Examen Urgente Raspunsuri [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

3 Notiune Asfixia stare fiziopatologică consecutivă pătrunderii insuficiente de oxigen în sânge şi ţesuturi cu creşterea simultană a bioxidului de carbon.

Cauzele Cauzele acesteia pot fi mecanice, toxice şi consecutive unor boli.

Clasificarea Clasificarea asfixiilor mecanice. Asfixiile de cauză violentă se clasifică, după modul lor de producere, în asfixii prin compresiune şi asfixii prin obstrucţie. (A) Asfixii prin compresiune : - compresiunea gâtului cu laţul în spânzurare, strangulare; - compresiunea gâtului cu mâna (sugrumarea) ; - compresiunea toracelui şi abdomenului. (B) Asfixii prin obstrucţie: - obstrucţia orificiilor respiratorii cu mâna, obiecte compacte, materiale textile ş.a. (sufocarea) ; - obstrucţia căilor respiratorii cu: (a) corpi străini solizi (tamponada cavităţii bucale şi nazale cu diferite obiecte; pătrunderea în arborele respirator a protezelor dentare, monedelor, nasturilor) ; (b) conţinut gastric, sânge (aspirat) ; (c) lichide (înec) ASFIXIILE PRIN OBSTRUCŢIE Obstruarea căilor respiratorii este asfixia mecanică care se datoreşte închiderii lumenului laringelui şi/sau traheei cu corpuri străine. Deseori în laringe, traheee, bronhii pătrund monede, nasturi, boabe şi alte obiecte mici. Cel mai frecvent această situaţie se întâlneşte la copii, care le introduc în cavitatea bucală. În mediul umed al căilor respiratorii boabele de grâu, fasole sau mazăre se măresc în volum, ocupând întreg lumenul. La persoane adulte această formă de deces poate surveni dupa pătrunderea în timpul somnului în căile respiratorii a protezelor dentare. Uneori în timpul mesei, pe fond de stres emoţional sau de consum de băuturi alcoolice, se produce obstruarea cu bol alimentar : bucăţi de carne, salam, pâine. Asfixia mecanică prin aspirarea conţinutului gastric se poate produce în timpul somnului sau în stare de ebrietate. Conţinutul gastric ocupă tot spaţiul liber al arborelui respirator şi produce decesul. Conţinutul gastric poate pătrunde în căile respiratorii şi în cadrul manevrelor de resuscitare, în special în timpul respiraţiei artificiale Obstrucție ușoară : victima poate • vorbi , Tuși,respira. Obstrucție severă : Victima nu poate • vorbi , tuși sau respira , este posibilă pierderea conștiinței.

4 Cauzele Obstruarea căilor respiratorii este asfixia mecanică care se datoreşte închiderii lumenului laringelui şi/sau traheei cu corpuri străine. Deseori în laringe, traheee, bronhii pătrund monede, nasturi, boabe şi alte obiecte mici. Cel mai frecvent această situaţie se întâlneşte la copii, care le introduc în cavitatea bucală. În mediul umed al căilor respiratorii boabele de grâu, fasole sau mazăre se măresc în volum, ocupând întreg lumenul. La persoane adulte această formă de deces poate surveni dupa pătrunderea în timpul somnului în căile respiratorii a protezelor dentare. Uneori în timpul mesei, pe fond de stres emoţional sau de consum de băuturi alcoolice, se produce obstruarea cu bol alimentar : bucăţi de carne, salam, pâine. Asfixii prin obstrucţie: - obstrucţia orificiilor respiratorii cu mâna, obiecte compacte, materiale textile ş.a. (sufocarea) ; - obstrucţia căilor respiratorii cu: (a) corpi străini solizi (tamponada cavităţii bucale şi nazale cu diferite obiecte; pătrunderea în arborele respirator a protezelor dentare, monedelor, nasturilor) ; (b) conţinut gastric, sânge (aspirat) ; (c) lichide (înec)

Manifestarile Clinice Obstruarea căilor respiratorii. 1.Obstrucţia Ușoară În caz de obstrucţie parţială a căilor respiratorii, victima începe să tușească, are dificultăţi de respiraţie şi cianoză, sau aceste semne pot apărea treptat, în cazul în care situaţia nu este rezolvată. Tusea este considerat un mecanism natural de apărare, încercând să menţină căile respiratorii deschise. 2.Obstrucția Severă Victima are o expresie de suferinţă mare, angoasa evidentă pe fata lui: • ochii larg deschiși • gura deschisă, dorind cu disperare să vorbească, în imposibilitatea de a scoate un sunet; • De obicei, ambele mâini sunt în dreptul gâtului

