANȚE PURE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Dă câte trei exemple de: Amestecuri omogene

Substanțe pure

Amestecuri eterogene

.......................................... .......................................... ..........................................

.......................................... .......................................... ..........................................

.......................................... .......................................... ..........................................

2. Sfecla de zahăr se folosește în industrie la obținerea zahărului. Ca produs intermediar se obține un sirop numit melasă. Aceasta are o puritate de 90% și conține 50% zahăr. Află cantitatea de zahăr obținut din 10 t de melasă. ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ...........................................

Melasă

3. Un amestec format din carbon și iod cântărește 20 g și conține 20% impurități. Știind că masa carbonului reprezintă o pătrime din masa iodului, calculează masa și procentul fiecărui component din amestec. .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. 4. La fiecare sfârșit de săptămână, mama ne răsfață cu pâine de casă. Ea folosește grâu măcinat la moara din satul bunicii. Din 100 kg de grâu de puritate 95% (5% neghină) se obțin 70  kg făină și restul tărâțe, iar din 1 kg de făină se prepară 2 kg de pâine. Bunicii cultivă grâu pe o suprafață cu L = 100 m și l = 50 m. Află cantitatea de făină care se poate obține din grâul recoltat, știind că media la hectar este de 4 t de grâu. Câte pâini de 1 kg se pot obține din 5 kg de făină? .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

17

U2 2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. DECANTAREA Materiale necesare: 99 2 pahare Berzelius, baghetă, spatulă, amestec de apă cu boabe de năut/mazăre. Modul de lucru: 99 într-un pahar se prepară amestecul de apă cu năut/mazăre; 99 amestecul se lasă la sedimentat (1-2 minute); 99 se toarnă apa prelinsă pe baghetă în paharul gol. • Pe baza experimentului efectuat completează următoarele propoziții lacunare. Năutul/mazărea solid/solidă are ............................... mai mare și se lasă la fundul paharului. În paharul gol se separă ..............................., substanța lichidă. 2. FILTRAREA Materiale necesare: 99 pahar Berzelius, pahar Erlenmeyer, pâlnie de filtrare, hârtie de filtru, foarfecă, baghetă, spatulă, apă cu praf de plută. Modul de lucru: 99 se prepară amestecul de apă cu plută; 99 se pregătește hârtia de filtru și se fixează în pâlnie; 99 se așază pâlnia în paharul Erlenmeyer; 99 se toarnă amestecul în pâlnie folosind bagheta fără să depășească marginea hârtiei. • Completează cuvintele lipsă din enunțurile de mai jos. Pluta este insolubilă în ..................... și are densitate .......................... față de apă. Pluta rămâne pe hârtia de filtru, iar apa, substanța lichidă, limpede, separată se colectează în paharul Erlenmeyer. 3. CRISTALIZAREA Materiale necesare: 99 spirtieră, capsulă, pahar Berzelius, baghetă, clește, apă cu sare de bucătărie (saramură). Modul de lucru: 99 se prepară saramura din apă cu sare de bucătărie în paharul Berzelius amestecând cu bagheta; 99 se toarnă saramura în capsulă; 99 se încălzește amestecul la flacăra spirtierei. • Pe baza observațiilor realizate în urma experimentului efectuat, completează următoarea propoziție lacunară Prin încălzire apa se ............................, iar în capsulă rămâne sarea, substanța ........................... sub formă de cristale. 18

U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

U2 2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Analizează instalația de distilare din imagine. a) Identifică și notează denumirea ustensilelor de laborator corespunzătoare cifrelor: 6 1 ............................. 5 ............................. 2 ............................. 6 ............................. 3 ............................. 7 ............................. 4 .............................

1 2 3 7 4

5

b) Completează cuvintele lipsă din enunțurile de mai jos. În timpul distilării au loc două fenomene fizice: ................... urmată de .................... Distilarea se utilizează pentru separarea amestecurilor formate din substanțe cu .............................. 2. Unește prin să­ geți amestecurile (notate cu cifre) cu metoda de separare (notată cu litere).

1. Apă cu pietriș 2. Benzină cu apă 3. Apă cu pilitură de fier 4. Alcool cu apă 5. Apă cu sodă caustică 6. Semințe de mac cu apă

a) distilare b) cristalizare c) filtrare d) decantare

2 3. Folosind două pahare Berzelius prepară un amestec de apă cu piatră vânătă (1) și apă cu sodă caustică (2). Din fiecare pahar se iau cu pipeta câte 2 mL și se toarnă într-o eprubetă sau alt pahar (3). 1 a) Ce observi? ....................................................................................... b) Cum se poate separa substanţa solidă din amestecul format? ......................................................................................................... c) Indică ustensilele de laborator pe care le utilizezi în acest experiment. .......................................................................................................................

3

4. Mătușa vrea să prepare pastă de roșii pentru iarnă. Ea zdro­ bește roșiile și obține un amestec. Pune compoziția într‑un vas până a doua zi și observă că aceasta formează două straturi. Pentru a obține pasta de roșii, ea trebuie să fiarbă amestecul. Fierberea se face mai rapid dacă mătușa separă și înlătură componenta lichidă. Propune o metodă de separare a lichidului, precum și materialele necesare. ................................................................................................... U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

19

U2 2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Completează spațiile punctate din schemele de separare a amestecurilor de mai jos urmărind codul de culori: componentele amestecului a)

metoda de separare

substanțele rezultate

componenta adăugată

apă + sare de bucătărie + praf de cărbune ...............?

praf de cărbune

...............? ...............?

...............? b)

...............?

zahăr + sulf +

..........?

zahăr + sulf + ....... .............?

sulf

...............?

2. Folosind ca model exemplele de mai sus realizează schemele de separare pentru următoarele amestecuri: a) alcool + apă + nisip b) apă + sodă de rufe + ulei

...............?

...............? 20

...............?

U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

U2 3 SOL. AER. APĂ FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Alege răspunsurile corecte: 1.1. Solul: a) este un amestec omogen; b) este un amestec eterogen; c) este stratul situat la suprafața scoarței terestre; d) conține materie organică și minerală.

1.2. Aerul: a) întreține viața; b) conține 78% hidrogen; c) nu conține azot; d) conține 21% oxigen.

2. Notează A pentru afirmațiile adevărate și F pentru cele false: a) Hidrosfera este alcătuită din apă.  b) Apa bună de băut este apa potabilă.  c) Apa potabilă este distilată.  d) Organismul uman nu conține apă.  3. Indică principalele caracteristici ale solului, ale aerului și ale apei: Sol

Aer

Apă

.......................................... .......................................... ..........................................

.......................................... .......................................... ..........................................

.......................................... .......................................... ..........................................

4. Analizează imaginile, documentează‑te și realizează un eseu de o pagină cu tema „Poluarea chimică și consecințele asupra mediului”.

U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

21

U2 3 SOL. AER. APĂ FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Analizează imaginile din manual (pag. 35) și corelează tipurile de sol cu principalele lor proprietăți: 99 Are aspect albicios. 99 Când este uscat formează bulgări.

SOL ARGILOS

99 Apa pătrunde ușor în el. 99 Este roditor.

SOL NISIPOS

99 Conține multe pietre. 99 Are culoare maronie.

SOL CALCAROS

99 Se usucă ușor. 99 Conține particule mari de nisip.

2. Notează sursele de prove­ niență ale substan­țe­lor poluante naturale și artificiale:

3. Completează colțurile steluței cu importanța și utilizările aerului: .................................

Poluanți naturali .......................................... .......................................... .......................................... Poluanți artificiali

.......................... Importanța aerului

..........................

.......................................... .......................................... ..........................................

................................. CANTITATEA DE APĂ ÎN ANUMITE ORGANE ȘI PĂRȚI ALE CORPULUI

4. Analizează imaginea referitoare la rolul apei în organism și întocmește un eseu cu aceeași temă.

22

U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

Creier 73%

Ochi 95%

Sânge 94%

Inimă 75%

Rinichi 79%

Plămâni 83%

Mușchi 75%

Oase 31%

U2 3 SOL. AER. APĂ FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Analizează ce tip de sol există în zona în care locuiești, descrie caracteristicile și observă ce plante specifice se dezvoltă pe el. Completează tabelul următor: Tip de sol

Culoare

Aspect

Comportare față de apă

Tip de plante

2. Calculează volumul de dioxid de carbon existent într-o sticlă cu volumul de 2 L, știind că aerul conține 0,03% gaz care produce efectul de seră. ............................................................................. ............................................................................. .............................................................................

3. Se amestecă 5 g de apă cu 3 g alcool etilic (etanol): a) specifică tipul amestecului obținut; ......................................................................... b) indică metoda de separare a celor două lichide; ..................................................... c) arată proprietatea pe care se bazează separarea lichidelor; ................................ d) calculează densitatea amestecului obținut cunoscând densitățile celor două lichide (densitate apă = 1000 kg/m3 și densitate etanol = 790 kg/m3). ................. 4. Elevii clasei a VII-a se pregătesc pentru ora de educație fizică. Aceasta se desfășoară în sala de sport care are următoarele dimensiuni: 50 m × 30 m × 8 m. Știind că volumul de oxigen consumat de un elev, la efort, pe kg/corp într-un minut este de 25 mL și că masa medie a unui copil este de 40 kg, cal­ culează: a) volumul aerului din sala de sport (aerul conține 20% oxigen); b) volumul de aer consumat de un elev în timpul orei de sport (50 de minute); c) volumul de aer necesar celor 25 de elevi prezenți la ora de educație fizică. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

23

U2 4 SOLUȚII APOASE. DIZOLVAREA FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Completează spațiile libere: a) Dizolvarea este un fenomen ................................ . b) Soluția este un ................................ obținut prin ................................ . c) Componenții unei soluții sunt: ................................ și ................................ . d) Solventul sau ................................ este substanța care ................................ . e) Substanța care se dizolvă se numește ........................ sau ............................ . f) Într-o soluție, componenții ................................ proprietățile fizice și chimice și se pot ................................ . g) Soluțiile care au ca dizolvant ................................ se numesc soluții apoase. 2. Analizează imaginile, identifică componentele soluției și completează tabelul: Oțet

Limonadă

Saramură

Sifon

Clorul din apa unei piscine

Soluție

Solvent Solvat

3. Calculează și completează tabelul: Număr soluție

Masă solvent

Masă solvat

1

65 g

25 g

2

55 g

4

90 g 45 g

3

Masă soluție

100 g

75 g

95 g

4. Completează spațiile libere: Sarea se dizolvă mai ușor în apă când: a) apa este rece sau fierbinte? .......................................................... b) se folosește sare pulbere sau sare cristale? ................................ c) sarea și apa se agită sau nu? ........................................................ 5. Trebuie să-ți prepari o ceașcă cu lapte cu cacao. Ai la dispoziție lapte din frigider, cacao, zahăr (cubic, tos și pudră), o linguriță, o sursă de încălzire, un ibric și 5 minute. Cum procedezi? ...................................................................................... .................................................................................................................................. 24

U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

U2 4 SOLUȚII APOASE. DIZOLVAREA FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Analizează imaginile, identifică componentele amestecurilor din imagini și com­ pletează tabelul. Scrie care dintre amestecuri sunt soluții. Ceață

Fum

Tinctură de iod

Monedă (90% cupru Alcool sanitar și 10% argint)

Amestec

2. Analizează următoarele situații și stabilește în care caz dizolvarea este cea mai rapidă, apoi cea mai lentă, precum și ordinea în care scade durata de dizolvare. a) apă rece (20 °C) + zahăr cristale b) apă rece (20 °C) + zahăr pulbere c) apă caldă (60 °C) + zahăr cristale d) apă caldă (60 °C) + zahăr pulbere e) apă caldă (80 °C) + zahăr pulbere f) apă caldă (80 °C) + zahăr pulbere + agitarea .................................................................................................................................. 3. Horia prepară o soluție de piatră vânătă (10 g piatră vânătă și 50 ml apă) având la dispoziție apă, piatră vânătă și următoarele ustensile de laborator: balanță, cilindru gradat, sticlă de ceas, pahar Berzelius, baghetă. Care este ordinea operațiilor pe care trebuie să le realizeze Horia? 1. .......................................... 2. .......................................... 4. În imaginea alăturată, cele patru pahare conțin în ordine: a) apă cu sulf b) apă cu cărbune c) apă cu alcool sanitar d) apă cu piatră vânătă Indică în care pahar se formează o soluție. Justifică.

