Tema Locuinte Colective - 2016-2017 [PDF]

Zitiervorschau

Locuire și densitate urbană 1. Argument În contextul mai amplu al studiului temelor de locuire iniţiate în anul 2 şi în continuarea firească a acestora, primul semestru din anul 3 abordează un program de locuire cu o complexitate sporită: locuirea colectivă. Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu precădere de natură socioeconomică, iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel urban a dus la schimbări esenţiale în structura oraşelor şi a societăţii. Astfel, este suficient să ne gândim la reconfigurarea radicală din secolul 19 a oraşului Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub coordonarea lui Idelfons Cerdà şi la tot ce înseamnă Barcelona astăzi, cu ultimele sale operaţiuni urbane majore, dezvoltate în mod riguros şi coerent în ideea continuităţii structurii de secol 19. La fel, putem analiza critic, identificând aspecte pozitive şi negative, transformările masive la care au fost supuse oraşele româneşti în perioada comunismului: urbanizarea forţată, centrele civice, cartierele-dormitor etc. 2. Obiective Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuinţe colective în interiorul unui oraş generează modificări semnificative la nivelul structurii urbane şi implicit la nivel social. Locuinţa colectivă aduce mase mari de oameni într-un spaţiu limitat, creând densitate, deci induce schimbări importante la nivelul zonei şi a locuitorilor acesteia. De aceea, obiectivul major al acestui studiu este relaţionarea deplină cu oraşul şi cu locuitorii săi. Prin asta înţelegem, simultan: a. o intervenţie complexă, concepută ca un element de continuitate la nivelul structurii urbane şi sociale; b. un proces sustenabil, capabil să evolueze în timp în funcţie de dinamicile sociale; c. un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieţii. Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esenţial al procesului de proiectare este analiza critică a contextului în care se va interveni. Aceasta va lua în considerare atât configuraţiile spaţiale, cât şi particularităţile antropologice ale locuirii din zonă – prezente, trecute (în măsura în care sunt relevante) şi viitoare (imaginate). Datele obţinute şi procesate în urma acestei analize vor duce la un set de concluzii şi strategii de intervenţie, generând astfel proiectul.

1

Dincolo de aspectele enunţate mai sus, soluțiile propuse vor trebui să răspundă cât mai complet, coerent şi corect cerinţelor de bază spaţial-funcţionale (atât la nivel de ansamblu, cât şi la nivel de detaliu), structural-constructive, comercial-economice şi de eficienţă energetică. 3. Conţinutul studiului Pentru acest studiu propunem două amplasamente, în două orașe diferite, lăsând posibilitatea studenților sau conducerii atelierului să aleagă pe ce amplasament vor lucra. Astfel: -

primul este situat în municipiul Bucureşti, la intersectia dintre bd. Dacia si str. Toamnei, rezultă din alipirea terenurilor cu nr. 121 (Bd. Dacia), respectiv nr. 67, 69, 71 (str. Toamnei), are o suprafaţă de 2128 mp, este liber de construcţii și este plat;

-

al doilea este situat în muncipiul Câmpulung, jud. Argeș, pe str. Ana Doamna nr. 4, are o suprafață de 1700 mp și, de asemenea, este liber de construcții. Acest teren are o declivitate de aproximativ 5% dinspre Nord-Est spre Sud-Est.