Asistenta de urgenta Primul ajutor la adult În cazul în care victima respiră 1. încurajați-o să tușească. 2. Sfătuiți victima să se încline în jos, deoarece această poziţie ajută corpul strain spre exterior, prin acţiunea gravității; 3. În cazul în care victima nu își revine, acţionează ca în cazul în care ar avea obstrucție totală. În cazul în care victima e obosită sau slăbită sau deja nu mai tușește sau nu mai respiră: 1. Eliminaţi orice corpuri străine de la gură şi plasându-vă alături de victima înclinată înainte peste braţul dvs,, efectuaţi cinci lovituri pe spate, între omoplaţi cu podul palmei 2. În cazul în care loviturile între omoplaţi nu sunt eficiente, se începe imediat eliberarea căilor respiratorii prin aplicarea manevrei Heimlich ,sau de compresie abdominală( stati in spate le victemei si puneti ambele brate in jurul partii superioare a abdomenului ei, asezati pumnul intre ombelic si capatul sternului si prindetel ferm cu cealalta mina, efectuati 5 miscari bruste spre interior si in sus.), şi: Manevra Heimlich ar trebui să fie folosit atunci când există o obstrucţie totală a căilor respiratorii, indiferent dacă victima este conştientă sau inconştientă.

6 Notiune . Înecul – este definit ca un proces ce constă în afectarea primară respiratorie cauzată de submersia sau imersia intr-un mediu lichid. Implicit, prin această definiţie se deduce că interfaţa lichid/aer este prezentă la intrarea în calea aeriana a victimei, împiedicând-o să respire aer.

Clasificarea Tipuri de înec: 1) adevărat ("umed"): o cantitate mare de apă intră în plămânii victimei, moartea apare din cauza edemului pulmonar; 2) asfixic ("uscat"): caracterizat prin spasm persistent al glottisului atunci când cantități mici de apă intră în tractul respirator superior; 3) sincopal: moartea victimei provine din oprirea reflexului inimii și respirația cu un spasm vascular periferic ascuțit datorită pătrunderii unor cantități mici de apă în tractul respirator superior.

Manifestarile Clinice 1)în perioada inițială, cele extrase din apă sunt excitate sau împiedicate; 2) răspuns inadecvat la situație: victimele încearcă să se ridice, să plece, să refuze ajutorul medical; 3) respirația zgomotoasă cu atacuri de tuse; 4) adesea vărsături de apă înghițită și conținut gastric.

Asistenta de urgenta Primul Ajuror Salvatorul se va apropia prin spatele victimei şi, apucănd-o de păr sau de subraţ, o va trage la mal avănd grijă sa îi mentină capul deasupra apei. Dupa scoaterea victimei din apă este esenţial sa-i fie eliberate caile respiratorii de apă, mase vomitive sau nămol. Aşezaţi victima pe un plan solid, in poziţie lateral, cu capul poziţionat mai jos decăt picioarele, sau în poziţie culcat cu abdomenul peste genunchiul salvatorului. Chemati salvarea! Apreciaţi prezenţa pulsului, respiraţiei libere, reacţia pupilelor la lumină .Dacă pulsul, respiraţia, reacţia pupilelor lâl lumină sunt absente - recurgeţi la masaj cardiac si respiratie "gură la gură" sau " r gruă la nas", cu un ritm de 16-18 respiraţii pe minut, pănă la sosirea ambulantei. După restabilirea respiraţiei, culcaţi victima in poziţie laterală, inveliţi-o si monitorizaţi permanent starea sa generală. A)Recuperarea victimei din apă. Salvatorul trebuie să ajungă cât mai repede la victimă, de preferat utilizând un mijloc de transport (barcă sau oricare alt dispozitiv); salvatorul trebuie să ia permanent în considerare siguranţa personală şi să încerce minimalizarea pericolului atât pentru el cât şi pentru victimă. În toate cazurile de accident prin submersie trebuie asumată existenţa leziunii de coloană vertebrală, impunându-se imobilizarea coloanei cervicale şi toracice; leziunile spinale sunt frecvent asociate cu activităţile de scufundare, însă trebuie luate în considerate de fiecare dată când accidentul s-a produs în absenţa unor martori. Când suspectează o leziune spinală, salvatorul îşi va folosi mâinile pentru a stabiliza gâtul victimei în poziţie neutră (fără flexie sau extensie); înainte de scoaterea din apă victima este plasată, prin plutire, în poziţie orizontală, pe un suport rigid. Este important ca scoaterea din apă să se facă rapid pentru a putea începe manevrele de resuscitare. Dacă victima trebuie întoarsă, se aliniază şi se sprijină capul, gâtul, trunchiul şi restul corpului, apoi, cu grijă, se rostogoleşte în decubit dorsal; ventilaţiile sunt administrate cu capul în poziţie neutră, fără extensie, singura manevră utilizată pentru eliberarea căilor respiratorii fiind subluxaţia mandibulei.

