(Searchable) Anatomia Membrelor 2018, Enciulescu [PDF]

Zitiervorschau

CONSTANTIN ENCIULESCU

Bi MEMBRELOR

Constantin

Anatomia

ENCIULESCU

membrelor

Editia a lla

2018

Cuprins

OASELE MEMBRULUI SUPERIOR CENTURA PECTORALA Clavicula Scapula Sternul PARTEA LIBERA A MEMBRULU! SUPERIOR Humerusul Radiusul Uina OASELE MAINII Oasele carpiene

Scafoidui Semilunarul Piramidalul Piziformul Trapezul Trapezoidul Capitatul

Osul cu carlig Oasele metacarpiene

Oasele degetelor (Falangele) Oasele sesamoide

JONCTIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR JONCTIUNILE CENTURI PECTORALE Sindezmozele centurii pectorale

Articulatiile centurii pectorale JONCTIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER Sindezmoza radioulnara ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER Articulatia umarului Articulatia cotului

Articulatia radiouinara distala ARTICULATIILE MAINII Articulatia radiocarpiana Articulatiile carpului Articulatiile carpometacarpiene Articulatiile intermetacarpiene Articulatiile metacarpofalangiene Articulatiile interfalangiene

MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR Muschii um@rului Muschii bratutui Compartimentul anterior (flexor) al bratului Compartimentul posterior (extensor) al bratului Muschii antebrafului Compartimentul anterior (flexor) al antebratului Partea superticiala Partea profunda Compartimentul posterior (extensor) al antebratului Partea laterald sau radiala ~ Muschii mainii Tenarul

Hipotenarul Muschii lojei centrale a palmei FASCIILE MEMBRULUI SUPERIOR TECILE TENDINOASE ALE MEMBRULUI SUPERIOR ARTERELE MEMBRULUI Artera axilara Artera brahiala Artera radiala Artera ulnara

SUPERIOR

VENELE MEMBRULUI SUPERIOR Venele superficiale ale membrului superior Venele profunde ale membrului superior LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR Nodurile limfatice axilare Nodurile limfatice cubitale

NERVII MEMBRULUI SUPERIOR PLEXUL BRAHIAL Partea supraclaviculara Partea infraciaviculara Nervul axilar Nervul Nervul Nervul Nervul

radial musculocutanat median ulnar

Nervul cutanat medial al bratului Nervul cutanat medial al antebratului

REGIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR REGIUNEA UMARULUI Regiunea deltoidiana Regiunea axilara Regiunea scapulara REGIUNEA BRATULUI Regiunea brahiala anterioara Regiunea brahiala posterioara REGIUNEA COTULUI Regiunea cubitala anterioara Regiunea cubitala posterioara REGIUNEA ANTEBRATULUI Regiunea antebrahiala anterioara Regiunea antebrahiala posterioara REGIUNEA MAINII Regiunea carpiana anterioara Regiunea carpiana posterioara Regiunea palmara Regiunea dorsala a mainii OASELE

MEMBRULUI INFERIOR CENTURA PELVIANA Osul coxal tlionul Ischionul Pubisul PARTEA LIBERA A MEMBRULUI INRERIOR Femurul Rotula Tibia Fibula OASELE PICIORULUI Oasele tarsiene Talusul Calcaneul Navicularul Cuneiformul medial Cuneiformul intermediar Cuneiformul lateral Cuboidul Oasele metatarsiene

Oasele degetelor (Falangele) Oasele sesamoide

JONCTIUNILE MEMBRULUI INFERIOR JONCTIUNILE CENTURII PELVIENE Sindezmozele centurii pelviene Simfiza pubianad Articulatia sacroiliaca

145 147 147 147 147 148

JONCTIUNILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER Sindezmoza tibiofibulara ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER Articulatia soldului Articulatia genunchiului Articulatia tibiofibulara ARTICULATHLE PICIORULUI Articulatia talocrurala Articulatiile subtalara

Articulatiile transversa a tarsului Articulatia cuneonaviculara

Articulatiile Articulatiile Articulatiile Articulatiile Articulatiile

intercuneiforme tarsometatarsiene intermetatarsiene metatarsofalangiene interfalangiene

MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR Muschii coxali

Muschii coapsei Compartimentul femural anterior Compartimentul femural medial Compartimentul femural posterior Muschii gambei Compartimentul gambier anterior Compartimentul gambier lateral Compartimentul gambier posterior Partea superficiala sau gastrocnemiana Partea profunda sau soleara Muschii piciorului Muschii dosului piciorului Muschii halucelui

Muschii degetului mic Muschii lojei centrale a plantei FASCIILE MEMBRULUI

INFERIOR

TECILE TENDINOASE ALE MEMBRULUI ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR Artera iliaca interna Artera femurala

Artera poplitee Reteaua articulara a genunchiului Artera tibiala posterioara Artera fibulara Artera tibiala anterioara

150 150 151 151 152 155 155 155 157 157 159 159 160 160 161 161 163 163 168 169 171 174 176 176 178 179 179 181 183 183 184 185 187 191

INFERIOR

195 199 199 200 203 203 204 206 206

VENELE MEMBRULUI INFERIOR Venele superficiale ale membrului inferior Venele profunde ale membrului inferior

LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR Nodurile limfatice inghinale Nodurile poplitee NERV! MEMBRULUI INFERIOR PLEXUL LOMBOSACRAL Plexul lombar

Nervul iliohipogastric Nervul Nervul Nervul Nervul Nervul Plexul sacral Nervul

genitofemural femurocutanat obturator obturator accesor femural micul sciatic

Nervul rusinos Nervul sciatic Nervul fibular comun Nervul tibiai

209 209 211 215 215 216 217 217 218 218 218 219 219 220 220 221 221 222 222 223 224

REGIUNILE MEMBRULUI INFERIOR REGIUNEA SOLDULUI Regiunea fesiera Regiunea coxala REGIUNEA COAPSE! Regiunea femurala anterioara Regiunea femurala posterioara REGIUNEA GENUNCHIULUI Regiunea anterioara a genunchiului Regiunea posterioara a genunchiului REGIUNEA GAMBEI ($I A GLEZNE]) Regiunea anterioara a gambei Regiunea posterioara a gambei Regiunea anterioara a gleznei Regiunea posterioara a gleznei Regiunea retromaleolara mediala Regiunea retromaleolara laterala REGIUNEA PICIORULUI Regiunea calcaneana Regiunea dorsala a piciorului Regiunea plantara

227 227 227 231 233 233 243 245 245 248 252 252 255 259 261 261 263 265 265 266 270

BIBLIOGRAFIE

277

OASELE MEMBRULUI

SUPERIOR

(Ossa membri superioris)

Oasele

care alcatuiesc membrul

superior formeaza

doua

structuri

si

anume centura membrului superior gi partea libera a membrului superior. Oasele parti libere a membrului

superior sunt oase

lungi, cu exceptia oaselor

carpiene. Aceste oase formeaza partea pasiva a aparatului locomotor.

CENTURA PECTORALA (Cingulum pectorale/membri superioris)

Centura pectorala, centura membrului superior sau centura scapulara (eng. shoulder girdle, pectoral girdle, fr. ceinture scapulaire, ceinture pectoral, germ.

Schultergurtel,

mag.

fels6 végtag

fliggeszté6ve,

vallév) este formata

din clavicula gi scapula, la care se adauga sternul, dar si din articulatiile acromioclaviculara

si sternoclaviculara.

Sternul si articulatia sternoclaviculara re-

prezinta singura legatura a centurii pectorale cu cusca toracica. (lat. cingulum = cingatoare, chinga)

Clavicula Schlisseibein,

(Clavicula) (eng. clavicle, collarbone,

fr. clavicule, germ.

mag. kulcscsont) este un os dublu curbat, situat in partea su-

perioara a trunchiului. Curbura mediala este mai mare si convexé spre anterior, iar cea laterala este mai mica si concava.

Clavicula are un corp si doud

extremitati. Corpul claviculei (Corpus claviculae) prezinté pe suprafata inferioara santul mugchiului subclavicular (Sulcus musculi subclavii). Extremitatea

mediala

este

mai voluminoasa

si se numeste

extremitatea

sternald

(Extremitas sternalis). Pe aceasta extremitate se afla fata articulara sternala (Facies articularis sternalis). in apropierea acestei extremitati, pe fata inferioara,

se afla o rugozitate

numita

impresia

(Impressio ligamenti costoclavicularis).

ligamentului

costoclavicular

Extremitatea laterala este mai aplati-

zata

si se numeste

extremitatea

acromial€

(Extremitas acromialis).

Pe

a-

ceasta extremitate se afla fata articulara acromiala (Facies articularis acromialis). In apropierea acestei extremitati se afla tuberozitatea ligamentului coracoclavicular (Tuberositas ligamenti coracoclavicularis), o rugozitate for-

mata din doua reliefuri: tuberculul conoid si linia trapezoid. noid (Tuberculum conoideum) rior. Linia trapezoida

este o proeminenté

(Linea trapezoidea)

este

Tuberculul co-

conica situata anteroinfe-

o zona

rugoasa,

situataé pe

partea inferioara a claviculei, lateral de tuberculul conoid. (lat. clavicula dim. clavis-is = cheie)

Scapula

(Scapula} sau omopilatul (eng.

scapula, omopiate, germ. Schulterblatt, mag.

scapula, shoulder bone fr.

lapocka) este un os plat, de for-

ma triunghiulara, care face parte din centura pectorala, dar care participa evident la structura spatelui. Omoplatul, care asigura o mare suprafata de insertii musculare,

prezinta o fata costala (Facies costalis/anterior), situata anterior

si o fafa posterioara (Facies posterior). Fata costala este relativ neteda, dar scobita

(concava),

prezentand

fosa subscapulard

(Fossa

subscapularis).

Fata posterioara este mai neregulata si prezinia o excrescenta caracteristica numité spina scapulei (Spina scapulae). Spina scapulei prezinta o rugozitate

determinata de originea muschiului deltoid, denumita tuberculul deltoid (Tuberculum deltoideum) si se termina cu acromionul (Acromion), o proeminen-

{a aplatizata, care se articuleaza cu clavicula prin fata articulara claviculara (Facies articularis clavicularis). Tot spina scapulei delimiteaza fosa supraspinoasa

(Fossa

supraspinata),

de

fosa

infraspinoasa

Scapula are trei margini: marginea mediala

(Fossa

infraspinata).

(Margo medialis), marginea fa-

terala (Margo lateralis) si marginea superioara

(Margo superior). Marginea

mediala este usor angulata, cea laterala este rectilinie, iar marginea superioara prezinta incizura scapulei (Incisura scapulae), lei, pe marginea

superioara,

se afla apofiza

Lateral de incizura scapu-

coracoida

(Processus coracoi-

deus). Omoplatul prezinta si trei unghiuri: unghiul superior (Angulus superior), unghiul inferior (Angulus inferior) si unghiul lateral (Angulus lateralis). 10

Unghiul lateral este cel mai voluminos si cuprinde cele mai multe formatiuni. Aici

se

afla

concava,

cavitatea

glenoida

(Cavitas

glenoidalis),

destinata articularii cu capul humeral.

o cavitate

articulara

Alaturat aceastei cavitati,

a-

vem doi tuberculi pentru insertii musculare: tuberculul supraglenoidal (Tuberculum

supraglenoidale)

si tuberculul

infraglenoidal

(Tuberculum

infra-

glenoidale). Cavitatea glenoidala este separata de restul scapulei de o portiune ingustataé numita gatul scapulei (Collum scapulae). (gr omos = umar, glene = cavitate mica, eidos = forma, gr. korakodes = asemanator ciocului de corb; korax = corb, akron = extremitate) (lat. scapulae-arum = umeri)

Sternul (Sternum) (eng. sternum, breastbone, fr. sternum, germ. Brustbein, Sternum, mag. szegycsont, mellcsont) este un os lat gi totodata plat, par-

tial cartilaginos, situat in partea anterioara a toracelui. El este format din trei piese articulate: - manubriul sternal (Manubrium

sterni), manerul sternului, episternul

sau presternul este partea superioara si cea mai

lata a acestui os. Prezinta

superomedian incizura jugulara (incisura jugularis) si lateral cele doua incizuri claviculare (incisura clavicularis), pentru articularea cu centura pectorala. (gr. sternon = piept, lat. manubrium-ii = maner, toarta)

- corpul sternului (Corpus sterni} mezosternul sau gladiolus este par-~ tea centrala si cea mai mare a sternului. Se articuleaz4 superior cu manubriul

sternal si inferior cu apendicele xifoid. Pe margini prezinté incizurile costale (Incisurae costales) pentru articulatiile cu coastele. (lat. gladiolus dim. gladius-ii = sabie)

- apendicele xifoid (Processus xyphoideus), ensiform

sau

metasternul

este partea

cartilajul xifoid, procesul

inferioara a sternului si cu forma cea

mai neregulata. Acesta poate fi alungit, bifid, incurbat spre interior, in planul toracelui sau proeminent. (gr. xyphos = sabie, lat. ensis-is = sabie)

Cele trei piese care alcatuiesc sternul sunt unite fntre ele prin sincondrozele sternale (Synchondroses sternales).

il

PARTEA LIBERA A MEMBRULUI SUPERIOR (Pars libera membri superioris)

Scheletul

membrului

superior liber este format din: humerus,

radius,

ulna, carpiene, metacarpiene si falange.

Humerusul

(Humerus)

(eng. humerus,

fr. humérus, germ. Oberarm-

knochen, mag. felkarcsont) este osul brajului. Este un os lung, format dintr-un corp si douad extremitati: - extremitatea

superioara

este reprezentata

humerusului (Caput humeri). Acesta are forma

in primul

rand de capul

unei treimi de sfera. Imediat

sub capul humeral exista o mica ingustare circulara numita colul anatomic (Collum anatomicum). La nivelul acestei extremitati se gasesc si doi tuberculi. Tuberculul mare (Tuberculum majus) este situat lateral. Pe el se observa trei fatete pentru insertii musculare.

Tuberculul mic (Tuberculum minus) este si-

tuat anteromedial. intre cei doi tuberculi se aflA santul intertubercular (Sulcus intertubercularis). Acest sant se extinde si pe corpul humerusului,

marginit de doud cresie. santului mare

Creasia

tubercufuiui mare sau buza iateraia a

(Crista tuberculi majorisMabium

si se continua

pe corpul

unde este

laterale)

humerusului.

porneste

Creasta

de

la tuberculul

tuberculului mic sau

buza mediala a santului (Crista tuberculi minorisNabium mediale) porneste de la tuberculul mic, este paralela cu buza laterala si se termina pe corp. intre extremitatea superioara si corp se afla colul chirurgical (Collum chirurgicum) al humerusului. (lat. humerus-i = umar)

- corpul humerusului (Corpus humeri)

este cilindric in partea supe-

rioara si prismatic triunghiular in partea inferioara. In jumatatea superioara, late-

ral, se afla o rugozitate de forma literei V, numita tuberozitatea deltoidiana (Tuberositas deitoidea). Tuberozitatea deltoidiana se afid in apropierea extremita-

12

tii inferioare a crestei tuberculului mare. Inferior corpul humerusului prezinta trei fete: - fafa anteromediala (Facies anteromedialis),

- fafa anterolaterala (Facies anterolateralis) este separata de cea anteromediala print-o margine anterioara, rotunjita, nenominalizata. - fata posterioara (Facies posterior) prezinta in partea superioa-

ra santul nervului radial (Sulcus nervi radialis). Acest gant are o directie oblica, dinspre superomedial

spre inferolateral si se afla mai ales

pe partea cilindrica (superioara) a corpului. Fata posterioara este des-

partita de celelalte fete prin marginea mediala (Margo medialis), respectiv marginea laterala (Margo lateralis). fata

posterioara

de cea

anteromediala.

Marginea

Spre

mediala separa

extremitatea

inferioara,

marginea mediala se continua cu creasta supraepicondiliana mediala (Crista supraepicondylaris/supracondylaris medialis). terala separa fata posterioara

de cea anterolaterala.

Marginea

la-

Spre extremita-

tea inferioara, marginea laterala se continua cu creasta supraepicondiliana laterala (Crista supraepicondylaris/supracondylaris lateralis). Uneori, la nivelul crestei supraepicondiliene mediale, la circa 5 cm deasupra epicondilului medial, se afla o mica proeminenta anterioard numita apofiza supracondilara (Processus supraconaylaris). intre aceasta apofiza si creasta supraepicondiliana se interpune o bandeleta fibroasa ce inchide un orificiu. Acest orificiu supracondilar este

locul de pasaj al arterei brahiale sia nervului median. - extremitatea inferioara este mai lata si mai turtita decat cea superioara. Ea este formata din doi epicondili situati superolateral, respectiv superomedial si din condilul humeral. proeminenta

Epicondilul medial (Epicondylus medialis) este o

mai voluminoasa,

care prezinta inferoposterior gantul nervului

ulnar (Sulcus nervi ulnaris), iar epicondilul lateral (Epicondylus lateralis) este ceva mai sters. Ambii epicondili servesc pentru inser{ii musculare. (gr. kondylos = incheietura (a degetului), articulatie)

13

Condilul humeral (Condylus humeri) este partea articulara inferioarA a

humerusului. Acesta este format din doua proeminente si trei fose: - capitulul humeral (Capitulum humeri) este o proeminenté asema-

natoare capului humeral, dar mai mica, situata anterolateral. Serveste la articularea

cu

capul

radiusului,

mai

precis

cu foseta

articulara

a

acestuia. Deasupra capitulului, pe fata anterioara, se afla fosa radiala (Fossa radialis). (lat. capitulum dim. caput = cap)

- trohlea humerala (Trochiea humeri) este o proeminentaé de forma

unui scripete, situata pe fata anteroinferioard,

central si medial

de capitul. Trohlea da numele unui tip de articulatie (trohleartroza). Ea se articuleaza cu extremitatea superioara a ulnei. Posterior, trohlea este separaia de epicondilul medial prin santul nervului ulnar. Deasupra tro-

hleei se afla fosa coronoida (Fossa coronoidea), o depresiune ceva mai mare decat fosa radiala. (gr. trochileia = scripete)

- fosa olecranului (Fossa olecrani) este situata posterior. Este partea condilului humeral care gazduieste olecranul. (gr. olene = ulna, kranion = cap, korone = coroana, eidos = asemanare)

Radiusul (Radius) (eng. radius, radial bone, fr. radius, germ. Radius, Speiche, mag. orsécsont) este osul lateral al antebratului. Este un os lung format dinir-un corp si doua extremitati. Extremitatea superioara se numeste capul radiusului. (lat. radius-i = varga, spita (la roata), raza)

- capul radjusului (Caput radii) are forma cilindrica, cu un diametru de circa 1,5 cm si inaltimea de 0,5 cm. Capul

radiusului este acoperit de fete

articulare. Fata superioara este concava si este numita foseta articulara (Fo-

vea articularis). Ea se articuleaza cu capitulul humeral. Sub foseta articulara se afla circumferinta articulara (Circumferentia articularis). Aceasta fata articulara circulara se articuleaza

cu extremitatea

superioara

a ulnei.