3. .......................................... 4. ..........................................

.................................................................................................................................. .................................................................................................................................. U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

25

U2 5 CONCENTRAȚIA PROCENTUALĂ DE MASĂ FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Alege din coloana B dizol­ vantul potrivit pentru sub­ stanțele din coloana A: A

B

unt sodă de rufe

apă

lac de unghii

benzină

var stins

acetonă

ulei

2. Rezolvă problemele, completează tabelul:

Paharul 1 md ms

Paharul 3

20 g

40 g

300

200 g 250 g

mapă c%

Paharul 2

30%

3. Completează spațiile libere (cu termenii: crește, scade sau rămâne neschim­ bată) pentru ca afirmația să fie adevărată. a) Dacă într-o soluție se adaugă apă: – masa de solvat finală ................................ – masa soluției finale .................................. – masa de apă finală ................................... – concentrația finală a soluției ................... b) Dacă într-o soluție adăugăm solvat: – masa de solvat finală ............................... – masa soluției finale ................................. – masa de apă finală .................................. – concentrația finală a soluției .................. c) Dacă peste o soluție adăugăm o soluție mai diluată (cu aceleași componente): – masa soluției finale ................................ – masa de solvat finală ............................. – concentrația finală ................................. 4. Verifică dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate. Notează în dreptul fiecăreia A (adevărat) sau F (fals): a) Soluțiile saturate conțin masa maximă de dizolvat la o temperatură dată (egală cu solubilitatea).  b) Solubilitatea depinde de temperatură, natura dizolvantului și de natura dizolvatului.  c) Soluțiile diluate conțin o masă mică de dizolvant.  d) Soluțiile concentrate conțin o masă mare de dizolvat.  e) O soluție concentrată devine diluată dacă îndepărtezi o parte din solvent.  26

U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

U2 5 CONCENTRAȚIA PROCENTUALĂ DE MASĂ FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Prepară amestecuri din zahăr și apă în patru pahare Erlenmayer, folosind masele de dizolvat și dizolvant din tabel. Folosește apă încălzită la 20 °C. Încălzește amestecul 4 la 60 °C. Ce tipuri de amestecuri ai obținut? Consultă Anexa 1 din manual. Amestec 1 Amestec 2 Amestec 3 Amestec 4 mzahăr

10 g

30 g

42 g

57 g

mapă

100 g

100 g

100 g

100 g

tip amestec

la 20 °C … la 60 °C …

2. Mihai adaugă 10 g de sare peste 100 g soluție de concentrație 9%. Ce concentrație va avea soluția obținută? ................................................................................................... ................................................................................................... 3. Maria dorește să dubleze concentrația a 200 g de soluție de zahăr 10%. Ce masă de zahăr trebuie să adauge? ................................................................................................... ................................................................................................... 4. Andrei și Horia amestecă într-un pahar Erlenmeyer 150 g de soluție alcool de concentrație 10% cu 150 g de soluție alcool de concentrație 20%. Calculează concentrația procentuală a soluției rezultate. ................................................................................................... ................................................................................................... 5. Horia dorește să micșoreze concentrația unei soluții cu masa de 150 g de la 30% la 15%. Ce masă de apă adaugă Horia în soluție? ................................................................................................... ................................................................................................... U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

27

U2 5 CONCENTRAȚIA PROCENTUALĂ DE MASĂ FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Ce masă de sodă caustică se găsește în 500 cm3 soluție de concentrație 25% (ρ = 1,225 g/cm3)? ................................................................................................... ...................................................................................................

2. Tinctura de iod este o soluție de 10% iod în alcool. Calculează: a) masa de iod din 60 g soluție tinctură de iod; b) volumul de alcool pentru obținerea a 400 g tinctură de iod. (ρalcool = 0,8 g/cm3) ................................................................................................... ...................................................................................................

3. Mara fierbe o soluție cu masa de 400 g și concentrație 15%, până când prin evaporare se ajunge la o concentrație de 25%. Câtă apă s-a evaporat? ................................................................................................... ...................................................................................................

4. Se dizolvă în 200 mL apă (ρ = 1 g/mL) 20 g zahăr de puritate 80%. Știind că impuritățile nu se dizolvă în apă, determină concentrația procentuală masică a soluției obținute. ................................................................................................... ...................................................................................................

5. În 150 g saramură se adaugă 10 g sare obținându-se o soluție cu concentrația de 20%. Ce concentrație procentuală a avut soluția inițială de saramură? ................................................................................................... ...................................................................................................

28

U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E

U3 • Atomul U 3 1 STRUCTURA ATOMULUI FIȘĂ DE LUCRU

1. Analizează imaginea și completează căsuțele cu denumirile părților componente ale atomului, denumirile și caracteristicile particulelor elementare:

Sarcina: Masa: Sarcina: Masa: Sarcina: Masa:

2. Completează spațiile libere: a) Nucleul este partea .......................... a atomului. b) Particulele care se găsesc în nucleu se numesc .......................... . c) Numărul de protoni din nucleul unui atom se notează cu .......................... și se numește .......................... . d) Suma dintre numărul de ........................ și de ........................ se notează cu A și se numește .......................... . e) Într-un atom, numărul de protoni este ....................... cu numărul de electroni și atomul este .......................... din punct de vedere electric. 3. Atomii de fosfor au A = 31 și Z = 15. În componența unui atom se află: ........................ protoni; ........................ neutroni; ........................ electroni. 4. Un atom de oxigen are numărul de masă 16, iar numărul protonilor este egal cu numărul neutronilor. Indică numărul de particule subatomice care se găsesc în acest atom. .................................................................................................................................. ..................................................................................................................................

U N I TAT E A 3 • ATO M U L

29

U3 2 ELEMENT CHIMIC. SIMBOL CHIMIC. IZOTOPI FIȘĂ DE LUCRU

1. Completează spațiile libere: a) Atomii care conțin același număr de ........................... în nucleu alcătuiesc un ................................ . b) Atomii care conțin în nucleu același număr de ........................, dar număr diferit de ........................ se numesc ................................ . c) Litera sau grupul de litere cu care se notează prescurtat un element chimic se numește ............................................. . d) Notația 5K indică ................................ . 2. Consultă Anexa 2 și completează tabelele de mai jos: Element

Simbol

Simbol

sulf

B

siliciu

Be

seleniu

Br

stronțiu

Ba

sodiu

Bi

Element

Simbol

Element

Ca clor Co crom Cu

3. Grupează după modelul de la exercițiul 2 (folosind Anexa 2 din manual) elementele ale căror denumiri încep cu literele A, G, I, L, M, P. 4. Identifică simbolurile chimice care apar în propozițiile de mai jos: a) BOriS eSTe UN BaIAt CumInTe. b) CoPIii Bat mInGea LaNGa PArC. Scrie denumirile elementelor ale căror simboluri le-ai descoperit: ..................................................................... ................................................................... .

5. Scrie in spațiile libere: a) Doi atomi de zinc ...................... b) Zece atomi de fier ..................... c) Patru atomi de heliu ................. d) Trei atomi de mercur ................

18 235 14 64 17 5. Analizează notațiile 126 C; 168O; 63 29Cu; 8 O; 92 U; 6 C; 29 Cu; 8O. și completează spațiile libere. În șirul analizat: Există simbolurile a ...................... elemente. Elementul cu cei mai mulți izotopi este ...................... . Cel mai mare număr de protoni se găsește în nucleul izotopului ...................... . Cel mai mic număr de neutroni îl are nucleul izotopului ...................... . Cel mai mic număr de electroni se găsește în ...................... .

30

U N I TAT E A 3 • AT O M U L

U3 3 MASĂ ATOMICĂ. MOL DE ATOMI FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Completează spațiile libere: a) Cantitatea de substanță este o mărime fizică exprimată în .......................... . b) Un mol de atomi conține .......................... atomi. c) Masa unui mol de atomi se exprimă în .......... și este numeric egală cu .......... . d) Un mol de atomi de .................................... reprezintă 32 g. 2. Analizează tabelul de la pagina 61 din manual, Anexa 2 și completează tabelul de mai jos: Element Fier

Simbol Fe

Masa atomică relativă Ar 55,85

Masa atomică rotunjită 56

Br Potasiu 40,08

3. Analizează imaginile de mai jos, consultă Anexa 2 din manual și identifică elementele știind că pe fiecare balanță se află un mol de substanță.

..........................

..........................

..........................

4. Calculează câți moli de atomi corespund următoarelor mase: m = 48 g C

m = 13 g Zn

5. Câte grame reprezintă? 2 moli fier

0,4 moli magneziu

6. În ce masă de Al se vor găsi 6,022 · 1023 atomi de Al? ..................................................................................... U N I TAT E A 3 • ATO M U L

31

U3 3 MASĂ ATOMICĂ. MOL DE ATOMI FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Calculează și completează după model spațiile libere din tabel. Element Fosfor

Simbol

m (g)

P

62

Ar rotunjită 31

K Brom

Număr de moli 2

Număr de atomi 12,044 · 1023

0,2 32 24

24,088 · 1023

2. Urzica conține o mare cantitate de fier: 100  mg fier la 100 g plantă. Dacă necesarul zilnic de fier pentru un adult este de 10 mg, ce cantitate de urzici trebuie consumată pentru a asigura necesarul zilnic de fier? Câți atomi se găsesc în 10 mg de fier? ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... 3. Cei doi izotopi ai litiului au numerele de masă 6 și, respectiv, 7. Știind că masa atomică relativă a litiului este 6,941, calculează abundența în natură a celor doi izotopi. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. .................................................................................................................................

32

U N I TAT E A 3 • AT O M U L

U3 4 ÎNVELIȘUL DE ELECTRONI FIȘĂ DE LUCRU

1. Analizează imaginea și completează spațiile libere. Atomul modelat are: ............. electroni ............. protoni Z = ................... Învelișul electronic al atomului modelat conține ............. straturi ocupate cu e–, astfel: 2 electroni pe stratul ....... (.....) 3 electroni pe stratul ....... (.....) 2. Identifică elementele ai căror atomi au configurațiile electronice de mai jos. a) Scrie în fiecare căsuță simbolul elementului identificat și justifică alegerea făcută. b) Notează sub fiecare căsuță o altă modalitate de scriere a repartiției electronilor pe straturi (vezi pagina 62 din manual).

1(K) .......... 2(L) ..........