7 Notiune Intoxicatia exogena acuta: Este un proces patologic sever, care se declanşează în rezultatul acţiunii asupra organismului a agenților toxici pătrunși din exterior în doze capabile de a deteriora funcţiile vitale ale organismului.

Caile de patrundere Manifestari clinice: Calea Respiratorii-polipneee, digestivă;Inhalatorie;Cutanată;Parenterală; tahipnee,bradipnee,Neurologice-convulsii, Rectal;Vaginal;Nas;Tubul auditiv. coma,somnolenta,cefale.Semne Generalefebra,Vizuale, Auditive.

8 Notiune Antidot Antidot- este substanţa, care neutralizează acţiunea altei substanţe. Terapia antidot se caracterizează printr-o specificitate înaltă şi poate fi aplicată numai după concretizarea veridică clinicolaboratorică a genului intoxicaţiei acute. În caz contrar se poate manifesta acţiunea toxică asupra organismului a antidotului. Terapia antidot are un rol esenţial în profilaxia stărilor ireversibile în cazul intoxicaţiilor, dar nu posedă efect curativ, cînd ele deja sunt declanşate.

Manifestarile Clinice Manifestari clinice: Respiratorii-polipneee, tahipnee,bradipnee, Neurologice-convulsii, coma,somnolenta,cefale. Semne Generalefebra,Vizuale, Auditive. Gastrointestinale, tegumente si mucoasehipersalivatie, halena, Cardiovascularetahicardie,bradicardie.

Asistenta de urgenta Măsuri nespecifice de primul ajutor: In cazul pătrunderii în organism a toxicului pe calea respiratorie: - Scoaterea victimei din mediul toxic; - Eliberarea căilor respiratorii, resuscitarea cardio-respiratorie; - Administrarea de O2. Măsuri de urgență unice: - Evacuarea conținutului gastric; - Spălarea tegumentelor și mucoaselor; - Administrarea de oxigen și calmarea durerilor; Evacuarea conținutului gastric și intestinal Spalatura Gastrica: Se execută în primele ore sau chiar după 10-12 h. La intoxicația cu barbiturice spălătura gastrică se poate efectua și după 24 h. Bolnavul se așează pe un scaun, se scot protezele dentare, va fi imobilizat. Sonda se măsoară distanța de la arcada dentară pâna la regiunea epigastrică, se întroduce în stomac pâna la semnul marcat, cu seringa se întroduce apa potabilă. Se scoate seringa și se adaptează o pâlnie în care se toarnă apa potabilă calduță cu o lingură de cărbune activat. Apa se elimină prin voma sau sifonaj (cantit. totala 3- 5 l. La bolnavii semiconștienți , comatosi spălătura gastrică se efectuează după intubarea traheală. Provocarea De Voma: Bolnavului i se administrează 300 ml apă potabilă sau alte licide calde, suspensie de cărbune activat. La fiecare pahar se adaugă o lingură de sare. Voma se provoacă prin iritarea mecanică a fundului gâtului. Procedura se repetă pâna se ajunge la cantitatea de 3-4 l. lichid. Purgativa : După spălătura gastrică prin sonda se întroduce 250 ml soluție de manitol 20% pentru pravocarea diareei 30g sulfan de sodiu, ulei de ricin 30-120 ml.

9 Notiune INTOXICAŢIE ACUTĂ CU CO. COeste un gaz incolor, inodor. Acest gaz toxic, provine din arderea unor gaze precum şi gazul natural, motorină, petrol sau a lemnelor din sistemul de încăl cefalee frontotemporală

Cauzele - surse uzuale de incalzire (cum ar fi cele pe baza de gaz, lemne sau sobe pe carbune) - gaze de masina (gaze de esapament) - generatoarele barcilor locuibile - gazele emise de aparatura casnica - rulote propulsate pe baza de propan, masini de lustruit gheata si alte echipamente de lucru - fumul de la o masina in flacari sau de la o cladire

Manifestarile Clinice • greată, • stare de vomă (adesea  intalnite la copii); • vertij; • oboseală;  • confuzie; • zire casnic şi din motoarele  maşinilor. • somnolenţă; • ritm cardiac și puls rapid; • vedere slăbită; • dureri toracale; • convulsii ; • pierderea conştienţei  