Inferior de

14

capul radiusului se afla o portiune ingustaté numita gatul radiusului (Collum radii). - corpul radiusului (Corpus radii) este de forma prismatic triunghiulara. Corpul prezinta trei fete si trei margini: - fata anterioara (Facies anterior) este usor concava si priveste anteromedial.

Pe aceasta fala, superior,

imediat sub gAtul radiusului

se afla tuberozitatea radiala (Tuberositas radii}.

- fafa laterala (Facies lateralis) este cea mai tngusta. Pe aceasta fata, aproximativ

la jumatate,

se afla o rugozitate

stearsa

numita

priveste

medial,

tuberozitatea pronatorie (Tuberositas pronatoria). - fata posterioara (Facies posterior), - marginea

interosoasa

interosseus)

(Margo

spre ulna. Este ascutita si servesie pentru prinderea membranei inter-

osoase. - marginea

anterioarad (Margo

anterior)

porneste

de la tube-

rozitatea radiala, se curbeaza usor spre lateral si apoi se sterge din ce in ce mai mult spre extremitatea inferioara. - Marginea posterioara

(Margo posterior} este putin excavata

si este vizibila pe °/3 inferioare ale corpului. - extremitatea

inferioara a radiusului este mai voluminoasa

Anterior este relativ neteda,

si turtita.

iar posterior prezinté mai multe neregularitati.

Formatiunile extremitatii inferioare sunt:

- apofiza stiloida a radiusului

(Processus

styloideus radii)

este o proeminenta ascutita, situata inferior, fn prelungirea fetei laterale a corpului.

La baza acestei apofize se afla creasta suprastiloi-

diana (Crista suprastyloidea) pentru insertia muschiului brahioradial. (gr. stylos = stalp, coloana, par; eidos = asemanator)

- incizura ulnara (incisura ulnaris) este o fata articulara, con-

cava, situata inferomedial. Se articuleaza cu circumferinta capului ulnei.

15

- tuberculul dorsal (Tuberculum dorsale) a lui Lister’ este o proeminenta situata relativ central, pe fata posterioar4 a extremitatii in-

ferioare. Acest tubercul este situat lateral de saniul muschiului extensor lung al policelui si joaca rolul unei trohlee pentru acest muschi.

- santurile tendoanelor muschilor extensori (Sulci tendinum musculorum

extensorum),

- fata

articulara

carpiana

concava

si situata distal. Aceasta

muchie,

intr-o fateta

laterala,

(Facies fata

pentru

articularis

carpalis)

este compartimentata scafoid

si una

este print-o

mediald

pentru

semilunar.

Ulna (Uina) (eng. ulna, fr. ulna, cubitus, germ. Ulna, Elle, mag. singcsont) este osul medial al antebratului. Se mai numeste si cubitus, dar aceast4 denumire este improprie, cubitusul desemnand

cotul. Este un os lung for-

mat dintr-un corp si doua extremitati. Extremitatea superioara este mai voluminoasa, iar extremitatea inferioara formeaza capul ulnei. - extremitatea superioara este formata din: - olecranul (Olecranon) este o proeminentaé voluminoasa

pos-

terosuperioara, dispusa vertical, caracteristica ulnei. (gr. olene = ulna, kranion = cap)

- apofiza

coronoida

(Processus

coronoideus)

este

o mica

proeminenta, situata anteroinferior, opusa olecranului. La nivelul acestei apofize

se mai

afla doua

formatiuni

si anume

tuberozitatea

ulnei si

incizura radiala: (gr. korone

= cioarad; eidos = asemandator) A nu se confunda

notiunile de

coracoid (asemanator ciocului de corb), coronoid (asemanator ciocului de cioara) si coronal (urma lasata de coroana).

' lord LISTER Joseph (1827-1912) chirurg englez.

16

- tuberozitatea uinei (Tuberositas ulnae) este o proeminenta

situata anteroinferior,

care serveste ia insertia mus-

chiului brahial. - incizura radiala (Incisura radialis) este o fata articulara situata pe versantul

lateral al apofizei

coronoide.

Aceasta

se

articuleaza cu circumferinta capului radiusului. Posterior de inci-

zura radiala se afla o creasta verticala, care se continua si pe corpul

ulnei. Aceasta formatiune

se numeste

creasta mus-

chiului supinator (Crista musculi supinatoris). - incizura trohleara (Incisura trochlearis) este o fata articulara, scobita, care se extinde pe olecran si apofiza coronoida. Aceasta incizura circumscrie trohleea humerusului. - corpul ulnei (Corpus

ulnae)

are o forma

majoritar prismatic triun-

ghiulara. Inferior corpul este aproape cilindric. Corpul are trei fete si trei margini: - fata anterioara

(Facies anterior)

este usor concava

si este

orientata anterolateral. - fata mediala

(Facies medialis)

este cea mai

lata, in partea

centrala. - fata posterioara (Facies posterior), - marginea

interosoasa

(Margo interosseus)

priveste lateral,

spre radius. Este ascutita, rugoasa si serveste pentru prinderea membranei interosoase.

- marginea anterioara (Margo anterior),

1

- marginea posterioara (Margo posterior).

Prezinté

capul ulnei (Capui ulnae) este denumirea

extremitatii inferioare.

o circumferinta

articularis) si apofiza

articulara

(Circumferentia

stiloida a ulnei (Processus styloideus uinae). Circumferinta articulara a capu-

lui ulnei este mai redusa decat cea a capului radiusului, dar indeplineste acelagi rol. Apofiza stiloida a ulnei este situata medial si este mai subtire decat

17

cea a radiusului. Pe scheletul articulat, varful apofizei stiloide a ulnei este situat ceva mai sus decat varful apofizei stiloide a radiusului. (lat. ulna-ae = antebrat, brat, cot; cubitus-i = cot)

OASELE MAINH (Ossa manus)

Oasele m€inii sunt oase scurte, cu un rol deosebit de important. Aces-

tea se clasifica in oasele carpiene, oasele metacarpiene si oasele degetelor. Periarticular, la nivelul mainii, se mai gasesc si oase sesamoide.

Oasele carpiene (Ossa carpi/carpalia) (eng. carpal bones, fr. carpe, germ. Handwurzelknochen, asezate pe doua

mag. kézt6csontok) sunt in numar de opt si sunt

rdduri. Randul

proximal (Superior) este format din trei oase

juxtapuse (scafoid, semilunar si piramidal) si unul suprapus (piziform). Randul distal (inferior) este format din patru oase juxtapuse (trapez, trapezoid, capi-

tat si osul cu carlig). far. karnos = fruct) (OF. Karpos =f uct}

(lat. proximus = cel mai apropiat, disto-are = a fi departat)

Scafoidul (Os scaphoideum) sau osul navicular (eng. scaphoid bone, fr. os scaphoide, germ. Os scaphoideum, Kahnbein, mag. sajkacsont) al mainii este situat lateral, in primul rand de carpiene. Are doua fete articulare principale, una superioara convexa, pentru articularea cu radiusul si alta inferome-

dial concava, pentru articularea cu capitatul. Mai prezinta o fata articulara medial4 pentru semilunar si doua mici fete articulare inferioare pentru trapez si trapezoid. In plus are si doud fete nearticulare,

una anterioara si alta poste-

rioara. Singura formatiune nominalizata a scafoidului este tuberculul scafoidului (Tuberculum

ossis scaphoidei).

Acesta

este

situat pe fata anterioara

(palmara) si contribuie la marginirea gantului carpian. (lat. scapha-ae = luntre, barca)

18

Rareori, la nivelul carpului, mai exist si un os central (Os centrale). Acesta

se gasegie pe partea posterioara, intre scafoid, capitat si trapezoid. Embriologic se formeaza dintr-un cartilaj separat, care de regula fuzioneaza cu scafoidul.

Semilunarul (Os lunatum) (eng. lunate bone, semilunar bone, fr. lunatum, primului

semi-lunaire, germ. rand.

Are doua

Mondbein,

fete articulare

mag. holdascsont) este osul central al principale,

una

pentru articularea cu radiusul si alta inferioara concava,

superioar4

convexa,

pentru articularea cu

capitatul. Prezinta o fata articulara laterala pentru scafoid, una mediala pentru

piramidal si o mica fata articulara inferioara pentru osul cu cArlig. Mai prezinta si doua mici fete nearticulare, una anterioara si alta posterioara.

Piramidalul (Os triquetrum) (eng. triquetral bone, triquetrum bone, pyramidal bone,

three-faced

bone, fr. triquetrum,

pyramidal,

germ.

Dreiecks-

bein, mag. harom-széglett csont) este osul medial al primului rand si are forma triunghiulara. Are trei fete articulare, una lateral4 pentru semilunar,

una infe-

rioara pentru osul cu carlig si una anterioara pentru piziform. (lat. triquetrus = triunghiular)

Piziformul (Os pisiforme) sau osul lentiform (eng. pisiform bone, fr. os pisiforme, germ.

Erbsenbein,

mag.

borsécsont) este suprapus peste pira-

midal, cu care se si articuleaza. Poate fi considerat un os sesamoid, fiind si-

tuat pe traiectul de insertie al muschiului flexor ulnar al carpului. Piziformul delimiteaza medial santul carpian. (lat. pisum-i = maz&re)

Trapezul (Os trapezium) sau osul multiangular mare — os multangulum majus - (eng. trapezium (bone), greater multangular bone, fr. os trapéze, germ. GroRes Vieleckbein, mag. trapézcsont) este situat lateral, tn randul doi. Se articuleaza superior cu scafoidul si medial cu trapezoidul.

Inferior se arti-

culeaza in primul rand cu baza primului metacarpian, dar si cu baza celui de

al doilea metacarpian. Pe partea palmara prezinté tuberculul osului trapez (Tuberculum ossis trapezii), o proeminenté destul de stearsa, care delimiteaza lateral santul carpian.

19

Trapezoidul (Os trapezoideum) sau Osul multiangular mic

~ os muflt-

angulum minus - (eng. trapezoid bone, lesser multangular bone, fr. os trapézoide, germ. Kleines Vieleckbein, mag. kis trapézcsont) este situat medial de trapez. Se articuleaza superior cu scafoidul, lateral cu trapezul, medial cu ca-

pitatul si inferior se articuleaza cu baza celui de al doilea metacarpian. Capitatul (Os capitatum) sau osul mare — os magnum — (eng. capitate bone, fr. os capitatum, germ. Kopfbein, mag. fejescsont) este un os ceniral, format dintr-un cap, situat superior, un gat si un corp, nenominalizate. Se articuleaza cu majoritatea carpienelor, cu exceptia piziformului si a trapezului. Inferior se articuleaz4 cu baza metacarpianului al treilea.

Osul cu carlig (Os hamatum) (eng. hamate bone, unciform bone, fr. os hamatum, os crochu, germ. Hakenbein, mag. horgascsont) este osul medial al randului doi. Se articuleaza superior cu piramidalul si pe o mica suprafata si cu semilunarul, lateral cu capitatul si inferior cu baza metacarpienelor patru si cinci. Pe fata palmara prezinta o proeminenta caracteristica, numitaé carligul osului cu carlig (Hamulus ossis hamati). Acest carlig delimiteaza medial santul carpian. (lat hamus-i =cArlig, hamulus dim. de la hamus, hamatus = cu carlig)

Oasele

metacarpiene

(Ossa

metacarpi/metacarpalia

|-V) (eng.

metacarpal bones, fr. métacarpe, germ. Mittelhandknochen, mag. kézk6zépcsontok) sunt in numar de cinci. Acestea sunt oase lungi si prezinté urmatoarele parti: - baza metacarpianului (Basis ossis metacarpi) este partea proximala a osului. Metacarpienele se deosebesc dupa forma bazei. Astfel primul meta-

carpian are baza in forma de ga. Cel de al doilea are o baza bifurcata. Cel de al treilea prezinta lateroposterior apofiza stiloida a metacarpianului Ill (Processus styloideus ossis metacarpi ferti II!). Ai patrulea metacarpian are o baza patrata. Al cincilea prezinta un mic tubercul medial. Baza se articuleaza cu ran-

20

dul doi de carpiene. In mare, primele trei metacarpiene se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si capitatul, iar ultimele doua se articuleaz4 cu osul cu carlig. - corpul metacarpianului (Corpus ossis metacarpi) este aproximativ cilindric. - capul metacarpianului (Caput ossis metacarpi) este prevAzut cu 0 su-

prafata articulara cvazisferica, pentru

cavitatea usor adancita a bazei falangei

proximale.

Oasele degetelor sau falangele (Ossa digitorum/Phalanges) (eng. phalanges bones, fr. phalanges, germ. Phalangen,

mag.

ujjperccsontok) sunt

in numar de 14 pentru o mana. Falangele sunt de trei feluri: - falanga proximala (Phalanx proximalis), - falanga mijlocie (Phalanx media) lipseste la degetul |. - falanga distala (Phalanx distalis). Fiecare falanga prezinta o baza, un corp si un cap: - baza falangei (Basis phalangis) este diferita in functie de tipul falangei. Falanga proximala are o baza scobita (concava) pentru articularea cu ca-

pul metacarpianului. Celelalte falange au tot o baza concava, dar au in plus o creasta sagitala corespunzatoare santului trohelei de pe capul falangelor cu care

se articuleaza. - corpul falangei (Corpus phalangis) este mai lung sau mai scurt in functie de tipul falangei. - capul falangei (Caput phalangis) sau varful falangei este reprezentat de

trohlea

falangei

(Trochiea phalangis)

la falangele

proximate

si mijlocii si

este inlocuit de tuberozitatea falangei distale (Tuberositas phalagis distalis)

la ultimele falange. (lat. phalanx-gis = formatie de lupta la spartani gi macedoneni, trupa in siruri stranse)

21

Oasele sesamoide (Ossa sesamoidea) (eng. sesamoid bone, fr. os sésamoides, germ. Sesambein, mag. sesam Csontok) sunt oase care se dezvolta la nivelul unor tendoane, in apropierea Unei articulatii. Rotula si piziformul

sunt si cele mai cunoscute oase sesamoide. Alte sesamoide mai cunoscute si mai constante sunt legate de tendoanele muschilor flexori ai degetelor si sunt

situate in apropierea articulatiilor metacarpofalangiene |, II si V. (gr. sesame = susan, eides = forma)

22

JONCTIUNILE MEMBRULUI

SUPERIOR

(Juncturae membri superioris) Nofiunea de jonctiune cuprinde atat sinartrozele (articulatiile fixe), cat si diartrozele

(articulatiile mobile).

La nivelul

membrelor,

articulatiile mobile

sunt, de departe, majoritare. Pe langa articulatiile mobile se mai gasesc si sindezmoze.

Sindezmozele

sunt reprezentate

de

membrana

interosoasa

si de

cateva ligamente. La fel ca gi in cazul oaselor, jonctiunile membrului superior se impart in jonctiunile centurii pectorale si cele ale membrului superior liber.

JONCTIUNILE CENTURII PECTORALE (Juncturae cinguli pectoralis)

Cuprind articulatiile dintre oasele centurii pectorale si cAteva sindezmoze.

Sindezmozele centurii pectorale (Syndesmoses cinguli pectoralis/ cinguli membri superioris) sunt reprezentate de: - ligamentul coracoacromial (Lig. coracoacromiale) uneste apofiza coracoidaé a scapulei cu acromionul.

Este un ligament extracapsular al articula-

tiel umarului.

- figamentul transvers superior al scapulei (Lig. transversum scapulae superius) este plasat pe maginea superioard a scapulei si transforma incizura scapulei in orificiu. - ligamentul transvers inferior al scapulei (Lig. transversum scapufae inferius) este inconstant si este plasat intre baza spinei scapulei si scapula. Creaza un orificiu intre spina si scapula.

23

ARTICULATIILE CENTURII

PECTORALE

(Articulationes cinguli pectoralis/cinguli membri superioris)

Articulatia

acromioclaviculara

(Articulatio

acromioclavicularis)

(eng. acromiociavicular joint, AC joint, fr. articulation acromio-claviculaire, germ. Schultereckgelenk,

Akromioklavikulargelenk,

mag.

articulatio acromioclavicu-

laris) este o articulatie plana, care se realizeaza intre fata articulara claviculara a acromionului si fafa articulara acromiala

a claviculei. Capsula

articulara

este stransa si este intarita de ligamentul acromioclavicular (Lig. acromioclaviculare). Acest ligament este practic un

ligament capsular. Exista si un

ligament extracapsular al acestei articulatii si anume

ligamentul coracocla-

vicular (Lig. coracoclaviculare) al \ui Caldani '. Acest ligament are douad parti si anume (Lig.

ligamentul trapezoid (Lig. trapezoideum)

conoideum).

\nconstant,

la nivelul

articulatiel

si ligamentul conoid gasim

discul

articuiar

(Discus articularis) sau cartilajul lui Weitbrecht ”.

Articulatia sternoclaviculara (Articulatio sternoclavicularis) (eng. sternoclavicular joint, fr. articulation sterno-claviculaire,

germ.

Sternoklaviku-

largelenk, Brustbein-Schliisselbein-Gelenk, mag. szegy—kulcscsonti iziilet) se realizeaza intre fata articulara sternala a claviculei si fata articulara claviculaf@ a mAnerului sternal. [ntrucat cele doud suprafete au o nepotrivire evidenta, intre ele se

aseamana

interoune

un

dise

articular (Discus

articularis).

