Raspunsuri Pentru Examen Dreptul Afacerilor. (Conspecte - MD) [PDF]

Zitiervorschau

Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor

1.1 Caract noţ de dreptul Afacerilor Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”. Dreptul afacerilor – un ansamblu de norme juridice care reglementează relațiile sociale patrimoniale și personal nepatrimoniale ce apar între persoane în legătură cu desfățurarea activității de întreprinzător, precum și raporturile ce apar în cazul intervenției statului în această activitate.Afacerile – operațiuni social utile de extragere, creare sau dobîndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel încît suma de bani primită ca plată să acopere toate cheltuelile suportate și să asigure persoanei obținerea unui profit. Drept comercial – ansamblu de norme juridice de drept privat aplicabile raporturilor juridice. Izvorîte din săvîrșirea actelor juridice; faptelor și operațiunilor considerate de lege fapte de comerț, precum și raporturilor juridic. La care participă persoane care au calitatea de comerciant. Se optează pentru denumirea de dreptul afacerilor, deoarece aceasta din urmă reprezintă un domeniu mai amplu, în care se include și normele de drept public. Denumirea dreptului comercial sugerează ideea că acest ansamblu de norme are un obiect mai restrîns, adică obiectul de reglementare se referă la distribuția de mărfuri, nu însă și la producția lor, la executarea de lucrări sau prestarea de servicii.Se sustine ca drept economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva a economieie socialiste. Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr-o economie libera si supusa legilor naturale ale cererii si ofertei. Deci notiunea desemneaza o parte a dr public.Dreptul civil, ca ramură a dreptului privat, reglementează raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu conţinut patrimonial sau personal nepatrimonial, stabilite între părţi care au o poziţie juridică egală. Activitatea antreprenorială este un proces care se derulează în diferite medii şi unităţi de afaceri ce cauzează schimbări în sistemul economic prin inovări realizate de persoanele care valorifică oportunităţile economice creând valori atât pentru indivizi cât şi pentru societate. 1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor 5 pct. Forma de exprimare a normelor juridice, modalitatea principală prin care dreptul devine cunoscut de cei al căror comportament îl prescrie poartă denumirea de izvor de drept. Izvoarele dreptului afacerilor reprezintă formele de exprimare a normelor juridice în cadrul sistemului de drept al afacerilor, adică modalitatea de instituire sau recunoaștere de către puterea de stat a normelor juridice în procesul de creare a dreptului.Izvoare materiale ale dreptului mai sunt denumite și izvoarele reale. Ele sunt cencepute ca un sistem de factori sociali, politici, ideologici, materiali care determină acțiunea legiuitorului sau dau naștere unor reguli izvorîte din necesitățile practice de reglementare prin norme juridice a unor relații sociale.Izvorul formal al dreptului se interpretează ca forma de adoptare sau sancționare a normelor juridice, ca mod de exprimare a normelor, adică ca sursă în care normele juridice sunt reflectate.Izvorul direct al dreptului prezintă modalitatea prin care normele juridice sunt exprimate. Izvoarele directe ale dreptului sunt considerate actele și contractele normative. Izvoare indirecte considerate acele izvoare care, pentru a fi considerate juridice, trebuie să fie validate, sancționate de o autoritate publică competentă. Obiceiurile sau normele elaborate de organizații nestatale.Scrise sunt izvoare care necesită o formulare strictă, determinată de principiile legiferării. Actul normativ se prezintă totdeauna sub 1

forma scrisă, pe când oboceiuri poate fi transmis și pe cale orală. Subiectul 3. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător 1.1. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia 3 pct. acesteia. Activitatea de intreprinzător este act de fabricare a productiei,de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor,desfășurată de cetateni si asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa,in numele si cu riscul propriu,sub rasp lor patrimoniala,in scopul asigurarii unei surse de venituri permanente. Elemente : *act practicata de cetateni si de asociatiile lor-pf poate desf act de intrep daca a obtinut patenta de intrepr,a inregistrat o II,a inreg o gospodarie taraneasca.pj poate desf activ numai dupa nasterea ei ca sub de drept,si anume pers jur cu scop lucrativ.luind in considerare importanta acestei activ,statul permite practicarea ei numai dupa inregistr oficiala. *act independenta-intreprinzatorul actioneaza independent,exprimindusi vointa in rap jur fara a cere acordul unor organe ierarhic superioare.el stabileste independent preturile si tarifele la productie sau servicii,cu exc cazurilor cind acestea sunt regl de stat.garantie a independentei serveste patrimoniul propriu si interdictia imixtiunii aut pub in activ acestuia. *activ din proprie initiativa-activ ce se exercita prin propriul spirit de intreprinzator si propria ingeniozitate,initiativa treb sa fie rationala,intemeiata,reala si legala.nimeni nu poate fi obl sa practice act de intrepr,pers isi manifesta liber vointa. *act in nume propriu-act va fi practicata de pf care a solicitat inregistrarea sau de pj creata prin inregistrare.daca se solicita patenta,titularul va practica act in nume propriu fara a putea atrage munca unor alte pers,intrepr indiv si gosp taranesti pot angaja salariati.activ pj se practica in numele ei propriu,ea dispune de denumire,patrim distinct si org executive prin care-si manif vointa in exterior. *activ pe riscul propriu si sub rasp patrim proprie-activ poate fi practicata eficient numai daca initiatorul pune in circuit anumite valori patrim,indiferent de nat lor.riscul act este un fenomen obisnuit in econ de piata,el se produce din cauze obiective sau subiective si depinde de capacitatea intrepr de asi alege asociatii,investitorii,vinzatorii,consumatorii.in cazul incalcarii obl survine rasp intreprinzatorului cu tot patrimoniul pe care il are in proprietate. *act permanenta-practicata cu o anumita regularitate *act aducatoare de beneficii-obtinerea de profit este scopul act de intr,insa nu neaparat razultatul ei real.realizarea profitului depinde de eficienta activitatii.

1.2.

Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5 pct. După importanță pt societate,act De întreprinzător pot fi clasificate în: a)activit. Interzise – activ Care pot să aducă un profit material și pentru care e prevăzută o pedeapsă penală sau administrativă (traffic de ființe umane), b)activ. Monopol de stat – sint desfășurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de stat. Monopol de stat – situație în care un număr limitat de agenți economici sunt învestiți de către autoritățile adm. Publice cu dr. exclusive de desfășurare a unei anumite activ. aducătoare de profit:prepararea si vinz subs narcotice,tratamentul prin interventie chirurgicala,efectuarea expertizei pt determinarea pierderii cap de 2

munca,tratamentul animalelor ce sufera de boli deosebit de periculoase,confectionarea ordinelor si medaliilor,prestarea serv postale,confect si comercializarea tehnicii de lupta si militare,imprimarea si baterea monedei,imprimarea hirt de valoare de stat,efectuarea lucrarilor cartografice geografice,topografice,cadastrale. c)activitatile monopol natural – situația în care producerea, transportarea, comercializarea procurarea mărfurilor și grupurilor de mărfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenți economici .astfel de act sunt:exploatarea cailor ferate,exploatarea garilor feroviare,autostrazilor,porturilor fluvial,retelelor magistrale de telecomunicatii,retelelor de tv si radiofuziune pt difuzarea radioprogr de stat,exploatarea retelelor electrice. d)activ. Supuse licențierii – sunt stabilite prin legea privin licențierea unor genuri de activ.; e)activ. Practicate în baza patentei de întreprinzător – legea privind patenta de întreprinzător. f)activ care pot fi practicate fara autorizatii speciale –intreprinz pot desfasura genurile de activitate care nus supuse licentieriifara vreo autorizatie sau permisiune speciala . g)act liberale-act econ practicate de pf liberi profesionisti:prestatiile acordate de avocati,medici,arhitecti,notary,profesori,artisti.

1.3.

Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de 7 pct. întreprinzător: a) actvitatea avocatului; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă; c) activitatea angajatului; d) activitatea instituţiei de învăţământ; e) activitatea acţionarului; f) activitatea păstorului; g) activitatea agentului brokerului la bursa de valori, h) activitatea notarului; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului; a) Legea cu privire la avocatură stabilește expres că avocatura nu constitue active. De întreprinzător; b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E prevăzut în legea cu privire la patenta de întreprinzător și respectiv nu e prevăzut sau interzis de alte legi , mai ales că patenta de întreprinzător se elibirează pentru practicarea active. De întreprinzător; c) nu poate, deoarece activ. De salariat nu întrunește în sine elementele constitutive ale active. De întreprinzător (activ. Independent, în nume propriu, pe riscul și sub răspunderea patrimonială proprie) și în plus activ. Salariatului intră sub incidența raporturilor sociale de muncă; d) poate, dacă e instituție de învățămînt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevăzută necesitatea obținerii licenței; e)nu poate fi, deoarece se consider că pers. Jur. Va practica activ. De întreprinzător (adică soc. Pe acțiuni) iar nu acționarul care face parte din ea, chiar și dacă e singurul fondator; f) poate dacă întrunește elementele constitutive; g)legea licențierii unor genuri de activ. h)nu e active. De întreprinzător, expres prevăzut în lege; i), k) similar cu f). Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

2.1.

Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la

3 pct. 3

noţiunile activitate economică, antreprenoriat, afaceri. Definiţia : activ. de întreprinz.- activ. de fabricare a producţiei, de executare a lucrărilor şi de pestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă , în numele şi cu riscul propriu, sub răspunderea lor patrimonială, în scopul asigurării unei surse de venituri permanente. 2.2. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural 5 pct. activităţi monopol de stat – sunt desfăşurate exclusiv de organe ale statului sau de pers. jur. constituite de stat. Monopolul de stat este definit ca situaţie în care un număr limitat de agenţi economici sunt învestiţi de către autorităţile administraţiei publice cu dreptul exclusiv sau cu dr-ri exclusive de desfăşurare a unei anumite activităţi aducătoare de profit.( confecţionarea ordinelor şi medaliilor, tratamentul animalelor ce suferă de boli deosebit de periculoase, imprimarea şi baterea monedei, imprimarea hîrtiilor de valoare ş.a.) activităţi monopoluri naturale – prin monopol natural legiutorul desemnează situaţia în care producerea , transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor şi grupurilor de mărfuri fungibile , precum şi prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenţi economici (activităţi legate de exploatarea gărilor feroviare, activităţi legate de exploatarea porturilor fluviale, activităţi legate de colectarea gunoiului şi zăpezii ş.a.) 2.3. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje 7 pct. pentru confecţionarea numerelor de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecţionare a numerelor tuturor solicitanţilor. „Tablă” SRL avea contract şi cu Poliţia Rutieră care, fiind responsabilă de înmatricularea automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor de automobile. Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi livrarea tuturor numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport se pun în sarcina S.A. “Artmet”, stabilind prin aceasta monopolul unui singur producător asupra producerii numerelor de înmatriculare. Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat? Ce trebuie să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura activitatea de confecţionare a numerelor de înmatriculare? Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol de stat – nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

1.1.

Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a

3 pct. 4

desfăşura activitatea de întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă. Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere; Licența demonstrează că titularul ei întrunește toate condițiile și are toate capacitățile necesare pentru producerea de mărfuri și prestarea de servicii de calitate. Licenta este un act care reflecta manifestarea de vointa a statului de a autoriza subiectul sa desfasoare genul respectiv de activitate,largindui capac civ Licenta este un act care confirma dreptul titularului de a desf un gen anumit de activitate.

1.2.

Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri cu 5 pct. activitatea farmaceutică. Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se anexează: a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător); b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modul stabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un alt document ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor de înmatriculare (înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009); c) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de transport si securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii în domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006); d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic). Documentele pot fi însoţite si de copii pe suport electronic. Solicitarea altor documente se interzice. 5

Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului. *Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere. 1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere. Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se înregistrează în cazul în care: a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI Camera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Solicitantul poate, în ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.0017.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente. 3. PERFECTAREA LICENŢEI Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă. Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înstiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat 6

pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă. Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător stabileste principiul aprobării tacite în cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului în termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită. ----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere - Taxa pentru eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor farmaceutice veterinare, din localităţile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară în localităţile rurale este de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale nu se percepe; pe un termen de 5 ani). DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEI Pentru obţinerea licenţei, conducătorul intreprinderii sau organizaţiei ori persoana imputernicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaţiei; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător); b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune a imobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de licenţă, privind amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu indicarea 7

destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor sanitaro-epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituţiilor farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005, aprobată de Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova); c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice, eliberată de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice); d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor); e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate in domeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor obţinute in străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică); f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995); g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea in funcţia dată (pentru conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143 lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de muncă.); h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul de locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică). Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic. Solicitarea altor documente se interzice. Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a originalului. *Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere. ELIBERAREA LICENŢEI 1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI Declaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se inminează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data inregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere. Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care: a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; 8

b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat in scris in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează in modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU ELIBERAREA LICENŢEI Camera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei in cel mult 5 zile lucrătoare de la data inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente. 3. PERFECTAREA LICENŢEI Licenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă. Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este in drept să anuleze decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă. Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător stabileste principiul aprobării tacite in cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului in termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită. 1.3. Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul 9

de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsul la întrebările puse. Licenta se retrage pentru :desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective; a) licenta se retrage b) Titularul de licenţă căruia i s-a retras licenţa poate să depună nouă cerere de eliberare a licenţei pentru acelaşi gen de activitate doar după expirarea a 6 luni de la data depunerii la Cameră a licenţei retrase, cu excepţia cazurilor prevăzute de alte acte legislative. C) da d) ) desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective; Drept temei pentru retragerea licenţei servesc: a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia; b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a întreprinderii - titular de licenţă; c) neonorarea de către titularul de licenţă a obligaţiilor faţă de bugetul consolidat şi bugetul asigurărilor sociale de stat; d) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere; e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul desfăşurării genului de activitate stipulat în licenţă; f) descoperirea faptului de neprezentare, în termenul stabilit, a înştiinţării privind modificarea datelor indicate în documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei; g) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea licenţei; h) nerespectarea repetată a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere; i) neachitarea anuală sau trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă; j) desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective; k) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă; l) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate. (2) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă. 1.1. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe. Articolul 6. Autorităţile de licenţiere     (1) Autorităţile de licenţiere sînt:     a) Camera de Licenţiere;     b) Banca Naţională a Moldovei;     c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;

3 pct.

10

    d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;     e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;     f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.     (2) Autorităţile de licenţiere reglementează prin licenţiere genurile de activitate conform competenţelor stabilite la art.8. (1) Camera de Licenţiere, denumită în continuare Cameră, este o autoritate publică de specialitate în subordinea Ministerului Economiei, are statut de persoană juridică şi dispune de ştampilă cu stema de stat şi cu denumirea sa. Camera îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului aprobat de Guvern.    (2) În scopul realizării activităţilor atribuite conform prezentei legi în competenţa Camerei, aceasta îndeplineşte următoarele atribuţii:     a) eliberează, prelungeşte, reperfectează, reia valabilitatea licenţelor, eliberează copii şi duplicate ale acestora, realizează acţiunile prevăzute de lege pentru suspendarea, retragerea, recunoaşterea nevalabilităţii licenţelor;    b) organizează controlul asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere;     c) asigură verificarea corespunderii solicitantului condiţiilor de licenţiere în baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei şi a documentelor anexate, dacă legile care reglementează activitatea pentru care se solicită licenţa nu stabilesc expres verificarea încadrării solicitantului în condiţiile de licenţiere la faţa locului;        d) remite prescripţii privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;     e) ţine dosarele de licenţiere şi registrul de licenţiere;     f) comandă şi păstrează formularele de licenţă;     g) generalizează experienţa din domeniul de competenţă şi prezintă Ministerului Economiei propunerile respective;     h) prezintă Ministerului Economiei dări de seamă anuale privind activitatea sa.     (3) Deciziile Camerei pot fi contestate în instanţa judecătorească

1.2.

Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate 5 pct. şi încetarea valabilităţii licenţei. Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea                          sau prelungirea licenţei     (1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare  recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:     a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;     b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;     c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.     (2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:     a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;     b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce 11

reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.     (21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.     (3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.     (4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.     (5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.     (6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care:     a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;     b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.     (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.     (8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit. Articolul 11. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei                           sau privind respingerea declaraţiei pentru                            eliberarea licenţei     (1) Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.     (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazurile expres stabilite de legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritatea de licenţiere a deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei.     (3) Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.     (4) Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei este depistarea de către autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă.     (5) În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.     (6) Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde 12

solicitantului de licenţă în termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicări scrise despre temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea pentru care a solicitat licenţa.     (7) În cazul survenirii situaţiei prevăzute la alin.(6), autoritatea de licenţiere perfectează licenţa în condiţiile art.14 alin.(1).     (8) Procedura aprobării tacite, prevăzute la alin.(6), se aplică tuturor licenţelor, cu excepţia celor emise de autorităţile de reglementare din sectorul financiar (bancar şi nebancar), în domeniul activităţilor care vizează regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor.     (9) Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită. Articolul 13. Termenul de valabilitate a licenţei     (1) Pentru genurile de activitate specificate la art. 8 alin. (1) pct. 1)–4), 9)–32) şi 43), licenţa se eliberează pe un termen de 5 ani.     (2) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 5), 6) şi 8), licenţa se eliberează pe un termen de un an.     (3) Pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) pct.7), licenţa se eliberează pe un termen de 3 ani, cu indicarea anuală în conţinutul acesteia a termenului pentru care s-a achitat taxa de licenţă     (5) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 33)–42) şi 44), termenul de valabilitate a licenţei se stabileşte prin legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă.

1.3.

Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate.

7 pct.

Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru activitatea de evaluare a bunurilor => DA Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? ???? Respectarea restricţiilor privind activitatea şi independenţa evaluatorului. Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă. + dok : Copiile certificatelor de calificare a evaluatorilor angajaţi, eliberate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, a contractelor individuale de muncă sau carnetelor de muncă. Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă 13

de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic. La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice. Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic. Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Camera de licentiere. Plus agentia relatii funciare shi cadastru Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător 2.1. Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de 3 pct. exerciţiu a titularului de licenţă. 2.2.

Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura 5 pct. şi temeiurile de retragere a licenţei. Drept temei pentru suspendarea licenţei servesc:     a) nerespectarea de către titularul de licenţă a prescripţiei privind lichidarea încălcării condiţiilor de licenţiere în termenul stabilit;     b) pierderea parţială sau temporară de către titularul de licenţă a capacităţii de a desfăşura  genul de activitate licenţiat. c) neachitarea cotei anuale a taxei de licentiereatun cind taxa se plateste pe cote. Drept temei pentru retragerea licenţei servesc:     a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;     b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a întreprinderii - titular de licenţă;     c) neonorarea de către titularul de licenţă a obligaţiilor faţă de bugetul  consolidat şi bugetul asigurărilor sociale de stat; 14

    d) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;     e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul desfăşurării genului de activitate stipulat în licenţă; f) descoperirea faptului de neprezentare, în termenul stabilit, a înştiinţării privind modificarea datelor indicate în documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei; g) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea licenţei; 2.3. Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de 7 pct. activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei:     (1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare  recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:      a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;     b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;     c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.     (2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:     a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;     b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se 15

depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.     (21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.     (3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.     (4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.     (5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.     (6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care:     a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;     b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.     (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.    (8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit. Subiectul 7. Evidenţa contabilă. 1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii 7 pct. evidenţei contabile de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c) societatea cu răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări. a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii e scutit de acesta evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila conform prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evident contabila in partida simpla sau sistemul simplificat al partie simple c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble sistem contabil complet оn partidг dublг - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice оn baza dublei оnregistrгri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile єi rapoartelor financiare; sistem contabil оn partidг simplг - sistem contabil care prevede reflectarea unilateralг a faptelor economice, utilizоnd оnregistrarea оn partidг simplг conform metodei “intrare-ieєire”; se utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu depaseste limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 350 mii lei. Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă. 1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei.

3 pct. 16

1)Liberalizarea acttivității de întreprinzător – fiecare întreprinzător e în drept să-și aleagă domeniul de activitate, avînd deplina libertate de a produce și/sau de a vinde mărfurile, de a presta servicii cerute pe piață. În acest sens au fost elaborate dispoziții legale privind dr. întreprinzătorului pers. Fizică de a-și desfășura activitatea fără a constitui o pers. Jur; și dr. întreprinzătorului pers. Jur. De a practica orice gen de activitate neinterzis de lege. 2)Existența unui număr suficient de întreprinzători privați – își are originea în princip. Constituțional de libertate a activ.de întreprinzător, conform căruia legiuitorul permite pers. Fizice a se înregistra ca întreprinzător individual și de a participa la constituirea pers. Jur. Cu scop lucrative ca să desfășoare activit. Economice aducătoare de profit. E important și existența unei libertăți depline de intrare și retragere de pe piață, libertate care face investiția mai atrăgătoare. Cadrul normative reglementează ca autoritățile publice nu au dr. să interzică constituirea de noi agenți economici și să creeze obstacole intrării și ieșirii de pe piață a agenților economici. 3) Liberalizarea prețurilor și tarifelor – Întreprinzătorii sunt în dr. să stabilească în mod independent prețurile și tarifele la producția fabricată sau la serviciile prestate. Mărfurile, lucrările și serviciile se comercializează la prețuri libere, cu excepția celor reglementate de stat (prețul la energia electrică și termică, la gazelle natural, la transportul de pasageri). 4)Asigurarea unui cadru legal, care să prevină și să sancționeze concurența ilicită – Legea cu privire la protecția concurenței, care prin reglementările sale interzice un șir de acțiuni ce duc la denaturarea și suprimarea concurenței, ca abuzul de situația dominantă pe piață, acordurile anticoncurență dintre agenții economici, actele de concurență neloială, acțiunile autorităților publice care limitează concurența. Funcțiile concurenței: 1)Regulator al cererii și ofertei – numai într-o economie de piață în care concurența funcționează efectiv se ajunge la un echilibru între cerere și ofertă. Dacă piața are un deficit de anumite produse, mărfuri sau servicii, prețul la ele crește, determinînd întreprinzătorii să să majoreze cantitatea de producție deficitară.Dacă pe piață se observă un surplus de mărfuri sau servicii, prețul la ele scade brusc. În cîștig vor fi ofertanții care propun mărfuri mai calitative și la un preț mai redus; 2)Factorul determinant în stabilirea prețului la mărfuri – concurența împiedică impunerea prețurilor de monopol și obținerea de suprabeneficii; 3)Mecanismul de repartizare a profitului între întreprinzătorii implicați în producția și distribuția mărfurilor – pentru a se menține pe piață și a obține profitul scontat, întreprinzătorii au dr. de a utiliza: reducerea cheltuelilor de producție și a prețului de cost, producerea de mărfuri și prestarea de servicii de calitate mai înaltă. 1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute. 5 pct. Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala . Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale si concentrarile economice Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic folosirea neautorizata a emblemei comerciale divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii 17

dicriminatotii sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor

1.3.

Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de 7 pct. judecată cu o cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. Hânceşti şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul? AutoritTEA PUBLIKA A STABILIT KONDITII DESCRIMINATORII PENTRU AGENTII Economici , favorozindul pe SRL voco , astefel primaria a deklansat un act ce suprima conkurenta libera intre agentii economici . primaria nu a avut dreptul sa retraga autorizatiile de komert al intreprinzatorilor , astfel in konformitate ku legea klauza kontraktuala data va fi anulata . Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.

Subiectul 9. Concurenţa neloială. 1.1. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de 3 pct. concurenţă neloială reglementate în legislaţia R. Moldova. din plan doctrinar concurenta neloiala e definite ca incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industrial numai procedee oneste si corecte. Legislatorul nostrum reglementeaza concurenюг neloialг ca acюiunile agentului economic de a obюine avantaje neоntemeiate оn activitatea de оntreprinzгtor, ceea ce aduce sau poate aduce prejudicii altor agenюi economici sau poate prejudicia reputaюia lor оn afaceri; Conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta neloiala sunt: a) raspindirea de informaюii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic єi (sau) pot prejudicia reputaюia lui; b) inducerea оn eroare cumpгrгtorul privitor la caracterul, modul єi locul fabricгrii, la proprietгюile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea єi calitatea mгrfurilor; c) compararea neloiala оn scopuri publicitare mгrfurile produse sau comercializate de el cu mгrfurile altor agenюi economici; aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele 18

d) folosirea neautorizata, integral sau parюial, marca comercialг, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietгюii industriale, firma unui alt agent economic, sг copieze forma, ambalajul єi aspectul exterior al mгrfii unui alt agent economic; acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate e) obtinerea nelegitima de informaюii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, sг le foloseascг sau sг le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale 1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce 5 pct. pot afecta conclurenţa. Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala . Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale si concentrarile economice Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic folosirea neautorizata a emblemei comerciale divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii dicriminatotii sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor 1.3.

O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a 7 pct. adresat în instanţa de judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a menţionat că importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea poartă marca respectivă. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie? Cum urmează a fi soluţionat litigiul? 1. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie? Legea cu privire la protectia marcilor, 2008: Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său: a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată; b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, 19

generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora. Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor sub acest semn; d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d). Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost publicate. 2. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura în special: a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial; b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude încălcarea de drepturi. (2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru. (3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi de interesele persoanelor terţe. Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti: În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate 20

cere depunerea de către contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ pentru a încălca drepturile sale asupra mărcii. Măsurile de alternativa : În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin încălcarea drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare a drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor pecuniare se va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii titularului. Despăgubirile: La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor: a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă. În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ 1.1. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei 3 pct. juridice cu scop lucrativ. Conditiile de vlabilitate se impart in conditii de fond si de forma : Conditiile de fond sunt : capacitatea -toti semnatarii trebuie sa aiba capacitate de a inkeia acte juridice ; consimtamintul -> sa emane de la o parsoana ku descernamint , sa fie exprimat ku intentia de aproduce efecte juridice , sa fi eexteriorizat , sa nu fie viciat ( aici seinklude eroarea –reprezentare falsa a naturii actului … , dolul- acte frauduloase la inkeerea aktului juridik si violenta Conditii de forma : -forma autentika --- stabileste identitatea semnatarilor si capacitatea acestora de a inkeia acte Conditii specifice : aportul fondatorilor (contributia la ctivitate – prin valoar patrimoniala sau nepatrimoniala ) participarea la beneficii si pierderi , intentia de a crea o societate de a konlucra ku principii de egalitate in vederea impartirii veniturilor si pierderilor 1.3. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni invocându-se motivul că actul de constituire a acestei societăţi nu corespunde prevederilor legii. Poate oare actul de constituire să fie anulat? Care sunt temeiurile 21

nulităţii şi efectele ei? ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt: a) numele, locul єi data naєterii, domiciliul, cetгюenia єi datele din actul de identitate al fondatorului persoanг fizicг; denumirea, sediul, naюionalitatea, numгrul de оnregistrare al fondatorului persoanг juridicг; b) denumirea societгюii; c) obiectul de activitate; d) participaюiunile asociaюilor, modul єi termenul lor de vгrsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participaюiune оn naturг єi modul de evaluare, dacг au fost fгcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atribuюiile, modul de constituire єi de funcюionare a organelor societгюii; h) modul de reprezentare; i) filialele єi reprezentanюele societгюii deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si: a) cuantumul capitalului social; b) numгrul, tipul єi valoarea nominalг a acюiunilor; clasele de acюiuni єi numгrul de acюiuni de fiecare clasг; c) mгrimea aportului єi numгrul de acюiuni atribuit fiecгrui fondator; d) modul de юinere a registrelor societгюii; f) ordinea de оncheiere a contractelor cu conflict de interese. Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor 1.1. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o 3 pct. scurtă caractistică. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ. Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep. Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor. De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.