3. După modelul de la exercițiul 2, repartizează electronii pe straturi pentru atomii elementelor B, Si, Mg. B : Z= ....... .... e–

Si : Z= ....... .... e–

Mg : Z= ....... .... e–

4. Atomul căruia îi lipsesc 3 electroni pentru a avea configurație stabilă pe stratul 3 aparține elementului ........................... . 5. Atomii unui element X conțin în nucleu un număr egal de protoni și neutroni și mai au nevoie de 2 electroni pentru a avea configurație stabilă de octet pe stratul M. Află numărul atomic și numărul de masă al elementului X. .................................................................................................................................. U N I TAT E A 3 • ATO M U L

33

U3 5 ATOMUL FIȘĂ DE AUTOEVALUARE

Rezolvă sarcinile de mai jos consultând Anexa 2 din manual. Apoi compară rezultatele obținute cu cele aflate la sfârșitul manualului pentru a-ți calcula punctajul. Succes! Nr. item

Enunț

Punctaj

I

Completează enunțurile cu termenii care lipsesc, astfel încât afirmațiile să fie adevărate. a) Cele mai importante particule subatomice sunt ………………, ……………… și ……………… . b) Un atom care are 8 e– în învelișul de electroni va avea ……. p+ în nucleu. c) Atomul elementului cu Z = 3 și A = 7 conține …..… p+, ……. n0, …… e-. d) 5 atomi de fosfor se notează prescurtat ……… .

1p

II

Determină numărul atomic Z al elementului care are 7e– pe stratul 3(M).

1p

III

Încercuiește izotopii care aparțin aceluiași element: 12 14 14 16 16 6 X; 6 X; 7 X; 7 X; 8 X.

1p

IV

Scrie simbolurile elementelor: bariu, azot, beriliu, litiu, fluor, siliciu, clor, sulf, calciu, potasiu.

1p

V

Doi moli ai unui element chimic cântăresc 54 g. Determină elementul.

1p

VI

Trei elemente succesive notate cu X, Y, T au suma numerelor atomice egală cu 21. Determină: a) numerele atomice ale celor trei elemente; b) structura învelișului de electroni pentru fiecare element.

2p

Se consideră un cub de fer (AFe = 56) cu latura de 1 cm. Știind că densitatea ferului este 7,8 g/cm3, calculeză numărul atomilor de Fe conținuți în cub.

2p

Din oficiu

1p

Total

10 p

VII

34

U N I TAT E A 3 • AT O M U L

Punctaj realizat

U4 • Tabelul Periodic al elementelor U 4 1 STRUCTURA TABELULUI PERIODIC FIȘĂ DE LUCRU

1. Scrie litera A în dreptul variantei de răspuns pe care o consideri corectă și litera F în dreptul variantei de răspuns pe care o consideri incorectă. A. Sistemul periodic al elementelor este format din: a) 8 grupe și 10 perioade; b) 8 grupe și 7 perioade; c) 18 grupe și 7 perioade. B. Grupele Tabelului Periodic sunt: a) 8 grupe principale și 10 grupe secundare; b) 10 grupe principale și 8 grupe secundare; c) 8 grupe principale și 8 grupe secundare.

C. Elementele chimice din aceeaşi grupă principală au: a) acelaşi număr atomic; b) acelaşi număr de straturi electronice; c) acelaşi număr de electroni pe ultimul strat. D. Elementele chimice din aceeaşi perioadă au: a) acelaşi număr de electroni pe stratul exterior; b) acelaşi număr de electroni pe ultimul strat; c) acelaşi număr de straturi electronice.

2. Utilizând Tabelul Periodic și informațiile de la pagina 68 din manual completează afirmațiile: a) gazele rare se găsesc în grupa ......................................................................... ; b) grupa a 17 (VIIA) se numește grupa .................................................................. ; c) metale alcaline se găsesc în grupa .................................................................. ; d) grupa 2 (IIA) se numește grupa ........................................................................ ; e) metale tranziționale se găsesc în grupele ....................................................... ; 3. Analizează Tabelul Periodic și răspunde la următoarele întrebări: a) Ce au în comun atomii elementelor situate în grupa 1(IA)? ................................ b) Ce au în comun atomii halogenilor? .................................................................... c) Ce au în comun atomii de sodiu, magneziu și aluminiu? .................................... 4. Un element are numărul atomic 17. a) Notează numărul de protoni. .............................................................................. b) Notează numărul de electroni. ........................................................................... c) Repartizează electronii pe straturi. .................................................................... d) Stabilește poziția elementului în Tabelul Periodic. ............................................ 5. Încercuiește șirul care conține elemente situate în aceeași grupă: a) Li, N, F; b) Be, Mg, Ca; c) B, Al, K; d) O, S, Se. 6. Elementul 31 P se găsește în: 15 a) grupa 15(VA) perioada 2; b) grupa 15(VA) perioada 3;

c) grupa 2(IIA) perioada a 5-a.

U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R

35

U4 2 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ÎNVELIȘULUI DE ELECTRONI ȘI POZIȚIA OCUPATĂ DE ELEMENT ÎN TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Completează spațiile libere folosindu-te numai de informațiile scrise în cercul central:

sarcină nucleară ..........

nr. total de electroni .......... repartizare e.......... N .......... M .......... L .......... K

Z=8

X

A = 17

nr. grupei ..........

perioadă ..........

nr. de ordine ..........

nr. protonilor .......... nr. neutronilor .......... nr. de masă ..........

2. Atomul unui element are pe stratul 3(M) - 5 electroni. Stabilește structura învelișului electronic: ..................................................... Determină poziția elementului în Tabelul Periodic: ........................................ 3. Configurația electronică a atomilor unui element este: K-2e-; L-8e-; M-8e-. Poziția elementului în Tabelul Periodic este: a) Perioada a 3-a, grupa 13(IIIA); b) Perioada a 4-a, grupa 14(IVA); c) Perioada a 3-a, grupa 18(VIIIA). 4. Ținând cont de relația dintre poziția elementelor în Tabelul Periodic și de structura atomilor lor, identifică elementele ale căror atomi au: a) 6 protoni și 6 neutroni ......................................... b) 5 protoni și 6 neutroni ......................................... c) 19 nucleoni și 10 neutroni ................................... d) 13 protoni și 14 neutroni ..................................... 5. Stabilește structura atomilor elementelor ale căror numere atomice sunt date mai jos: Z = 4: ............................ Z = 12: .......................... Z = 20: .......................... Explică de ce aceste elementele se găsesc în aceeași grupă. 36

U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R

6. Pe ce strat electronic este plasat electronul distinctiv (ultimul electron) al: a) atomului cu Z = 20 b) atomului cu Z = 15. Pe baza structurii, localizează aceste elemente în Tabelul Periodic.

U4 2 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ÎNVELIȘULUI DE ELECTRONI ȘI POZIȚIA OCUPATĂ DE ELEMENT ÎN TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Suma numerelor de protoni din nucleele atomilor a două elemente este 25, iar diferența este 1. Determină elementele chimice, poziția lor în Tabelul Periodic și caracterul chimic. ............................................................................................................................................ 2. Atomul unui element are 80 de nucleoni, iar numărul protonilor este cu 10 unități mai mic decât numărul neutronilor. Identifică elementul? ............................................................................................................................................ 3. Învelișul electronic al atomilor unui element X conține 14 electroni. Ce poți deduce folosind această informație? ............................................................................................................................................ 4. Un atom are masa egală cu 5,01 · 10-23 g. Numărul de masă A, al acestui atom este dublu față de numărul său atomic. Determină: a) numărul atomic; ..................................................................................................... b) numărul de masă; ................................................................................................... c) repartizarea electronilor pe straturi; .................................................................... d) poziția elementului în Tabelul Periodic; ................................................................ e) masa, exprimată în grame, corespunzătoare pentru 3 moli din acest element. ....................................................................................................................................... 5. Masa unui amestec echimolar format din magneziu și aluminiu este 10,2 g. Determină compoziția procentuală de masă a amestecului. ............................................................................................................................................ 6. Un amestec cu 10% impurități este format din două elemente și are masa 250 g. În amestec se găsesc șase moli de atomi din metalul alcalino-pământos situat în perioada a 3-a și de două ori mai puțini moli din celălalt element. a) Află ce elemente se găsesc în amestec și masa fiecăruia dintre ele. b) Calculează procentul de masa al metalului alcalino-pământos în amestec. ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R

37

temperatura de topire 0 °C

U4

3500 3000

2500 3 METALE ȘI NEMETALE 2000

FIȘA DE LUCRU NR. 1

1500

1. Analizează diagramele din fișă și proprietățile metalelor din manual de la pag. 72, 1000 apoi notează A (adevărat)/F (fals) în dreptul fiecărei afirmații de mai jos, după cum 500 apreciezi. 0 Mg

Al

Zn

Fe

Cu

Au

W

25

temperatura de topire 0 °C

3500

densitatea g/cm3

20 15 10 5 0

Mg

Al

Zn

Fe

Cu

Au

3000 2500 2000 1500 1000 500 0

Os

Mg

Al

Zn

Fe

Cu

Au

W

25

a) Metalele magneziu și aluminiu sunt metale ușoare. 20 densitatea g/cm3

b) Aurul conduce curentul electric.

15

c) Aluminiul are temperatura de topire mai mică dacât zincul. 10

d) Wolframul este metalul cu temperatura de topire cea mai ridicată. 5

e) Cuprul are temperatura de topire mai mică decât temperatura de topire a aluminiului. 0 f) Aurul este un metal greu.

Mg

Al

Zn

g) Magneziul are densitatea peste 4 g/cm3. h) Un aliaj echimasic format din cupru și zinc are densitatea mai mică decât aurul. i) Cuprul are temperatura de topire de aproximativ trei ori mai mică față de temperatura de topire a wolframului

38

U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R

Fe

Cu

Au

Os

U4 3 METALE ȘI NEMETALE FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Completează tabelul cu informațiile cerute: Element chimic Perioada

Z=1

Z = 19

Z = 14

Z = 13

Z = 20

Z = 15

Grupa Caracter chimic

2. Realizează corespondența dintre simbolurile chimice și categoria din care face parte fiecare. Li S Pb Metale grupa 1 (IA) Metale din grupele principale Ca Cu P Metale grupa 2 (IIA) Nemetale Al Na C Metale din grupele secundare (tranziționale) Metale grupa 13 (IIIA) Fe Mg Ag 3. Completează în fiecare căsuță câte o proprietate fizică a cuprului.

4. Analizează imaginea și informațiile din manual (pagina 73). Scrie patru proprietăți fizice ale sulfului. 1. ...................................... 2. ...................................... 3. ...................................... 4. ...................................... U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R

39

U4 4 STRUCTURA ATOMULUI. TABELUL PERIODIC FIȘĂ RECAPITULATIVĂ

Completează schemele recapitulative 1 și 2. 1.

35 17

Cl

Nucleu Înveliș de electroni

....... protoni ....... neutroni ....... electroni repartizați pe ..... straturi astfel:

Caracterul chimic

.....................

................................

..................... Poziția în Tabelul Periodic Perioada ..................... Grupa ..........................

2.

Poziția în Tabelul Periodic Perioada 4 Grupa 1 Repartiția electronilor pe straturi:

Caracterul chimic ................................

....... electroni Z = .....

Înveliș de electroni

....... protoni Nucleu 20 neutroni A = .....

40

U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R

?

.......................

U5 • Ioni și molecule U 5 1 FORMAREA IONILOR FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. a) Analizează structurile electronice reprezentate în manual la pagina 76 și completează rubricile din tabelul următor: Element chimic

Na

Mg

Al

Ne

F

O

2

2

2

2

2

2

8

8

8

Numărul electronilor

stratul 1 stratul 2 stratul 3

b) Utilizează informaţiile din tabel şi identifică moda­li­ tă­țile prin care atomii pot să ajungă la configurație stabilă pe ultimul strat.

c) Completează afirmația: Atomii elementelor ............ ajung la configurație stabilă prin ............ electronilor de pe ............ strat, iar atomii elementelor ............ prin ............ de electroni pe ultimul strat până la ............ . 2. a) Completează tabelul următor, după modelul din manual de la pagina 76: Element chimic

Numărul Numărul protonilor electronilor

Sarcina electrică

Al

Al după cedarea electronilor O O după acceptarea electronilor Cl

b) Completează afirmațiile: – prin cedarea de electroni atomul se încarcă cu sar­ cini electrice ...... și se nu­ meș­te ion ...... sau ...... . – prin acceptarea de electroni atomul se încarcă cu sarcini electrice ...... și se numește ion ...... sau ....... .