Asistenta de urgenta , primul ajutor constă în: scoaterea persoanei din camera expusă (fără ca persoană care asigură ajutorul să se expună la pericol) aerisirea imediată a încăperii prin deschiderea uşilor şi ferestrelor apelarea forţelor de intervenţie la 112; se specifică despre ce fel de intoxicaţie este vorba pentru a aduce şi un aparat de respirat cu oxigen, oxigenul fiind singurul antidot împotriva intoxicaţiei cu monoxid de carbon Respiratia gura la gura Oxigeno-terapia

10 Notiune Alcoolul este un drog, care deprimă SNC, şi duce la dereglări reversibile, care depind de doza îngerată, toleranţă, cantitatea de alcool absorbită.

Manifestarile Clinice Are 3 faze a) excitaie,Tendinta de violenta,Volubilitate, B)incordare motorie, Confunzie, Tulburari de confuzie si echilibru, vorbire, incordare musculara accentuata C)coma etilica,relaxarea musculara totala,Halena alcoolica, hipertensiune arteriala.

Asistenta de urgenta

Evacuarea continutului gastric.Provocarea de voma prin administrarea a 2-3 l de lichid sau apa, Spalarea gastrica cu cu bicarbonat de sodiu , Purgative, In cazuri grave internarea la spital

11 Notiune Insuficiența respiratorie acută este un sindrom complex, caracterizat prin incapacitatea bruscă a plămînilor de a asigura oxigenarea sîngelui și eliminarea bioxidului de carbon.

12 Notiune Astm Bronsic Este o patologie infecțioasă – alergică, caracterizată prin accese de dispnee expiratorie.

Cauzele 1Procese pulmonare și pleurale – rău asmatic, pneumotorax sufocant, edem pulmonar acut, pleurezii, pneumonii. 2. Cauze din partea aerului inspirat. (scăderea concentrației oxigentului din aer(aerul din munți, din mină)3. Accidente obstructive ale căilor respiratorii superioare: corpi străini, hemoptizie, apă în căile respiratorii.

Manifestarile Clinice • Dispnee sub formă de polipnee și bradipnee • Apnee (oprirea respirației) cu asfexie. • Cianoză • Tahicardie • Hipotensiune arterială, colaps • Neliniște, agitație, confuzie, delir, comă

Asistenta de urgenta • Dezobstrucția căilor aeriene. (dezlegarea cravatei, slăbirea centurii, sutienului) a. Deschiderea cavității bucale, aspirarea secrețiilor, fixarea limbii b. Îndepărtarea corpilor străini c. Respirație artificială d. Oxigenoterapia

Cauzele, Factorii Factorii Alergici(praful din casa, poleiul,parul de la animale, ) de la alimente, medicamente(penicilina, analgetice),detergenti si coloranti. Factori nealergici, factorii infectiosi( bronsitele cronice,si sinusite) 3. Stimuli emoționali 4. Stimuli climaterici 5. Predispoziție eriditară

Manifestarile Clinice Accesul survine, de obicei noaptea cu o dispnee pronunțată, cu neliniște, strănut, lăcrimare, cefalee, prurit. Dispneea este bradipneică cu expirație prelungită, șuierătoare. Bolnavul ia o poziție forțată, cu toracele înainte, capul sus prinde aerul cu gura deschisă ca ”peștele pe uscat”. Ochii sînt larg deschiși, nările dilatate, se observă turgescența venelor jugulare, tusea uscată ineficientă. La sfîrșitul crizei apare tusă cu eliminarea sputei vîscoase sticloase.

Asistenta de urgenta Poziția semișezîndă Accesul de aer curat Se indică inhalatorul de buzunar cu bronhodilatatoare Se solicită medicul

13

Notiune

Cauzele, Factorii

Manifestarile Clinice Sindrom clinic, ce se caracterizează printr-o discordanță acută,bruscă dintre necesitățile funcționale ale miocardului și gradul real de irigare vasculară coronariană. Semne Clinice Suiective: Sunt provocate de efort fizic, stres, emoții puternice , temperatura joasă a mediului,mese copioase, abuz de alcool etc. -Sunt localizate retrosternal, mai puțin frecvent- pe partea stînga a sternului,în regiunea precardiacă a toracelui sau în epigastru -Au un caracter de obicei puternic, însă pot fi și apăsătoare,surde - Au o durată de la cîteva secunde pînă la 30 min; un acces care nu cedează nitro-glicerinei de la 30 până la 60 min este considerat drept o stare de infarct miocardic suspect; - Durerile provoacă la bolnav o frică extremă de moartea apropiată,silindu-l să stea într-o poziție absolut nemișcată; - Mai puțin frecvent se constată slabiciune generală , vertij,transpirații,grețuri,vome.

