Tema 11 Endo [PDF]

Zitiervorschau

Tema 11 :

Principiile biomecanice ale realizării restaurărilor

morfo-funcționale specific dinților tratați endodontic

1. Consecințele pierderii vitalității dinților. Pierderea vitalitatii pulpare determina o serie de consecinte nefavorabile - diminuarea rezistentei structurale, cu aparitia pericolului fracturii coronare, coronoradiculare sau radiculare (abordarea terapeutica implica rezolvarea simultana atat a mentinerii restaurarii cat si a protectiei tesuturilor dure dentare restante) - modificarea proprietatilor fizice ale tesuturilor dentare: (deshidratarea dentinara, care antreneaza slabirea retelei de colagen dentinar) 1. pierderea de tesuturi dure dentinare  leziunile cu pierdere de substanta de origine carioasa sau non carioasa  pierderea integritatii crestelor marginale  dimensiunile cavitatii de acces  indepartarea tavanului camerei pulpare  cresterea profunzimii totale a cavitatii → cresc posibilitatile de flexiune la nivelul

peretilor laterali 2. pierderea sensibilitatii proprioceptive  in conditiile absentei pulpei dentare ar fi posibila disparitia anumitor proprietati

mecano-receptoare ale odontonului  modificarea pragului de perceptie a solicitarilor ocluzale poate determina instalarea

senzatiei de discomfort la o solicitare ocluzala dubla fata de cea resimtita anterior pierderii vitalitatii 3. Tratamentul endodontic produce el insusi modificari semnificative la nivelul structurilor dure dentare determinand:  pierdere suplimentara de tesut dur prin necesitatea respectarii timpilor operatori

specifici  subminarea uneori accentuata a structurii dure restante  alterarea caracterului fizionomic

- troficitatea țesuturilor dure nu mai este asigurata -dintele nu mai poate face față tuturor solicitărilor mecanice - pierderea unor elemente tisulare pulpare și umorale cu rol în fagocitoză și formarea de anticorbi

- încetarea proceselor neoformatoare de dentină - distrugerea aparatului de recepție și transmisie a pulpei dentare - pierderea translucidității și alterarea caracterului fizionomic - gradul mare de distrucție a porțiunii coronare creează dificultăți în asigurarea retenției și a rezistenței viitoarei restaurări a dintelui

2. Atitudinea terapeutică față de dinții devitali. - diminuarea rezistentei structurale, cu aparitia pericolului fracturii coronare, coronoradiculare sau radiculare (abordarea terapeutica implica rezolvarea simultana atat a mentinerii restaurarii cat si a protectiei tesuturilor dure dentare restante) Stabilirea atitudinii terapeutice se va face ținând cont de - poziția dintelui pe arcada -calitatea tratamentului endo realizat - calitatea suportului parodontal - gradul de distrucție coronară a dintelui -statusul apicală-noțiune- nr de dinți adiacenți - contactul ocluzal - experiența medicuui și mijloacele tehnice de care dispune

Atitudinea terapeutică va implica: 

caracterul minim invaziv al tratamentului



biocompatibilitatea dintre materialele de restaurare utilizate si structurile dure restante



estetica restaurarilor

Economia tesuturilor dure dentare poate fi realizata in 4 momente ale tratamentului endodontic: 1. in decursul instrumentarii canalului 2. in etapa de alegere a pivotului endodontic 3. in momentul prepararii spatiului pentru pivot 4. prin modalitatea de alegere a materialului de restaurare

3. Metode de restaurare directă a dinților devitali. - preupune pregătirea unei cavități care va fi obturată cu un material de restaurare permanent de obicei această tehnică este folosită imediat după tratamentul endo, daca - este pierdere minimă de țesut dentar coronare - suportul radicular poate fi folosit ca soluție permanneta de retenție - suportul parodontal este de bună calitate - să permită, în caz de necesitate, un retratament endo