3. Analizează modelările formării ionilor de magneziu și de oxigen prezentate de profesor, apoi modelează pe fișă formarea ionilor de aluminiu și clor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Compară cu modelările din manual de la pagina 77. Sunt metal. Am număr mic de elec­troni pe ultimul strat și nu am configurație stabilă. Încerc să cedez electronii de pe ultimul strat. ?

Acum am configurație stabilă! Sunt ion ........... și am atâtea sarcini pozitive câți electroni am cedat. CATION

Sunt nemetal. Am mai mult de patru și mai puțin de opt electroni pe ultimul strat și în­ cerc să accept atâția electroni cât să ajung la octet. ?

Acum am configurație stabilă! Sunt ion .......... și am atâtea sarcini negative câți electroni am primit. ANION U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

41

U5 1 FORMAREA IONILOR FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Utilizează Tabelul Periodic și completează tabelul următor: Element E1

Locul în Tabelul Periodic Grupa 1

Numărul de straturi

Numărul de Denumirea Caracterul electroni din elementului chimic ultimul strat

3

E2 E3

Modelarea formării ionului S + 2e-S2-

Perioada 4 Grupa 2

E4

potasiu

2. Se dau elementele chimice: fluor, magneziu, oxigen, aluminiu, sodiu, sulf, brom, potasiu și calciu. Notează simbolurile elementelor chimice care formează: a) ioni monovalenți pozitivi .............................. b) ioni divalenți negativi ................................... c) cationi trivalenți ........................................... d) anioni divalenți ............................................ 3. Notează simbolurile pentru trei cationi diferiți izoelectronici cu Ne. ............................................................................................................. 4. Atomul unui element are numărul protonilor cu unu mai mic decât dublul numă­ rului de protoni din atomul gazului rar din perioada a 3-a. Câți electroni au 10 ioni ai acestui element? ............................................. . 5. Fă cunoștință cu ionii proveniți din atomii de Ca și de Cl și completează afirmațiile. Eu sunt anion. Am ... e– și ... p+

42

U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

Salut! Sunt cation. Am ... e– și ... p+

Calculează cât cântărim toți cinci împreună? ..................................................

U5 1 FORMAREA IONILOR FIȘA DE LUCRU NR. 3

Citește eticheta unei sticle de apă minerală sau plată și descoperă compoziția chimică a acesteia (calitativă și cantitativă). Răspunde apoi cerințelor de mai jos. 1. Clasifică ionii identificați pe etichetă: a) în funcție de numărul atomilor din care s-au format: ioni monoatomici: ioni poliatomici: b) în funcție de sarcina electrică: Cationi: Anioni: c) în funcție de numărul sarcinilor electrice: Sarcina electrică

Cationi

Anioni

+1 +2 +3 -1 -2

2. Utilizează Tabelul Periodic și află masa unui mol de Mg2+ (nu uita că masa elec­ tronilor se neglijează): ................................................................................................................................ . 3. Utilizează informațiile cantitative de pe etichetă și calculează: a) masa ionilor Mg2+ din 100 mL apă minerală; ........................................................................................... b) numărul de moli de Mg2+ din 100 mL apă minerală; ........................................................................................... c) numărul de ioni Mg2+ din 100 mL apă minerală. ........................................................................................... U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

43

U5

U5 • Ioni și molecule 2 FORMAREA COMPUȘILOR IONICI FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Clasifică elementele Na, Mg, Cl, O, Ca, K și S după caracterul lor chimic. a) metale: ....................... b) nemetale: ................... 2. Analizează structurile electronice periferice ale atomilor de sodiu și de clor re­ prezentate în manual la pagina 78, apoi completează modelarea formării clorurii de sodiu. Na - .... e–  ...................  ............ + ............  Na+Cl– Cl + .... e--  ................... 3. Analizează reprezentarea formării clorurii de magneziu din manual de la pagina 79 și identifică ionii. Completează afirmațiile: Eu le-am dat lor electronii de pe ultimul meu strat și acum sunt .......................... . Împreună formăm clorura de magneziu.

Eu sunt .................. Am sarcina elec­ trică .......... pentru că am primit .......... electron.

Suntem 2 la ........., de aceea formula com­ pusului ionic pe care îl formăm este ......... .

4. Completează afirmațiile: a) Compușii ionici se formează prin ..................... de electroni între elemente cu caracter chimic ............................ . b) Într-un compus ionic, numărul sarcinilor pozitive este ............................ . 5. Urmărește experimentul efectuat de profesor, completează tabelul de mai jos și identifică compușii ionici din probe, pe baza colorării flăcării de către cationii acestora. Compară culorile flăcărilor cu cele din manual de la pagina 79. Numărul probei

Culoarea flăcării

1 2 3 4 5 44

U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

Cationul identificat

Compusul ionic din probă

U5 2 FORMAREA COMPUȘILOR IONICI FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Modelează formarea clorurii de magneziu folosind simbolurile Lewis. .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. ..................................................................................................................................

2. a) Identifică elementele din imaginea de mai jos și apoi modelează formarea ionilor folosind simbolurile Lewis. Sunt foarte important în formarea și menținerea sănătății oaselor și dinților. Numele meu este ............ .

Nu am notorietatea calciului, dar susțin producția de keratină, proteina prezentă în unghii și păr. Am 16 protoni și mă numesc ............... .

Puteți trăi fără mine? Eu sunt ........................, elementul cel mai răspândit din scoarța terestră.

Am un singur electron pe stratul N, dar am două nume: .................... .................... . Rolul meu în organism e crucial. Susțin activitatea inimii.

Formarea anionilor: ...................................................................................................................................... Formarea cationilor: ...................................................................................................................................... b) Notează formulele chimice a patru compuși ionici care conțin acești ioni: ...................................................................................................................................... ......................................................................................................................................

U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

45

U5 2 FORMAREA COMPUȘILOR IONICI FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Pe sticla de ceas din imaginea alăturată se găsesc cristale de clorură de sodiu. Știind că toate cristale­ le de pe sticla de ceas s-au format din 12,044 × 1021 ioni de sodiu, calculează: a) masa ionilor de sodiu din cristale; ......................... b) masa ionilor de clor din cristale; ............................ c) masa cristalelor; ........................................................ d) volumul apei distilate în care trebuie dizolvate cristalele pentru a prepara ser fiziologic, știind că serul fiziologic este o soluție de clorură de so­ diu de concentrație 0,9%. ......................................... Serul fiziologic se utilizează pentru diluarea sau dizolvarea unor medicamente injectabile sau în terapia cu aerosoli. 2. În natură, unele substanțe ionice se găsesc în minerale, sub formă de ameste­ curi. Sunt fascinante prin formă și culoare, dar unele minerale pot afecta sănă­ tatea oamenilor. De exemplu, calcanitul, mineral ce conține sulfat de cupru, poate contribui la creșterea concentrației ionilor de Cu2+ în apa naturală (în urma dizolvării). Ionii pot fi asimilați în exces de că­ tre plante și animale. Completează tabelul de mai jos pentru a afla for­ mula sulfatului de cupru, cunoscând ionii din care acesta s-a format. Formula chimică a sulfatului de cupru Ionii din compus

...................... Cu

2+

(SO4)2-

Numărul de protoni din ion Număr de electroni din ion

3. După modelul de la exercițiul anterior scrie formula chimică a sulfatului de so­ diu, știind că s-a format din ioni de sodiu și din ioni sulfat. .................................................................................................................................. ..................................................................................................................................

46

U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

U5 3 PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE COMPUȘILOR IONICI FIȘĂ PENTRU EXPERIMENTE

Experimentul nr. 1 a) Analizează substanțele ionice din cele patru probe de la masa de lucru. Substanțele din probe sunt: 1. .……………… 2. .……………… 3. .……………… 4. .……………… b) Notează proprietățile fizice observabile în tabelul de mai jos. .……………….……………….……………….......................................................……………… c) Verifică practic solubilitatea substanțelor în apă, respectând modul de lucru descris în manual la pagina 81, apoi notează observațiile în tabel. d) Verifică conductibilitatea electrică a substanțelor, respectând modul de lucru descris în manual la pagina 82. Număr probă

Proprietăți fizice Stare de agregare

Solubilitatea în apă

Conductibilitatea electrică

1 2 3 4

Interpretează tabelul și desprinde concluziile privind proprietățile compușilor ionici. Experimentul nr. 2 La masa de lucru ai două probe cu substanțe notate X și Y. Una dintre ele este un compus ionic. Cunoscând proprietățile substanțelor ionice, efectuează experimentele necesa­ re și identifică în care dintre probe se află compusul ionic. Înregistrează observațiile și concluziile într-un tabel cu rubrici prestabilite.

Substanța ionică este: ............................................................................................. . U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

47

U5 4 FORMAREA MOLECULELOR FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. a) Completează tabelul următor: Elementul chimic

Locul în Tabelul Periodic

Caracterul chimic

Număr de straturi cu electroni

Număr de electroni pe ultimul strat

H O Cl

b) Analizează reprezentarea moleculei de apă din manual de la pagina 83, corelează cu informațiile din tabelul de la punctul a) pentru ințelegerea modului de for­ mare a acestei molecule. Modelează practic formarea acestei moleculei folosind bilele din trusă (sau bile din plastilină). c) Completează afirmațiile: 99 Molecula apei se notează H2O, deoarece aceasta este formată din ...... de H și ...... de O. 99 Atomul de O a pus în comun, cu cei ...... atomi de H, ...... electroni din cei ...... electroni de pe ...... strat. 99 Prin punere în comun de electroni fiecare atom de H a realizat pe ultimul strat configurație stabilă de ......, iar atomul de O configurație stabilă de ...... . 99 În molecula apei există ...... perechi de electroni puși în comun și ...... perechi de electroni neparticipanți ce aparțin ultimului strat. d) Modelează formarea moleculei de acid clorhidric, practic (cu bile) și în scris (fo­ losind simbolurile Lewis), știind că aceasta este formată din elementele chimice hidrogen și clor. 2. Analizează imaginea de mai jos și răspunde la următoarele întrebări: a) Câte molecule sunt în imagine? ...... b) Câte dintre moleculele din imagine sunt formate din: 99 atomi identici? ...... 99 atomi diferiți? ...... 99 doi atomi identici? ...... 99 două elemente chimice? ...... 99 trei elemente chimice? ...... c) Găsește două criterii de clasificare a mole­ culelor. 1. .......................................... 2. .......................................... 48

U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

U5 4 FORMAREA MOLECULELOR FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. a) Recunoaște elementele chimice prezente în moleculele reprezentate în ima­ ginea din Fișa de lucru nr. 1, folosind informațiile de mai jos. Notează simbolul fiecărui element în spațiul corespunzător. Halogen lichid: ........................ Elementul cel mai răspândit din Univers: ........................

Solid, cristalizat, galben, insolubil în apă, nu conduce curentul electric: ........................ Element prezent în apă ........................

Se găsește în aer de aproximativ patru ori mai mult decât oxigenul: ........................