Fiind situate în zona centrală a celor două orașe, ambele terenuri beneficiază de toate utilităţile şi serviciile publice urbane necesare (apă, canalizare, salubrizare, electricitate, gaze). Ansamblul de locuinţe colective proiectat va fi dezvoltat de către un investitor privat şi / sau de către o instituție a Statului (Primărie, Agenție pentru Locuințe, Minister etc.) Reglementările urbanistice (accese, retrageri, aliniamente, POT, CUT, Hmax etc.) ce vor fi aplicate în proiecte vor fi stabilite individual de fiecare echipă de studenţi în urma analizei de sit şi a unei documentări cât mai temeinice. În acest sens, se vor consulta şi regulamentele urbanistice zonale în vigoare. Numărul de apartamente propus va fi stabilit în urma studiului de soluție, însă nu va fi mai mic de: - 20 apartamente pentru amplasamentul din Câmpulung; - 30 apartamente pentru amplasamentul din București. Ansamblul propus va conţine apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere, ponderea acestora în cadrul ansamblului fiind: 20% - apartamente cu 1 cameră; 40% - apartamente cu 2 camere; 30% - apartamente cu 3 camere; 10% - apartamente cu 4 camere.

2

Suprafeţele utile ale apartamentelor (incluzând spaţiile exterioare acoperite aferente apartementului: balcoane, logii, terase) nu vor depăşi: 45 mp - apartamente cu 1 cameră; 65 mp - apartamente cu 2 camere; 85 mp - apartamente cu 3 camere; 105 mp - apartamente cu 4 camere. Sistemele constructive şi structurale folosite, tipologiile clădirilor şi ale apartamentelor, după cum şi modul de distribuţie al acestora în cadrul ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă. Cu toate acestea, intervențiile propuse vor impune un standard de confort mediu raportat la nevoile contemporane, evitând așadar configurațiile funcționale, tipologice și spațiale specifice, spre exemplu, locuințelor sociale sau altor forme de locuire colectivă neadecvate contextului în care se află. O atenţie sporită va fi acordată flexibilităţii apartamentelor, astfel ca acestea să poată evolua în timp. „Spaţiile comune” – cu alte cuvinte, ceea ce se întâmplă de la uşa apartamentului până în stradă – vor căpăta valenţe multiple, fiind considerate mai mult decât niște simple circulaţii, conlucrând cu unităţile locative şi cu spaţiile exterioare într-un sistem interconectat. Se recomandă ca parcursul omului din apartament până în stradă să fie o experienţă spaţială şi socială în sine. În plus faţă de programul de locuire, în urma analizei de sit şi în funcţie de scenariul propus prin fiecare soluție, vor putea fi introduse şi alte funcţiuni complementare locuirii. Ele pot avea mai multe roluri, ca extensii ale locuinţei sau ca spaţii de articulare cu spaţiul public al oraşului, pot fi comerciale sau necomerciale. Şi în acest caz, distribuirea acestor spații în cadrul ansamblului va fi de asemenea stabilită individual de fiecare echipă, dar cu o pondere care nu va depăși 20% din suprafața construită desfășurată alocată programului de locuire. Atât pentru apartamente, cât şi pentru funcţiunile complementare acestora, după caz, vor fi prevăzute spaţiile tehnice şi locurile de parcare necesare, dimensionate şi configurate în conformitate cu legislaţia actuală din România. Se vor respecta normele de igienă, iluminare şi ventilare naturală a locuinţelor, precum și normele de protecție la incendiu, protecție civilă, trafic și siguranța circulației. De asemenea, o importanţă deosebită se va acorda configurării zonelor verzi, a spaţiilor neconstruite publice, semi-publice comunitare şi a celor private aflate în folosinţa locatarilor.

3

4. Condiţii de redactare Studiul conține 2 proiecte: Proiectul nr. 1 - Locuinţe colective: studiu urbanistic și de soluție (4 credite, 6 săptămâni – jurizare în atelier) Obiective: - documentare: oraş, istoria locului, locuirea colectivă în general; - lectură critică: contextul urban şi social, istoria locului şi posibilităţile de dezvoltare; - viziune: conceptul viitorului proiect. Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă: -

fotografii, schiţe, scheme, texte explicative şi diagrame cu: - analiza contextului urban existent; - setul de concluzii obţinute în urma acesteia; - strategia de intervenţie propusă.