Asistenta de urgenta Tratament: Dietoterapie -se limitează consumul sării de bucătărie,grăsimilor animale cele bogate în colesterolcreier,gălbenuș de ou,smântînă etc. -sunt excluse produsele alimentare hipercalorice și hiperglucide, condimentele, băuturile alcoolice ,fumatul,mesele copioase. • Corecția factorilor de risc -Îngrijirea permanentă a HTA, combaterea obezității și a dislipidemiei,evitarea stresului și a sedentarismului,echilibrarea diabetului zaharat, schimbarea locului de muncă sau /și organizarea corectă a regimului de muncă și de viață etc.

14 Notiune . Infarctul miocardic acut reprezintă un proces patologic acut,ce se caracterizează prin dezvoltarea unui sau a cătorva focare de necroză ischemică în miocard.

Manifestarile Clinice Semnele clinice Subiecticve: Dureri anterotoracice în formă de acces: -sunt provocate de efort fizic ,emoții puternice ,temperatură ambiantă rece ,fumat intens,abuz de alcool; - sunt localizate retrosternal sau difuz,cuprinzînd în astfel de cazuri toată regiunea precordială sau anterotoracică; -au un caracter violent, insuportabil sau constrictiv,apăsător fiind însă rebele,persistente; -iradiază spre partea stînga a toracelui,gătului,craniului facial,brațul stîng; -au o durată de la o 1 oră până la 2-3 zile, uneori prelungindu-se ,mai puțin pronunțat,10-25 zile sau mai mult; - Sunt suprimate de medicații narcotice ,uneori administrate în repetate rînduri. ranspiratie rece; - ameteli; - greata (mai frecvent intalnita la femei); - amorteala, dureri, furnicaturi in bratul stang; - scurtarea respiratiei; - slabiciune sau oboseala, intalnita mai ales la varstnici.

Asistenta de urgenta

UrUuugenta

15 Notiune În funcție de etiologie se deosebesc: 1Hipertensiune arterială esențială 2Hipertensiune arterială simptomatică A(2)Renale. În apariția hipertensiunii renale rolul principal este deținut de o enzimă care apare la rinichiul ischemic – renina. Renina se transform în singe într-o substanță hipertensivă angiotensivă. 2. Endocrine. Feocromocitomul – o tumoare localizată în suprarenale. Adenoma a suprarenalelor Sindromul Cușhing (tumoare în hipofiza ) Hipertiroidism 3. Neurogene. Tumori Traumatisme craniene. 4. Cardiovasculare Coartația aortică Insuficiența aortică

Cauzele Stresul (durere,frică,supăr are) Încorolare psihoemoțională Vasoconsticția Vîrsta după 40 ani Obezitate Alcoolul

Manifestarile Clinice Stadiul prehipertensiv se caracterizează prin puseuri tensioactive trecătoare. Stadiul de hipertensiune intermitentă se caracterizează prin perioade de hipertensiune și perioade normale. Stadiul hipertensiunii permanente: Forma benignă Formă malignă

Asistenta de urgenta 1.Repaos, evitarea efortului fizic 2.Calmarea pacientului Valeriană Volocardin Validol La dureri de inimă Nitroglicerină 3.Hipotensive Antagoniștii rennin-angiotensive Captopril 0,25 sub limbă Nifidipin (vasodilatator) sub limbă 4. Diuretice : Furosemid Ravel

16. Notiune formarea calculilor în interiorul căilor urinare bărbații sunt dispuși mai desc ca femeile 20-40 ani

Cauzele tulburări metabolice, prezența infecției în căile urinare,concentrația exagerată a sărurilor minerale în apă.

Manifestarile Clinice dureri violente în regiunea lombară, cu iradiere în coapsă,în testicule la bărbați și în organele genitale la femei numit- colică renală.

Asistenta de urgenta Se aplică căldură uscată în regiunea lombară cu efect antispastic. Se administrează spasmolitice : No-șpa, atropin, papaverin.

Din cauza durerii bolnavul permanent schimbă poziția în pat, căutînd o poziție care să-i ușureze suferința, bolnavul este agitat, durerile mai sunt însoțite cu dereglări digestive – greață, vomă, sete.