Halogen gazos prezent în apa din piscină: ........................ Este prezent în mina de creion: ........................

b) Scrie formulele chimice ale moleculelor reprezentate în Fișa de lucru nr. 1. ...................................................................................................... c) Modelează practic și în scris (cu ajutorul formulei Lewis) formarea moleculei pentatomice (reprezentată în imaginea din Fișa de lucru nr. 1). .......................................................................................................... 2. Un cub de gheață are toate moleculele formate din 24 088 × 1019 atomi de O. Calculează: a) masa cubului de gheață; ............................................................................ b) volumul cubului, știind că densitatea gheții este 0,92 g/cm3; ............................................................................ c) volumul apei după încălzirea cubului de gheață până la 4 °C, considerând că nu există pierderi de apă. La această temperatură densitatea apei este 1 g/cm3. .............................................................................................................................. U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

49

U5 5 PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE UNOR COMPUȘI MOLECULARI FIȘĂ DE LUCRU

1. Analizează imaginile din manual de la pagina 85 și imaginile de mai jos. Compară compușii moleculari din imagini după starea de agregare și solubilitatea în apă. Completează proprietățile corespunzătoare în tabel.

Cele mai mari canti­tăți de zahăr se extrag din trestia de zahăr. Limitați consumul de zahăr!

zahăr

Amoniacul este substanţă gazoasă cu miros înţepător, solubil în apă. Lichefiat (prin răcire și comprimare) se păstrează în cilindri de oţel (aliaj al Fe cu C și alte elemente). Amoniacul este toxic! Acesta este caustic, irită pielea și căile respiratorii.

H2O

HCl acid clorhidric

Instalație pentru transportul meta­nului. Amestecul de metan şi oxigen devine exploziv în prezența unei scântei! Metanul nu are miros. Pentru a sesiza scăpările de metan din conductele care îl transportă, acesta se amestecă cu substanțe urât mirositoare (mercaptani). Dacă se simte acest miros într-un spațiu închis, se deschid ferestrele, nu se utilizează curentul electric sau flacăra deschisă și se anunță de urgență serviciul 112.

NH3 amoniac

CH4 metan

Prin arderea incompletă a cărbunilor (într-o cantitate insuficientă de aer) se formează monoxid de carbon. Monoxidul de carbon este un gaz toxic, incolor, inodor, insipid, puțin solubil în apă! O concentrație mai mare în aerul inspirat produce moartea.

CO2 dioxid de carbon

CO monoxid de carbon

2. Urmărește/Efectuează experimentul descris în manual la pagina 86 pentru a ve­ rifica practic conductibilitatea electrică a unor compuși moleculari. Compară con­ ductibilitatea acestora cu cea a unor compuși ionici (de exemplu, clorura de sodiu). Concluzii: • Soluția de zahăr (compus molecular), spre deosebire de soluția de sare (compus ionic) .................... curentul electric. • Soluția din portocală ................. curentul electric, deoarece conține ................. . 3. Metanul este cea mai simplă hidrocarbură. Știm că petrolul (un amestec de hidrocarburi) este ......... în apă. Ce poți spune despre solubilitatea în apă a CH4 ........................................?

50

U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

U5 6 VALENȚA FIȘĂ DE LUCRU

1. Consultă Tabelul Periodic, aplică regulile învățate și află valenţele elementelor sodiu, bariu, magneziu, aluminiu, carbon și hidrogen în compușii lor cu: hidrogenul

clorul

oxigenul

Na ............. Ba ............. Al ............. C .............. H ..............

Na ............. Ba ............. Al ............. C .............. H ..............

Na ............. Ba ............. Al ............. C .............. H ..............

Notează valențele cu cifre romane. 2. Utilizează Tabelul Periodic și identifică: a) nouă metale: trei monovalente, patru divalente și două trivalente în compușii lor cu oxigenul; b) trei nemetale monovalente în compușii lor cu hidrogenul.

Metale

monovalente .......................

Nemetale monovalente

divalente ....................... trivalente .......................

.................

.................

.................

3. Identifică valențele elementelor chimice reprezentate mai jos. Am nevoie de un electron pentru a avea configurație de gaz rar. Am valența ................ .

Dacă pun în comun patru electroni, sigur ajung la configurație de octet pe ultimul strat. Am valența ................. .

Ajung la configurație stabilă dacă cedez doi electroni. Am valența ...................... .

Pot forma o moleculă împreună cu alți atomi dacă pun în comun trei electroni. Am valența ........... .

U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

51

U5 7 AUTOEVALUARE FIȘĂ DE AUTOEVALUARE

I.

Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile să fie adevărate: a) Moleculele sunt …………………….……. din punct de vedere electric. b) Ionii au …………….…………….……………. pe ultimul strat. c) …………….……………. compuşilor ionici conduc curentul electric. d) Elementul situat în perioada a 3-a, grupa a 2-a are pe valența ……………....... .

II. Asociază speciile chimice din coloana A cu notaţiile din coloana B A B 1. Atom a) Ca2+ 2. Moleculă b) Cl2 3. Cation c) HCl 4. Anion d) Na+ e) Clf) Al III. Utilizează simbolurile/ formulele Lewis și modelează: a) formarea moleculei de amoniac; …………….…………….…………….…………….…………….…………. b) formarea clorurii de calciu (CaCl2). …………….…………….…………….…………….…………….…………. IV. Soluția de clorură de calciu se utilizează în preve­ nirea formării poleiului. Calculează masa clorurii de calciu necesară pentru a prepara 2 kg soluție de concentrație 10%. …………….…………….…………….…………….…………….…… V. Sarea de bucătărie și zahărul sunt printre cele mai utilizate substanţe în ali­ men­tație. Compară aceste substanțe după cele mai cunoscute proprietăţi fizice. ….…………….…………...... ….…………….…………...... ….…………….…………...... ….…………….…………...... ….…………….…………...... ….…………….…………...... 52

U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E

U6 • Substanțe chimice U 6 1 FORMULA CHIMICĂ FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Analizează formula N2O3. Consultă Tabelul Periodic și completează spațiile libere: Valența O ........ Valența N ........ Numărul atomilor de N din moleculă ........ Numărul atomilor de O din moleculă ........ Pentru compușii binari, valența fiecărui element chimic din compoziția substanței devine ........... pentru celălalt element. 2. Scrie formulele chimice pe baza valențelor și completează tabelul după modelul dat: Simbolul cationului Na+ Fe3+ Ba2+

Simbolul anionului (NO3)-

(OH)-

(PO4)3-

O2-

Cl-

Fe(OH)3

3. Analizează formulele substanțelor și completează spațiile punctate: a) Molecula de O3 conține ...... atomi de ...... . b) În Na2S la ...... ion(i) de Na+ corespund ...... ion(i) de S2–. c) Molecula de NH3 este formată din ...... atomi de N și ...... atomi de H. 4. Stabilește valența atomilor/ionilor în compușii următori prin completarea lor, după model: II II Ca CaII(SO (SO44))II

CH CH44

H H33PO PO44

SiO SiO22

Na Na22CO CO33

Bi Bi22OO33

5. Scrie semnificația următoarelor notații: P4 ........................................... 4P .......................................... 4P4 ......................................... U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

53

U6 1 FORMULA CHIMICĂ FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Scrie formulele chimice pe baza valențelor și completează tabelul după modelul dat: Denumire compus

Formula chimică

Iodură de potasiu

KI

Azotat de aluminiu

Al(NO3)3

Sulfat de magneziu

Cation

Valență cation

Anion

Valența anion

Al3+

III

NO3–

I

MgSO4

Sulfit de calciu

CaSO3

2. Corectează greșelile introduse intenționat în scrierea formulelor din coloana A prin scrierea corectă a acestora în coloana B: A

B

A Pb2O4

HCl2 Al3O2

B

Ag2OH

Cu2(OH)3

H(NO3)2

Ca2CO3

Ca(SO3)3

ZnCl3

Mg2S3

3. Completează spațiile punctate: ....H2CO3 (acid carbonic) 6 atomi de H CH4 de C ..... atomi ..... atomi de O

3NH3 (amoniac) ..... atomi H Na2COde 3 ..... atomi de N

....P2O5 (pentoxid de difosfor) SiO2de O 15 atomi ..... atomi de O

4. Completează spațiile libere: Caracterul chimic Z1Na ⇒ ........ CO3 2 Z2 ⇒ ........

Elementele Z1Na ⇒ ........ CO3 2 Z2 ⇒ ........

Se dau elementele cu Z1 =Na 122CO și Z3 2 =17

Valența Z1Na ⇒ ........ CO3 2 Z2 ⇒ ........

Formula chimică Na2CO3 ......................

54

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

Masa moleculară ...................... Na2CO3 ......................

Tipul compusului binar al celor două Na2CO3 elemente ......................

U6 1 FORMULA CHIMICĂ FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Se dau elementele Na, Ca, Si și P. a) Scrie formulele compușilor binari ai acestor elemente cu oxigenul. ............................................................................................... b) Scrie formulele compușilor binari ai elementelor cu caracter metalic cu clorul. ............................................................................................... c) Scrie formulele compușilor binari ai elementelor cu caracter nemetalic cu hidrogenul. ............................................................................................... d) Scrie formulele compușilor ternari ai elementelor cu caracter metalic cu ionul carbonat. ............................................................................................... 2. Completează spațiile libere din tabel: Cation Fe3+ Al

3+

Anion NO3–

Formula

Cation

Anion

K2CO3

Zn

Cl

O

2-

2+

MgSO4

-

Na

+

CaO

Formula

Cl

-

NaClO3 NH4Cl

3. Un element E1 are Z1 mai mare cu 5 unități decât elementul E2 al cărui anion monovalent este izoelectronic cu gazul rar situat în perioada 1. Scrie formula compusului care conține cele două elemente. ................................................................................................................................. 4. Completează spațiile punctate: ......... K2O·CaO·xSiO2

(sticlă de Boemia) x = ......... 4 atomi de K 12 atomi de Si ......... atomi de O

5. Un îngrășământ de mare importanță este azotatul de amoniu. Ce formulă are acesta dacă formula carbonatului de amoniu este (NH4)2CO3? .................................................................................................................................

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

55

U6 2 OXIZI FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Subliniază cu o linie formulele care corespund oxizilor: Li2O, NaOH, HClO3, Cr2O3, NaHCO3, HgO, H2CO3, P2O5, CaCO3, Cu2O 2. Denumește următorii oxizi și completează spațiile libere din tabel: Formula chimică

Denumirea

Formula chimică

K2O

PbO2

CO

Fe2O3

CuO

SO3

Denumirea

3. Precizează, prin completarea spațiilor punctate, a) numărul ionilor din: BaO ⇒ ......... ioni de Ba2+ și ........ ioni de O2– 3K2O ⇒ ......... ioni de K+ și ........... ioni de O2– 2Al2O3 ⇒ ....... ioni de Al3+ și ......... ioni de O2– b) numărul atomilor din: N2O ⇒ ........... atomi de N și ........ atomi de O 2SO2 ⇒ .......... atomi de S și ........ atomi de O 5P2O5 ⇒ ......... atomi de P și ........ atomi de O 4. Stabilește valența elementelor chimice din compușii următori prin completarea lor în fiecare căsuță, după model: O2II4)II CaCIIIV(SO

HCaO PO4 3

PCH O3 2 4

SO2 SiO 2

N2O Na CO 2 3 3

FeO Bi O 2 3

5. Corectează greșelile introduse intenționat în scrierea formulelor din coloana A prin scrierea corectă a acestora în coloana B: A

56

B

A

Zn2O

SiO3

N3O2

AgO

F2O2

MgO2

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

B

U6 2 OXIZI FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Scrie formulele chimice pe baza valențelor și completează tabelul: Denumirea

Formula chimică

Denumirea

Oxid de litiu

Oxid de bariu

Dioxid de siliciu

Oxid de cupru (II)

Pentoxid de diclor

Dioxid de plumb

Formula chimică

2. Asociază prin săgeți formula oxidului cu tipul acestuia. Na2O MgO SO3 Na CO3 F22O CrO3 N2O5

Oxizi CH4 metalici

Oxizi SiO2 nemetalici

3. Completează spațiile libere: Tipul compusului format din cele CO3 2 douăNa elemente ...........................

Se dau elementele Na cu Z1 = 132CO și 3Z2 = 9

Formula chimică Na2CO3 ......................