Articulatia

se

cu o articulatie selara. Capsula articulara este relativ stransa si

este intarita de mai multe ligamente:

- ligamentul sternoclavicular anterior (Lig. sternoclaviculare anterius) si ligamentul sternoclavicular posterior (Lig. sternoclaviculare posterius) sunt ligamente capsulare.

' CALDANI Leopoldo Marco Antonio (1725-1813) anatomist italian. * WEITBRECHT Josias (1702-1747) anatomist german. A profesat in Rusia la Sankt Petersburg

24

- ligameniul costoclavicular (Lig. costociaviculare) este prin-

cipalul ligament extracapsular al acestei articulatii. Din punct de vedere biomecanic acest ligament include coasta | intr-o articulatie sternocostoclaviculara.

- ligamentul interclavicular (Lig. interclaviculare) uneste extremitatile sternale ale claviculelor, trecand deasupra incizurii jugulare a sternului.

JONCTIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER (Juncturae membri superioris liberi)

Sindezmoza radioulnara (Syndesmosis radioulnaris) este formata din: - membrana

interosoasa a antebratului (Membrana

interossea ante-

brachii) este o membrana fibroasa care uneste marginile interosoase ale radiusului si ulnei. Aceasta membrana

ocupa aproximativ % din indltimea inter-

valului dintre aceste oase, lasand liber % superior. Directia fibrelor este oblica, dinspre

laterosuperior

membranei.

(radius) spre

medioinferior

(ulna) in 7/3 superioare

ale

Fibrele din '/3 inferioara se orizontalizeaza si se raresc, prezen-

tand gsi unele mici orificii. - coarda oblica (Chorda obliqua) a \ui Weitbrecht ' este un ligament

care pleaca de la tuberozitatea ulnei la marginea Directia corzii oblice este cu aproximatie membranei

interosoasa a radiusului.

perpendicularaé

pe directia fibrelor

interosoase.

' WEITBRECHT Josias (1702-1747) anatomist german. A profesat in Rusia la Sankt Petersburg

25

ARTICULATIILE MEMBRULU! SUPERIOR LIBER (Articulationes membri superioris liberi) Sunt reprezentate de articulatia umarului,

articulatia cotului, articulatia

radioulnara distala si articulatiile mainii.

Articulatia umarului (Articulatio humeri/glenohumeralis) (eng. shoulder joint, glenohumeral joint, fr. articulation scapulo-humérale, germ. Schultergelenk, mag. valliziilet) este o enartroza realizata intre cavitatea glenoidala a scapulei, completaté de marginea glenoidala (Labrum glenoidale) si fata articulara de pe capul humerusului.

Capsula articulara este relativ laxa, ea Cuprinzand si colul humerusului. Capsula articulara este intarita de trei ligamentele glenohumerale (Ligg. glenohumeralia), care unesc tuberculul supraglencidal si marginea gienoidalé adiacenta, cu colul chirurgical al humerusului. Ligamentele glenohumeraie sunt ligamente capsulare. Aceste ligamente intaresc partea anterosuperioara a capsulei. Exista si un ligament extracapsular si anume

ligamentul coracohumeral (Lig.

coracohumerale). Acest ligament este situat superior si uneste apofiza coracoida cu colul chirurgical al humerusului. (lat. labrum-i = buz&, marginea unui vas (mare)) Prin articulatia umarului trece si capul lung al bicepsului brahial. Acesta porneste de pe tuberculul supraglenoidal

si trece prin santul intertubercular.

Capul lung al bicepsului, in santul intertubercular, este cuprins in teaca tendinoasda intertuberculara (Vagina tendinis intertubercularis). Peste santul inter-

tubercular trece ligamentul transvers al humerusului (Lig. transversum humeri) al lui Brodie '. Acest ligament uneste cei doi tuberculi ai humerusului. Intre acromion si articulatia umarului se afla bursa subacromiala (Bursa subacromialis). Din punct de vedere functional,

articulatia umarului este o articulatie

triaxiala, sfercidala, avand cel mai mare grad de libertate. Este cea mai mobild articulatie a corpului. '! BRODIE Chales Gordon (1860-1933) anatomist si chirurg scotian.

26

Articulatia cotului (Articulatio cubiti) (eng. elbow joint, fr. coude, articulation

olécranienne,

germ.

Ellbogengelenk,

mag.

articulatie complexa, formata din trei oase: humerus,

kénydkizillet)

este

o

ulna si radius, intre care

se formeaza urmatoarele articulatii: - articulatia humerouinara (Articulatio humeroularis) este componen-

ta principala si se realizeaza intre trohlea humerusului si incizura trohleara a ulnei. Articulatia humeroulnara este o trohleartroza.

- articulatia humeroradiala

(Articulatio humeroradialis) se realizeaza

intre capitulul humerusului si foseta articulara de pe capul radiusului. Aceast4 articulatie, luata separat, este asemanatoare unei articulatii elipsoide. - articulatia radioulnara proximala

(Articulatio radioutaris proximalis)

se realizeaza intre circumferinta capului radial si incizura radiala a uinei. Par-

ticilpa mai ales la migcarile de supinatie si pronatie ale antebrajului si mai putin la miscarea de flexie $i extensie a antebratului fata de brat. Este o trohoida. Capsula articulara cuprinde condilul humerusului,

inclusiv fosa coro-

noida si cea a olecranului, precum si extremitafile supericare ale ulnei si radiusului.

Extensia

capsulei

la nivelul

gatului

radiusului

numeste

se

recesul

sacciform (Recessus sacciformis). Capsula articulara este intarita de urmatoarele ligamente: - ligamentul colateral ulnar (Lig. collaterale ulnare) este situat anteromedial,

intre epicondilul

medial

al humerusului

si baza

apofizei coronoide.

Fasciculul posterior al acestui ligament se numeste si ligamentul lui Bardinet '. - ligamentul colateral radial (Lig. collaterale radiale) este situat posterolareral, intre epicondilul lateral al humerusului

si ligamentul inelar al radiu-

sului. - ligamentul inelar al radiusului (Lig. anulare radii) inconjoara circular capul radiusului si se insera pe extremitatile incizurii radiale a ulnei. Participa esential la formarea articulatiei radioulnare proximale.

' BARDINET Barthélemy Alphonse (1809-1874) medic francez.

27

Portiunile anterioare si posterioare ale Capsulei cotului, adicd cele situate intre ligamentele colaterale, se mai numesc ligamentele lui Barkow ’ Intracapsular

mai

existé

si ligamentu!l

patrat (Lig. quadratum)

al lui

Denucé *. Acest ligament, de forma patrulater4, uneste incizura radial a ulnei cu gatul radiusului.

Articulatia radioulnara distala (Articulatio radiouinaris distalis) se realizeaza intre capul uinei si incizura ulnara a radiusului. Este o articulatie trohoidd, care functioneaza sinergic cu articulatia radioulnara proximala. Capsula articulara este stransa.

O serie de formatiuni,

care sunt in legdtura cu

aceasté articulatie, vor fi prezentate la articulatia radiocarpiana.

ARTICULATIILE MAINII (Articulationes manus) Acestea

cuprind

articulatia

radiocarpiana

si articulatiile

intercarpiene,

carpometacarpiene, intermetacarpiene, metacarpofailangiene si interfalangiene.

Articulatia radiocarpiana

(Articulatio radiocarpalis)

(eng. wrist joint,

radiocarpal joint, fr. articulation radio-carpienne, germ. Handgelenk, mag. csukl6izlet) este principala articulatie a mainii. Aceasta

este formata din extremi-

tatile inferioare ale radiusului si ulnei, pe de o parte si primul rand de carpiene, format din scafoid, semilunar si piramidal. Fata articulara a radiusului se articuleaza cu scafoidul si semilunarul. Capul ulnei se articuleaza cu piramidalul. Distanta dintre capul ulnei si piramidal este completata de un dise articular (Discus articularis). Acest disc articular, numit si ligamentul triunghiular, uneste apofiza

stiloida a ulnei cu

incizura

ulnara

a radiusului.

Acest disc apartine

morfologic mai mult de articulatia radioulnara distala, dar functional apartine articulatiei radiocarpiene.

Capsula

articulara

prezinta o expansiune

intre ra-

' BARKOW Hans Karl Leopold (1798-1873) anatomist german.

2 DENUCE Jean Paul Louis (1824-1889) chirurg francez. 28

dius gi ulna numita recesul sacciform (Recessus sacciformis). Recesul sacciform apartine si articulatiei radioulnare distale. Capsula articulara este intarita de mai multe ligamente: - ligamentul radiocarpian dorsal (Lig. radiocarpale dorsale) uneste radiusul cu osul piramidal. - ligamentul radiocarpian palmar (Lig. radiocarpale paimare)

uneste

radiusul cu osu capitat. - ligamentul

ulnocarpian

dorsal

(Lig.

uinocarpale

dorsale)

uneste

(Lig.

ulnocarpale

palmare)

uneste

apofiza stiloida a ulnei cu osul piramidal. - ligamentul

ulnocarpian

palmar

apofiza stiloida a ulnei cu piziformul si osul capitat.

- ligamentul colateral ulnar al carpului (Lig. collaterale carpi ulnare), - ligamentul colateral radial al carpului (Lig. collaterale carpi radiale). Articulatia radiocarpiana este o elipsoida cu doud axe de miscare.

Articulafiile

carpului sau

intercarpiene

(Articulationes carpi/in-

tercarpales) se realizeaza intre casele carpiene. Majoritatea acestor articulatii

sunt plane. Dintre aceste articulatii sunt nominalizate numai doua: - articulatia mediocarpiana

(Articulatio mediocarpalis) se realizeaz&

intre primul si al doilea rand de carpiene. Intre cele doud rAnduri de carpiene se formeaza doua tipuri de articulatii. Articulatia principala, de tip elipsoid, se

formeaza intre cavitatea glenoidala formata de scafoid si semilunar si capul capitatului. Secundar se formeaza o articulatie plana intre piramidal si osul cu carlig. Articulatia mediocarpiana prezinta urmatoarele ligamente: - ligamentul radiat al carpului (Lig. carpi radiatum) este situat pe fata palmara si uneste capitatul cu oasele primului rand de carpiene (scafoid, semilunar si piramidal), - ligamentele

intercarpiene

dorsale

(Ligg. intercarpalia dor-

salia),

29

- ligamentele intercarpiene palmare (Ligg. intercarpalia palmaria), - ligamentele

intercarpiene

interosoase

(Ligg.

intercarpalia

interossea).

- articulatia osului piziform (Articulatio ossis pisiformis) se realizeaza intre piramidal si piziform. Este o articulatie plana, a cdrei capsula este tntarita de urmatoarele ligamente: - ligamentul pizohamat (Lig. pisohamatum)

care uneste pizi-

formul cu carligul osului cu carlig. - ligamentul

pizometacarpian

(Lig.

pisometacarpale)

care

uneste piziformul cu baza metacarpianului V. Ligamentele pisohamat si pisometacarpian contribuie si la insertia muschiului flexor ulnar al carpului.

Articulatiile carpometacarpiene

(Articulationes carpometacarpa-

les) se realizeaza intre al doilea rand de carpiene si bazele metacarpieneior. Sunt articulatii plane, (cu o exceptie), a caror capsula articulara este intarita

- ligamentele

carpometacarpiene

dorsale

(Ligg.

carpometacarpalia

dorsaiia), - ligamentele carpometacarpiene palmare

(Ligg. carpometacarpalia

palmaria). Singura exceptie este articulatia policelui, care este nominalizata separat. Articulatia carpometacarpiana a policelui (Articulatio carpometacar-

palis pollicis) sau articulatia trapezometacarpiana este o articulatie selara.

30

Articulatiile intermetacarpiene (Articulationes intermetacarpales) se realizeaza intre bazele meiacarpienelor. cele carpometacapiene.

Capsulele articulare sunt comune

cu

Ligamentele acestor articulatii sunt:

- ligamentele metacarpiene dorsale (Ligg. metacarpalia dorsalia), - ligamentele metacarpiene palmare (Ligg. metacarpalia palmaria), - ligamentele

metacarpiene

interosoase

(Ligg.

metacarpalia

inter-

ossea). Distal de aceste articulatii, intre corpurile metacarpienelor se formeaza spafiile interosoase metacarpiene (Spatia interossea metacarpi), care sunt ocupate de muschii interososi.

Articulatiile

metacarpofalangiene

(Articulationes

metacarpopha-

langeales) sunt situate intre capul metacarpienelor si baza falangei proximale. Sunt articulatii elipsoidale intarite de urmatoarele ligamente: - figamentele colaterale (Ligg. collateralia) unesc cele doud oase, de

0 parte si de alta a articulatiei, in planul frontal. - ligamentele palmare (Ligg. palmaria), - lgamentul transvers metacarpian profund (Lig. metacarpale transversum profundum) uneste pe fata palmara, capul metacarpienelor II-V. Exista

si un ligamentul

transvers metacarpian

superficial (Lig. metacarpale

trans-

versum superficiale) care leaga fasciculele digitale ale aponevrozei palmare.

Articulatiile interfalangiene

(Articulationes interphalangeae manus)

se realizeaza intre falanga proximala gi cea mijlocie gi intre falanga mijlocie si cea distala.

Policele are o singura articulatie intre falanga

distala. Aceste

articulatii sunt niste trohleartroze,

proximala

care prezinté

si cea

urmatoarele

ligamente:

- ligamentele colaterale (Ligg. collateralia), - ligamentele palmare (Ligg. paimaria).

31

MUSCHII MEMBRULUI

SUPERIOR

(Juncturae membri superioris)

Muschii membrului superior se pot clasifica in muschii umarului, muschii bratului, muschii antebrafului si muschii mainii.

Muschii umarutlui sunt: deltoidul, supraspinosul, infraspinosul, rotundul mare, rotundul mic si subscapularul.

Muschiu! delicide, muschi

germ.

deltoid (M. deltoideus) (eng.

Musculus

deltoideus,

deltoid muscle, fr. muscle

Deltamuskel,

mag.

deltaizom)

este un

lat, destul de gros, de forma triunghiulara, multipenat, care da forma

umarului.

Este acoperit de fascia deltoidiana

(Fascia deltoidea). Intre mus-

chiul deltoid si tubercuiul mare al humerusului

se interpune bursa subdelto-

idiana (Bursa subdeitoidea). Muschiul deltoid este format din trei parti: - partea

claviculara

(Pars

clavicularis)

are

originea

pe

‘/3 lateral

a

claviculei, - partea acromiala

(Pars acromialis) are originea pe acromion. Intre

aceasta parte si articulatia umarului se afla bursa subacromiala (Bursa subacromialis). Bursa subacromiala comunica de cele mai multe ori cu bursa sub-

deltoidiana. ~ partea spinala (Pars spinalis).are originea pe spina scapulei. Insertia se afla pe tuberozitatea deltoidiand a humerusului. Inervatia este asigurata de nervul axilar.

Muschiul pana

deltoid in ansamblu

la orizontala.

adductia

Partile claviculara

este un abductor puternic al_bratului si spinala

ajut& abductia

peste 60° si

sub 60°. Partea claviculara ajuta la proiectia bratului_inainte si este

33

rotatoare intend a bratului. Partea spinala ajuté la proiectia inapoi a bratului si contribuie la rotatia externa a acestuia. (delta A litera greceasca de forma triunghiuiara)

Muschiul

supraspinos

(M.

supraspinatus)

(eng.

supraspinatus

muscle, fr. muscle supra-épineux, muscle sus-épineux, germ. Musculus supra-

spinatus, Obergratenmuskel, mag. t6vis feletti izom) este un muschi de forma triunghiulara, acoperit de fascia supraspinoasa

(Fascia supraspinata). Mus-

chiul trece pe sub articulatia acromioclaviculara si deasupra articulatiei umarului. Originea

este

pe fosa supraspinoasa

a scapulei

si pe fascia supra-

spinoasa. Insertia este pe tuberculul mare al humerusului, pe fateta proximala. Inervatia este asigurata de nervul suprascapular.

Muschiul supraspinos este un abductor al bratului. El este acela care initiazd actiunea (prim motor) si apoi ajuta mugchiul

deltoid in abductie.

Prin

cateva fascicule, care se insera pe capsula articulara a umarului, contribuie la punerea in tensiune a acesteia.

Muschiul supraspinos are si o mica actiune

de rotatie externa a bratului. Ajuta la mentinerea capului humerusului fn articulatie.

Muschiul infraspinos (M. infraspinatus) (eng. infraspinatus muscle, fr. muscle infra-épineux, muscle sous-épineux, germ. Musculus infraspinatus,

Untergratenmuskel, mag. t6vis alatti izom) este un muschi de forma triunghiulara, dar mai lat decat precedentul si acoperit de fascia infraspinoasd (Fascia infraspinata). Muschiul este acoperit partial de deltoid si la fel ca si muschiul supraspinos este acoperit de muschiul trapez. Muschiul trece pe sub articulatia acromioclaviculara

si superior de articulatia umarului.

Intre aceasta

din urma si muschi se interpune bursa subtendinoasa a muschiului infra-

spinos (Bursa subtendinea musculi infraspinati).

34

Originea este pe fosa infraspinoasé a scapulei si pe fascia infraspinoasa. Insertia este pe tuberculul mare al humerusului, pe fateta mijlocie.

Inervatia este asigurata de nervul suprascapular. Muschiul

infraspinos

este

un rotator extern

si un proiector inapoi

al

bratului. Ajuta la mentinerea capului humerusului fn articulatie.

Muschiul rotund mic (M. teres minor) (eng. teres minor muscle, fr. muscle petit rond, germ. Musculus teres minor, kleiner runder Muskel, mag. kis gérgetegizom) este de forma cilindrica turtité gi este acoperit partial de muschiul infraspinos. Tendonul de insertie trece la limita, sub articulatia umarului. Originea este in '/2 superioara a marginii laterale a scapulei. Insertia este

pe tuberculul

mare

ai humerusului,

fateta distala

(infe-

rioara). Inervatia este asigurata de nervul axilar. Muschiul rotund mic este adductor si rotator extern al bratului. (lat. teres-etis = neted, rotunjit, rotund)

Muschiul rotund mare fr. muscle mag.

grand

nagy

rond,

germ.

gérgeiegizom)

(M. teres major) (eng. teres major muscle,

Musculus

este

teres

tot de forma

major,

grof&er runder Muskel,

cilindrica

turtitaé. Tendonul

de

insertie trece anterior si inferior de articulatia uma@rului. Impreund cu muschiul rotund mic si cu capul lung al muschiului triceps formeaza hiaturile axilare. Originea este pe unghiul inferior al scapulei si pe ‘/2 inferioara marginii laterale a scapulei. Insertia este pe creasta tuberculului mic al humerusului.