1.2.

Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) 5 pct. întreprindere; c) antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de 22

binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte. b) intreprindere termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. c)antreprenor legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori. d)comerciant in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii. e)pers jur din prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi pоrоt оn instanюг de judecatг. Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit. 1.3. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică 7 pct. care poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a) schimbului valutar; b) activităţii de asigurare; c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun; d) reparaţia tehnicii de uz casnic; e) jocurile cu noroc; f) comerţul cu produse petroliere; In domeniul skimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de BNM si o pot practica intreprinyatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita. 23

Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de persoanele juridice , SOC ACTIUNI ,inregistrate in RM si se supun licentierii. Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste doar in cazul cazul comertului acestora in angro, cu amanuntul e necesara doar respectarea unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competent Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre intreprinzatorul pe baza patenta. Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător. 1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular 3 pct. al patentei de întreprinzător făcând o caracteristică a acestora. Titularul desfas activ in nume propriu de la data eliberarii patentei si pina la data expirarii ei.patenta este un act personal,care certifica dreptul doar al titularului de a desf activ de intrepr.transmiterea patentei catre o alta persoana duce la incetarea valabilitatii acestui act,in schimb citiva titulari se pot asocia ca sa desfas in comun activ de intrepr.activ in baza patentei nu presupune tinerea evidentei contabile si statistice si nici efectuarea operatiunilor de casa.titularul este in drept sa desf activitatea pe intreg teritoriul tarii,daca in ea nu este stabilit altfel.in cazul in care este eliberata de primarie,patenta e valabila numai pe teritoriul localitatii.perioada in care titularul de patenta a activat se include in vekimea de munca. Obligatii :sa respecte drept consumatorului,sa respecte cerintele legale,normele sanitare,de aparare impotriva incendiilor ;sa prezinte la cererea consum si a org de control actele de provenienta a marfurilor,sa nu comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. 1.2. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la 5 pct. desfăşurarea activităţii de: a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe şi în alte locuri autorizate; b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice. (1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria respectivă.         (2) În cerere se indică:     a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;     b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea  căreia se solicită patenta;     c) durata patentei;     d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate. A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta; B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă calificarea solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei p/u patentă; 24

C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirmă dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă; D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta; E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta; F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta. 1.3.

Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu 7 pct. că începând cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este interzisă. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator. Articolul 9. Suspendarea patentei     (1) Patenta se suspendă:     a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii;     b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8);     c) în cazul neachitării  în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei;     (2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă.     (3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei. Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei     (1) Valabilitatea patentei încetează:     a) odată cu expirarea duratei patentei;     b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective; 25

    c) în baza cererii titularului  patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;     d) în cazul decesului titularului patentei;     e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;     f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;     g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă.     (2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d), titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită. Subiectul 13. Întreprinzătorul individual

2.1.

Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului 3 pct. individual, referindu-vă şi la cazurile în care înregistrarea nu se admite. nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru înregistrare; b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru înregistrare cerinţelor prevăzute de lege; c) încălcării procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activităţii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice; c1) constituirii unei noi persoane juridice de către fondatorul persoanei juridice radiată din Registrul de stat ca rezultat al aplicării art.1741 din Codul fiscal - în decursul a 3 ani d) încălcării, din motive neîntemeiate, a termenului de depunere a documentelor pentru înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire sau în datele înscrise în Registrul de stat; e) stabilirii interdicţiei de înregistrare, emisă de instanţa judecătorească sau de executorul judecătoresc; f) gajării participaţiunii, cu excepţia cazului cînd înstrăinarea ei este permisă, sau sechestrării ori grevării în alt mod a participaţiunii (2) În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea. (3) Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate. (4) Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în vederea înregistrării dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul înregistrării. (5) Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi anulată numai de instanţa de judecată. 2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului 5 pct. individual cu cele ale titularului patentei de întreprinzător. 1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De 26

asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite. 2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate 7 pct. pe care acesta le poate desfăşura: a) activitate de asigurare; b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun; c) activitate în domeniul jocurilor de noroc; d) activitate de schimb valutar; e) organizarea disco-cluburilor. a) activitate de asigurare – nu b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta. c) activitate în domeniul jocurilor de noroc - nu d) activitate de schimb valutar- nu e) organizarea disco-cluburilor-DA Subiectul 15. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ. 1.1. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ.

3 pct.

ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea comercialг ai cгrei membri practicг, оn conformitate cu actul de constituire, activitate de оntreprinzгtor оn numele societгюii єi rгspund solidar єi nelimitat pentru obligaюiile acesteia), societatea in comandita(este societatea comercialг оn care, de rоnd cu membrii care practicг оn numele societгюii activitate de оntreprinzгtor єi poartг rгspundere solidarг nelimitatг pentru obligaюiile acesteia (comanditaюi), existг unul sau mai mulюi membri-finanюatori (comanditari) care nu participг la activitatea de оntreprinzгtor a societгюii єi suportг оn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultг din activitatea societгюii),SRL(este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn pгrюi sociale conform actului de constituire єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), SA(Societate pe acюiuni este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn acюiuni єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativг este asociaюia benevolг de persoane fizice єi juridice, organizatг pe principii corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale

1.2.

Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent

5 pct. 27

economic; e) întreprinzător; a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in skopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu skop lukrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un character mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal b) societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma autentika nu-si skimba natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridical care poate practika o multitudine de activitati premise de lege, pe cind soc civ doar acelea care le pot desfasura asociatii ei c)intreprindere- termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers fizika ce desfasoara legal active eco producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riskul si sub raspunderea proprie cu skopul de a obtine venit. d)agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridika cu skop lucrativ , tinind de drept public, in dr fiscal reprezentind pers care praktica activitate de intreprinyator , iar in contabilitate pers care are oblig de a prezenta rapoarte org competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop lucrative de dr public, precum si pers fiy ce practika aktiv de intreprinzator persoana care nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata pentru utiliyarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ 1.1. Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra 3 pct. înregistrării cererii de înregistrare a persoanei juridice. Registratorul,in exercitarea atributiilor,preia actele prezentate,le verifica legalitatea,indeplineste formalitatile si in cel mult 5 zile lucratoare emite o decizie prin care satisface cererea ori o respinge.Decizia de inregistrare a persoanei juridice se emite in 2 examplare si reprezinta actul administrativ de constatare a ptaparitiei persoanei juridice ca subiect de dr.La inregistrare pers jur i se atribuie un nr de identitate de stat (IDNO),care e nr de inregistrare,iar alaturi de denumire si sediu,un nr unic de identitate pentru intreaga viata sociala.Registratorul elibereaza solicitantului inregistrarii un exemplar al Deciziei de inregistrare si un exemplar de 28

acte de constituire cu amprenta stampilei Camerei.Registratorul nu e in drept sa intervina cu modificari si completari in propria decizie de inregistrare a pers jur si nici nu o poate anula.Registratorul poate din oficiu sau la cererea persoanei interesate ,sa corecteze in decizia adoptata erorile care contravin actelor de constituire si alte greseli evidente.Pt aceasta adopta o decizie de corectare a deciziilor,care nu anuleaza si nu modifica caracterul juridic deciziei de inregistrare . 1.2. Comparaţi natura juridică a actului de înregistrare emis de Camera 5 pct. Înregistrării de Stat cu alte acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ. 1.3.

Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de 7 pct. persoane juridice cu scop lucrativ, în special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a înregistrării de stat a persoanei juridice. Capitolul II din legea nr220/ 2007. Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile: a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare; b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare cerintelor prevazute de lege Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activitatii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice.

Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale. 1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, 3 pct. unde un fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică străină şi al treilea fondator este un cetăţean al Republicii Moldova. constituire a societatii care urmeaza a fi inregistrata; bonul de plata a taxei de inregistrare; actul bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social; actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport la capitalul social. De asemenea fondatorul cetatean al RM prezinta buletinul de identitate, fondatorul persoana juridical straina prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice, copia de pe certificatul de inregistrare si copia de pe actul de constituire, certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat. In ceea ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice centrale imputernicite in acest sens de catre Guvern. De asemenea se prezinta actul de identitate al primului administrator care daca este persoana fizica atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar daca este persoana juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si actele persoanei fizice care administreaza managerul-persoana juridical. 1.2.

Comparaţi registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acţionarilor evidenţiind destinaţia, deţinătorul şi conţinutul.

5 pct.

29

. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta оn оnscrierea оn acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora, оnregistrate, reorganizate si lichidate, despre modificarile operate оn actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a datelor privind obtinerea si оncetarea calitatii de оntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul actionarului; denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. Sint diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile effectuate in baza acestor actiuni. 1.3.

Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost 7 pct. respinsă de Camera Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială care îşi propune un astfel de obiect de activitate. In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, persoana juridica poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea de stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrarenecorespunderea actelor de constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele legii intrucit “prinsul pestelui in Marea Nordica” ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv in confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat poate practica aceasta activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de catre Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale. 30

1.1.

Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. 3 pct. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire. Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea. De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate.

1.2.

Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor 5 pct. SRL cu cea a: a) asociatului comanditar; b) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni; c) asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată. In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al societaţii este prezumat a fi оn numerar, dacг actul de constituire nu prevede altfel. Pоnг la data оnregistrarii de stat a societaţii, fiecare fondator va trebui sг verse оn numerar оn contul societгюii cel puюin 40% din suma aportului subscris, dacг legea sau actul de constituire nu prevгd o proporюie mai mare. Fiecare asociat va trebui sг verse integral aportul subscris оn cel mult 6 luni de la data оnregistrгrii societгюii. Dreptul societaţii de a reclama aportul de la asociat se prescrie оn termen de 3 ani de la оnregistrarea de stat a societгюii. Оn calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, 31

inclusiv drepturi patrimoniale, şi bani. in perioada de activitate a societгюii, asociaюii nu pot cere restituirea aportului lor vгrsat оn capitalul social. Asociatul care nu a vгrsat оn termenul stabilit aportul este obligat sг repare prejudiciile cauzate societгюii dacг angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dacг administratorul societгюii nu cere asociatului sг verse neоntоrziat aportul єi sг acopere prejudiciul cauzat prin оntоrziere, fiecare asociat este оn drept, оn limitele termenului de prescripюie, sг cearг, оn numele societгюii, vгrsarea aportului єi repararea prejudiciilor. Suma totalг a aporturilor nu poate fi mai micг decоt cuantumul capitalului social. Asociaюii nu pot fi eliberaюi de obligaюia de a vгrsa aportul. Creanţa societгюii privind transmiterea aportului nu poate fi stinsг prin compensaюie. Faюг de obiectul aportului оn naturг nu poate fi opus dreptul de retenюie оntemeiat pe o creanюг care nu se referг la acest obiect. Оn cazul reducerii capitalului social al societгюii, asociaюii pot fi eliberaюi de obligaюia de a vгrsa aport оn cuantum ce nu depгєeєte suma cu care a fost redus capitalul social. Obiect al aportului оn naturг poate fi orice bun aflat оn circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului оn naturг va fi indicat оn actul de constituire. Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la capitalul social. Aportul comanditatilor consta in munca si servicii depuse in perioada de activitate a societatii, care nu sint luate in considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active in cazul lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in comandita. Spre deosebire de asociatii SRL, comanditarii trebuie sa verse cel putin 60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat. Actionarii SA pot plati pentru actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si Legea cu privire la SA stabilesc obligatia actionarului de a achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar si in termen de 30 de zile de la inregistrare daca aportul este in natura. Daca s-a subscris la actiunile emisiunii suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de emisiune a actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat unic, acesta trebuie sa verse aportul indiferent de natura lui pina la data inregistrarii societatii comerciale.

1.3.

Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în 7 pct. instanţa de judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să verse integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare asociat are dr sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art 154 CC si art 47 Legea privind SRL asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art 113 alin (5) impune avertizarea acestuia si acordarea termenului de cel putin 1 luna pentru ca asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul dat asociatul Verega s-a adresat in instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I acorde acestuia termenul d e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta va refuza in primirea cererii.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale 1.1. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale.

3 pct. 32

Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.

1.2.

Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a 5 pct. asociatului comanditat cu cel a asociatului societăţii cu răspundere limitată. In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionalipersoane terte.

1.3.

Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit 7 pct. dividende. El solicită consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a pretinde la dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi explicaţii dacă are el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea forţată a sumei dividendului? a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului 33

societгюii poate fi modificat prin hotгrоrea adunгrii generale a asociaюilor, care se adoptг cu votul unanim al asociaюilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care aosociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul rгmas dupг achitarea impozitelor єi altor plгюi obligatorii. Beneficiul se plгteєte asociaюilor оn formг bгneascг, оn decurs de 30 de zile de la data adoptгrii hotгrоrii privind distribuirea beneficiului, dacг adunarea asociaюilor nu a stabilit un alt termen. d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este оn drept sг adopte hotгrоre privind distribuirea beneficiului оntre asociaюi 1.pоnг la vгrsarea integralг a aporturilor; 2.dacг, оn urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societгюii va deveni mai micг decоt suma capitalului social єi capitalului de rezervг. Societatea nu este оn drept sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor dacг, la momentul achitгrii, societatea este оn stare de insolvabilitate sau poate ajunge оn aceastг stare оn urma distribuirii beneficiului. Оn cazul оncetгrii circumstanюelor menюionate, societatea este obligatг sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor. Beneficiul plгtit contrar reglementгrilor stabilite se restituie societгюii. Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ 1.1. Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de 3 pct. administrator al unei SRL. 1.1. Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in capacitate de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata, persoanele condamnate pt anumite infr si pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa functia de director, persoane cu antecedente penale nestinse pentru infracюiuni contra patrimoniului, infracюiuni economice, infracюiuni sгvоrєite de persoane cu funcюie de rгspundere sau de persoane care gestioneazг organizaюii comerciale. Ex: In conf cu legea cu privire la avocatura: f-ctia de avocat este incompatibila cu oricare funcюie retribuitг prin urmare nici administrator. In conf cu legea cu privire la procuratura: funcюia de procuror este incompatibilг cu orice altг funcюie publicг sau privatг, cu excepюia activitгюilor didactice єi єtiinюifice. Administratorul este persona priun kare o societate comerciala isi exercita drepturile si isi executa obligatiile .in kalitate de administra poate fi desemnat o persoana fizika ku kapacitate de exercitiu deplina (18 ani)Legiutorul stabileşte anumite restrictii pentru ocuparea funcţiei de administrator al unei societati comerciale, respective al unei SRL. Astfel, nu poate fi un astfel de administrator persoana care ocupa o funcţie publica incompatibila cu o alta funcţie remunerata. Sub incidenta acestei interdicţii cad funcţionarii publici, procurorii, judecătorii, lucratorii organelor de interne si de securitate, persoanele care fac serviciu militar, deputaţii, miniştri, preşedintele RM etc. De asemenea nu pot exercita o astfel de funcţie persoanele condamnate pentru anumite infractiuni si persoanele private, prin sancţiunea instanţei, de dreptul de a ocupa funcţia de director.ka administrator poate fi desemnat cet RM , strain sau apatrid. 1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe 5 pct. care o gestionează. 34

Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar “in numele sip e contul persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.

1.3.

Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă 7 pct. o clădire a societăţii cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei. In societates pe acţiuni, administratorul este in drept sa incheie liber orice act juridic in valoarea de pina la 25% din activele nete deţinute de societate. Pentru actele juridice ce depăşesc acesta valoare , insa pina la 50% din activele nete, iar pentru cele ce depăşesc proporţia de 50% din active, acordul trebuie sa fie dat de adunarea generala a actiunarilor. Actele juridice cu depăşirea limitelor stabilite pot fi anulate de instanţa de judecata. Respectiv, in cazul de fata administratorul nu este in drept sa sa vinda cladirea societatii pe actiuni deoarece valoarea actului juridic, adica 2.5 mln lei, constituie mai mult de 50% din valoarea activelor societatii, adica 3.5 mln lei. Pentru incheierea acestui act juridic va fi nevoie de acordul dat de catre adunarea generala a actionarilor. In caz contrar actul juridic va fi anulat prin intermediul instantei de judecata

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ. 1.1. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind 3 pct. elementele lui. In sens juridic prin patrimoniu se intelege o totalitate de drepturi si obligatii cu caracter economic pe care persoana juridica le are in mod distinct si independent de cele ale altor subiecte de drept,precum si de cele ale persoanelor care o alcatuiesc. In sens economic patrimoniul reprezinta doar o totalitate de drepturi. Patrimoniul este suportul material care ofera pers.jur. posibilitatea realizarii scopului pentru care a fost infiintata,care-i permite sa participe in nume propriu la rap.jur. si sa-si asume drepturile si obligatiile pe care aceasta participare le presupune.Din componenta patrimoniul fac parte toate bunurile pers.jur. 1.2. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa 5 pct. activului patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ. Bunurile ce intra in componenta activului patrimoniului pers.jur. cu scop lucrativ sunt: I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului. a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia. 35

b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara asi pierde valoarea lor economica. c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic d)mijloacele economice ale intreprinzatorului e)sursele mijloacele economice II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii. a)dreptul asupra firmei b)dreptul asupra emblemei c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial e)dreptul de autor f)dreptul asupra modelului si desenului industrial g)dreptul asupra inventiilor Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social. 1.1. Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar la formarea şi 3 pct. majorarea capitalului social al societăţilor comerciale. aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se transmite. Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile. Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.

1.2.

Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, 5 pct. «participaţiune» „parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”. intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska. Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia. Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ. 1.1. Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice, 3 pct. 36

definindu-le şi explicându-le esenţa. In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.

1.2.