Valența Z1Na ⇒ ........ CO3 2 Z2 ⇒ ........

Masa moleculară ...................... Na2CO3 ......................

4. Scrie formulele și denumește oxizii modelați mai jos: O=C=O 2Na+O25. Stabilește formulele chimice și denumirile oxizilor următoarelor elemente: S, Fe, P, Cu, Al, Cl, Si. .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

57

U6 2 OXIZI FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Se dau elementele E1 cu 1 e­­­-­­­­pe stratul M și E2 al cărui anion divalent este izo­ electronic cu gazul rar situat în perioada a 2-a. Precizează: a) structura atomilor și valențele elementelor; ...................................................... b) poziția elementelor în Tabelul Periodic; ............................................................. c) caracterul chimic al elementelor; ...................................................................... d) modelarea legăturii chimice formate de atomii elementelor E1 cu E2. ..................................................................................................................................

2. Elementul chimic A are numărul atomic (x), elementul B are numărul atomic (x+3), iar elementul C are numărul atomic (x–2). Suma numerelor atomice este 25. Scrie formulele chimice ale compușilor binari formați dintre elementele C și B cu A. .................................................................................................................................. 3. Raportul maselor moleculare a doi compuși X și Y, binari, oxigenați ai hidrogenului este 17:9. Determină formulele compușilor. .................................................................................................................................. 4. Fibrele optice sunt fibre de sticlă cu tran­s­ parență mare, iar dioxidul care se folosește la obținerea acestora trebuie să aibă puritate foarte mare. Scrie formula acestui dioxid, știind că are 30 e–. ........................................................................ ........................................................................ ........................................................................

5. Talcul este mineralul cu duritatea cea mai mică (1 pe scara Mohs). Acesta are formula chimică aMgO·bSiO2·cH2O și masa moleculară 378. Conține 29,63% Si și 19,04% Mg. Determină valorile coeficienților a, b și c. ........................................................................ ........................................................................ ........................................................................ ........................................................................ 58

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

U6 3 BAZE FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Subliniază cu o linie formulele care corespund bazelor. Argumentează alegerea făcută: Li2O, NaOH, NO2OH, Cr2O3, NaHCO3, P(OH)3, H2CO3, P2O5, Ca(OH)2, Cu2O .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. 2. Denumește următoarele baze și completează spațiile libere din tabel: Formula chimică

Denumirea

Formula chimică

NaOH

Mg(OH)2

Cu(OH)2

Fe(OH)3

Al(OH)3

Ca(OH)2

Denumirea

3. Completează spațiile punctate: a) Mg(OH)2 ⇒ la ....... ioni de Mg corespund ....... ioni (OH)–. Valența Mg este ....... b) NaOH ⇒ la ....... ioni de Na corespund ....... ioni (OH)–. Valența Na este ....... c) Fe(OH)3 ⇒ la ....... ioni de Fe corespund ....... ioni (OH)–. Valența Fe este ....... 4. Notează valența fiecărui cation din compușii de mai jos: Al(OH) CH4 3

Ni(OH) H3PO42

NH OH SiO 4 2

Ba(OH) Na2CO32

Observații: ionul poliatomic amoniu (NH4)+ 5. Corectează greșelile introduse intenționat în scrierea formulelor din coloana A prin scrierea lor corectă în coloana B: A

B

A

B

ZnOH

Cu(OH)3

NaOH2

Ag2OH

K(OH)2

MgOH

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

59

U6 3 BAZE FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Scrie formulele chimice pe baza valențelor și completează tabelul. Denumirea

Formula chimică

Denumirea

Hidroxid de plumb(II)

Hidroxid de bariu

Hidroxid de fier (II)

Hidroxid de crom (III)

Hidroxid de litiu

Hidroxid de potasiu

Formula chimică

2. Asociază fiecărei substanțe din prima coloană, litera corespunzătoare din a doua coloană. 1. Oxid de calciu 2. Hidroxid de cupru (II) 3. Dioxid de carbon 4. HidroxidCH de4potasiu 5. Amoniac 6. Trioxid de sulf

a. Oxid 2 b.SiO Bază

3. Trei elemente E1, E2 și E3 sunt situate în perioada a 3-a. Atomii elementului E1 au câte 1e– pe ultimul strat. Substanța simplă alcătuită din atomii elementului E2 este folosită în industria aeronautică, iar atomul lui E3 formează cu hidrogenul un compus molecular în raport atomic 1:1. a) Determină care sunt cele trei elemente. ............................................................ b) Scrie formulele acestor elemente cu oxigenul și denumește-le. Găsește un criteriu de clasificare. ......................................................................................... c) Scrie formulele posibile ale bazelor formate de elementele E1 și E2 și denumește-le. ..................................................................................................... 4. Rugina este un oxid bazic cu formula FeO(OH). Cunoscând valențele oxigenului și ionului hidroxil, determină valența fierului. .................................................................................................................................. 5. Prepară în laborator sau acasă un indicator din suc de varză roșie și testează caracterul acid/bazic al diferitelor substanțe: oțet, bicarbonat de sodiu, roșii, vin, apă carbogazoasă, lapte, săpun lichid etc. Caracter acid: .......................................................................................................... Caracter bazic: ........................................................................................................ Culoarea sucului de varză roșie este albastru-verzui în mediu bazic și roșu în mediu acid. 60

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

U6 4 ACIZI FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Subliniază cu o linie formulele care corespund acizilor. Argumentează alegerea făcută: HI, CaO, H2S, MgCO3, NaOH, H2SO4, SO3, H2CO3, AgCl, NaHCO3. 2. Completează denumirile substanțelor ale căror formule sunt în tabel: Formula chimică

Denumirea

Formula chimică

CO2

Al(OH)3

H2CO3

HNO3

P2O5

NaOH

Denumirea

3. Câți atomi de hidrogen sunt cuprinși în: a) O moleculă de H3PO4 ⇒ .............. b) 4H2CO3 ⇒ .............. c) 6HBr ⇒ .............. d) 5HNO3 ⇒ .............. 4. Indică prin săgeți cărei categorii de acizi corespund formulele de mai jos: HClO3

Oxiacizi

HNO3

HNO2

Hidracizi

H2S

HF

H2SO3

5. Completează tabelul de mai jos după model: Acid Denumirea

Radical

Formula chimică Formula chimică

Denumirea

Valența

Acidul sulfuric

H2SO4

(SO4)

sulfat

II

Acid sulfhidric

H2S

S

sulfură

II

Acid carbonic Acid azotic Acid fosforic Acid clorhidric U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

61

U6 4 ACIZI FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Scrie formulele chimice pentru substanțele ale căror denumiri sunt în tabel: Denumirea

Formula chimică

Denumirea

Acid bromhidric

Oxid feric

Dioxid de sulf

Acid sulfhidric

Hidroxid de cupru (II)

Acid carbonic

Formula chimică

2. Se dă un număr x de molecule de acid clorhidric. Care este valoarea lui x dacă acestea cuprind 36 e–? .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. 3. Acidul fosforic este folosit în industria alimentară drept conservant (E338) sau ca reglator de aciditate în unele băuturi răcoritoare. Calculează masa moleculară a acidului fosforic. În câte molecule de acid fosforic se găsesc 3,1 g de fosfor? ..................................................................................... ..................................................................................... 4. Acidul clorhidric se găsește într-o concentrație mică în sucul gastric din organismul uman. Calculează masa de acid clorhidric care se află în 10 g de suc gastric cu concentrația 0,3%. Cum se colorează turnesolul în prezența sucului gastric? .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. ..................................................................................................................................

62

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

U6 5 SĂRURI FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Subliniază cu o linie formulele care corespund sărurilor. Argumentează alegerea făcută: NaCl, K2O, Na2SO4, Mg(OH)2, H3PO4, Ca3(PO4)2, Al2(CO3)3, HCl, CuO, PbCl2.

..................................................................................................................................

2. Completează denumirile sărurilor ale căror formule sunt în tabel: Formula chimică

Denumirea

Formula chimică

CaCO3

MgS

CaCl2

CuSO4

NaNO3

K3PO4

Denumirea

3. Notează valențele pentru metalele și radicalii din substanțele următoare: FeSO CH4 4

AlH2(CO PO34)3 3

SnCO SiO23

NiSO Na CO 2 43

4. Corectează greșelile introduse intenționat în scrierea formulelor din coloana A prin scrierea lor corectă în coloana B: A

B

A

B

ZnNO3

Na2Cl

CaF

Ba(CO3)2

Al3PO4

KSO4 Sarea

Acidul

5. De la ce acizi provin sărurile menționate la exercițiul 4?

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

63

U6 5 SĂRURI FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Scrie în tabel formulele chimice corespunzătoare denumirilor date și identifică sărurile: Denumirea

Formula chimică

Denumirea

Acid sulfuric

Carbonat de bariu

Oxid de calciu

Hidroxid de argint

Clorură de plumb (II)

Dioxid de sulf

Hidroxid de potasiu

Acid azotic

Formula chimică

2. Se dau următoarele formule chimice: CaCl2, KF, N2, CO2, HI, NaOH, KCl, P4, CH4, H2SO4, Na2CO3, O2, Li2O, Al, HNO3. Scrie fiecare formulă în rubrica corespunzătoare din tabel. Substanțe compuse

Substanțe simple

Compuși ionici

Compuși moleculari

3. Asociază denumirea substanței din coloana A cu formula chimică din coloana B. A

B

Clorura de amoniu

(NH4)2SO4

Sulfat de amoniu

NH4NO3

Azotat de amoniu

NH4Cl

Carbonat de amoniu

(NH4)2S

Sulfură de amoniu

(NH4)2CO3

4. Carbonatul acid de sodiu, cu denumirea uzuală bicarbonat de sodiu NaHCO3 este o sare acidă folosită în bucătărie pentru prepararea produselor de patiserie. Scrie formula carbonatului acid de calciu, substanță implicată în procesul de formare a stalactitelor și stalagmitelor. 64

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

...................................

U6 6 SUBSTANȚE FIȘĂ RECAPITULATIVĂ

SUBSTANȚE Anorganice Simple

Metale

Nemetale

Organice Compuse

Oxizi

Baze

Acizi

Săruri

................ ................ ................ ................ ................ ................

Hidrocarburi (conțin C și H)

Alte substanțe organice(conțin C, H și alte elemente)

......................

......................

Clasifică substanțele pe care le recunoști în afirmațiile de mai jos. Scrie formulele lor chimice în căsuțele corespunzătoare. 1. Substanță gazoasă prezentă 21% în aer. 2. Se numește sodă caustică. 3. Substanța care determină caracterul acid al sucului gastric. 4. Este atras de magnet și ruginește. 5. Formează moleculă diatomică și are cel mai mic număr de electroni. 6. Se folosește la prepararea varului stins. 7. Se obține prin arderea incompletă a carbonului și este un gaz toxic. 8. Este un compus ternar al sulfului și are în moleculă numărul atomilor de O dublu față de numărul atomilor de H. 9. Este folosit drept combustibil și este componentul principal al gazelor naturale. 10. Este prezent în spirtul medicinal și are formula C2HxOH. În moleculă, numărul atomilor de H este de 3 ori mai mare față de numărul atomilor de C. 11. Are denumirea uzuală calcar sau piatră de var. 12. Se numește hidroxid feric. 13. Este argintiu, conduce foarte bine curentul electric și este utilizat la confecționarea bijuteriilor. 14. Gaz iritant cu molecula formată din atomi identici folosit pentru dezinfectarea apelor din piscine. 15. Compus ionic binar cunoscut sub denumirea uzuală de sare gemă. U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

65

U6 7 D  ENUMIRILE TEHNICE (UZUALE) ALE UNOR SUBSTANŢE (NATURALE SAU PRODUSE INDUSTRIALE) Nr. crt.