In apropiere

de insertie, se interpune inire muschi si os bursa subtendinoasa a muschiului rotund mare

(Bursa

subtendinea

musculi teretis majoris).

rotund mare se aflé posterior de insertia muschiului

\nsertia

muschiului

marele dorsal. Intre cele

35

doua insertii se aflé bursa subtendinoas&

a muschiului marele dorsal

(Bursa subtendinea muscull latissimi dorsi).

Inervatia este variabila, din plexul brahial C55 si este asigurata de regula, de nervul subscapular inferior.

Muschiul rotund mare este adductor si rotator intern al bratului. Colaboreaza cu muschiul marele dorsal in proiectia inapoi a bratului.

Muschiul subscapular (M. subscapularis) (eng. subscapularis muscle, fr. muscle

subscapulaire,

germ.

Musculus

subscapularis,

Unterschulterblatt-

muskel, mag. lapocka alatti izom) este un muschi de forma triunghiulard situat pe fata costala a scapulei. Muschiul trece pe sub articulatia umarului.

Originea este pe fosa subscapulara a scapulei. Insertia este pe tuberculul mic al humerusului. in apropierea insertiei, intre

muschi

si os se interoune

bursa

subtendinoasé

a muschiului

sub-

scapular (Bursa subitendinea musculi subscapularis). inervatia este asigurata de nervii subscapulari (Superior si inferior).

Muschiul subscapular este adductor si rotator intern al bratului. Acesta contribuie la mentinerea capului humerusului fn articulatie.

Muschii bratului sunt muschi fuziformi, caracteristici partilor libere ale membrelor.

Sunt acoperiti de fascia braftului (Fascia brachii). Muschii

bratului se impart in doud compartimente,

unul anterior si altul posterior.

36

COMPARTIMENTUL ANTERIOR (FLEXOR) AL BRATULUI (Compartimentum brachii anterius/flexorum) Este

reprezentat de musgchii

biceps

brahial,

coracobrahial

gi brahial

si

este inervat de nervul musculocutanat .

Muschiul biceps brahial (M. biceps brachii) (eng. biceps, biceps brachii muscle, fr. muscle biceps brachial, germ. Musculus biceps brachii, zweiképfiger Muskel des Armes, mag. lapocka alatti izom) este un muschi fuziform, situat superficial, in partea anterioara a bratului.

Muschiul

trece peste doua

articulatii, cea a umarului si cea a cotului. Este un mugchi cu doud capete de origine: - eapul lung (Caput longum) are originea pe tuberculul supraglenoidian al scapulei.

Tendonul

capului

tung trece

pe deasupra

capului

humerusului,

fiind cuprins tn capsula articulara a articulatiei umarului. Totodaté acest tendon strabate

intracapsular

si gantul

intertubercular.

Pe

parcursul

intertubercular,

tendonul capului lung este invelit de teaca tendinoasd intertuberculara (Vagina tendinis intertubercularis). Aceasta teaca este o dependenta a capsulei articulare. Peste saniul intertubercular trece figamentul transvers al humerusului (Lig. fransversum humeri) al lui Brodie ’. Acest ligament uneste cei doi tu-

berculi ai humerusului. - capul scurt (Caput breve) are originea pe apofiza coracoida a scapulei. Originea capului scurt este comuna cu a muschiului coracobrahial. Insertia principala este pe tuberozitatea

radiusului. Intre tendonul de

insertie si radius se interpune bursa bicipitoradiala (Bursa bicipitoradialis).

Aponevroza

bicipitala

(Aponeurosis musculi bicipitis brachii/Apo-

neurosis bicipitalis/Lacertus fibrosus), bratul fibros, aponevroza

lui Pirogov ”

sau fascia semilunara se separa din tendonul de insertie al bicepsului brahial,

! BRODIE Chales Gordon (1860-1933) anatomist gi chirurg scotian. * PIROGOV(Pirogoff) Nikolay Ivanovici (1810-1881) chirurg rus.

37

are o directie oblica spre medial si se insera pe partea ulnara a fasciei ante-

bratului. Aceastaé aponevroza este o insertie secundara a bicepsului brahial, de forma triunghiulara, cu varful la tendonul de insertie, iar baza la extremitatea superomediala a fasciei antebratului. Aponevroza bicipitala are si rolul de a proteja artera brahiala si nervul median in cazul

punctiilor venoase de la nivelul cotului. Acest rol a determinat, in trecut, denunumirea de fascia »grace Dieu". (lat. lacertus-i = brat)

Inervatia este asigurata de nervul musculocutanat. Actiunea cotului. Muschiul

muschiului

se desfasoara in

primul

rand

asupra

articulatiei

biceps brahial este flexor al antebratului pe brat si secundar

supinator al antebratului prin aponevroza

bicipitala, care pune in tensiune si

fascia antebratului. in articulatia umarului,

capul lung actioneaza4 ca abductor al bratului,

iar capul scurt este adductor. Capul scurt contribuie si la proiectia inainte a bratului.

Muschiul coracobrahial (M. coracobrachialis) (eng. coracobrachialis muscle, fr. muscle coracobrachial, germ.

kenarmmuskel,

Musculus coracobrachialis, Ha-

mag. musculus coracobrachialis) este cel mai mic muschi al

bratului. Este un muschi care trece numai peste articulatia umarului. Originea este pe apofiza coracoida a scapulei, comuna

cu capul scurt

al bicepsului brahial. Intre tendonul de origine si mugchiul subscapular se in-

terpune relativ frecvent bursa muschiului coracobrahial (Bursa musculi coracobrahialis). Insertia se face pe humerus,

pe partea ventromedial a ‘/; mijlocii, sub

creasta tuberculului mic. Inervatia este data de nervul musculocutanat, iar actiunea este comuna cu a capului scurt al bicepsului.

Muschiul brahial (M. brachialis) (eng. brachialis muscle, fr. muscle brachial, germ. Musculus brachialis, Oberarmmuskel,

mag. felkari izom) este

un muschi profund, situat in jumatatea inferioara a bratului. Muschiul trece peste articulatia cotului. Originea este pe suprafata anterioara a humerusului, sub tuberozitatea

deltoidiana. Insertia se face pe tuberozitatea ulnei. Inervatia este data de nervul musculocutanat. Actiunea este de flexie a antebratului pe brat.

COMPARTIMENTUL POSTERIOR (EXTENSOR) AL BRATULUI (Compartimentum brachii posterius/extensorum) Este reprezentat de tricepsul brahial si inervat de nervul radial

Muschiul triceps brahial (M. triceps brahialis) (eng. triceps, triceps brachii

muscle,

fr. muscle

dreiképfiger Armmuskel,

triceps

mag.

brachial,

haromfeji

germ.

karizom)

Musculus este

triceps brachii,

un muschi fuziform,

situat in partea posterioara a bratului. Muschiul da forma regiunii posterioare a bratului. Mugchiul trece peste doua articulatli, cea a umarului si cea a cotului. Este un muschi cu trei capete de origine: - capul lung (Caput longum) are originea pe tuberculul infraglenoidian al scapulei. Tendonul

capului lung trece printre musgchii rotund mare si mic si

separa spatiile axilare. - capul lateral (Caput laterale) are originea

pe humerus,

deasupra

santului nervului radial si pe 2/; superioare a septului intermuscular lateral (Septum intermusculare brachii laterale).

- capul medial sau profund (Caput mediale/profundum) are originea pe humerus, dedesubiul santului nervului radial si pe intregul sept intermus-

39

cular medial (Septum intermusculare brachii mediale). Capul medial se continua pe antebrat cu mugchiul anconeu. Insertia se face

pe olecran.

In interiorul

prezenta uneori bursa intratendinoasa a lui Monro

tendonului

de

insertie este

¢.

Inervatia este asigurata de nervul radial. Actiunea

muschiului

este

de extensie

a antebratului

pe

brat.

Capul

lung actioneaza ca proiector inapoi (extensor) al bratului in articulatia umarului.

Muschiul articular al cotului (M. articularis cubiti) sau pronatorul ulnar al tui Lecomte ? este un fascicul desprins din capul medial al tricepsului, care se insera pe capsula articulatiei cotului.

Muschii antebratului sunt cuprinsi in fascia antebratului (Fascia antebrachii). Muschii antebratului se impart in doud compartimente: - compartimentul anterior (flexor) al antebratului, - compartimentul posterior (extensor) al antebratului.

COMPARTIMENTUL ANTERIOR (FLEXOR) AL ANTEBRATULUI (Compartimentum antebrachii anterius/flexorum)

Acesta la randul lui se imparte intr-o parte superficial si una profunda.

Partea superficiala (Pars superiicialis) Este reprezentata de muschii epicondilieni mediali. Aceasta parte cuprinde cinspre lateral spre medial muschii. rotundul pronator, flexorul radial al carpului, palmarul lung si flexorul ulnar al carpului.

' MONRO Alexander Senior | (1697-1767) anatomist si chirurg scotian. * LECOMTE sec X1X anatomist francez

40

Muschiul rotund pronator (M. pronator teres) (eng. pronator teres muscle,

fr. muscle

Einwartsdreher,

rond

mag.

pronateur,

germ.

Musculus

pronator teres,

runder

hengeres borintéizom) este un muschi cilindric care are

originea prin doua capete: - capul humeral (Caput humerale) este situat superficial si are originea pe epicondilul medial al humerusului. ~ capul ulnar (Caput ulnare) este situat profund si are originea pe a-

pofiza coronoida a ulnei. Printre cele doud capete trece nervul median. Insertia este pe radius, in ‘/3 mijlocie a fetei laterale, pe tuberozitatea pronatorie. Inervatia este asigurataé de nervul median. Acest muschi este in primul rand un pronator al antebratului, dar si flexor al antebratului pe brat.

Muschiul flexor radial al carpului (M. flexor carpi radialis) (eng. flexor carpi radialis muscle, fr. muscle fléchisseur radial du carpe, germ. Musculus

flexor

carpi

radialis,

speichenseitiger

Handbeuger,

mag.

orsdcsonti

csukiéhajlit6é izom) este un muschi fuziform, care trece peste mai multe articulati.

Tendonul

de

insertie

trece

pe

sub

retinaculul

flexorilor

(Retinacum

musculorum flexorum). Originea este pe epicondilul medial al humerusului. insertia este baza metacarpianului ll. Inervatia este data de nervul median. Actiunea

este de flexie a mainii pe antebrat si a antebratului pe brat.

Secundar actioneaza si ca abductor al mainii pe antebrat.

Muschiul palmarul lung (M. palmaris longus) (eng. palmaris longus muscle,

fr. muscle

Hohihandmuskei,

long

palmaire,

germ.

Musculus

palmaris

longus,

langer

mag. hosszu tenyérizom) este un muschi superficial si une-

ori absent. Originea este pe epicondilul medial al humerusului. Insertia este pe

retinaculul

flexorilor si pe

aponevroza

palmara.

Inervatia

este

data

de

nervul median. Muschiul palmar lung este un slab flexor al mainii pe antebrat.

41

Muschiul flexor ulnar al carpului

(M. flexor carpi ulnaris) (eng.

flexor carpi ulnaris muscle, fr. muscle fléchisseur uinaire du carpe, germ. Musculus flexor carpi ulnaris, ellenseitiger Handbeuger,

mag.

singcsonti csukl6-

hajlit6 izom) este un mugchi fuziform, care trece peste mai multe articulatii. Muschiul are doua capete: - capul humeral (Caput humerale) are originea pe epicondilul medial al humerusului.

- capul ulnar (Caput ulnare) are originea pe olecran si pe °/5 superioare ale marginii posterioare

a uinei. Printre

cele doud

capete

trece nervul

ulnar. Insertia este pe piziform si prin intermediul

unor ligamente

pe meta-

carpianul V si pe carligul osului cu carlig. Inervatia este data de nervul ulnar, ceea

ce reprezinta o exceptie jn

aceasta grupa. Actiunea

este de flexie_a_mainii

pe antebrat si_a_antebratului

pe brat.

Secundar actioneaza si ca adductor al mainii pe antebrat.

Partea profunda (Pars profunda)

Este reprezentata, in special, de muschii flexori situati tn straturile II si

lil. Muschii partii profunde sunt reprezentati de: flexorul superficial al degetelor, flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui si patratul pronator. Tendoanele

muschilor flexori, din acest strat, trec pe sub retinaculul flexorilor

(Retinacum musculorum flexorum).

42

Muschiul flexor superficial al degetelor (M. flexor digitorum superticialis) (eng. flexor digitorum superficialis muscle, fr. muscle fléchisseur superficiel

des

doigts,

germ.

Musculus

flexor

digitorum

superficialis,

ober-

flachlicher Fingerbeuger, mag. feltiletes ujjhajlit6 izom) este un muschi relativ profund (stratul Il), care are doua capete:

- capul humeroulnar (Caput humerouinare) are originea pe epicondilul medial al humerusului si pe apofiza coronoida a ulnei. - capul radial (Caput radiale) are originea pe radius, in ‘/3 mijlocie a

fetei laterale, de-a lungul unei linii oblice, situata sub insertia muschiului rotund pronator. Intre cele doud

capete se formeazA

un arc tendinos,

pe sub

care trece artera ulnara si nervul median. Insertia se face

bifurcate

prin patru tendoane

pe falanga

a

mijlocie

degetelor II-V. Printre capetele bifurcate de insertie trec tendoanele muschiului

flexor profund al degetelor. Atat tendoanele muschiului flexor superficial, cat si cele ale musgchiului flexor profund al degetelor trec pe sub retinaculul muschilor flexori (Retinaculum musculorum flexorum). inainte de a trece pe sub retinaculul flexorilor, tendoanele

Ill gi Il ale muschiului flexor superficial al

degetelor se incrucigeaza formand chiazma tendinoasa (Chiasma tendinum).

Ordinea tendoanelor flexorului superficial, dinspre lateral spre medial, in % inferioara a antebrajului este Ill, Il, IV, V. Inervatia este asigurata de nervul median. Actiunea

este

de flexie a falangei

mijlocii

pe falanga

proximala,

a

degetelor Il-V pe palma si a palmei pe antebrat.

Miuschiul flexor profund al degetelor (M. flexor digitorum profundus) (eng. flexor digitorum profundus muscle, des doigts, germ.

Musculus flexor digitorum

fr. muscle fléchisseur profond profundus,

tiefer Fingerbeuger,

mag. mély ujjakat hajlito izom) este situat mai profund (stratul Ill) decat precedentul.

43

Originea este situata pe fata anterioara a ulnei (circa 7/3 superioare) si pe membrana interosoasa alaturata. Insertia se face prin intermediul a patru tendoane, pe falanga distala a

degetelor [I-V. Tendoanele flexorului profund sunt situate mai aproape de pianul osos falangian si trec printre tendoanele

bifurcate ale flexorului superficial.

inervatia este asigurata de nervul median (II-III) si nervul uinar (IV-V). Actiunea esie de flexie a falangei distale pe cea mijlocie, a falangei mijlocii pe cea proximala, a degetelor II-V pe paima si a paimei pe antebrat.

Muschiul flexor lung al policelui (M. flexor pollicis longus) (eng. flexor pollicis longus muscle, fr. muscle long fléchisseur du pouce, germ. Musculus flexor pollicis longus, langer Daumenbeuger,

mag. hosszti hivelykujj-

hajlito izom) este un muschi semipenat, profund (stratul Ill). Originea este pe radius, pe fata anterioara, in ‘/; mijlocie. Insertia este pe falanga distala a policelui.

Inervatia este data de nervul median (nervul interosos anterior). Actiunea este de flexie a falangei distale pe falanga proximala, a policelui pe palma si a palmei pe antebrat.

Muschiul patratul pronator (M. pronator quadratus) (eng. pronator quadratus muscle, fr. muscle carré pronateur, dratus, viereckiger

Einwartsdreher,

mag.

germ. Musculus pronator qua-

négyszégi

csavard

izom) este un

muschi situat in partea inferioara a antebratului, profund (stratul III). Originea este pe fata anterioara a ulnei pe % inferioard. Insertia este

pe fata anterioara a radiusului pe % inferioara. inervatia este data de nervul median (nervul interosos anterior). Actiunea este de pronatie a antebratului.

44

COMPARTIMENTUL

POSTERIOR (EXTENSOR) AL ANTEBRATULUI

(Compartimentum antebrachii posterius/extensorum)

Acest compartiment cuprinde: anconeul, extensorul degetelor, extensorul in-

dexului, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului, supinatorul, abductorul lung al policelui, extensorul scurt si lung al policelui. Tendoanele extensorilor degetelor sunt acoperite de retinaculul extensorilor (Retinacum musculorum extensorum).

anume

partea

Compartimentul

laterala sau

radiala

posterior prezinté

o parte distincta si

(Pars lateralis/radialis)

care cuprinde:

brahioradialul gi extensorii lung si scurt radiali ai carpului.

Muschiul anconeu

(M. anconeus) (eng. anconeus muscle, fr. muscle

anconé, germ. Musculus ancon(a)eus, Ellenbogenhéckermuskel, mag. k6ny6kizom) este un muschi superficial, de forma triunghiulara, cu varful la epicondilul lateral si baza pe extremitatea superioara a ulnei. Muschiul este situat posterior de articulatia cotului.

Originea este pe epicondilul lateral al humerusului. Insertia este pe olecran si pe fata posterioara a ulnei. Inervatia este asiguraté de nervul radial. Actiunea este de extensie a antebratului pe brat. Muschiul anconeu face

si o usoara abductie a antebratului (ulnei), cand acesta este fn pronatie. (gr. ankon = cot)

Muschiul

extensor al degetelor (M. extensor digitorum) (eng.

extensor digitorum muscle, fr. muscle extenseur des doigts, germ. Musculus extensor digitorum, Fingerstrecker, mag.

ujjakat feszité izom) este un muschi

superficial, din categoria epicondilienilor laterali. Originea este pe epicondilul lateral al humerusului, in partea inferioara a acestuia. Insertia se face prin patru tendoane aplatizate pe baza falangelor mijlocii si distale ale degetelor Il-V. Cele patru tendoane

sunt unite intre ele

45

prin conexiunea intertendinoasa (Connexus intertendinei). Aceasta conexiune se realizeaza la nivelul '/; distale a metacarpienelor.