Comparaţi “denumirea de firmă” cu „marca de producţie” 5 pct. evidenţiind momentul apariţeie drepturilor respective şi prioritatea care o acordă legea una faţă de alta în cazul confruntării acestora. Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la 37

Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare. Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale. 1.1. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social 3 pct. minimal al unor societăţi comerciale şi relataţi despre funcţiile capitalului social. Sunt 3 functii ale Capitalului Social: 1) Capitalul social- baza materiala a societatii. De aici se asigura cheltuielile de constituire si inregistrare. Eficienta investitiei in societate se apreciaza dupa beneficiile pe care le produc aceste investitii. 2) Capitalul Social – garantie a creditorilor societatii. Marimea capitalului social este un indiciu al credibilitatii partenerilor, creditorilor si tertilor fata de societate. Cu cit capitalul este mai mare, cu atit riscul fondatorilor este mai mare si de aici creste increderea partenerilor de afaceri. 3) Capitalul social – legatura dintre societate si asociati. Asociatul devine membru al viitoarei entitati colective cu scopul – vadit patrimonial de a obtine o cota predeterminata din cistigul prezumabil sau, altfel spus, din foloasele ce ar putea deriva si care trebuie impartite intre ei 1.2. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, 5 pct. „activ al societăţii”, „pasiv al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”. Delimitarea capitalului social de alte noţiuni similare. în literatura juridică s-a menţionat că, în unele cazuri, capitalul social trebuie delimitat şi de alte noţiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale societăţii497, de capital propriu şi de capital vărsat. - Capitalul social şi patrimoniul. Din noţiunea de capital social498 rezultă că acesta este un element al patrimoniului societăţii, însă nu se confundă cu el. O eventuală confuzie a capitalului social cu patrimoniul societăţii apare la constituire, atunci când asociaţii varsă integral aporturile la care s-au obligat. Cu alte cuvinte, aportul în numerar, vărsat la contul bancar al societăţii, este capitalul propriu iniţial al societăţii şi, ca valoare contabilă, se reflectă, pe de o parte, la pasiv, ca datorie faţă de fondatori, indicând legătura juridică sau, altfel spus, dependenţa de aceştia, iar pe de altă parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societăţii. Dacă patrimoniul este un ansamblu de drepturi şi obligaţii cu valoare economica ce aparţin unei persoane, capitalul social este suma valorilor bunurilor aduse de asociaţi ca aport în societatea comercială pentru formarea activului patrimoniului social499. Patrimoniul este o raărime variabilă şi depinde de eficacitatea activităţii societaţii comerciale, adică de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fixă, menţinută pe întreaga durată a societăţii şi înscrisă în actele constitutive şi în Registrul de stat, modificarea lui efectuându-se prin proceduri dure. -Capitalul social şi activul societăţii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a tuturor aporturilor asociaţilor, indiferent de forma în care sunt făcute. De aceea, el indică valoarea ininimă a laturii active a patrimoniului societăţii, dar nu este activul societăţii. Acesta din urmă este format din activele proprii ale societăţii (aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate) sau împrumutate (credite bancare sau comerciale), precum şi din bunurile deţinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul dacă aceste active sunt aportate de asociaţi, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace atrase. Capitalul social arată nivelul minim al activelor pe care trebuie să le deţină societatea. Din activele care asigură 38

intangibilitatea capitalului social nu pot fi plătite dividende. Dacă activitatea, într-o anumită perioadă, s-a dovedit a fi ineficientă, iar societatea a avut pierderi şi valoarea activelor a scăzut sub mărimea capitalului social, la sfârşitul exerciţiului financiar organul de decizie şi control al societăţii trebuie să hotărască fie întregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea reală a activelor500. Dacă societatea a activat eficient, la sfârşitul exerciţiului financiar societatea va obţine beneficii şi asociaţii vor putea participa la împărţirea lor. - Capitalul social şi pasivul societăţii. Potrivit regulilor de evidenţă contabilă, mărimea capitalului social figurează la pasiv. Capitalul social, pe lîngă faptul că indică nivelul minim al activelor de care trebuie să dispună societatea, indica şi sursa acestui patrimoniu, care, în esenţă, nu este altceva decât datoria societăţii faţă de asociaţii săi. Asociaţii, la rândul lor, au un drept de creanţă complex, care include atât dreptuii patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active în cazul lichidării societăţii), cât şi drepturi nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociaţilor cu drept de vot; dreptul la informaţie; dreptul dc control etc), pe care le pot valorifica în modul stabilit de normele legalc şi statutare. Creanţa asupra societăţii se materializează în cota dc participare la capitalul social, numită şi participaţiune, parte socială sau acţiune, care poate fi valorificată prin: a) înstrăinare către o altă persoană; b) retragere din societate (numai în unele forme de societate); c) obţinerc a unei părţi din active în cazul lichidării societăţii. - Capitalul social şi capitalul propriu. Capitalul social nu sc confundă integral nici cu capitalul propriu al societăţii. După cum am indicat anterior, capitalul social indică sursa iniţială a capitalului propriu, şi acestea corespund la constituire, când societatea a obţinut întregul capital social de la fondatorii săi, dar nu a efectuat nici un fel de operaţiuni juridice şi, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obţinut nici beneficii. După începerea activităţii, capitalul propriu, pc lângă capitalul social şi capitalul de rezervă, include şi beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezultă că valoarea nominală a participaţiunii unui asociat (acţionar) reprezintă o fracţiune a capitalului social (de exemplu, 10% din capitalul social), pe când valoarea contabilă a părţii sociale a asociatului depinde de capitalul propriu al societăţii, adică cele 10% vor fi suplimentate şi de 10% din capitalul de rezervă, de 10% din beneficiul nerepartizat şi de 10% din alte fonduri ale societăţii. - Capitalul social şi capitalul vărsat. Capitalul social se confundă cu capitalul vărsat al societăţii atunci când asociaţii au transmis integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi dispoziţia art.112 din Codul civil, potrivit căreia asociatul unic varsă integral aportul până la data înregistrării de stat. De regulă, la constituire capitalul social este mai mare decât cel vărsat. Art.113 stabileşte că, la data înregistrării de stat a societăţii, fiecare asociat este obligat să verse în numerar cel puţin 40% din aportul subscris, pe când capitalul social se varsă integral în cel mult 6 luni de la înregistrare. Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL. 1.1. Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL. .Modalitati de majorare

3 pct.

39

-majorarea capitalului prin cresterea valorii nominale a actiunilor. Consiliul sau adunarea generala poate decide majorarea capitalului social prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii fie prin reevaluarea bunurilor societatii, fie prin aporturile suplimentare ale actionarilor. Majorarea implica: adoptarea deciziei de majorare, inregistrarea majorarii capitalului social la camera inregistrarii de stat, retragerea din circuit a actiunilor plasate si inlocuirea lor cu o valoare nominala mai mare. -Majorarea capitalului prin emisiune suplimentara de actiuni. O emisiune suplimentara de actiuni se face numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost inregistrata la comisia nationala a valorilor mobiliare-CNVM. Nu pot fi emise actiuni noi pina cind nu sint platite cele din emisiunea precedenta. Emisiunea poate fi inchisa sau deschisa. Emisiunea se face in limita actiunilor autorizate spre plasare. Actul de constituire trebuie sa prevada actiunile autorizate spre plasare si actiunile plasate. Emisiunea suplimentara de actiuni prin metoda inchisa- etape -adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea de actiuni se adopta de organul care decide majorarea capitalului adica de consiliul directoriu sau de adunarea generala. Emisiunea inchisa se face numai intre persoanele indicate in lista aprobata prin majoritatea de voturi ale actionarilor, consiliul societatii de tip inchis nu poate majora capitalul prin emisiune suplimentara de actiuni. -Plasamentul actiunilor emisiunii suplimentare se face intre persoanele cu un astfel de drept. Daca se platesc cu capitalul emitentului actiunile emisiunii suplimentare vor fi impartite intre actionarii societatii fara plata proportional numarului de actiuni detinute. -Adoptarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. Consiliul adopta o dare de seama asupra rezultatelor emisiunii unde se inscriu persoanele care sau subscris la actiunile emisiunii suplimentare -Inregistrarea la CNVM a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. In termen de 15 zile de la data incheierii plasamentului emitentul trebuie sa prezinte o dare de seama privind emisiunea suplimentara. Comisia nationala ezamineaza actele prezentatev si daca le gaseste intocmite legal decide inregistrarea emisiunii suplimentare inchise -Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor determinate de rezultatele emisiunii. Daca CNVM a inregistrat o emisiune suplimentara emitentul prezinta actele necesare la camera inregistrarii de stat pentru a face modificari in actul de constituire dictate de majorarea capitalului social. -Consemnarea in registru a datelor privind noii actionari care au dobindit actiunile emisiunii suplimentare si eliberarea de extrase din registru. Emisiunea publica a actiunilor. -adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea actiunii -pregatirea si aprobarea de catre emitent a prospectului ofertei publice. Prospectul este un document al emitentului cu informatii necesare investitorilor la adoptarea deciziei de a procura actiuni ale emisiunii suplimentare ce se plaseaza prin oferta publica. -Inregistrarea ofertei publice a actiunilor la CNVM -Deschiderea de catre emitent a unui cont provizoriu in valuta nationala pentru acumularea mijloacelor banesti obtinute in procesul plasamentului actiunilor emisiunii suplimentare. 40

-Imprimarea actiunilor materializate -Dezvaluirea informatiei cuprinse in prospectul emisiunii de actiuni -Plasamentul actiunilor adica vinzarea actiunilor subscrise -Aprobarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii -Inregistrarea la comisia nationala a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii si declararea emisiunii ca fiind efectuata sau neefectuata. -Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor dictate de rezultatele emisiunii -Inchiderea actului provizoriu si transferarea mijloacelor lui pe un cont current al emitentului -Introducerea in registrul actionarilor a datelor noilor actionari 1.2. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul 5 pct. beneficiului nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociaţi. majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti.. Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni. 1.1.

Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe 3 pct. acţiuni. a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau     b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.    La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată. Surse ale măririi capitalului social pot fi:     a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social; şi/sau     b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni. Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase. Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă nu vor fi plătite integral acţiunile din emisia precedentă. Plasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care SA emita actiuni in corespundere cu legea si cu statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social. Emiterea poate fi de 2 feluri: emisiune inchisa sau publica. 41

1.2.

Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii 5 pct. nominale a acţiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni. Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului actiunilor actionarilor fara ca cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa acestei metode de marire a capitalului social poate fi capitalul propriu al societatii si aporturile primate de alti achizitori de actiuni. Marimea valorii nominale plasate se efectueaza in proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau citeva clase. Spre deosebire a marimii valorii nominale a actiunilor procedura de plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea: emiterea suplimentară de acţiuni se efectuează după înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii; cndiţiile emiterii suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi achizitorii de acţiuni. Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decît valoarea nominală sau valoarea fixată a acestora;Societatea pe acţiuni are dreptul să emită acţiuni prin emisiune închisă sau publică; Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în întregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societăţii se repartizează între acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin; Înscrierile în legătură cu emisiunea suplimentară de acţiuni se fac în registrul acţionarilor în baza Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare şi a listei subscriitorilor de acţiuni din emisiunea respectivă.

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL. 1.1. Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL. 3 pct. . Articolul 34. Reducerea capitalului social     (1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul social.     (2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:     a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;     b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.     (3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a unor fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire, modificări determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data înregistrării de stat.     (4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege 1.2. Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi 5 pct. împărţirea unor active între asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea activelor sub mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire. Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind org suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa inform creditorilor si 42

satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza inefficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.

1.Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la întocmirea unei asemenea procuri. Explicaţi motivele refuzului. Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea intereselor persoanei juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un contract de mandat. In plus, raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de constituire in cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale Persoanei Juridice si in hotaririle adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii 2. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată pentru încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă ori aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut cu încălarea legii, ori avizul cu 43

privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în Monitorul Oficial, creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei bunuri în valoare de 75 000 lei. Explicaţi cum urmează să procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei? Raspuns: Casa Nationala a Asigurarilor Sociale trebuie sa initieze redeschiderea procedurii de lichidare.

1.1 Definiți noțiunea raportului juridic identificind tresăturile acestuia. Raportul juridic este relația socială, reglementată prin intermediul normelor juridice, în rezultatul căruia se naște, se modifică sau se sting drepturi și obligațiuni juridice, care se realizează, la nevoie, prin forța coercitivă a statului. Tresăturile fundamentale ale raporturilor juridice: 1. Raportul juridic este un raport social. Prin urmare, dacă orice raport juridic este o relație social, nu orice relație social este raport juridic. Relația socială devine raport juridic numai în măsura în care a fost obiectul de preocupare al legiuitului, sub forma adoptată unei norme juridice care s-o reglementeze. 2. Raportul juridic este un raport volițional. Prin caracterul volitional al raportului juridic se înțelege, în primul rând, faptul că el este reglementat de norme juridice, norme care exprimă voința guvernanților, voința legiuitorului, voința care, în condițiile unui regim cu adevărat democratic poate fi voința poporului. 3. Raportul juridic este un raport valoric. Într-un raport juridic își găsesc concretizare valorile esențiale a societății. Prin intermediul normelor juridice statul încurajează, promovează și estimează aceste valori. Participanții la raportul juridic au anumite drepturi și obligațiuni. 4. Raportul juridic este o categorie istorică. Apărut la o anumită etapă de dezvoltare istorică, odată cu apariția statului și dreptului, raportul juridic poartă pecetea epocii istorice respective. 2.2 Analizați structura raportului juridic referindu-vă la părțile componente. Din punctul de vedere dtructurii sale, raportul juridic este format din trei elemente constitutive:1. Subiectele raportului juridic. În știința dreptului se admite principiul, conform căruia numai oamenii au calitate de subiect de drept. Nu poate fi conceput un raport juridic decât numai între oameni. Subiecți ai raportului juridic pot fi anumiți indivizi (subiecți individuali) și organizații (subiecți colectivi), care, în comformitate cu 44

normele juridice, sînt purtători ai drepturilor și ai obligațiilor juridice subiective. Persoana fizică. Cele mai multe raporturi juridice apar între personae fizice: cetățeni ai statului dat, cetățeni ai unui stat strain, persoanele fără cetațenie (apatrizi). 2. Conținutil raportului juridic. Conținutul raportului juridic este format din ansamblul drepturilor și obligațiilor subiecților ce participă la raportul juridic. Aceste drepturi și obligații sunt prevăzute de normele juridice. Subiecții raportului juridic sunt indisolubili legeslației între ei. Aceasta legătură a subiecților se datorează, în primul rând, anume acestor drepturi și obligații. 3. Obiectul raportului juridic. Obiectul raportului juridic reprezintă cel de-al treilea element constitutive al raportului juridic. Obiect al raportului juridic pot fi: a) acțiunele pe care titularul dreptului subiectiv le îndeplinește ori le poate pretinde și pe care ceilalt subiect este obligat a le săvîrși sau a se abține de la săvârșirea lor; b) lucrurile și alte bunuri material; c) valori nemateriale (cinstea, onoarea,demnitatea, numele, sănătatea, etc); d) rezultatul creației intelectuale (opera literară, artistică, științifică, etc.) 3.3 Dați exepmle la fapte juridice care duc la apariția, modificarea și stingerea raporturilor juridice. De exemplu, încheind un contract de vînzare – cumpărare, subiectul tinde să dobîndească dreptul de proprietate fie asupra bunului, fie asupra banilor. Pe lîngă actele juridice civile, drept temei pentru apariţia raportului juridic civil pot servi şi actele administrative. De exemplu, în conformitate cu prevederile art. 320 alin. (3) din Codul civil, „în cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ”. Un alt exemplu de act administrativ, care duce la apariţia, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile, serveşte autorizarea unor genuri de activitate, care se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 451-XV din 30 iulie 2001, privind autorizarea unor genuri de activitate. Genurile de activitate enumerate în legea nominalizată pot fi practicate de persoane fizice sau juridice în cazul în care acestea primesc licenţa respectivă. Practicarea fără licenţă a genului de activitate pentru care se cere licenţă este considerată ilegală şi se sancţionează. 2.1 Definiți noțiunea de Drept al afacerilor explicând elementele acesteia. Dreptul afacerilor – un ansamblu de norme juridice care reglementează relațiile sociale patrimoniale și personal nepatrimoniale ce apar între persoane în legătură cu desfățurarea activității de întreprinzător, precum și raporturile ce apar în cazul intervenției statului în această activitate. Afacerile – operațiuni social utile de extragere, creare sau dobîndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel încît suma de bani primită ca plată să acopere toate cheltuelile suportate și să asigure persoanei obținerea unui profit. 2.2 Analizați obiectul de reglementare și metodele de reglementare a Dreprului afacerilor. Obiectul reglementării juridice reprezintă un grup de raporturi sociale calitativ omogene, duntr-un anumit domeniu sau sector de activitate, raporturi reglementate de normele juridice.Obiectul dreptului afacerilor este determinat de raporturile juridice reglementate de normele acestei ramuri. Afacerea poate fi definită ca un raport dintre doi oameni care tratează pentru a-și impune unul altuia interese morale sau materiale. 45

Prin metoda reglementării juridice se înțelege totalitatea de procedee de influență a dreptului acupra participanților la relațiile sociale, consfibțite prin lege. La determinarea metodei de reglementare juridică a relațiilor sociale se cere a fi luate în considerare mai multe componente: a) modul în care sunt stabilite drepturile și obligațiile subiectelor de drept; b) gradul de determinare a drepturilor stabilite și al libertății de acțiune subiectelor; c) alagerea faptelor juridice considerate ilegale; d) caracterul situației juridice a părților raportului juridic, repartizarea drepturilor și obligațiilor dintre subiecți; e) căile și metodele de asigirare a drepturilor subiective.

1.1.Caracterizati definitia “raport juridic” Raportul juridic este relația socială, reglementată prin intermediul normelor juridice, în rezultatul căruia se naște, se modifică sau se sting drepturi și obligațiuni juridice, care se realizează, la nevoie, prin forța coercitivă a statului. 1.2.Analizați obiectul si conținutul ,ca elemente indispensabile ale raportului juridic. Continutul raportului juridic este format din ansamblul drepturilor şi obligatiilor subiectilor ce participă la raportul juridic. Aceste drepturi şi obligatii sînt prevăzute de normele juridice ce stabilesc pentru fiecare participant la raporturile juridice, adică pentru fiecare subiect de drept, anumite prerogative, anumite posibilităti individuale. Aceste posibilităti, prerogative poartă numele de drept subiectiv si permite titularului: a) să ia o anumită atitudine fată de dreptul său, de exemplu, să se folosească de el; b) să pretindă o atitudine corespunzătoare din partea subiectului obligat; c) să poată apela la calea statală pentru apărarea dreptului. Obiectul raportului juridic reprezintă cel de-al treilea element constitutiv al raportului juridic. Dacă în privinta subiectilor şi a continutului raportului juridic apar, de regulă, probleme, atunci în privinta obiectului raportului juridic sînt înregistrate mai multe păreri Obiect al raportului juridic pot fi: 46