66

Produsul

Natural sau industrial

Formula chimică

1

Alumină

industrial

Al2O3

2

Alamă(aliaj)

industrial

Cu-Zn

3

Apă tare

industrial

4

Aramă

industrial

HNO3

5

Azurit

natural

6

Calcar (piatră de var, marmură) natural

7

Cuarţ

natural

8

Diamant

natural

9

Dolomit

natural

10

Gips

natural

11

Grafit

natural

12

Hematit

natural

13

Ipsos

industrial

14

Magnetită

natural

15

Malachit

natural

16

Piatra iadului

industrial

17

Piatră vânătă

industrial

18

Pirită

natural

19

Potasă caustică

industrial

20

Rubin

natural

21

Safir

natural

22

Sare de bucătărie

natural

23

Sare amară

industrial

24

Silvină

natural

25

Sodă de rufe (calcinată)

industrial

26

Sodă de rufe (cristalizată)

industrial

27

Sodă caustică

industrial

28

Ţipirig

industrial

29

Var

industrial

30

Var stins

industrial

31

Vitriol

industrial

U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E

Cu CuCO3·1/2Cu(OH)2 albastru CaCO3 SiO2 cristalin C pur (cubic) CaCO3·MgCO3 CaSO4·2H2O C pur (hexagonal) Fe2O3 CaSO4·1/2H2O Fe3O4 CuCO3·Cu(OH)2 verde AgNO3 CuSO4·5H2O FeS2 KOH Varietate de Al2O3 cristalin roşu Varietate de Al2O3 cristalin albastru NaCl MgSO4·7H2O KCl Na2CO3 Na2CO3·10H2O NaOH NH4Cl CaO Ca(OH)2 H2SO4

U7 • Calcule chimice U 7 1 MASA MOLARĂ. MOL FIȘA DE LUCRU NR. 1

Pentru masele atomice relative folosește Tabelul Periodic. Exemplu rezolvat: Calculează masa molară a acidului carbonic H2CO3, substanța din sifon sau apă minerală. 1

H

6

C

8

O

1,008

12,001

15,999

MH CO = 2 · ArH + 1 · ArC + 3 · ArO = 2 · 1 + 12 + 3 · 16 = 62 u.a.m. Deci μH CO = 62 g/mol sau kg/kmol. 2

3

2

3

1. Calculează masa molară pentru următoarele substanțe. Al2SO4

MAl SO = .... · ArAl + .... · ArS + .... · ArO = ............ μAl SO = ..... g/mol 2

2

CaO CaBr2

4

4

MCaO = μCaO = MCaBr = μCaBr = 2

2

Mg(OH)2

Exemplu rezolvat: Calculează numărul de moli din 450 g Fe(NO3)2. Datele problemei: mFe(NO ) = 450 g Cerința: ϑFe(NO ) = ? 3 2

3 2

Rezolvare: μFe(NO ) = … · ArFe + ... · ArN + ... · ArO = .... g/mol 3 2

ϑ =

m(g) ...........g = = .......….. moli = µ(g/mol) ....g/mol

2. Calculează numărul de moli (cantitatea de substanță) din: a) 44,8 g KOH b) 14,4 kg CuSO4

3. a) Ce masă (g) au 4 moli KOH? b) Ce masă (g) au 2 moli CuSO4? a) ϑKOH = 4 moli mKOH = ? b) ϑCuSO = 2 moli mCuSO = ? 4

4

U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

67

U7 1 MASA MOLARĂ. MOL FIȘA DE LUCRU NR. 2

Informație: 1 mol = 1000 mmoli (milimoli) 1 kmol = 1000 moli (kmol = kilomol).

Ca(OH)2 este folosit pentru văruitul pereților și copacilor.

1. Calculează masa de substanță din: a) 3,2 kmoli Ca(OH)2 = ……………. moli b) 3,5 mmoli CaBr2 = ……………. moli c) 2 kmoli CaO = ……………. moli

Exemplu rezolvat: Calculează numărul de molecule din 294 g H2SO4. Rezolvare: Calculez μH SO = 2 · 1 + 1 · 32 + 4 · 16 = 98 g/mol Calculez numărul de moli: 2

Datele problemei: mH SO = 294 g 2

4

Cerința: Nr. molecule = ?

ϑ =

4

m(g) 294 g = = 3 moli H2SO4 µ(g/mol) 98 g/mol

Dacă 1 mol H2SO4 ……………. 6,022 ·1023 molecule Atunci 3 moli H2SO4 ……………. x molecule x = 3 · 6,022 · 1023 = 18,066 · 1023 molecule Sau: nr. molecule = ϑ·NA = 3 moli · 6,022 · 1023 molecule/mol = = 18,066 · 1023 molecule de H2SO4

2. Determină numărul de molecule din: a) 272 g H2S b) 10,2 kg NH3

Unii vulcani noroioși degajă H2S

3. Metanul (CH4) este un component al gazelor naturale folosite drept combustibili. Calculează masa de metan care conține 1,2044 · 1025 molecule. 68

U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

U7 1 MASA MOLARĂ. MOL FIȘA DE LUCRU NR. 3

Exemplu rezolvat: Calculează masa de CaBr2 care conține 36,132 · 1025 ioni Br– Datele problemei: Numărul ionilor de Br– = 36,132 ·1025 Cerința: mCaBr = ? 2

Rezolvare: Știind că CaBr2 este compus ionic, formula poate fi scrisă Ca2+ 2Br– (formula ionică). Atunci: 1 mol CaBr2 ……….. 2 · 6,022 · 1023 ioni Br– x moli CaBr2 ........ 36,132 · 1025 ioni Br– x = 36,132 · 1025 / 2 · 6,022 · 1023 = 300 moli de CaBr2 μCaBr = 40 + 2 · 80 = 200 g/mol mCaBr = ϑ · μ = 300 moli · 200 g/mol = 60 000 g = 60 kg 2

2

1. Calculează masa de AlF3 care conține:

a) 24,088 · 1022 ioni Al3+

b) 72,264 · 1024 ioni F–

c) 96,352 · 1023 ioni

2. Completează cu datele numerice care lipsesc:

..... ..... moli moli FeSO FeSO44

FeSO4

Același Același număr număr 2+ de ioni de ioni Fe Fe2+

Fe3(PO4)2

..... ..... moli moli Fe Fe33(PO (PO44))22

2+ ........... ........... ioni ioni Fe Fe2+

344 g

....... g U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

69

U7 1 MASA MOLARĂ. MOL FIȘA DE LUCRU NR. 3

3. Completează în următoarea schemă datele numerice care lipsesc: Cantitate

Număr

…....... moli CO2

…....... moli apă

6 moli MgCl2

…....... molecule CO2

18,066 · 1024 molecule apă

…....... ioni Cl-

66 kg CO2

…....... g apă

…....... g MgCl2

Masă

4. Completează schema următoare cu masele de substanțe care conțin același număr de atomi de oxigen:

.......... .......... gg SO H2O 2

.......... ..........ggHH22OO

72,264.......... · 1024 atomi g H2O de O

.......... gg CuSO .......... H2O4

70

U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

.......... ..........ggAlH22OO3

U7 1 MASA MOLARĂ. MOL PROBLEME

Informație: Amestec echimolar: toți componenții amestecului au același număr de moli Exemplu rezolvat: Calculează masa a 0,8 moli de amestec echimolar care conține CaBr2 și CaO.

Datele problemei: ϑamestec = 0,8 moli ϑCaBr = ϑCaO 2

Rezolvare: ϑCaBr = ϑCaO = a moli a + a = 2a; 2a = 0,8 moli ⇒ a = 0,4 moli μCaBr = 40 + 2 · 80 = 200 g/mol mCaBr = 0,4 moli · 200 g/mol = 80 g μCaO = 40 + 16 = 56 g/mol mCaO = 0,4 moli · 56 g/mol = 22,4 g mamestec = 80 + 22,4 = 102,4 g 2

2

2

Cerința: mamestec = ?

1. Calculează masa a 6 moli de amestec echimolar de CaO și MgO.

Datele problemei: ϑamestec = 6 moli ϑMgO = ϑCaO Cerința: mamestec = ?

2. Calculează numărul de moli din 48,3 g amestec echimolar de HNO3 și H2SO4.

Datele problemei: mamestec = 48,3 g ϑHNO = ϑH SO 3

2

4

Rezolvare: μHNO = ........................................... g/mol μH SO = .......................................... g/mol ϑHNO = ϑH SO = a mamestec = mHNO + mH SO = = ϑHNO · μHNO + ϑH SO · μH SO = a · ........ + a · ........... = ............ · a 48,3 = ......... · a ⇒ a = ......... moli ϑamestec = 2a = 2 · .......... = .......... moli 3

2

4

3

2

4

3

Cerința: ϑamestec = ?

3

3

2

2

4

4

2

4

3. Calculează numărul de moli de NaCl din 77,4 g amestec echimolar de NaCl și CuCl2. U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

71

U7 1 MASA MOLARĂ. MOL PROBLEME

Informație: Amestec echimasic: amestec ce conține mase egale din fiecare component 4. Calculează raportul molar CaBr2 : CaCO3 din 500 g amestec echimasic. Datele problemei: mamestec = 500 g mCaBr = mCaCO 2

3

Cerința: ϑCaBr : ϑCaCO = ? 2

3

5. Calculează numărul de moli de CaO din 200 g de CaO de puritate 91%. ................ 6. Soda de rufe apare în stare naturală în unele soluri saline, în cenușa plantelor. A fost folosită chiar din Antichitate, începând cu egiptenii, pentru spălarea rufelor. Soda de rufe are formula chimică: Na2CO3. Calculează concentrația procentuală a unei soluții ce conține 0,5 moli de Na2CO3 și 20 moli de apă. ...................................................................................... 7. Soluția de CuSO4 este folosită pentru stropitul legumelor și viței-de-vie împotriva dăunătorilor și a manei. Calculează numărul de moli de CuSO4 și numărul de moli de apă din 2 kg de soluție de CuSO4 de concentrație 10%. ...................................................................................... 8. Serul fiziologic folosit în diverse tratamente în medicină este o soluție de NaCl de concentrație 0,9% și densitate 1 g/mL. O fiolă de ser fiziologic conține 10 mL de soluție. Calculează câte fiole de ser fiziologic se pot prepara din 0,6 moli de NaCl. ...................................................................................... 9. Calculează masa a 0,9 moli de amestec echimolar ce conține NaCl, KCl și CaCl2. .................................................................................................................................. 10. Calculează numărul de moli din 239 g de amestec echimolar de KNO3, Ca(NO3)2 și Al(NO3)3. .................................................................................................................................. 72

U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

U7 2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE FIȘA DE LUCRU NR. 1

Raportul atomic al elementelor într-o substanță 1. Determină raportul atomic pentru următoarele substanțe: NH3 SO2

N:H = ... : ... S:O =

Ca(NO3)2

Ca:N:O = 1:2:6

Ca3(PO4)2

CaCO3

Al2(SO4)3

2. Se dau următoarele modele structurale ale unor molecule. Culorile convenționale pentru atomi: H-alb, O-roșu, S-galben. Scrie sub fiecare model formula chimică, denumirea și raportul atomic corespunzător.