17 Notiune Cistita – inflamarea vezicii urinare

Cauzele Inflamatia poate fi produsa cel mai frecvent de o infectie bacteriana- 80% dintre cazuri sunt provocate de Escherichia coli. Cauzele cistitei sunt multiple. Pot fi cauze locale, cum sunt (in cazul barbatilor): - adenomul de prostata - prostatita

Frecventa cistitei este mai mare la femei decat la barbati, Cauzele cistitei in radul femeilor sunt: - infectiile vaginale - infectiile intestinale - expunerea la frig - igiena genitala deficitara

Manifestarile Clinice Bolnavul acuză la dureri în timpul micțiunii, micțiuni dese în cantități foarte mici

Asistenta de urgenta Se administrează spasmolitice (papaverina, No-șpa) Se administrează antibiotice(grupa nitrofuranului:Nitrozalin, Furadonin)

Tenezme vezicale Discomfort în etajul inferior al abdomenului Febră rară

Penicilina, cistinal, careflon, mătasea de porumb

18 Notiune Retenția de urină: Definiție-reprezintă o imposibilitate de a satisface necesitatea De golire a vezicii proprii. Tipurile de retenție a urinei:

Cauzele -Adenomul de prostată -Tulburarea neurologică -Tulburarea sfincteriană

-Retenția de urină completă

-Îngustarea colului vezical

-Retenția de urină incompletă

-Calcul sau cancer de prostată

-Evacuarea vizicală imposibilă

Manifestarile Clinice Retenția completă de urină se dezvăluie brutal -Nevoia de a urina este mare -Vezica este tensionată -Dureroasă și Palpabilă. -Retenția incomletă de urină are loc prin tulburări de micțiune -Micțiuni apropiate în timp unele de altele. -Jet slab al urinei -Senzație de golire vezicală incompletă

Asistenta de urgenta -Poziția: în decubit dorsal. -Cateterizarea vizicii urinare :

-Evacuarea vizicală parțială.

24 Clasificarea Plăgile toracelui se împart în:

> plăgi toracice nepenetrate: -intersează doar peretele toracic

Cauzele Accidente rutiere; Accidente de muncă; Căderi de la înălţime; Agresiunile; Accidente sportive.

Asistenta de urgenta Se evaluează statusul respirator și cardiac conform algoritmului;

O plagă penetrantă se suturează de urgență pentru a închide comunicarea cavității pleurale cu exteriorul.

> plăgi toracice penetrate:

Nu se îndeparteaza agentul vulnerant din plagă decăt în sala de operație.

-fără leziuni viscerale(este interesată doar pleura parietală).

În pneumotoraxul sufocant se inserează imediat un ac gros în spațiul 3 intercostal pe LMC.

-cu leziuni viscerale(pleura pulmonară, cardio-pericardice, diafragmatice).

Se instalează un tub de pleurostomie cînd există pneumotorax sau hemororax. Se stabilesc liniile venoase.

25 Clasificarea

este acumularea de aer în cavitatea pleurală. Pneumotoraxul poate fi:  Deschis;  Închis; Sufocant (cu supapă).

Cauzele

 Plăgile penetrante ale peretelui toracic;  Plăgi pleuropulmon are cu torace închis (cu fragmentele costale);  Din conductele aeriene (din rupturi de trahee, bronhii). Are loc colabarea pronunţată a plămînului respectiv. Se dezvoltă o insuficienţă respiratorie acută severă şi insuficienţă cardiovasculară.

Manifestarile Clinice  Accidentatul ocupă o poziţie semişezîndă;

 Este anxios, acuză sete de aer;  Tuse chinuitoare;  Faţa speriată, tegumentele cianotice;

Asistenta de urgenta

pneumotoraxul deschis Aplicarea pansamentului ocluziv este un gest de maximă urgenţă. Plaga în jur se badijonează cu sol. Iodonat 1%, sol. Alcool etilic 70%. Plaga se acoperă cu o compresă sterilă ce depăşeşte mărimea plăgii cu 1015cm (deseori trebuie cusută de pielea din jur pentru a nu fi aspirată în interiorul toracelui). Se fixează pe torace cu benzi din tifon sau cu emplastru în formă de ţigle perpendicular pe coaste. Uneori dacă e posibil se aplică braţul şi antebraţul peste pansament şi apoi se fixează cu bandajul; Se suprimă sindromul algic, se sedează accidentatul; La prima ocazie se va administra oxigen umezit; Accidentatul se transportă de urgenţă în staţionar în poziţie semişezîndă sau şezîndă. Asistenţa medicală de urgenţă în pneumotoraxul închis 1.Crearea poziţiei semişezînde; 2.Suprimarea sindromului algic; 3.Aplicarea unui pansament aseptic pe plagă; 4.Administrarea oxigenului umezit; 5.Transportarea în staţionar. Asistenţa medicală de urgenţă în pneumotoraxul sufocant Impune transformarea pneumotoraxului sufocant în pneumotorax deschis. Întroducerea a 1-2 ace în cavitatea pleurală prin spaţiul intercostal 2 pe linia medioclaviculară sau 4-5 pe linia axilară posterioară - este cel mai sigur gest pe care îl face medicul pentru scăderea presiunii intrapleurale şi reducerea deplasării mediastinului. Crearea poziţiei semişezînde;