Inervatia — nervul interosos posterior (n. radial). Actiunea este de extensie a degetelor II-V.

Muschiul extensor al degetului

mic (M. extensor digiti minimi)

(eng. extensor digiti minimi muscle, fr. muscle extenseur du petit doigt, germ. Musculus extensor digiti minimi, Kleinfingerstrecker, mag. kisujjfeszité izom) este

tot un

muschi

superficial,

din

grupa

epicondilienilor

laterali.

Este

un

muschi atasat de muschiul extensor al degetelor. Originea este pe epicondilul lateral al humerusului, medial de precedentul.

Insertia este pe partea dorsala

a falangelor degetului mic. Inervatia nervul interosos posterior (n. radial). Actiunea este de extensie a degetuluiv.

Muschiul extensor ulnar al carpului (M. extensor carpi ulnaris) (eng. extensor

carpi ulnaris

muscle,

fr. muscle

extenseur

ulnaire du carpe,

germ. Musculus extensor carpi ulnaris, ellenseitiger Handstrecker, mag. singcsonti csuklofeszit6 izom) este situat medial de extensorul degetului mic. Este un muschi superficial si are doud capete de origine: - capul humeral (Caput humerale)

are originea pe epicondilul lateral

al humerusului.

- capul ulnar (Caput ulnare) are o origine liniara, oblicd, partial comuna cu a capului ulnar al muschiului flexor ulnar al carpului. Aceasta origine este situaté

pe

marginea

posterioara

a ulnei, intre

insertia anconeului

si originea

muschiului abductor lung al policelui.

Insertia este pe baza metacarpianului V. Inervatia — nervul interosos posterior (n. radial). Actiunea este de extensie si de usoara adductie a mainii.

46

Muschiul supinator (M. supinator) (eng. supinator muscle, fr. muscle supinateur, germ.

Musculus

supinator, Auswartsdreher,

mag.

hanyint6é alkari

izom) este un mugchi profund, situat in "/s superioara a antebratului.

Originea se face prin doua fascicule, unul humeroradial si altul ulnar. Fasciculul humeroradial este superficial si porneste de pe epicondilul lateral si de pe ligamentele colaieral lateral si inelar. Fasciculul ulnar este mai profund

si porneste de pe creasta supinatorului. Intre aceste fascicule se formeaza ,canalul supinatorului* prin care trece ramura profunda a nervului radial. Insertia este pe fata anterioara si laterala a radiusului, in ‘/5 superioara. Inervatia — nervul interosos posterior (n. radial). Actiunea este de supinatie a antebratului.

Muschiul abductor lung al policelui (M. abductor pollicis longus) (eng. abductor pollicis longus muscle, fr. muscle long abducteur du pouce, germ. Musculus abductor pollicis longus,

ianger Daumenspreizer,

mag.

hosszti hil-

velykujjtavolita izom) este un muschi situat profund. Formeaza un grup oblic, impreuna cu muschiul extensor scurt al policelui. Originea este pe ‘/5 mijlocie a fetei posterioare a ulnei si a radiusului, precum si pe membrana

interosoasa

corespunzaitoare. Insertia esie pe partea laterala a bazei primului metacarpian. Inervatia este data de nervul radial. Actiunea este de abductie a mainii si policelui si secundar de extensie a mainii si a policelui.

Muschiul extensor scurt al policelui (M. extensor pollicis brevis) sau muschiul

Pozzi ' (eng. extensor pollicis brevis muscle,

fr. muscle court

extenseur du pouce, germ. Musculus extensor pollicis brevis, kurzer Daumenstrecker, mag. révid hiivelykujjfeszit6 izom) este tot un muschi profund, care insoteste muschiul abductor lung al policelui.

' POZZI Samuel Jean. (1846-1918) anatomist si ginecolog francez.

47

Originea este pe fata posterioara a radiusului, sub originea abductorului lung al policelui. Insertia este pe partea dorsala a falangei proximele a

policelui.

inervatia — nervul radial.

Actiunea este comuna cu a abductorului lung al policelui. Muschiul extensor lung al policelui (M. extensor pollicis longus) (eng. extensor pollicis longus muscle, fr. extensor pollicis longus muscle, germ. Musculus

extensor

pollicis

longus,

langer

Daumenstrecker,

mag.

hosszt

hiivelykujjfeszit6 izom) este un muschi profund, care formeaza un grup impreuna cu muschiul extensor al indicelui. Originea este pe fafa posterioara a ulnei ('/3 mijlocie) si pe membrana interosoasa adiacenta, sub originea muschiului extensor ulnar al carpului. Insertia este pe baza falangei distale a policelui. Inervatia — nervul radial. Actiunea este de extensie a policelui.

Muschiul extensor al indicelui (M. extensor indicis) (eng. extensor indicis muscle, fr. muscle extenseur de I'index, germ. Musculus extensor indicis, Zeigefingerstrecker,

mag.

musculus

extensor

indicis) este situat imediat

medial de precedentul. Originea este pe fata posterioara a ulnei (/s inferioara)

$i pe membrana interosoasa adiacenta, sub originea muschiului extensor lung al policelui. Insertia se face pe fata posterioara a indicelui. Inervatia

— nervul radial.

Actiunea este de extensie a indicelui.

48

Partea laterala sau radiala (Pars lateralis/radialis) Este o parie distincta a compartimentului

posterior al antebratului.

Ea

cuprinde: brahioradialul si extensorii lung $i scurt radiali ai carpului.

Muschiul

brahioradial

muscle

brachio-radial,

muskel,

mag.

partea

germ.

musculus

este

brachioradialis)

Musculus

(eng.

pe creasta

Muschiul

brachioradialis,

brachioradialis,

brachioradialis) este un muschi

laterala a antebratului.

Originea

(M.

fr.

Oberarmspeichensuperficial, situat tn

trece anterior de articulatia cotului.

supaepicondiliana

lateraia

a humerusului.

Insertia

este pe creasta suprastiloidiana a radiusului. Inervatia — nervul radial. Actiunea principala este de flexie a antebratului pe brat. Cu antebratul in pronatie face o ugoara supinatie, iar cu antebratul in supinatie efectueazd o mica pronatie.

Muschiul radialis longus) extenseur

extensor

(eng.

radial

du

lung

radial al carpului

extensor carpi carpe,

germ.

radialis longus

Musculus

langer speichenseitiger Handstrecker,

mag.

extensor carpi

muscie,

extensor hosszu

(M.

fr. muscle

carpi

radialis

orsécsonti

long

longus,

csukléfeszité

izom) este situat medial de precedentul. Originea inferior de

este

pe creasta

brahioradial.

supraepicondiliana

Insertia este pe baza

lateral4 a humerusului,

metacarpianului

II. Inervatia

—

nervul radial. Actiunea este de extensie si de abductie a mAainii pe antebrat.

Muschiul radialis brevis)

extenseur kurzer

extensor scurt radial al carpului (M. extensor carpi

(eng.

extensor carpi radialis brevis

radial du carpe,

speichenseitiger

germ.

Musculus

Handstrecker,

mag.

muscle,

extensor rdévid

fr. muscle

court

carpi radialis brevis,

orsdécsonti

csukléfeszité

izom) este situat medial de precedentul.

49

Originea este pe epicondilul lateral al humerusului.

Insertia este pe baza metacarpianului HI. Inervatia — nervul radial (ramura profunda). Actiunea este de extensie si de abductie a mainii pe antebrat.

Muschii

mainii

sunt muschi

scurti,

care se clasifica in muschii

tenarului, muschii hipotenarului gi muschii lojei centrale a palmei.

TENARUL (Thenar/Eminentia thenaris) Tenarul

(eng. thenar eminence,

fr. @minence

thénar,

germ.

Thenar,

mag. hivelykujj izomparnaja) este cea mai mare proeminenta a palmei, situata

in partea laterala si proximala a acesteia. Este formata din urmatorii muschi: abductorul

scurt al policelui, flexorul scurt al policeiui, oponentul

policelui si

adductorul policelui. (gr. thenar = palma)

fuschiul abductor scurt al policelui (MM. abductor pollicis brevis) (eng. abductor pollicis brevis muscle, fr. muscle court abducteur du pouce, germ. Musculus abductor pollicis brevis, kurzer Daumenspreizer, mag. révid htivelykujj-tavolit6 izom) este situat superficial la nivelul tenarului. Originea este pe tuberculul scafoidului si pe retinaculul flexorilor. Insertia este pe partea laterala a falangei proximale a policelui.

Inervatia — nervul median. Actiunea este de abductie a policelui.

50

Muschiul flexor scurt al policelui (M. flexor pollicis brevis) (eng. flexor pollicis brevis muscle, fr. muscle court fléchisseur du pouce, germ. Musculus

flexor

pollicis

brevis,

kurzer

Daumenbeuger,

mag.

révid

hivelykujj-

hajlité izom) este situat sub mugchiul abductor scurt al policelui. Are doud capete de origine, printre care trece tendonul flexorului lung al policelui: - eapul

superficial

(Caput

superficiale)

cu

originea

pe

retinaculul

flexorilor. - capul profund

(Caput profundum)

are

originea pe metacarpianul

Insertia este pe baza falangei proximale a policelui. Inervatia - capului superficial — nervul median, - capului profund — nervul ulnar. Actiunea este de flexie a policelui.

Muschiul opozant al policelui (M. opponens pollicis) (eng. opponens pollicis muscle, fr. muscle opposant du pouce, germ. Musculus opponens

pollicis, Gegensteller des Daumens, mag. hlvelykujj-szembefordité izom) este situat sub capul superficial al flexorul scurt. Originea este pe trapez si retinaculul flexorilor. Insertia este pe intreaga lungime a fetei anterioare a metacarpianului I.

Inervatia — nervul median. Actiunea este de opozitie a policelui.

Muschiul adductor al policelui (M. adductor pollicis) (eng. adductor pollicis muscle, fr. muscle adducteur du pouce, germ. pollicis,

Daumenheranzieher,

mag.

havelykujj-k6ézelité

Musculus adductor

izom)

este situat cel

mai profund, la nivelul tenarului. Are doua capete de arigine:

51

I.

- capul oblic (Caput obliquum) isi are originea in principal pe capitat. - capul transvers

(Caput transversum)

este situat cel mai profund

si

isi are originea pe fata palmara a corpului metacarpianului Ill.

Insertia se face pe partea mediala a bazei falangei proximale a policelui. Inervatia

— nervul ulnar. Actiunea este de adductie a policelui. Participa sila

miscarea de opozitie.

HIPOTENARUL (Hypothenar/Eminentia hypothenaris) Hipotenarul (eng. hypothenar muscles, fr. €minence hypothénar, germ. Hypothenar,

mag. kisujjparna) este o proeminenta

situata in partea muschi:

mediala

si proximala

a palmei.

palmarul scurt, abductorul degetului

mai stearsA decat tenarul, Este formata

din urmatorii

mic, opozantul degetului mic si

flexorul scurt al degetului mic.

Muschiul palmar scurt (M. palmaris brevis) (eng. palmaris brevis muscle,

fr. muscle

court

palmaire,

germ.

Musculus

palmaris

brevis,

kurzer

Hohihandmuskel, mag. révid tenyérizom) este un muschi cutanat cu originea pe partea mediala a aponevrozei palmare (Aponeurosis palmaris) si insertia la nivelul pielii hipotenarului. Inervatia este asigurata de nervul ulnar. Actiunea este de incretire a pielii hipotenarului.

Muschiul abductor al degetului

mic

(M. abductor digiti minimi)

(eng. abductor digiti minimi muscle of hand, fr. muscle abducteur du petit doigt, muscle abducteur de fauriculaire, gerrn. Musculus abductor digiti minimi (Hand), mag.

kisujjtavolit6 izom

(kéz)) este un mugschi superficial, dar situat sub pal-

marul scurt. Originea este pe osul piziform si pe ligamentul pisohamat.

52

insertia - pe partea mediala a bazei falangei proximale a degetului V. Inervatia ~ nervul ulnar (ramura profunda). Actiunea este de abductie a degetului mic.

Muschiul opozant al degetului mic (eng. opponens

(M. opponens digiti minimi)

digiti minimi muscle of hand, fr. muscle opposant du petit

doigt, germ. Musculus opponens digiti minimi (Hand), Kleinfingergegensteller,

mag. kisujjat szembe-fordit6 izom) este un muschi profund, situat sub muschiul abductor al degetului mic. Originea este pe carligul osului cu carlig si pe retinaculul flexorilor. Insertia este pe partea mediala a corpului metacarpianului V. Inervatia — nervul ulnar (ramura profunda). Actiunea formarea

esie de a duce

unei depresiuni

(cupe)

hipotenarul

spre

la nivelul palmei.

cenirul

palmei,

ajutand

fa

Este un fel de opozitie a

degetului mic.

Muschiul flexor scurt al degetului mic (M. flexor digiti minimi brevis) (eng. flexor digiti minimi brevis muscle (hand), fr. muscle court fléchisseur du petit doigt, germ.

Musculus

flexor digiti minimi

brevis,

kurzer Kleinfinger-

beuger, mag. révid hiivelykujjhajlito izom (kéz)) este un muschi profund, situat jin acelasi plan cu opozantul, dar ceva mai distal decat acesta.

Originea este pe carligul osului cu carlig si pe retinaculul flexorilor. Insertia este pe partea mediala a bazei falangei proximale a degetului V. Inervatia — nervul ulnar (ramura profunda). Actiunea este de flexie a degetului mic.

53

MUSCHII LOJEI CENTRALE A PALME! Sunt: lombricalii, interosogii palmari si interososii dorsall.

Muschii lombricali (Mm. lumbricales) (eng. lumbricals of the hand, fr. muscles

lombricaux de la main, germ.

férmige Handmuskeln,

mag.

Musculi

tumbricales manus, wurm-

kéz giliszta izmai) sunt muschi fuziformi, in nu-

mar de patru, care se insera pe tendoanele altor muschi. Primii doi au un singur cap de origine, iar ceilalti doi au doua capete de origine. Originea mugchilor lombricali | si Il este pe partea laterala a tendoanelor II si [ll ale flexorului profund al degetelor.

Originea muschiului lombrical Ill este pe partea mediala a tendonului lil si pe partea laterala a tendonului IV. Muschiul este situat intre tendoanele lil si IV ale flexorului profund al degetelor. Originea muschiului

lombrical IV este pe partea mediald a tendonului

IV si pe partea Jaterala a tendonului V. Muschiul este situat intre tendoanele IV si V ale flexorului profund al degetelor. Insertia

este

pe

partea

laterala

a tendoanelor

II-V ale

muschiului

extensor al degetelor. Inervatia — muschilor lombricali | si Il — nervul median.

— muschilor lombricali Ill si !'V — nervul ulnar. Actiunea este de flexie a falangei proximale si de extensie a falangelor mijlocie si distala. (lat lumbricus-i = rama)

fMuschii interososi palmari (Mm. interossei palmares) (eng. palmar (volar) interossei muscles,

fr. muscles

interossei palmares,

musculi interossei palmares) sunt in numar de trei

mag.

interosseux paimaires, germ.

gi ocupa spatiile interosoase metacarpiene

Musculi

II, Ill si IV. Sunt muschi adductori

ai degeteior si sunt inervati de nervul ulnar.

54

Primul interosos palmar are originea pe partea mediala a metacarpianului Il si insertia pe partea mediala a bazei falangei proximale a degetului II. Al doilea interosos palmar are originea pe partea lateral4 a metacarpianului IV si insertia pe partea laterald a bazei falangei proximale a degetu-

iui IV. Al treilea interosos palmar are originea pe partea lateralA a metacarpianului V si insertia pe pariea laterala a bazei falangei proximale a degetului

V.

Muschii interososi dorsali (Mm. interossei dorsales) (eng. dorsal interossei of the hand, fr. muscles

interosseux dorsaux de fa main, germ.

Musculi interossei dorsales, mag. musculi interossei dorsales) sunt in numar de

patru

capete

si ocupa

de origine,

toate care

spatiile se prind

interosoase

metacarpiene.

pe fetele ce marginesc

Au

cate

respectivul

douad spatiu

interosos. Insertia primilor doi se face pe partea laterala a tendoanelor II si lif ale extensorului degetelor.

insertia ultimilor doi se face pe partea mediala

tendoanelor Ill si NV. Remarcém se insera doi muschi

a

ca pe tendonul ill al extensorului degetelor

interososi dorsali II si Ill, a cdror actiune este contrara.

Sunt muschi abductori ai degetelor Il, (Ill) si IV sunt inervati de nervul ulnar.

55

FASCIILE MEMBRULUI

SUPERIOR

(Fasciae membri superioris)

Fasciile

membrului

superior invelesc

muschii,

formeazaé

septuri

inter-

musculare si retinacule

La nivelul umarului se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale: - fascia deltoida (Fascia deltoidea) este fascia care acopera muschiul

deltoid.

Fascia

deltoida

este

continuarea

fasciei

bratului

si se

continua

superior cu fascia cervicala. - fascia axilara (Fascia axillaris) este 0 continuare a fasciei toracice, dar si a fasciei bratului. Fascia axilara acopera fosa axilara si este aderenta la

tegument. Totodata fascia axilara este suspendata de fascia clavipectorala si de fascia peciorala

prin ligamentul suspensor al axilei (Lig. suspensorium

axillae) a lui Gérdy

' si Campbell

*. Acest ligament contribuie

la pastrarea

formei axilei.

La nivelul bratului se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale:

- fascia bratului (Fascia brachii) este fascia care acopera muschii bratului.

- septul intermuscular lateral al bratului (Septum brachii exact

laterale) muschiul

separa

compartimentul

brahial,

de

muscular

compartimentul

anterior

muscular

intermusculare al

bratului,

posterior,

muschiul triceps brahial. Septul lateral se fixeazA pe marginea

mai

mai exact

laterala a hu-

merusului. - septul intermuscular medial al bratului brachii mediale)

separa

tot compartimentul

(Septum

muscular

intermusculare

anterior al bratului si

manunchiul vasculonervos al bratului, de compartimentul muscular posterior. 1 GERDY Pierre Nicolas. (1797-1856) chirurg francez. 2 CAMPBELL

William F. (1863-1926) chirurg american.