Formula chimică ......................... ......................... ......................... Denumire ......................... ......................... ......................... Raport atomic ......................... ......................... ......................... Raportul de masă în care se combină elementele într-o substanță 3. Determină raportul de masă pentru următoarele substanțe: NH3

mN : mH =

NO2

Ca(NO3)2

mCa : mN : mO = 40 : (2 · 14) : (6 · 16) = 40 : 28 : 96 = 10 : 7 : 24

Ca3(PO4)2 Compoziția procentuală de masă 4. Cunoscând formula chimică, calculează compoziția procentuală de masă pentru următoarele substanțe: CaCl2 Fe(NO3)3

5. Cunoscând raportul masic, calculează compoziția procentuală de masă pentru următoarele substanțe: a) N:O = 7:20

b) C:O = 3:8

c) Fe:S:O = 7:4:8

U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

73

U7 2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE FIȘA DE LUCRU NR. 1

6. Completează schema cu informațiile care lipsesc: μNa SO H PO 3 4 2

4

raport atomic Na : S :CH O =4 : :

raport masic Na : S :Na O =2CO ... 3: ... : ...

NaCH SO 2 4 4

compoziție procentuală % Na = %SiO S =2 %O=

Masa dintr-un element aflată într-o anumită masă de substanță 7. Calculează masa de hidrogen care se află în: a) 40 g CH4 b) 117,6 g H2SO4

Masa de substanță care conține o anumită masă dintr-un element 8. Completează schema de mai jos cu datele numerice care lipsesc: ............ g NH3 ............ g Ca(NO3)2

............ g NH4NO3 112 g H N 3se în: POaflă 4

............ g Al(NO3)3

Determinarea formulei chimice a unei substanțe când se cunoaște compoziția procentuală de masă 9. Un compus al calciului, constituentul principal din stalagmite și stalactite, con­ ține 40% Ca, 12% C și restul oxigen. Determină formula chimică a acestui compus știind că are un singur atom de Ca. ......................................................................................... ......................................................................................... ......................................................................................... Stalactite și stalagmite în Peștera Urșilor – Bihor

Determinarea formulei chimice a unei substanțe, cunoscând raportul masic al elementelor 10. Un compus al fierului, de toxicitate redusă, folosit ca îngră­șă­ mânt, dezinfectant, insecticid și fungicid are raportul masic Fe : S : O = 7 : 4 : 8. Determină formula chimică a acestui compus. ..................................................................................................... 74

U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

U7 2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Pentru hidroxidul de calciu, indică: a) Formula chimică …………………………… b) Procentul de oxigen …………………………… c) Masa de substanță care conține o masă de oxigen egală cu masa oxigenului conținut în 1,5 moli carbonat de calciu …………………………… . 2. Calculează masa de sulf care se află în: a) 18,066 · 1024 molecule de SO3 b) 200 g de CaSO4 de puritate 95,2%

3. Calculează masa de Ca(NO3)2 care conține: a) 8 moli ioni Ca2+ b) 0,04 moli de atomi de N

4. Completează schema cu valorile numerice care lipsesc: ............ g de NH3 ............ molecule de HCl

masa de hidrogen din 6 moli apă H3POde 4 se află în:

............ moli de CH4 ............ g de H2CO3

5. Un component important al artificiilor și al prafului de pușcă conține 38,61% K, 13,86% N și restul oxigen. Determină formula chimică a acestui compus, știind că are 1 atom de potasiu. ................................................................................................... ................................................................................................... 6. Constituentul principal al sticlei este silicatul de sodiu. Acesta are masa molară 122 g/mol, conține 37,705% Na și are raportul de masă Si:O = 7:12. Determină formula chimică a acestui compus. ......................................................................................... U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

75

U7 2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Completează ciorchinele de mai jos cu datele numerice care lipsesc: μ = .... g/mol H PO 3

4

raport atomic Fe : S :CH O =4 : :

raport masic Fe : S :Na O 2=CO 7 :3 6 : 12 formula chimică CH4 ..........................

compoziție procentuală % Fe = %SiO S =2 %O=

2. Completează schema de mai jos cu datele numerice care lipsesc: ............ g sulf ............ ioni Fe3+

............ atomi O 80 kg FeH (SO4)43 conțin: 2 3PO

............ ioni SO42-

3. Azuritul este un pigment natural folosit în pictura murală. El conține CuCO3 și Cu(OH)2 în raport molar de 2:1. Calculează: a) masa de azurit care conține 0,6 moli CuCO3; b) masa de azurit care conține 144 g oxigen; c) procentul de Cu din azurit; d) masa de azurit care conține 5,4198 ·1023 ioni Cu2+. ................................................................................... 4. Un amestec folosit pentru prevenirea înghețului cu masa de 182,4 kg conține NaCl și CaCl2 în raport molar de 2:1. Calculează masa de ioni de Cl– din acest amestec. .................................................................................................................................. Determinarea formulei chimice a unei substanțe când se cunoaște compoziția 5. Citește următorul text: „Sub acțiunea prelungită a umidității, pigmentul albastru azurit se transformă în verde malachit (CuCO3 și Cu(OH)2 în raport molar de 1:1), așa cum se observă pe picturile exterioare ale bisericilor din Bucovina (Voroneț, Probota etc.)“ – (prelucrare din Noțiuni de chimia picturii). Folosind formulele chimice din text, concepe o problemă care să conțină următorii termeni: raport masic, compoziție procentuală de masă, masă de Cu, masă de malachit. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. Propune colegului/colegilor din grup să rezolve problema concepută de tine. 76

U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

U7 3 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE FIȘĂ DE AUTOEVALUARE

Folosește Tabelul Periodic pentru masele atomice relative de care ai nevoie în rezolvarea testului. Timp de lucru: 50 de minute Succes! Nr. item

Enunț

Punctaj

Completează spațiile libere, astfel încât afirmațiile să fie adevărate: a) Cantitatea de substanță se exprimă în …......… . b) Raportul de masă în care se combină elementele este raportul între … din fiecare element existent într-o substanță. c) Compoziția procentuală de masă reprezintă masa din fiecare element component conținută în …......… substanță. d) Raportul atomic al elementelor este raportul între …......… din fiecare element component al unei substanțe.

1p

Asociază formulele chimice din coloana A cu cele din coloana B care conțin același număr de atomi de oxigen. A B 1) Ca(OH)2 a) Ca(HCO3)2 2) Mg(NO3)2 b) CuO 3) CuCO3 c) AlPO4 4) Na2O d) CO2 e) NaNO3

1p

III

Scrie formula chimică pentru substanța care are raportul atomic Cu : N : O = 1 : 2 : 6.

1p

IV

Pentru carbonatul de aluminiu, raportul de masă Al : C : O este egal cu: a) 2 : 3 : 9 c) 3 : 2 : 8 b) 2 : 1 : 3 d) 3 : 3 : 8

1p

V

a) Calculează masa molară pentru hidroxidul de fier(III). b) Calculează masa, exprimată în grame, a 12 kmoli de hidroxid de fier (III).

1p 1p

VI

Aspirina este un medicament antiinflamator folosit în tratarea febrei și are formula chimică C9H8O4. Calculează compoziția procentuală de masă a aspirinei.

1p

VII Substanța principală din nisip este dioxidul de siliciu. Calculează masa de SiO2 care conține 112 g de oxigen.

1p

I

II

Din oficiu

1p

Total

10 p

Punctaj realizat

1p

U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E

77

U8 • Recapitulare finală RECAPITULARE FINALĂ FIȘA DE RECAPITULARE FINALĂ

Amestec 3 var stins Ca(OH)2 și apă

Vapori de apă Fenomen F3

H2 Fenomen F1 O2 Ardere Fenomen F2 Dioxid de sulf

+ CO2 / Fenomen F6

+ + pulbere Zahăr Fenomen F4 sulf

Separare 1

Soluție apă de var Ca(OH)2

+ var CaO / Fenomen F5

Apă

Amestec 1 (apă + zahăr)

Separare 3

Sifon H2CO3

Separare 2 Amestec 2 (apă + pulbere sulf)

Sulfură de Fe (II)

Apă Sulf

+ fier Fenomen F7

Se dă schema de mai sus. Se cere: 1. Notează tipul amestecurilor 1 ........................ 2 ........................ 3 ........................

2. Propune câte o metodă de separare pentru amestecurile 1 ........................ 2 ........................ 3 ........................

3. Clasifică fenomenele (F1-F7) din schemă Fizice ............................ Chimice ........................

4. Pentru 33 S : a) indică numărul particulelor subatomice (p+, n0, e – ) 16 .............................................................................. b) repartizează electonii pe straturi /configurația electronică .............................................................................. c) indică tipul de ioni pe care îi poate forma: .............................................................................. 78

U N I TAT E A 8 • R E C A P I T U L A R E F I N A L Ă

RECAPITULARE FINALĂ FIȘA DE RECAPITULARE FINALĂ

5. Pentru apă: a) modelează formarea moleculei ................................................... b) notează două proprietăți fizice ..................................................... c) calculează raportul de masă al elementelor ....................................... d) determină compoziția procentuală de masă ........................................ e) calculează masa de apă care conține 2,4 g de hidrogen ...................... f) determină concentrația procentuală de masă a soluției obținute prin dizolvarea a 2 moli acid sulfuric în 304 mL apă. ........................................................... 6. Se consideră substanțele din schemă: H2, O2, H2O, CO2, Ca(OH)2, zahăr (C12H22O11), H2CO3, CaO, Fe sulfură de fier (II) dioxid de sulf, sulf Completează tabelele cu formulele corespunzătoare acestor substanțe în coloana potrivită. Nemetale

Oxizi

Metale

Baze

Substanțe simple

Acizi

Săruri

Substanțe compuse

Substanțe organice

7. Precizează culoarea turnesolului în prezența a) apei de var ................... b) a sifonului ................... 8. Dacă s-au folosit 20 g de zahăr și amestecul 1 are o concentrație de 40%, ce masă de soluție s-a obținut și ce masă de apă a fost necesară? .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. U N I TAT E A 8 • R E C A P I T U L A R E F I N A L Ă

79

Tabelul Periodic 80

U N I TAT E A 8 • R E C A P I T U L A R E F I N A L Ă

Manualul de chimie clasa a VII-a LITERA, câștigător al licitației MEN MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Auxiliare didactice pentru gimnaziu Vlad Raisa Elena CA I E T D E ACT I V I TĂȚ I

Vișan Mariana

Chimie Manual pentru clasa a VII-a  Experimente  Aplicații  Explicații  Exerciții  Probleme CA I E T D E ACT I V I TĂȚ I

Jeanina Cîrstoiu

Alexandrina-Dana Grasu

Mihaela Nicolae

Lecția de Biologie CLASA A VI-A

 Experimente  Aplicații  Explicații  Exerciții  Probleme CA I E T D E ACT I V I TĂȚ I

 Experimente  Aplicații  Explicații  Exerciții  Probleme

Mihaela Garabet Gabriela Alexandru

Raluca Ioana Constantineanu

Lecția de Fizică CLASA A VII-A

CA I E T D E ACT I V I TĂȚ I

Mihaela Garabet Gabriela Alexandru

 Experimente  Aplicații  Explicații  Exerciții  Probleme

Raluca Ioana Constantineanu

Lecția de Fizică CLASA A VI-A

Maria Mariana Gheorghe

Irina Ema Săvuță

Lecția de Istorie CLASA A VII-A

Lucrarea Fișe de lucru – Chimie, clasa a VII-a, concepută de autorii manualului, poate fi folosită în timpul orei, dar și pentru teme individuale. În funcție de complexitatea lecțiilor, numărul și tipul fișelor variază și au grade diferite de dificultate.

,

Litera Educațional – Partener în educație! www.literaeducational.ro un site cu resurse educaționale de calitate! Manuale • Manuale digitale • Auxiliare • Reviste

ISBN 978-606-33-4403-9

9 786063 344039