a)actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le îndeplineşte ori le poate pretinde si pe care celălalt subiect este obligat a le săvirsi sau a se abtine de la săvirşirea lor; b)lucrurile şi alte bunuri materiale; c) valori nemateriale (cinstea, onoarea, demnitatea, numele, sănă- tatea, integritatea fizică şi psihică etc.); d) rezultatul creatiei intelectuale (operă literară, artistică, ştiintifica etc.). 1.3. Estimați impactul faptelor juridice asupra raporturilor juridice. Normale juridice nu creează de sine raporturi juridice. Ele doar prevăd anumite situatii ipotetice. Pentru ca să apară un raport juridic, afară de existenta normei juridice mai este necesară prezenta împrejurărilor de fapt, continute în ipoteza normei juridice. Aşa, de exemplu, raportul juridic de căsătorie presupune, prealabil, ca fapt juridic încheierea căsătoriei În viata de toate zilele ne confruntăm sau sîntem martori la cele mai diverse fapte. Statul, însă, nu-şi pune sarcina să reglementeze toate fenomenele vietii şi să lege de ele în mod neapărat aparitia unor efecte juridice. De aceea, nu orice actiune are valoare de fapt juridic. Fapte juridice se consideră numai acele împrejurări de care legiuitorul leagă raporturilor juridice. 2.1.Caracterizati noțiunea de licența si indicati organele de imputerncire. Licenta este un act administrativ caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licentiere in procesul de reglementare a activitătii de întreprinzător, ce atestă dreptul licentă de a desfăşura, pentru o perioada stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau partial, cu respectarea obligatorie a conditiilor de licentier. Orgenele de împuternicire cu licențierea sunt:1)camera de licențiere 2 )banc naționala a MD 3)comusia nationala a pieței financiare 4)agentia nationala pentru reglemenetarea in Energetica 5) agentia nationala pentru reglemetarea in comunicatii electronice si tehnologia informatiei. 6) consiliul coordonator al audiovizualului 2.2.Analizați procedura legala de eliberare a licentei,termenul de valabilitate si incetara valabilitatii licentei. De regulă, licentele se eliberează pe un termen de 5 ani, dar in cazurile preväzute de lege există şi unele exceptii în acest sens: 3 ani pentru fabricarea şi vinzarea productiei alcoolice şi a berii; 1 an pentru organi zarea şi desfaşurarea jocurilor de noroc, loteriilor, mizelor la competitii sportive; importul, fabricarea, comercializarea produselor din tutun. Dreptul de a solicita licenta il au intreprinzătorii, adică persoanele de Stat şi persoanele juridice cu scop lucrativ. Licenta este valabila de la data eliberarii si pina la data expirarii ei. Actiunea licentei încetează in caz de suspendare, anulare, retragere sau de expirare a termenului de valabilitate. Camera de Licentiere este în drept să controleze cum titularul de licentă respectă cerintele prevăzute licentă. Dacă se constată încălcări, titularul de licentă va fi sanctionat prin suspendarea sau retragerea licentei. Se poate ajunge pînă la dizolvarea şi lichidarea titularului de licenta. 47

1.1 Definiția raport juridic. Raportul juridic reprezinta o relatie sociala care este reglementata prin intermediul normelor juridice. Acesta se numeste juridic, deoarece este creat si rezulta din actiunea dreptului. 1.2 Obiestul și conținutul ca elemente… Obiectul raportului juridic este un element constitutiv al raportului juridic. Acesta poate fi: actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le indeplineste ori le poate pretinde si pe care celalalt subiect este obligat a le savarsi sau a se abtine de la savarsirea lor, lucrurile si alte bunuri materiale sau valori nemateriale. Continutul raportului juridic este format din ansamblul drepturilor si obligatiuilor subiectilor ce participa la raportul juridic. Aceste drepturi si obligatii sunt prevazute de normele juridice. Prin urmare, atat obiectul raportului juridic, cat si continutul raportului juridic sunt elemente indispensabile ale acestuia. 1.3 Estimați impactul faptelor juridice asupra raporturilor juridice. Pentru ca sa apara un raport juridic nu este destul doar existenta normei juridice, mai este necesara si prezenta imprejurarilor de fapt, care se contin in ipoteza normei juridice. Astfel , existenta unui raport juridic presupune, in prealabil, un fapt juridic. De exemplu, raportul juridic de casatorie presupune, in prealabil, incheierea casatoriei ca fapt juridic 2.1 Noțiunea de licență și orgenele împuternicite. Licenta este un act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licentiere in procesul de reglementare a activitatii de intreprinzator, ce atesta dreptul titularului de licenta de a desfasura, pentru o anumita perioada de timp, genul de activitate indicat in acesta, cu respectarea obligatorie a conditiilor de licentiere. Organele imputernicite cu licentierea sunt: Camera de Licentiere, Banca Nationala a Moldovei, Comisia Nationala a Pietei Financiare, Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica, Agentia Nationala pentru Reglementarea in Comunicatii Electronice si Tehnologia Informatiei si Consiliul Coordonator al Audiovizualului. 2.2 Analizați procedura legală de eliberare a licenței. Procedura legala de eliberare a licentei presupune perfectarea licenţei de catre Camera de Licenţiere în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Licenta este valabila de la data eliberarii si pana la data expirarii ei. In cazul in care titularul de licenta nu respecta cerintele prevazute in licenta, actiunea acesteia poate fi incetata prin suspendare, anulare sau retragere. 2.3 Agenția de servicii publice a retras licența…. Fiind o autoritate de licentiere, Agentia Servicii Publice este in drept sa retraga licenta. Temeiurile retragerii licentei sunt incalcarea conditiilor legale de desfasurare a acestei activitati. Retragerea licentei are loc in baza hotararii instanţei de judecată la cererea autorităţilor administraţiei publice şi/sau altor instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control. Hotărîrea judecătorească privind retragerea licenţei se adoptă în termen de 5 zile lucrătoare şi se execută în conformitate cu legislaţia. În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.

48

1.1 Definiți noțiunea de stata caract. Tresăturile lui. Statul – sistem organizational al puterii, determinat istoric, format ierarhic ca un instrument de dominatie, ce realizeaza in mod suveran conducerea unui popor de pe un anumit teritoriu delimitat , prin frontiere, detinind in acest scop atit monopolul crearii cit si aplicarii dreptului. Trasaturile statului: 1.este institutia politica cu cel mai înalt grad de organizare si structurare. Sub acest aspect, are trei componente: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca. Acestea sunt organizate atât la nivel central, cât si local. Ele se folosesc de un aparat specializat constituit în diferite institutii: parlament, guvern, ministere etc. Prin gradul de organizare si institutionalizare, statul asigura, în principal, exercitarea puterii politice în societate. 2.constituie o organizatie politica a unei comunitati umane pe baza unui teritoriu, delimitat prin frontiere stricte, ca expresie a vointei cetatenilor. 3.are caracter suveran. Suveranitatea este o calitate esentiala a unui stat independent de a nu depinde de nici o alta putere de stat si se exprima în dreptul inalienabil si indivizibil al statului de a stabili liber, conform propriei vointe, politica sa interna si externa, precum si masurile practice pentru realizarea acestor politici, respectând totodata drepturile suverane ale celorlalte state. 4.este o institutie specializata, care asigura functionalitatea sociala prin contributii financiare ale cetatenilor, prin taxe si impozite. 5.are caracter istoric, aparitia sa fiind impusa de nevoile sociale, de faptul ca o comunitate umana, ca sistem social global, nu poate sa existe si sa functioneze fara organizarea politica asigurata prin intermediul statului. 6.are, de regula, caracter national, cel putin pentru epocile moderne si contemporane.Prin trasaturile sale, prin modul sau de organizare, prin scopul pentru care a aparut, statul constituie principala institutie (de fapt, un complex institutional sau organizational) al sistemului politic.

1.2 Analizați atributele statului și argumentați necesitatea acestuia. Statul se caracterizeaza prin cateva elemente sau dimensiuni istorice si politice, cumulatecalitativ. La ele se atribuie: Teritoriul,Populatia (natiunea),Autoritatea (puterea) publica sau executive. Teritoriul este dimensiunea materiala a statului. Desi, la prima vedere, teritoriul pare sa fie onotiune geografica, el reprezinta, de asemenea, un concept politic si juridic. Toate acestea reies din functiile pe care acesta le are:Teritoriul este factorul care permite situarea statului in spatiu, localizand in asa mod statul si delimitandul de altele. Teritoriul este simboul si factorul de protectie a ideii nationale. Populatia constituie dimensiunea demografica, psihologica si spirituala a statului. Un stat fara populatie nu poate sa existe. Statul este o societate umana organizata, o societate stabilizata in interiorul frontiere permanente. Cei ce locuesc pe un teritoriu delimitat de frontiere si sunt supusi aceleiasi puteri pot avea fata de acesta ori calitatea de cetatean, demembru al statului respectiv, ori calitatea de strain, ori cea de apatrid. Autoritatea (puterea) politica exclusiva sau suveranitatea. Aceasta constituie cel mai caracteristic element specific al statului. Puterea este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaza prin: a)Posibilitatea de a coordona activitatea oamenilor conform unei vointe supreme. b)De a comanda. c)De a da ordine si necesitate de a se 49

supune acestei comenzi. Prin urmare autoritatea presupune coordonarea, comanda si supunere. 1.3 Cele 3 puteri din R.M sunt: 1.Parlamentul RM-pentru ca el reprezinta puterea legislative 2.Guvernul , Preşedintele Republicii Molodova – reprezinta puterea executive 3.Curtea Supremă de Justiţie a R. Moldova, Curtea de Apel Chişinău,-reprezinta puterea judecatoreasca

50