57

La nivelul antebratului se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale: - fascia

antebratului

(Fascia

antebrachii)

este fascia

care acopera

muschii antebratului. La nivelul gatului mdainii si a mainii se

gdsesc urmatoarele formatiuni

fasciale si retinacule: - retinaculul muschilor extensori (Retinaculum

musculorum

exten-

sorum) este o bandeleta transversala posterioarda, situaté proximal de articulatia radiocarpiana, care trece peste tendoanele muschilor externsori ai mainii. Participa la formarea tunelelor carpiene posierioare.

- retinaculul muschilor flexori (Retinaculum musculorum flexorum) este o bandeleta fibroasa anterioara, situata distal de articulatia radiocarpiana, care trece peste tendoanele

muschilor flexori ai mainii. Retinaculul flexorilor

participa la formarea canalului carpian (Canalis carpi) si a canalului ulnar

(Canalis ulnaris) a \ui Guyon *. - aponevroza palmara (Aponeurosis palmaris) este portiunea intarita a fasciei mainii. Aparent este o continuare in evantai,

a tendonului

muschiului

palmar lung. Are o forma triunghiulara, cu varful spre antebrat si care se imparte in fascicule pentru degetele |I-V. Aceste fascicule sunt unite intre ele de fascicule transversale (Fasciculi transversi) situate proximal si de ligamentul metacarpian transvers superficial (Lig. metacarpale transversum superficiale) sau fibrele lui Gérdy 7, situat distal.

- fascia dosului mainii (Fascia dorsalis manus) este fascia de invelis extern a dosului mainii. Este continuarea fasciei antebratului.

' GUYON Felix Jean Casimir (1831-!920) chirurg urolog francez. 2 GERDY Pierre Nicolas. (1797-1856) chirurg

si anatomist francez.

58

TECILE TENDINOASE ALE MEMBRULUI SUPERIOR (Vaginae tendinum membri superioris) O mare parte din tendoanele muschilor membrului superior sunt invelite in teci tendinoase, pentru a

fi protejate. Tecile, de forma unui manson, in-

velesc portiunile paraarticulare ale tendoanelor sau cele cu tendinta la frecare mare. Tecile tendinoase, din punct de vedere structural seaman

cu septurile

intermusculare. {n interiorul lor se gAsesc teci sinoviale. Mai exista si tecile fibroase care gi ele cuprind teci sinoviale. intre tendon si teaca sinoviala se tn-

terpune o cantitate redusa de lichid sinovial. Tecile tendinoase sunt anexe ale muschilor. Totodata, tecile tendinoase, impreuna cu structurile osteoarticulare pe langa care se afla, formeaza niste compartimente osteofibroase. Toate tecile tendinoase ale membrului superior se gasesc in regiunile carpiene si ale

mainii, cu o exceptie si anume

teaca tendinoasa intertuberculara (Vagina

tendinis intertubercularis). Aceastaé teaca inconjoara capul lung al bicepsului, pe parcursul traiectului intertubercular, fiind o dependenta a capsulei articulare a umarului.

Tecile

tendinoase

carpiene

(Vaginae

tendinum carpales) se

gasesc alat pe fata palmara, cat si pe fata dorsalé a mainii.

Tecile tendinoase carpiene palmare (Vaginae tendinum carpales palmares) se gasesc pe fata palmara a mainil. impart canalul carpian tn trei compartimente si protejeaza tendoanele flexorilor mainii:

- teaca tendinoasa a muschiului flexor radial al carpului (Vagina tendinea musculi flexoris carpi radialis) este situata cel mai lateral, fiind cea mai scurta si mai ingusta teaca.

- teaca tendinoasa a muschiului flexor lung al policelui (Vagina tendinea musculi flexoris pollicis longi) sau bursa flexorului

lung

al policelui,

la trecerea

acestuia

_radiala inveleste tendonul prin

canalul

carpian.

Ea

continua cu teaca sinoviala a policelui.

59

se

- teaca tendinoasa comuna

a muschilor flexori (Vagina communis

tendinum musculorum flexorum) sau bursa ulnara inveleste cele opt tendoane ale flexorilor superficial si profund, destinate degetelor Il-V, la trecerea aces-

tora prin canalul carpian. Aceasta teaca se continua cu teaca sinoviald a degetului V.

Tecile tendinoase carpiene

dorsale (Vaginae tendinum carpales

dorsales) se gasesc pe fata dorsal a mAinii. Impreuna cu retinaculul extensorilor determina sase compartimente si protejeaza tendoanele extensorilor mainii: - teaca tendincasa a muschilor abductor lung si extensor scurt ai

policelui (Vagina tendinum musculorum abductoris longi et extensoris pollicis brevis) inveleste tendoanele abductorului lung si extensorului scurt ai policelui si formeaza tunelul carpian dorsal |, situat cel mai lateral. - teaca tendinoasa a muschilor extensori radiali ai carpului (Vagina tendinum musculorum

extensorum

carpi radialium) inveleste tendoanele ex-

tensorilor lung si scurt radiali ai carpului si formeaza tunelul carpian dorsal Il. - teaca tendinoasa a muschiului extensor lung al policelui (Vagina tendinum musculi extensoris pollicis longi) inveleste tendonul extensorului jung al policelui si formeaza tunelul carpian dorsal III.

- teaca tendinoasa a muschilor extensori ai degetelor si extensor al indicelui (Vagina tendinum musculorum extensoris digitorum et extensoris indicis) inveleste tendoanele

extensorului

degetelor

si tendonul

extensorului

indicelui $i formeaza tunelul carpian dorsal IV.

- teaca tendinoasa a muschiului extensor scurt al degetului mic (Vagina tendinum musculi extensoris digiti minimi brevis) inveleste tendonul extensorulul degetului mic si formeaza tunelul carpian dorsal V. - teaca tendinoasa gina tendinum

a muschiului extensori ulnar al carpului (Va-

musculi extensoris carpi ulnaris) inveleste tendonul

extenso-

rului ulnar al carpului si formeaza tunelul carpian dorsal VI.

60

Tecile fibroase ale degetelor mainii (Vaginae fibrose digitorum manus) sunt mangoane fibroase care invelesc tendoanele flexorilor superficial si profund, respectiv tendonul flexorului lung al policelui. Fibrele care alcatuiesc aceasta teaca sunt formate din doua structuri: - partea inelara a tecii fibroase (Pars anularis vaginae fibrosae) sau ligamentul_inelar al degetelor este formata din fibre circulare care acoperA tendoanele flexorilor degetelor, in dreptul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene. - partea incrucisata a tecii fibroase (Pars cruciformis vaginae fibro-

sae) sau ligamentul incrucisat al degetelor este formata din fibre oblice care se incrucigeaza in forma

de X si acopera tendoanele

flexorilor degetelor,

fn

dreptul corpurilor falangelor proximale si mijlocii.

Tecile sinoviale ale degetelor mainii (Vaginae synoviales digitorum manus) sunt mansoane sinoviale care invelesc tendoanele flexorilor superficial si profund, respectiv tendonul flexorului lung al policelui. Aceste teci sinoviale invelesc complet tendonul cu exceptia mezotendonului. nul face legatura intre periost si tendonul nivel,

mezotendonul

este

reprezentat

de

aflat in teaca legatura

Mezotendo-

sinoviala.

La acest

tendinoasa

(Vincula

tendinum) sau fraul — frenulum — sinovial.

Legaturile tendinoase sunt de doua feluri: - legatura lunga (Vinculum longum), - legatura scurta (Vinculum breve), (lat. vinc(u)lum-i = legatura, lant)

61

ARTERELE MEMBRULUI

SUPERIOR

(Arteriae membri superioris) Sunt reprezentate de artera axilara, artera brahiala si ramurile ei terminale: artera radiala si artera ulnara.

Artera axilara (A. axillaris) (eng. axillary artery, fr. artére axillaire, germ. Arteria axillaris, Achselarterie, mag. hénaljverdér) este principala artera care se indreapta spre membrul

superior. Artera axilara este continuarea ar-

terei subclaviculare. Limita dintre ele este reprezentaté de marginea anteroinferioara a claviculei. Artera axilaraé are mai multe rarmmuri pentru peretele toracic, dar vascularizeaz4

si membrul

mic,

mai

artera

axilara

are

multe

superior.

in raport cu muschiul

segmente:

clavipectoral,

pectoral

retropectoral

si

postpectoral. Ramurile arterei axilare sunt: - ramurile subscapulare

(Rr. subscapulares) sunt ramuri scurte care

se desprind in fosa axilara si se indreapta direct spre muschiul subscapular. Se desprind din segmentul

clavipectoral. A nu se confunda

cu artera sub-

scapulara, care se desprinde din segmentul retropectoral al aceleiasi artere.

- artera toracicaé superioara (A. thoracica superior) participa la vascularizatia portiunii superioare a exotoracelui. Apartine segmentului clavipectoral. - artera toracoacromiala (A. thoracoacromialis) este urmatoarea ramura a arterei axilare, care se desprinde din segmentul retropectoral. Aceasta artera se ramifica in: - ramura acromiala mura

acromiala

(R. acromialis) se anastomozeaza

a arterei suprascapulare

si formeazd

cu ra-

refeaua acro-

miala (Rete acromialis). - ramura Claviculara (R clavicularis) se distribuie muschiului subclavicular. - ramura

deltoidiana

(R.

deltoideus)

se distribuie

mugchiului

deltoid.

63

- ramurile pectorale (Rr. pecforales) sunt situate intre muschii peciorali, pe care fi vascularizeaza si in plus se distribuie si sanului la

femeie. - artera toracica laterala (A. thoracica lateralis) este tot o ramura a arterei

axilare

care

se

desprinde

din

segmentul

retropectoral

si participa

la

vascularizatia peretelui lateral al exotoracelui $i a portiunii laterale a sAnului prin

ramurile mamare laterale (Rr. mammarii laterales). - artera subscapulara (A. subscapularis) se desprinde din segmentul postpectoral si dupa un scurt traiect se divide in:

- artera toracodorsala (A. thoracodorsalis) se distribuie muschiului marele dorsal.

- artera

circumflexa

a scapulei

(A.

circumflexa

scapulae)

trece prin hiatul axilar medial si se distribuie muschilor spatelui din regiunea scapulara. Aceasta artera participa la formarea cercului arterial periscapular.

- artera circumflexa

humerala

posterioara

(A. circumflexa humeri

posterior) se desprinde din segmentul postpectoral. Trece impreuna cu nervul axilar prin hiatul axilar lateral. Este principala artera a regiunii deltoidiene. Formeaza fn jurul gatului humerusului o anastomoza

cu artera circumflex hume-

rala anterioara. - artera circumflexa humerala anterioara (A. circumflexa humeri an-

terior) se distribuie articulatiei umarului, dar si muschilor biceps brahial, coracobrahial si deltoid.

Artera brahiala (A. brahialis) (eng. brachial artery, fr. artére brachiale ou humérale, germ. Arteria brachialis, Oberarmarterie, mag. arteria brachialis) este principala artera a bratului. Continua artera axilara, de care este delimi-

tata de marginea infericara a muschiului pectoral mare. Pe brat coboarda vertical, in santul bicipital medial. Este insotita de doua vene brahiale si de nervul

64

median. Corespunzator plicii cotului, artera brahiala se bifurca in ramurile sale terminale: artera radiala si artera ulnara. Emite urmatoarele ramuri:

Artera profunda a bratului (A. profunda brachii) este principala ramura a arterei brahiale. Se desprinde tn partea superioara a bratului, in san-

tul bicipital medial, strabate septul intermuscular medial si trece in regiunea brahiala posterioara.

Strabate santul nervului radial si apoi se imparte in ra-

murile ei terminale. Artera brahiala profunda are urmatoarele ramuri:

humer)

- arterele

nutritive

patrund

in interiorul

ale humerusului diafizei

(Aa.

humerusului,

nutriciae/nutrientes aproximativ

la ju-

matatea acesteia, prin orificiile omonime.

- ramura deltoidiana (R. deltoideus), - artera colaterala mijlocie (A. collateralis media) este ramura terminala mediala. Se desprinde in santul radial si patrunde intre capul medial si cel lateral al tricepsului. Participa la formarea retelei cubitale.

- artera colaterala radiala (A. collateralis radialis) este ramura terminala laterala. Continua axul arterei profunde brahiale. Participa la formarea retelei cubitale.

Artera colaterala ulnara superioara (A. collateralis ulnaris superior) este ramura colaterala a arterei brahiale. Se poate desprinde si din artera bra-

hiala profunda.

Se desprinde la jumatatea bratului. Dupa desprindere trece

posterior, prin septul intermuscular medial si participa la vascularizarea capu-

lui medial al tricepsului si la formarea retelei cubitale. De regula insoteste nervul ulnar.

Artera colaterala

ulnara inferioara

(A. collateralis ulnaris inferior)

este ramura colaterala a arterei brahiale, care se desprinde in apropierea epifizei distale a humerusului. Trece si ea posterior, prin septul intermuscular si participa la formarea retelei cubitale.

65

Artera radiala (A. radialis) (eng. radial artery, fr. artére radiale, germ. Arteria radialis, Speichenarterie, mag. arteria radialis) este ramura terminala laterala a arterei brahiale. Pe antebrat este situata anterior, relativ superficial si are un traiect aproape rectiliniu. Trece superfial de muschiul rotund pronator

si se ageaza in ,santul pulsului*, intre muschii brahioradial si flexor radial al carpului.

Trece

apoi in regiunea

,tabachera anatomica*.

carpiana

posterioara,

Revine anterior, strabate

unde

se gaseste

jn

eminenta tenariana si se

termina cu arcada palmara profunda. Artera radiala are urmdtoarele ramuri:

- artera

recurenta

radiala

(A.

recurrens

radialis) se desprinde

in

portiunea initial a arterei, deasupra muschiului rotund pronator. Se recurbeaza superior si participa la formarea retelei articulare a cotului.

- artera nutritiva a radiusului (A. nutricia/nutriens radii) patrunde in interiorul diafizei radiusului. - ramura

carpiand

colaterala secundara,

palmarad

(R.

carpalis

care se anastomozeaza

paimaris)

este

o ramura

cu ramura omonima a

arterei

ulnare. - ramura palmara mura

colaterala

principala,

superficiala care trece

(R. paimaris superficialis) este o rape deasupra

retinaculului flexorilor gi

participa la formarea arcadei palmare superficiale, impreunad cu portiunea terminala a arterei uinare.

- ramura carpiana dorsala (R. carpalis dorsalis) este o ramura colaterala secundara, care se anastomozeaza cu ramura omunima a arterei uinare

si formeaz4 arcada carpiana dorsala sau refeaua carpiand dorsala (Rete carpale dorsalis).

Din aceasta arcada se desprind 4 arterele metacarpiene dorsale (Aa. metacarpales dorsales), care apoi se impart in artere digitale dorsale (Aa. digitales dorsales) pentru ultimele 7 margini de degete. Aceste artere nu ajung la falanga distala a degetelor.

66

- artera principala a policelui (A. princeps policis) este una din ramurile terminale ale arterei radiale. Se desprinde din arcada palmara profunda si apoi se bifurca in ramuri digitale pentru police. Este situatd in partea laterala a primului spatiu intermetacarpian.

- artera radiala a indicelui (A. radialis indicis) este ultima ramura termnala a arterei radiale, inainte de formarea propriu-zisd a arcadei profunde a palmei.

lriga marginea

laterala a indicelui. Este situaté in partea mediala a

prmului spatiu intermetacarpian. - arcada palmara profunda

(Arcus paimaris profundus)

se formeaza

profund fata de tendoanele flexorilor degetelor, din ramura terminala a arterei radiale si ramura palmara profunda a arterei ulnare. Aceasta arcada este situata proximal fata de arcada superficiala a palmei. Din aceasta arcada se desprind trei artere metacarpiene palmare (Aa. metacarpales palmares) situate corespunzator spatiilor intermetacarpiene II-IV. Tot din arcada profunda se desprind si ramuri perforante (Rr. perforantes), care strabat spatiile intermetacarpiene gi se anastomozeaza cu arterele metacarpiene dorsale.

Artera ulnara (A. ulnaris) (eng. ulnar artery, fr. artére ulnaire, germ. Arteria ulnaris, Ellenarterie, mag. arteria ulnaris) este ramura terminala mediaiA a arterei brahiale. Pe antebrat este situata anterior, relativ profund si are un traiect incurbat spre medial. in jumatatea superioard a antebratului trece pro-

fund de muschii epicondilieni mediali, iar in jumatatea inferioara a antebratului se gaseste intre muschiul flexor ulnar al carpului si ultimul tendon al flexorului superficial. Trece apoi prin regiunea carpiana anterioara, unde se gaseste in canalul ulnar. Artera ulnara ajuge pe palma, superficial de tendoanele flexorilor degetelor si se termina cu arcada palmara superficiala. Artera ulnara are urmatoarele ramuri: - artera recurenta ulnara (A. recurrens ulnaris) se desprinde in portiunea

initiala a arterei, se recurbeaza superior si medial si dup& un scurt tra-

67

iect se imparte in doua posterioara

ramuri: ramura anterioara

(R. posterior). Ambele

(R. anterior) si ramura

ramuri participa la formarea

refelei arti-

culare a cotului (Rete articularis cubiti).

- artera nutritiva a ulnei (A. nutricia/nutriens ulnae) - artera interosoasa comuna (A. interossea communis) este cea mai importanta ramura colaterala a arterei ulnare.

Se desprinde in partea superi-

oara a antebratului si dupa un scurt traiect se divide in:

- artera interosoasa boara

anterior

anterioarda

pe membrana

(A. interossea anterior) co-

interosoasa.

La origine emite

artera

insotitoare a nervului median (A. comitans nervi mediani). - artera interosoasa posterioara (A. interossea posterior) coboara posierior pe membrana

interosoasa.