Insuficienţă circulatorie acută:

Suprimarea sindromului algic, sedarea accidentatului; Aplicarea unui pansament aseptic pe plagă; Administrarea oxigenului umezit; Transportarea de maximă urgenţă în staţionar cu monitorizarea funcţiilor vitale Puncţia pleurală cît mai precoce cu evacuarea sîngelui revărsat, evacuarea este urmată de întroducerea antibioticelor;

 TA scăzută;

2.Perfuzii cu substituenţii sîngelui, apoi transfuzii de componente ale sîngelui;

Cauzele:

 Ps frecvent;

3.Administrarea oxigenului umezit.

Traumatismele vaselor sangvine ale plămînului, pleurei parietale provocate de fracturi de coaste;

 stare de lipotimie;

4.Administrarea remediilor hemostatice.

Hemotoraxul prezenţa sîngelui în cavitatea pleurală.

Traumatismele vaselor mamare interne, vaselor intercostale în trauma peretelui toracic.

5.Administrarea analgezicelor, remediilor cardiace;  sete persistentă;  faţa anemică;

6.Aplicarea pungii cu gheaţă pe hemotoracele lezat; 7.Spitalizarea de urgenţă;

 tegumentele palide, acoperite 8.În staţionar se aplică acelaşi tratament. Dacă sîngerarea nu se opreşte se face intervenţia chirurgicală – toracotomia cu ligaturarea vasului. cu transpiraţii reci;  cianoză labială.

26 Notiune reprezintă un sindrom clinic provizoriu, care include în sine un şir de suferinţe abdominale acute.

Clasificarea 1.Traume inchise:a.fara lezarea organelor interne b.cu lezarea

Cauzele 1.Striviri severe(trecerea unui automobil peste abdomen) 2.Accidente de automobil

organelor interne 2.Traume deschise: a.nepenetrate -cu leziunea numai peretelui abdominal -cu leziunea organelor interne b.penetrate -cu lezarea organelor parenhimatoase -cu lezarea organelor cavitare -fara lezarea organelor interne 3.Traume asociate: a.traume toraco-abdominale cu lezarea cavitatii pleurale ,diafragmei cavitatii abdominale b.asocierea traumelor inchise si deschise

3.Lovitura brusca violentă de picior,pumn 4.Căderi de la inalțime Gravitatea leziunii depinde daca organele cavitare(stomac,intestin,vezica biliara)sunt pline sau goale;de încordarea mușchilor abdominali.

Manifestarile Clinice tegumentele sunt palide acoperite cu transpirații reci,respirație accelerată și superficială,extremitățile reci,tremor.Pulsul accelerat,tensiunea arterială cu tendința de micșorare ,greață,voma,sete,micsor area cantității de urină eliminată,ceață în fața ochilor.

Asistenta de urgenta Bolnavul va fi culcat pe spate ,capul mai jos ca trunchiul,membrele vor fi ridicate. Pe abdomen se aplica punga cu gheața ori comprese reci. Lupta cu șocul : -intravenos se infuzează preparate antișoc -preparate hormonale -spitalizarea de urgență

27 Clasificarea Traumatisme abdominale deschise(plagi)

Cauzele 1.Striviri severe(trecerea unui automobil peste abdomen)

Nepenetrante intereseaza țesuturile moi ale peretelui abdominal fara a trauma peritoneul si organele interne.

2.Accidente de automobil 3.Lovitura brusca violentă de picior,pumn

Manifestarile Clinice Asistenta de urgenta tegumentele sunt palide se aplică peste plagă un pansament aseptic si se transportă la spital. acoperite cu transpirații reci,respirație accelerată și superficială,extremitățile reci,tremor.Pulsul accelerat,tensiunea arterială cu tendința de micșorare ,greață,voma,sete,micsorarea cantității de urină eliminată,ceață în fața ochilor.

4.Căderi de la inalțime Penetrante

1.Segmentul eviscerat nu se va reduce 2.Pe el se aplica un pansament steril,umed apoi se fixeaza cu un alt pansament 3.Pielea din jurul plăgii se prelucrează cu sol. Antiseptice de la plagă spre periferie 4.Se transportă de urgență pentru tratament

30 Notiune

Cauzele

Asfixia stare fiziopatologică consecutivă pătrunderii insuficiente de oxigen în sânge şi ţesuturi cu creşterea simultană a bioxidului de carbon.