• Obturația coronară simplă

1

- poate fi realizată în situațiile clinice care, după tratamentul endo, pot fi menținuți din coroana dintelui cel puțin 2 pereți rezistenți, paraleli între ei și dacă materialului de obturație i se oferă retenție pe coroana restantă etape: - deschiderea cavității - exereza dentinei alterate - extensia preventivă pt prevenirea cariei secundare (realizată corespunzător, pt a nu compromite rezistența dintelui) - forma de rezistență este asigurata prin scurtarea pereților de smalț și de dentină ce vor fi restaurați prin obturației (camera pulpara va fi în sine o zonă de rezistență pt obturație) - să nu se utilizeze o cantitatea mare de material de obturație de durata. Daca folosim compozit, contracția de priză a acestuia va fi mai mare cu cât volumul restaurării este mai mare, la fel si daca folosim amalgam - finisarea marginilor cavității, bizotarea lor La restaurarea dinților frontali este important de a nu îndepărta prismele de smalț nesusținute de pe fața vestibulară, atât din aspect estetic (fizionomic), cât și al rezistenței. • Obturația coronară armată Se idică în situațiile clinice când dintele nu are suficienți pereți pentru o obturație simplă, dar nu sunt nici motive suficinete pentru o soluție protetică. În acest caz se alege obturația coronară armată. Aceasta folosește ca mijloc de retenție un dispozitiv suplimentar de retenție de tipul pinurilor intradentinare sau intraradiculare, sau al pivoților prefabricați, în jurul cărora se condensează un material restaurator (amalgam sau rășină compozită) este indicata la - dinti cu distrucții coronare mari - dinți la care intervenția terapeutică este de urgență - la dinți cu pereți coronari fragili , subțiri - la dinți care, după realizarea obturației armate, prin șlefuiri, putem obține un bont coronar care ulterior va putea fi acoperit cu o coroana de înveliș

4. Etapele realizarii restaurărilor morfofuncționale ale dintelui devital. - se izolează dintele cu digă și se pregătește câmpul operator - se îndepărtează partea coronară - se dezobturează canalele radiculare.(instrument efilat încălzit, dacă se dorește dezobturarea), plus solvenți ca cloroform, xilenă sau eucaliptol) - cu freze globulare cu gât lung, la turații convenționale joase vom lărgirea orificiului de intrare în canal, ulterior vom lărși canalele radiculare cu freze de canal endodontice speciale cu vârf activ.

2

- Rumegușul rezultat prin frezare se va înlătura prin spălături cu hipoclorit și apă oxigenată, fiind uscate canalele cu jet de aer cald sau conuri sterile de hârtie - Alegerea dispozitivului radicular în funcție de situația clinică. - Lungimea acestuia sa fie 2/3 din lungimea canalului radicular, cu respecatrea a minim 3-5 mm de obturația apicală. - diametrul dispozitivului radicular să fie 1/3 din diametrul canalului radiculare - adaptarea corectă, timdimensionala a dispozitivului in canalul radicular - dacă dispozitivele sunt prea lungi se secționeaza inainte de a fi introduse in canalel -facem radiografia pt a verifica cum a fost adaptat dispozitivul in canalele - ulterior pregătim porțiunea coronară și redăm sau realizăm morofofuncționalitatea dintelui cu materialul de obturare ales după caz.

5. Instrumente pentru prepararea spațiului radicular. - sonda endo, pt reperarea orificiilor de intare în canal - freze globulare cu gât lung, la turații convenționale joase ( pt lărgirea orificiului de intrare în canal - instrument efilat încălzit ( dacă se dorește dezobturarea), plus solvenți ca cloroform, xilenă sau eucaliptol - Pieso sau Gates Gliden sau freze de canal spciale cu vârf activ (pt largirea canalului radicular) - ace de mână Kerr pt a verifica periodic lungimea și lățimea preparației - ace Lentullo pt introducerea în canal a cementurilor de lipire pt pivoti