Emite artera interosoasd

recurenta (A. interossea recurrens), care participa la formarea retelei articulare a cotului. - ramura carpiana dorsala (R. carpalis dorsalis) este o ramura colaterala, care se anastomozeaza cu ramura omonima

a arterei radiale si parti-

cipa la formarea arcadei carpiene dorsale.

- ramura carpiana palmara (R. carpalis palmaris) este o ramura colaterala, care se anastomozeaza cu ramura omonima a arterei radiale. - ramura palmard

profunda

(R. palmaris profundus)

este o ramura

colaterala relativ subtire, care participa la formarea arcadei palmare profunde, impreunda cu portiunea terminala a arterei radiale. - arcada palmara meaza

superficiala

superficial fata de tendoanele

(Arcus paimaris superticialis) se forflexorilor degetelor,

din ramura termi-

nala a arterei ulnare si ramura palmara superficiala a arterei radiale. Aceasta arcada este situata distal fata de arcada profunda a paimei. Din aceasta ar-

cada se desprind trei artere digitale palmare comune (Aa. digitales palmares communes)

situate corespunzator spatiilor intermetacarpiene

rele digitale palmare comune

II-iV. Arte-

se ramifica la randul lor in artere digitale pal-

mare proprii (Aa. digitales palmares propriae).

68

VENELE MEMBRULUI

SUPERIOR

(Venae membri superioris)

Venele

membrului

superior sunt reprezentate

de sistemul venos

su-

perficial si de sistemul venos profund. Venele superficiale sunt vizibile la su-

prafata pielii. Ele nu sunt insotite de artere, dar uneori sunt insotite de nervi cutanati. Venele superficiale constitue un sistem colateral, care este in strans& legatura cu sistemul profund. Sistemul venos profund insoteste arterele. Strangerea pumnului dilata venele superficiale prin migrarea sAngelui dinspre

venele

profunde.

Punerea

unui

garou

pe

brat are

acelasi

rezultat.

Venele superficiale sunt utilizate pentru punctii venoase. Venele membri

superficiale

superioris)

cielles du membre

(eng.

ale membrului

superficial

supérieur,

germ.

veins Venae

superior

of upper

(Venae

superficiales

limb, fr. veines

superficiales

membri

superfi-

superioris,

mag. felsé végtag felszines gytijt6éerei) igi au originea jn douda retele:

- refeaua venoasa dorsala a mainii (Rete venosum dorsale manus) se formeaza pe dosul mainii, din anastomozarea celor trei vene metacarpiene dorsale (Vv. metacarpales dorsales). - arcada venoasa palmara supertficiala (Arcus venosus palmaris superficialis) se formeaza

prin anastomozarea

venelor digitale palmare

(Vv.

digitales palmares). Venele digitale palmare insotesc arterele digitale proprii si chiar arterele digitale comune.

De regula avem

cate doud vene pentru fie-

care artera. Venele

metacarpiene

dorsale se unesc intre ele si prin

forante (Vv. intercapitulares) se unesc cu arcada venoasa

venele per-

palmara

superfi-

ciala. Termenul de vene perforante se foloseste peniru venele care insotesc arterele perforante la nivelul coapsei (singurele nominalizate) si pentru venele care fac legdtura intre venele superficiale gi cele profunde ale membrelor. Cel mai putin utilizat este termenul de vene perforante interdigitale. Acestea sunt situate intre capetele metacarpienelor. (lat capitulum,-i dim. caput-is = cap).

69

Venele superficiale de la nivelul mainii se continua cu venele cefalica, bazilica si mediana a antebratului.

Vena cefalica (V. cephalica) (eng. cephalic vein, fr. veine céphalique, germ. Vena cephalica, Kopfader, matatea

mag. vena

cephalica) isi are originea in ju-

radiala a retelei venoase dorsale, se continua in regiunea carpiana

posterioara si apoi pe marginea anierolaterala a antebratului ca vend cefalicd

antebrahiala (V. cephalica antebrachii). Vena cefalica antebrahiala este insotita de nervul cutanat antebrahial lateral, ramura a nervului musculocutanat. Vena ur-

meaza un traiect fa limita regiunii cubitale posterioare si din nou anterior, pe brat, in santul bicipita! lateral. Paraseste bratul si patrunde in santul deltoidopectoral, varsandu-se in vena axilara, imediat sub clavicula, in fosa infraclaviculara a lui Mohrenheim

'. in santul deltoidopectoral vena cefalicd primeste ca

afluent vena toracoacromiala (V. thoracoacromialis). (gr. kephale = cap)

Sanjul deltoidopectoral este locul de electie pentru incanularea venei cefalice. Uneori

exista

o

vena

cefalicd

accesorie

(V.

cephalica

accesoria),

care

urcé

pe

partea laterala a antebratului, lateral de vena cefalica antebrahiala gi se varsa in aceasta din urma, in apropierea

cotului.

Vena bazilica (V. basilica) (eng. basilic vein, fr. veine basilique, germ. Vena basilica, mag. vena basilica) se formeaza din jumatatea ulnara a retelei venoase dorsale, se continua in regiunea carpiana posterioara si apoi urca pe

marginea anteromediala a antebratului ca vena bazilica antebrahiala (V. basilica antebrachii). Vena bazilica antebrahiala este insotita de ramura posterioara a nervului cutanat antebrahial medial.

Pe brat gasim

vena

bazilica in santul bicipital medial,

ia jumatatea

caruia patrunde in profunzime si se varsa in una din venele brahiale.

' MOHRENHEIM Joseph Jakob (1750-1799) chirurg austriac stabilit in Rusia.

70

In regiunea

carpiana

dorsala

gasim

o anastomoza

importania

intre vena

bazilica si

vena cefalica in forma literei ,,N“. Vena bazilica este utilizataé pentru punctiile venoase la nivelul plicii cotului.

(gr. basilikos = regal — cu sensul de cea mai importanta structura de un anumit fel)

(arab. al-baslik = inauntru)!

Vena mediana a antebrafului (V. mediana antebrachii) este o vena situata anterior pe antebrat, in linia mediana

a acestuia, fiind in general aflu-

enta venei bazilice, dar sunt posibile multiple variatii anatomice.

Ea este inso-

tit4 de ramura anterioara a nervului cutanat antebrahial medial. Vena

meciana a antebratului poate lipsi sau se poate bifurca la nivelul

cotului, in vena

intermediara cefalica si vena intermediara bazilica (vene ne-

nominalizate).

Tot ja nivelul cotului exista vena medianda a cotului (V mediana cubiti), care are o directie oblica, de jos in sus si dinspre lateral spre medial, unind vena cefalica a antebratului cu vena bazilica.

Venele profunde ale membrului superior (Venae profundae membri superioris) (eng. deep vein of upper limb, fr. veines profondes du membre

supérieur, germ. Venae profundae membri superioris, mag. felsé végtag mély gyGjt6erei) isi au originea in: - arcada

venoasa palmard profunda

(Arcus venosus palmaris pro-

fundus) se formeaza prin anastomozarea venelor ulnare cu venele radiale. Aceasta arcada, de regula dubla, insoteste arcada palmara profunda. In aceas-

ta arcada se varsa venele metacarpiene palmare (Vv. metacarpales paimares), vene situate distal de arcada. Proximal de arcada se afla venele interosoase anterioare

(Vv. interosseae anteriores) si venele interosoase pos-

terioare (Vv. interosseae posteriores), care $i ele se varsa in aceasta arcada.

71

Venele

radiale

(W.

radiales) sunt

in numar

de doua

si insotesc

artera radiala. Venele artera

ulnara.

ulnare (W. ulnares) sunt si ele in numar de doua si insotesc Venele

ulnare

se

unesc

cu

Cele

radiale

si formeaza

venele

brahiale.

Venele brahiale artera

brahiala. intr-una

(Vv. brahiales) sunt in numar de doua si insotesc din aceste

vene

se

varsA vena

bazilica.

Cele doua

vene brahiale se unesc si formeazaé vena axilara.

Vena axilara (V. axillaris) este cea mai importanté vena profunda a membrului superior. Este un vas unic, care continua venele brahiale. Insoteste

artera axilara. La nivelul claviculei se continua cu vena subclaviculara

(V.

subclavia). Vena axilara primeste mai multi afluenti, cei mai multi fiind de la nive-

lul trunchiului. Pentru afluentii tronculari ai venei axilare vezi Topografia trunchiului. De la membrul superior, in afara de vena cefalica primeste: - vena

circumflexa

humerald

posterior) insoteste artera omonima

posterioara

(V.

circumflexa

humeri

si nervul axilar. Aceasta vena trece pos-

terior de gatul humerusului, prin spatiul birondohumerotricipital si se anastomozeaza cu vena circumflexa humerala anterioara. - vena circumflexa humerala anterioara terior) insoteste artera omonima

(V. circumflexa humeri an-

si se anastomozeaza

cu vena

circumflexa

humerala posterioara.

72

LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR (Nodi lymfoidei membri superioris)

Limfaticele membrului superior sunt reprezentate fn primul rand de nodurile limfatice axilare, brahiale si cubitale, dar si de mici vase limfatice, care

fac legatura tntre aceste noduri. La acestea se mai adauga nodurile limfatice infraclavicuiare sau deltoidopectorale, nodurile interpectorale si nodurile supraclaviculare. Ultimele, desi nu apartin membrului superior, au legatura cu dre-

najul limfatic axilar. Termenul corect si recomandat este de nod limfatic si nu ganglion sau_nodul limfatic. Ganglionul este o formatiune nervoasa, iar nodului este o notiune histologica,

care intra in componenta nodului.

Nodurile limfatice axilare (Nodi lymphoidei axillares) (eng. axillary lymph

nodes,

armpit

Achsellymphknoten,

lymph mag.

nodes, hénalji

fr. ganglion nyirokcsomdék)

lymphatique sunt

cele

aisselle, germ. mai

importante

limfatice ale bratului, dar joaca si un rol foarte important in drenajul limfatic al peretelui toracic (in special

a regiunii

mamare).

Nodurile

si vasele

limfatice

axilare formeaza plexul limfatic axilar (Plexus lymphaticus axillaris). Acest plex se dreneaza in trunchiul subclavicular (Truncus subclavius) si apoi in canalul toracic sau canalul limfatic (toracic) drept. Nodurile axilare sunt atasate

peretilor regiunii axilare si sunt urmaioarele: - nodurile pectorale sau anterioare (Nodi pectorales/anteriores) sunt atasgate de vena special,

toracica laterala si de peretele anterior al axilei. Aduna,

limfa de la nivelul regiunii mamare

in

si o trimite spre nodurile axilare

centrale. - nodurile subscapulare

sau posterioare (Nodi subscapulares/pos-

teriores) sunt atagate venei subscapulare si peretelui posterior al axilei. Adund limfa de la regiunea scapulara si o trimite spre nodurile centrale. - nodurile

humerale

sau

laterale

(Nodi

humerales/laterales)

sunt

situate de-a lungul venelor brahiale si a peretelui lateral al axilei si aduna limfa de la brat, pe care o conduc spre nodurile axilare centrale.

73

- nodurile

centrale (Nodi centrales)

sunt situate in centrul regiunii

axilare, in jurul venei axilare. Primesc aferente de la nodurile axilare anterioare, laterale si posterioare gi trimit eferente la nodurile axilare apicale. - nodurile

apicale

(Nodi apicales)

axilare, in jurul arterei axilare. Aduna

sunt

limfa de

localizate

la varful

regiunii

la celelalte noduri axilare si o

conduc spre nodurile infra si supraclaviculare si trunchiul subclavicular.

Nodurile doua

interpectorale

(Nodi interpectorales)

sau trei si sunt situate intre mugchii

pectorali.

sunt in numar

Nodurile

de

interpectorale

putem spune ca sunt noduri axilare accesorii.

Nodurile

deltoidopectorale

pectorales/intraciaviculares) dreneaza

sau

infraclaviculare

limfa membrului

(Nodi delto-

superior, avand drept

aferente nodurile axilare apicale. Aceste noduri sunt situate in santul deltoidopectoral, in jurul venei cefalice.

Nodurile supraciaviculare (Nodi supraclaviculares) desi fac parte dintre nodurile cervicale, au rol in drenarea

limfei aduse de la nodurile infra-

claviculare.

Nodurile brahiale (Nodi brachiales) sunt localizate de-a lungul venelor brahiale.

Primesc

aferente de la nodurile

cubitale si trimit eferente

la

nodurile axilare (humerale).

Nodurile cubitale (Nodi cubitales) sunt alcdtuite din mai multe grupuri nodulare,

aflate in apropierea

epicondiluiui

medial

si a venei

bazilice.

Dreneaza limfa de la antebrat si mana, mai ales de la partea ulnara a acestora.

Nodurile cubitale cuprind si nodurile supratrohleare (Nodi supratrochlearis), un mic grup situat in apropierea epicondilului medial al humerusului. Nodurile limfatice de la nivelul membrului superior se mai clasifica tn: - noduri superficiale (Nodi superficiales) situate de-a lungul venelor superficiale ale antebratului si ale bratului. - noduri profunde (Nodi profundi) situate de-a lungul venelor profunde ale antebratului si bratului.

74

NERVII MEMBRULUI SUPERIOR Membrul

superior este inervat in primul

rand, de plexul brahial. Sunt

insa si alte ramuri ale nervilor spinali, care participa la inervarea membrului superior. Nervii supraclaviculari laterali (Nn supraclaviculares laterales) sunt ramuri ale plexului cervical ce inerveaza tegumentul anterosuperior al regiunii

deltoidiene Nervii intercostobrahiali (Nn. intercostobrachiales) sunt ramutrile la-

terale ale nervilor intercostali T2s pentru inervatia cutanata a partii superomediale a bratului.

PLEXUL BRAHIAL (Plexus brachialis)

Plexul brahial (eng. brachial plexus, fr. plexus brachial, germ. brachialis, Armgefiecht,

mag.

karfonat) se formeaza

prin unirea

Plexus

nervilor cer-

vicali Cs-Czg gi a nervului spinal toracic T,. De regula, mai participa la formarea

acestui plex si ramura anterioara a nervului cervical C4 si exceptional ramura anierioara a nervuiui toracic T2. Aceste ramuri anterioare ale nervilor spinali formeazé radacinile (Radices) plexului brahial, care se vor uni intre ele pentru a forma urmatoarele trunchiuri (Trunci): - trunchiul superior (Truncus superior) este format de ramurile anterioare ale nervilor Cs-Ce, la care se adauga de regula si o ramura anastomo-

tica din Cs. - trunchiul mijlociu (Truncus medius) este format din radacina ventrala a nervului C7.

75

- trunchiul inferior (Truncus inferior) rioare ale nervilor Cz si T;, la care se poate

este format din radacinile anteUneori adauga o ramura anasto-

motica din T2. Trunchiurile plexului brahial se impart in diviziuni anterioare (Divisiones anteriores) si diviziuni posterioare (Divisiones posteriores), care se vor reuni si vor forma fascicule (Fasciculli). Mai inainte de a vorbi de fasciculele plexului brahial, amintim ca plexul brahial se imparte in raport cu clavicula in doua

parti: partea supraclaviculara

si partea infraclaviculara.

Partea supraciaviculara (Pars supraciavicularis) cuprinde radacinile si trunchiurile plexului brahial. Din aceasta

portiune se desprind

nervii

pentru muschii toracobrahiali. O parte din acesti nervi se desprind din fasciculul posterior. - nervul dorsal al scapulei (N. dorsalis scapulae) ia nastere din trunchiul superior (C4-Cs), mijlociu

si patrunde

se Tndreapta

printre muschiul

posterior,

incruciseaz&

ridicator al scapulei

muschiu!

scalen

si muschiul

scalen

posterior. Inerveaza muschiul ridicator al scapulei si muschii romboizi.

- nervul toracic lung (N. thoracicus longus) al \ui Bell ' ia nastere din trunchiurile superior si mijlociu (C4-C7), ocoleste posterior vasele subclaviculare si se indreapta anterior spre muschiul dintat anterior, pe care jl inerveaza. - nervul subclavicular (N. subciavius)

porneste din trunchiul superior

(C4-Cs) si coboara anterior de artera subclaviculara la muschiul subclavicular. - nervul suprascapular (N. suprascapularis) si se indreapta

posterior spre

ia nastere din trunchiul

superior

(Cs-Cs)

scapula,

trece

prin

incizura

scapulei,

pe sub ligamentul transvers superior al scapulei. InerveazAa muschiul

supraspinos, dar si pe cel infraspinos.

' sir BELL Charles (1774-1842) anatomist, chirurg si fiziolog scotian.

76

- nervii subscapulari (Nn subscapulares) sunt in numar de doi. Nervul subscapular superior ia nastere din trunchiul superior, iar nervul subscapular

inferior se desprinde ceva mai jos, din fasciculul posterior. Nervii subscapulari coboara

pe peretele posterior al axilei la muschiul subscapular.

Nervul sub-

scapular inferior inerveaza si muschiul rotund mare. - nervul toracodorsal (N. thoracodorsalis) porneste din fasciculul posterior spre muschiul marele dorsal. - nervul pectoral medial (Nervul pectoralis medialis) se desprinde din fasciculul medial

(trunchiul inferior), trece anterior de vasele subclaviculare, se

anastomozeaza cu nervul pectoral lateral si inerveaza in primul rand muschiul pectorai mare, dar si pe cel mic.

Poate exista si o ramura din trunchiul mijlociu, care se ataseaza nervului pectoral medial si inerveaza muschiul pectoral mare. - nervul pectoral lateral (Nervus pectoralis lateralis) porneste din fasciculul lateral (trunchiurile superior si mijlociu) si inerveaz@ muschiul pectoral mic, dar se si anastomozeaza cu nervul pectoral medial. - ramurile musculare (Rr. musculares) sunt ramuri ascendente, scur-

te, care pornesc din radacinile plexului brahial si care participa la inervatia muschilor scaleni si a muschiului lung al gatului, impreuna cu plexul cervical.

Partea infraclavicularda (Pars infraclavicularis) cuprinde fasciculele plexului brahial si nervii brahiali care se desprind din acestea. Imediat sub clavi-

cula, plexul brahial se dispune in trei fascicule, care sunt denumite dupa pozitia lor fata de artera axilara: - fasciculul lateral (Fasciculus lateralis) este format din diviziunile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu $i este situat lateral de artera axilara. Din acest fascicul iau nastere nervul musculocutanat si radacina laterala a nervului median.