(B) Asfixii prin obstrucţie: - obstrucţia orificiilor respiratorii cu mâna, obiecte compacte, materiale textile ş.a. (sufocarea) ; - obstrucţia căilor respiratorii cu: (a) corpi străini solizi (tamponada cavităţii bucale şi nazale cu diferite obiecte; pătrunderea în arborele respirator a protezelor dentare, monedelor, nasturilor) ; (b) conţinut gastric, sânge (aspirat) ; (c) lichide (înec)

Manifestarile Clinice Stare de inconştienţă Imposibilitate de a vorbi Retracţie: sternală, costală, subcostală Flux prin căile aeriene – scăzut sau inexistent Cianoză sau coloraţie gri a tegumentului Respiraţie zgomotoasă

Asistenta de urgenta A: AIRWAY - elibertatea căilor aeriene. B:BREATHING - asigurarea ventilaţiei care să suplinească mecanica respiratorie şi să permita realizarea schimburilor alveolocapilare. C: CIRCULATION - menţinerea funcţiei de pompa a inimii astfel încît să se realizeze o circulaţie eficientă şi oxigenarea ţesuturilor, în special a creierului. 1Dacă sugarul e netinistit, nu poate plănge, tuşi sau respira, cu faţa în jos de-a lungul antebraţului, cu caput în jos, si spatete si caput. Aplicaji cu podut palmei pănă ta cinci lovituri pe spate. 2Verificati cavitatea bucală şi eliminati cu vârfut degetelor orice obstacol vizibil. Nu stergeti interiorul gurii cu degetul, deoarece aţi putea împinge obiectul si mai jos în gât. 3Dacă loviturite pe spate nu ajută la eliminarea obstacolului, intoarceti sugarul cu faţa în sus si aplicaţi compresiuni toracice. Cu două degete, impingeti spre interior si în sus Ispre cap) pe sternut sugarului, sub linia marnetonară. 4Efectuaţi pârtă la cinci compresiuni toracice. Scopul este etiminarea obstacolutui prin fiecare compresiune efectuată si nu neapărat efectuarea seriei de cinci compresiuni. Verificati cavitatea bucată. Dacă obstacolut tot nu s-a etiminat, repetaţi pasii 1-4 de până la trei ori. Dacă obstacolul nu s-a etiminat, luaţi sugarul în braţe si sunaţi ta 112. Continuaţi pănă la sosirea echipei de urgenţă sau până când sugarut isi pierde constienţa.

33 Notiune

Cauzele 1. Teoria infecțioasă. pătrunderea infecției prin calea hematogenă, limfogenă sau de la organele vecine.

Manifestarile Clinice

Simptome si semne locale 1. Durerea- simptom major al apendicitei acute - localizare caracteristica - fosa iliaca dreapta - punct dureros Mc Burney - initial colicativa, difuza, apoi continua, cu intensificare progresiva si 2. Teoria mecanică. localizare in fosa iliaca dreapta spasmul sau tromboza - obliga bolnavul la evitarea oricăror mişcări si adoptarea unei pozitii vasculară, duce la antalgice (coapsa dreapta in flexie pe bazin si usoara abductie) întreruperea circulaţiei - accentuata de efort fizic, tuse sangvine și creează condiții Debut - brusc sau insidios pentru dezvoltarea infecției - localizare - epigastru - frecvent - periombilical: - fosa iliaca dreapta 3. Teoria cavității închise. 2. Apararea musculara - localizata la nivelul fosei iliace drepte obstructia lumenului, a - merge pana la contractura musculară: - poate lipsi la debut cavităţii organului, datorită 3. Hiperestezia cutanata - sensibilitate excesiva a tegumentului in fosa unei proliferări limfatice sau iliaca dreapta prezenței unui corp străin mic Simptome si semne generale (sîmbure, sămînță) 1.Inapetenta - simptom - precoce - constant 4. Teoria traumatică. survine - nespecific după traumatismele 2.Greata si varsaturi succed durerii abdominale închise - initial reflexe, alimentare, apoi bilioase, iar tardiv fecaloide (in peritonite) 3.Tulburari de tranzit - constipatia - frecventa - diareea - mai rar - formele complicate si la copii 4.Febra - sub 38° - peste 38° insotita de frisoane - in complicatii (perforatie apendiculara) 5. Puls - normal sau uşor accelerat - in concordanta cu infectia peritoneala si temperatura

Asistenta de urgenta Urgenta