6. Tipurile de pivoturi utilizați în restabilirea denților devitali, avantaje, dezavantaje. Tipuri de pivot: •

metalice o turnate o prefabricate: otel, Ti, Ni-Cr

•



cilindrice cu filet



conice cu filet

non metalice o fibra de carbon (fibre unidirectionale incluse intr-o matrice epoxi) 

C Post, Aestethic Post, Light Post

o materiale ceramice (oxid de zirconiu)

3

o polimeri ranforsati cu fibre de sticle (fibre de polietilena acoperite cu sistem adeziv fulate direct in canalul radicular si fotopolimerizare in situ) 

Fibrekor Post System, Ribbond

Avantajele pivoturilor prefabricate: - se aplică ușor, cu o tehnică simplă - dupa pregatirea canalului radicular, pivotii prefabricati vor fi fixati definitiv in aceeasi sedinta. Este unul din avantajele folosirii acestor tipuri de pivoti.

- rezolvarea terapeutică se execută în cabinet, fără intervenția laboratorului - se poate adapta celor mai diverse situații clinice - se pot îndepărta, în special cele fixate prin înșurubare, mai ușor ca dispozitivele turnate → pivoturile turnate (DCR) prevazute cu o colereta pericervicala prezinta un risc mai redus de fractura, in special la nivelul dintilor frontali - pivoturile din fibre de sticla sunt cele mai elastice, și au o tensiune internă la interfața pivot/dentină mai mică decât în cazut pivoților de oțel sau de fibre de carbon. Dezavantajele: - nu se adaptează perfect la locașul intraradicular ca cele turnate - rezistența lor este mai mică la diverse solicitări - porțiunea lor coronară nu este intotdeauna adaptata la volumul de reconstruire pe care trebuie sa-l susțină → un pivot nu contribuie la cresterea rezistentei structurii dintelui tratat! → pivoturile, in special cele filetate, slabesc rezistenta dintelui  Tensiuni interne aparute in timpul solicitarii ocluzale: 

tensiuni reduse in situatia pivoturilor cilindrice



tensiuni mai mari in situatia pivoturilor conice

 Tensiuni interne la interfata pivot / dentina: 

pivot de otel: 7,51 Mpa



pivot din fibre de carbon: 3,45 Mpa



pivot din fibra de sticla: 2,22 Mpa

(pivoturile reprezinta in realitate un mijloc de ancorare si de rigidizare a restaurarii sau a bontului coronar realizate consecutiv) 4

7. Tehnici de fixare a pivoturilor intraradiculare. 1. Pivoții dentari prefabricati (din fibre de cuarț sau de sticlă) Dupa pregatirea canalului radicular, pivotii prefabricati vor fi fixati definitiv in aceeasi sedinta. Este unul din avantajele folosirii acestor tipuri de pivoti. Se ancorează în canal prin : fricțiune, înșurubare, cimentare.

Tehnica  Pivotii radiculari prefabricati sunt livrati in seturi care contin si freze de canal de mai multe grosimi. Grosimea frezelor corespunde cu cea a pivotilor, fiind numerotata de la 1 la 6.  1 reprezinta cea mai mica grosime  6 cea mai mare grosime  Daca ultima freza cu care s-a patruns pe canalul radicular are grosimea 5, se va alege din trusa un pivot radicular tot de grosimea 5.  Lungimea pivotului se va alege in functiede adancimea de penetrare a frezelor de canal, stabilita cu ajutorul opritorilor de silicon.  Dupa alegerea pivotului, urmeaza fixarea acestuia pe canalul radicular. Unii pivoti prefabricati se fixeaza pe canal prin insurubare cu cheite specifice, altii prin cimentare cu materiale fotopolimerizabile. Pivotii prefabricati din fibre de cuart sau de sticla se fixeaza pe canalele radiculare cu ajutorul unor materiale compozite fotopolimerizabile. Polimerizarea acestora se face prin pivotul dentar care, fiind confectionat din cuart sau sticla, transmite foarte bine undele luminoase  Peste partea coronara a pivotului prefabricat, medicul stomatolog va aplica materiale compozite specifice. Dupa intarire, acestea vor fi preparate prin slefuire, obtinandu-se forma finala a bontului artificial.  Peste bontul artificial se va lua amprenta si va fi confectionata o coroana dentara. Iata o schema a unui pivot prefabricat dupa cimentarea coroanei dentare.