-

plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:2000 - 1:500), planuri și secţiuni care să ilustreze conceptul arhitectural-urbanistic al intervenţiei (sc. 1:500 - 1:200);

-

machetă (sc. 1:500 - 1:200)

Macheta individuală (sc. 1:500 - 1:200) va fi integrată într-o unică machetă de ansamblu, care va cuprinde şi vecinătăţile terenului şi va fi construită de către fiecare atelier. Proiectul nr. 2 - Locuinţe colective: studiu detaliat (8 credite, 8 săptămâni – jurizare în comisie) Obiective: - documentare: structură, materiale și tehnici constructive, organizări funcționale (apartamente, spaţii comune, spaţii exterioare), detalii constructive; - detaliere: materialitate, spațialitate, sisteme constructive, organizări funcţionale, spaţii private, semi-private şi publice, sisteme de suport ale locuirii (instalaţii şi anexe). Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă: -

plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500);

4

-

planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane complet mobilate (sc. 1:100);

-

toate faţadele, dintre care cele stradale vor cuprinde şi vecinătăţile (sc. 1:100);

-

două secţiuni caracteristice prin întreg ansamblul (sc. 1:100);

-

planul unui nivel suprateran dintr-un tronson reprezentativ, cu secţiune şi faţadă aferente, redactate la nivel de proiect de execuţie şi cu marcarea doar a mobilierului fix (sc. 1:50);

-

detaliu de travee: plan, secţiune caracteristică, faţadă aferentă (sc. 1:20);

-

o perspectivă generală din care să rezulte scenariul urban propus, atmosfera, materialitatea proiectului şi relaţia cu vecinătăţile;

-

o machetă detaliată, incluzând amenajarea spaţiilor neconstruite (sc. 1:100).

Pentru o mai justă înţelegere a procesului de proiectare, la jurizarea acestui proiect vor fi aduse planșele şi macheta predate şi notate la proiectul nr. 1. La ambele proiecte pot fi predate şi alte piese desenate sau machete, însă numai dacă acestea vin în sprijinul unei mai bune înţelegeri a soluției. Ambele proiecte vor fi elaborate integral în echipe de câte 2 studenţi. Ca excepţie, pentru fiecare grupă se admite un singur caz de lucru individual sau într-o echipă de 3 studenți, atunci când numărul studenţilor din respectiva grupă este impar. 5. Criterii de evaluare şi notare În evaluarea proiectului, se va ţine cont, în egală măsură, de: -

maturitatea şi realismul demersului;

-

integrarea noii intervenţii în contextul dat;

-

calitatea arhitectural-urbanistică a ansamblului, legătura cu oraşul;

-

corectitudinea rezolvărilor funcţionale, constructive şi structurale, atât la nivel de ansamblu, cât şi la nivel de detaliu;

-

corectitudinea redactării şi gradul de detaliere al pieselor desenate şi al machetelor. 6. Bibliografie

Frampton, Kenneth – „Modern architecture: a critical history”, Thames & Hudson, Londra, 1992 Gausa, Manuel – „Housing: new alternatives - new systems”, Actar, Barcelona, 1998 Jacobs, Jane – „The Death and Life of Great American Cities”, Vintage Books, (1961) 1992

5

Gehl, Jan – „Oraşe pentru oameni”, IglooMedia, 2010 Biciuşcă, Florin – „Experimentul Căţelu”, Paideia, 2007 *** - „Collective Housing”, Editorial Pencil, Valencia, 2006 *** - monografii: Le Corbusier, Duiliu Marcu, Horia Creangă *** - monografii „El Croquis”: Steven Holl, OMA, Alvaro Siza, David Chipperfield etc. *** - colecţia revistei „Zeppelin”, 2005 – 2016 ***- colecţia revistei „Arhitectura”, 1950-1990 *** - arhiva concursului Europan - http://www.europan-europe.eu

Întocmit: sept. 2016

şef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu asist. dr. arh. Mihnea Simiraș

6