2. Pivotii dentari turnati in laboratorul dentar Deoarece acesti pivoti sunt executati la laboratorul dentar, este nevoie ca medicul stomatolog sa ia o amprentă care sa-i ofere tehnicianului datele exacte ale cazului.

Amprenta Amprenta dentara se ia dupa finalizarea procesului de pregatire a canalelor radiculare. Tehnica Se va folosi tehnica amprentei in 2 timpi.

 In prima faza se ia o amprenta cu un material dur. Se va amprenta atat dintele preparat cat si dintii antagonisti si relatia de ocluzie intre cele 2 arcade.  Dupa priza materialului dur, se introduce in amprenta un material fluid care are o precizie de amprentare excelenta In acelasi timp, este nevoie de introducerea materialului de amprenta fluid si in canalele radiculare. Acest proces se realizeaza cu ajutorul unor ace de canal spiralate, actionate de micromotor la viteze foarte mici, numite ace Lentulo.

5

Se repozitioneaza amprenta in cavitatea bucala si se asteapta priza materialului fluid. La final, vor fi amprentate atat canalul sau canalele radiculare pe care va fi realizat pivotul dentar cat si dintii vecini dintelui preparat.

Cimentarea pivotilor dentari Dupa finalizare, tehnicianul dentar va trimite pivotul la cabinet in vederea cimentarii definitive. In primul rand, se va verifica adaptarea pivotului dentar pe canalele radiculare. La nevoie, se mai pot face mici retusuri pentru ca adaptarea sa fie perfecta. Fixarea pivotilor dentari se face cu cimenturi glasionomere de lipire. Acestea se vor introduce in canalele radiculare cu ajutorul acelor Lentulo. Tehnica  Se izoleaza dintele pe care va fi cimentat pivotul si se usuca bine cu aer.  Se prepara cimentul de lipire amestecand praful si lichidul in proportiile prezentate in prospect.  Cand atinge o consistenta "cremoasa", se introduce cimentul pe canalele radiculare cu ajutorul acelor Lentulo. Se mai poate pune o cantitate de ciment si de jur imprejurul pivotului.  Se pozitioneaza pivotul in canalul ( sau canalele ) radicular, cu atentie, astfel incat sa patrunda in pozitia corecta. Se asteapta priza cimentului, dupa care se indeparteaza excesul cu ajutorul sondei dentare.

 

 Slefuirea pivotilor in vederea executarii lucrarilor dentare se poate face in aceeasi sedinta cu cimentarea sau, mai bine, in sedinta urmatoare

___ • lungimea pivotului trebuie sa fie situata intre ½ si ¾ din radacina • in canalul radicular trebuie mentinuta obturatia de canal pe o lungime de minimum 4-5 mm din portiunea sa apicala

Alegem: Dimensiunea / forma / tipul de pivot •

forme de pivot: o cilindric o conic o cu filet

•

alegerea formei: o in functie de suprafata de adeziune parietala: o în canale cu spatiu disponibil de 7 – 8 mm 

pivoturi cilindrice



pivoturi conice

o in canalele scurte excesiv evazate → pivot cu filet

6

Alegem materialul de cimentare corespunzător( ciment fosfat de zinc, ciment carboxilic, ciment ionomer de sticla, ciment rasinic)  injectarea cimentului  

coafarea cimentului adaptarea tridimensionala a pivoturilor la canalul radicular si nu invers

7