77

- fasciculul medial (Fasciculus medialis) este format din diviziunea anterioara

a trunchiului

inferior si este

situat

acest fascicul iau nagtere raddcina medialé

medial

de

artera

a nervului median,

axilara.

Din

nervu! ulnar,

nervul cutanat medial al bratului si nervul cutanat medial al antebratului.

- fasciculul posterior (Fasciculus posterior) este format din diviziunile posterioare ale celor trei trunchiuri si este situat posterior de artera axilara. Din acest fascicul iau nastere nervul radial si nervul axilar. Nervii brahiali ai partii infraclaviculare sunt nervul axilar, nervul radial, nervul musculocutanat,

nervul median,

nervul

ulnar si nervii cutanati mediali

ai bratului si antebratului:

Nervul

axilar (N. axillaris) (eng. axillary nerve, circumflex nerve, fr.

nerf axillaire, nerf circonflexe, germ. Nervus axillaris, Achselnerv, mag. nervus

axillaris) provine din fasciculul posterior si paraseste axila prin spatiul humerotricipital. Inerveaza prin ramuri musculare (Rr musculares) muschiul deltoid si muschiul rotund mic si da un nerv cutanat lateral superior al bratului (N cutaneus brachii lateralis superior),

care devine superficial la marginea dor-

sala a deltoidului si inerveaza pielea regiunii deltoidiene.

Nervul radial (N. radialis) (eng. radial nerve, fr. nerf radial, germ. Nervus radialis, Speichennerv,

mag.

nervus radialis) provine din fasciculul poste-

rior al plexului brahial. In axil4 este agezat pe muschii subscapular si rotund mare. Trece posterior, pe sub muschiul rotund mare si patrunde jn santul_nervului radial de pe fata posterioara a humerusui. In sant emite nervul cutanat

posterior al bratului (N. cutaneus brachii posterior), care devine superficial posterior, in '/3 superolaterala a bratului $i nervul cutanat posterior al ante-

bratului (N. cutaneus antebrachii posterior), care devine superficial pe fata posterioara a bratului, in '/3 inferioara. Strabate septul intermuscular lateral si apare fn ‘/; inferioaré a santului bicipital lateral, unde emite nervul cutanat

78

lateral inferior al bratului (N. cutaneus brachii lateralis inferior). Pe brat emibra-

te ramuri musculare (Rr. musculares) pentru muschii triceps, anconeu,

hioradial, extensor lung si scurt ai carpului. La nivelul regiunii cubitale anterioare se imparte in doua ramuri: - ramura

profunda

(R. profundus)

strabate

muschiul

supinator,

pe

care il inerveaza, devine posierioara si inerveaza muschii extensor al degetelor, extensor al degetului mic gi extensor ulnar al carpului. Se continua pe fata

interosoase cu nervul interosos posterior al an-

posterioara a membranei tebratului

(N.

interosseus

antebrachii posterior),

care

mai

si el

inerveaza

muschii abductor lung ai policelui, extensor scurt si lung ai policelui si exten-

sorul indicelui. - ramura

superficiala

(R. supertficialis)

ramane

pe partea anterioara,

coboara lateral si relativ superficial, impreuna cu manunchiul vascular radial.

In ‘/s inferioara a antebratului perforeaza fascia, trece posterior si se indreapta spre dosul mainii. Pe dosul mainii se ramifica in nervii digitali dorsali (Nn. digitales dorsales) si o ramura comunicanta cu nervul ulnar (R. communicans ulnaris). Inerveaza senzitiv cinci laturi de deget (intreaga fata posterioara a policelui si */s proximale la indice si la jumatatea laterala a degetului mijlociu). Fata posterioara a degetului mijlociu este inervata de nervi digitali dor-

sali din radial si ulnar, iar falanga distala de nervii digitali palmari proprii ai medianului.

Nervul musculocutanat (N. musculocutaneus) (eng. musculocutaneous nerve, fr. nerf musculocutané, Haut-Nerv,

mag.

nervus

germ.

Nervus

musculocutaneus)

musculocutaneus,

ia nastere

din fasciculul

Muskellateral,

strabate axila gi apoi traverseaza muschiul coracobrahial, dupa care jl gasim in interstitiul dintre mugchii biceps brahial si brahial. Da ramuri musculare musculares)

pentru mugchii coracobrahial,

(Rr.

biceps brahial si brahial gi se ter-

mina cu nervul cutanat lateral al antebratului (N. cutaneus antebrachii late-

79

ralis). Nervul cutanat lateral al antebratului devine superficial fn partea inferioara

a santului

bicipital

lateral si apoi

coboara

pe aniebrat jnsotind

vena

cefalica.

Nervul median (N. medianus) (eng. median nerve, fr. nerf médian, germ. Nervus medianus, Mittelarmnerv, mag.

nervus medianus) se formeaza

anterior de ariera axilara din doua radacini: raddcina mediala (Radix medialis nervi mediani)

si radacina

laterala (Radix lateralis nervi mediani).

Coboara

pe brat, in santul bicipital medial, mai fntai anterolateral de arterd, apoi in "/3 infericara

a bratului trece

oblic peste

artera

brahial&

si devine

medial.

Nu

emite ramuri la nivelul bratului. In regiunea cubitalA anterioara trece printre capetele de origine ale muschiului pronator rotund si apoi trece pe antebrat. Pe antebrat

patrunde

pe sub

muschiul

flexor superficial al degetelor,

partea anterioara a antebratului il gdsim

intre tendoanele

iar in

muschilor flexor

radial al carpului si palmarul lung. Pe antebrat nervul median emite:

- ramuri musculare (Rr. musculares)

pentru muschii pronator rotund,

flexor radial al carpului, palmar lung, flexor superficial al degetelor, partea laterala (degetele II-Ill) a flexorului profund al degetelor si flexorul lung al policelui, - nervul

interosos

brachii anterior) coboara

anterior al antebratului

pe membrana

interosoasa

(N.

interosseus

si inerveaza

ante-

muschiul

patratui pronator. inainte de a trece prin canalul carpian, nervul median emite o ramura palmara

(Ramus paimaris), cutanata, care se distribuie zonelor tenariana si

centrala ale palmei. Nervul median trece prin canalul carpian si se imparte in nervi digitali palmari comuni

(Nn digitales palmares communes),

care se vor distribui la

primele 7 laturi de degete, sub forma nervilor digitali palmari proprii (Nn

80

digitales palmares

proprii)

si 0 ramura

comunicantaé

cu

nervul ulnar (R.

communicans cum nervo ulnari). Nervui digital palmar comun al policelui participa la inervatia motorie a mugchiului

abductor

scurt

al policelui

(impreuna

cu

ramura

superficial

a

nervului radial) si a mugschilor oponent al policelui si flexor scurt al policelui (impreuna cu nervul ulnar).

Nervul ulnar (N. ulnaris) (eng. ulnar nerve, fr. nerf ulnaire, germ. Nervus ulnaris, Ellennerv, mag. nervus medianus) face parte din fasciculul medial. Coboara

medial de artera axilara apoi medial de artera brahiala, in santul bi-

cipital medial. Nu d& ramuri pentru brat. La jumatatea bratului perforeazd septul intermuscular medial si trece posterior, medial de capul medial al tricepsului. Este insofit de artera colaterala ulnara superioara. in regiunea cubitald posterioara, trece prin santul nervului ulnar de pe fata posterioara a epifizei inferioare a humerusului,

apoi trece

printre capetele

de origine ale muschiului

flexor ulnar al carpului. Inerveaz@ muschiul flexor ulnar al carpului si jumatatea ulnara a flexorului profund al degetelor (degetele V-V) prin ramuri musculare (Rr. musculares).

Pe antebrat coboara impreunda cu artera ulnara, de-

vine ceva mai superficial in '/; inferioaré si emite o ramura cutanata dorsala

(R. dorsalis), care asigura inervatia cutanataé a 5 margini de deget, prin nervii digitali dorsali (Nn. digitales dorsales) si 0 ramura palmara

(R. palmaris)

pentru tegumentul hipotenarului. Strabate canalul ulnar pe deasupra retinaculului_flexorilor, lateral de piziform si se imparte in: ramura profunda fundus)

pentru

majoritatea

muschilor palmei si ramura

superficiald

(R. pro(R. su-

perficialis), care se imparte in doi nervi digitali palmari comuni (Nn. digita-

les pailmares communes),

care emit trei nervi digitali palmari proprii (Nn.

digitales palmares proprii), pentru ultimele 3 margini de deget.

81

Nervul cutanat medial al bratului al lui Wrisberg

(N. cutaneus brachii medialis)

' (eng. medial brachial cutaneous nerve, lesser internal cuta-

neous nerve; medial cutaneous nerve of arm, fr. nerf cutané médial du bras, nerf brachial cutané interne accessoire, germ.

Nervus cutaneus brachii medi-

alis, innenseitiger Hautnerv des Oberarms, Wrisberg-Nerv,

mag. nervus cuta-

neus brachii medialis) provine din fasciculul medial, devine superficial in partea superioara

a santului

bicipital medial

si inerveaz4 jumatatea

medialA

a

bratului. Se anastomozeaza cu ramurile cutanate ale nervilor intercostobrahiali (Nn. intercostobrachiales), care provin din nervii toracici T23.

Nervul cutanat medial al antebratului

(N. cutaneus antebrachii

medialis) (eng. medial antebrachial cutaneous nerve, internal cutaneous nerve,

medial cutaneous nerve of forearm, fr. nerf cutané médial de l'avant-bras, germ. Nervus cutaneus antebrachii medialis, mag.

nervus cutaneus antebrachii me-

dialis) provine tot din fasciculul medial si devine superficial in ‘/3 inferioara a bratului,

se bifurca si strabate fascia superficialA

impreuna

cu vena

bazilica.

Inerveaza jumatatea mediala a antebratului prin: - ramura anterioara (R. anterior) este anteromedial de vena, - ramura posterioara (R. posterior) este situaté posterolateral.

| WRISBERG Heinrich August. (1739-1808) anatomist si ginecolog german.

82

REGIUNILE MEMBRULUI

SUPERIOR

(Regiones membri inferiores) Regiunile membrului superior se impart in regiunea umérului, regiunea brahiala, regiunea cotului, regiunea antebratului si regiunea mAinii.

REGIUNEA UMARULUI Regiunea umarului este agezata fn jurul articulatiei umaruiui. Singura regiune a membrului superior situata aici este regiunea deltoidiana. Datorita legaturilor stranse cu membrul superior, vom prezenta aici si regiunea axilara, care apartine toracelui si regiunea scapulara, care apartine spatelui.

REGIUNEA

DELTOIDIANA

(Regio deltoidea)

Este o regiune triunghiulara, convexa, aflataé pe partea laterala a articulatiei umarului. (delta A litera greceasca)

Limite: - superior — originea

muschiului

deltoid,

adicA

'/; laterala a claviculei,

acromionul si partea laterala a spinei scapulei. Aceasta limita desparte regiu-

nea deltoidiana de regiunea laterala a gatului. - anterior - marginea

anterioara

a deltoidului.

Aici se invecineaza

cu

regiunea pectorald a toracelui. - posterior — marginea

posterioara a deltoidului. Aici se invecineaza cu

regiunea scapulara a spatelui.

Regiunea deltoidiana se invecineaza indirect si cu regiunea axilara.

83

Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa si se palpeaza extremitatea laterala a claviculei, acromionul si spina scapulei. Paralel cu marginea anterioara a regiunii se observa fn subcutis, vena cefalica.

Inervatia cutanata a regiunii deltoidiene este asigurata de: - nervul cutanat brahial lateral superior (N cutaneus brachii lateralis

superior), ramura a nervului axilar, care devine superficial la marginea dorsala a deltoidului. - nervii supraclavicular laterali (Nn

supracilaviculares laterales) ra-

muri ale plexului cervical inerveaza tegumentul anterosuperior al regiunii. Planul de acoperire contine o piele groasa, un subcutis bine reprezen-

tat si fascia deltoida. in subcutis se interpune inconstant, intre acromion si piele, bursa subcutanata acromiala. Continutul regiunii este reprezentat de muschiul deltoid, cateva tendoane ale muschilor um4arului si manunchiul vasculonervos circumflex humeral. Tendoanele

muschilor perihumerali

sunt asezate

astfel: anterior — muschiul

subscapular, muschiul rotund mare si muschiul marele dorsal, superior — muschiul supraspinos si posterior — muschiul infraspinos si muschiul rotund mic.

Intre muschii perihumerali si humerus se interpun patru burse: bursa subtendinoasa a muschiului subscapular, rotund

mare,

bursa

subtendinoasd

bursa subtendinoasaé a muschiului

a muschiului

marele

dorsal,

bursa

sub-

tendinoasa a muschiului infraspinos.

- muschiul deltoid este un muschi lat, destul de gros, de forma triunghiulara,

multipenat,

care da forma

umarului.

intre muschiul deltoid si tuber-

culul mare al humerusului se interpune bursa subdeltoidiana.

Manunchiul_vasculonervos prin

hiatul axilar lateral (spatiul

circumflex_humeral humerotricipital),

care

patrunde este

in regiune

si comunicarea

dintre regiunea axilara si regiunea deltoidiana. Manunchiul este format din:

84

- artera_circumflexa humerala_posterioara se desprinde din segmentul postpectoral al arterei axilare. Trece prin hiatul axilar lateral. Este principala artera a regiunii deltoidiene. Formeaza tn jurul gatului humerusului o anasto-

moza

cu artera circumflexa

humerala anterioara,

ramura

a aceleasi artere

axilare. Ultima se distribuie articulatiei umarului, dar si muschilor biceps bra-

hial, coracobrahial si deltoid. - nervul axilar numit si circumflex, provine din fasciculul posterior si paraseste axila prin spatiul humerotricipital, insotind artera circumflexAa humerala posterioara. Muschiul deltoid mai primeste vascularizatie si prin ramura deltoidiana a arterei brahiale profunde.

REGIUNEA AXILARA (Regio axillaris) Regiunea axilara se afla la locul de intainire dintre membrul superior, torace si spate. Ea este acoperita de regiunea prafata se afia numai

portiunea

pectorala si de regiunea deltoidiana.

limitaté de muschii

pectoral

mare

La su-

si marele dorsal,

adica baza piramidei axilare. Piramida axilara mai are un corespondent la suprafata si anume fosa infraclaviculara. Aceasta regiune datorita pozitiei si mai ales datorita continutului ei are legaturi mai stranse cu membrul superior, dar topografic face parte din regiunile toracice. De asemenea regiunea axilaré are conexiuni stranse cu regiunea scapulara a spatelui.

Fosa axilara (Fossa axillaris) reprezinta baza usor scobita a piramidei axilare. Limitele fosei axilare sunt

- anterior - marginea libera a musgchiului pectoral mare, care la suprafata formeaza un pliu axilar anterior, corespunzator liniei axilare anterioare (Linea axillaris anterior),

- posterior - marginea libera a muschiului marele dorsal, care de asemenea formeaza

un pliu axilar posterior, corespunzator liniei axilare posterioare

((Linea

axillaris posterior),

85

- lateral si medial se gasesc doua plici rezultate prin rasfrangerea pielii bratului pe torace. Distanta dintre cele doua plici depinde de pozitia bratului. Cand bratul este lipit de corp cele doua linii sunt foate apropiate si se suprapun. Cand bratul este in adductie fortata (elevatie) distanta dintre plici este maxima. Tegumentul relativ subtire al fosei axilare este acoperit cu parul axilar (Hirci) si contine numerose gfande cutanate (Glandulae cutis), atat sudoripare cat si sebacee. Inervatia cutanata a fosei axilare este data de ramurile cutanate peciorale laterale, din nervii intercostali. (lat. hircus-i = tap)

Subcutanat gasim fascia axilara, o continuare a fasciei toracice si a fasciei bratului. Fascia axilara este aderenta la tegument si suspendata de fascia clavipeciorala si de fascia pectorala prin ligamentul suspensor al axilei (Lig. suspensorium axillae) al lui Gerdy '. Acest ligament, cunoscut si ca ligamentul lui Campbell 2, contribuie la pastrarea formei axilei. Peretii regiunii axilare sunt formati din muschi

si fascii si sunt in numar de

patru: - peretele

anterior

este

format

la suprafata

de

partea

liberaé a muschiului

pectoral mare si fascia pectorala, iar in profunzime de muschiul pectoral mic, muschiul

subclavicular si fascia clavipectorala. - peretele posterior este format din partea libera a mugchiului marele dorsal si

de muschiul subscapular. - peretele medial este format din muschiul dintat anterior si fascia toracica. - peretele lateral este format din mugchiul

coracobrahial

si din capul scurt al

muschiului biceps brahial, acoperiti de fascia brahiala. Continutul regiunii axilare este urmatorul: 1. Artera axilara ocupa zona centrala a regiunii axilare. Ea continua artera subclaviculara

de

la marginea

anteroinferioara

a claviculei

si se continua

cu artera

brahiala la marginea inferioara a muschiului rotund mare. Se imparte in trei parti: -

segmeniul clavipectoral este situat intre claviculd (coasta |) si mar-

ginea superioara a muschiului pectoral mic si emite ramurile subscapulare si artera toracica superioara, ' GERDY Pierre Nicolas (1797-1856) chirurg francez. ? CAMPBELL William F (1863-1926) chirurg american.

86

-

segmantul

retropectoral

este

situat in spatele

muschiului

pectoral

mic si emite doua ramuri, una medialé — artera toracoacromiala si alta laterala — artera toracica laterala, -

segmentul

postpecioral

este

situat

intre

muschii

pectoral

mic

si

rotund mare si da trei ramuri:

- artera subscapulara, care este si cea mai importanta ramura a arterei axilare, - artera circumflexa humerala anterioara si artera circumflexa humerala posterioara, care pot forma si un trunchi comun.

2. Vena axilara este situata medial de artera, dar venele din axilA sunt mai numeroase

decat

arterele,

au

o mare

variabilitate

si formeaza

anastomoze.

Vena

axilara colecteaza urmatoarele vene:

- vena cefalica aduna sangele de la nivelu! membrului superior, dar si de la peretele anterior al toracelui prin vena toracoacromialis.

Ea poate fi

dublata de o vena cefalica accesorie.

- vena toracica laterala insojeste artera omonima si adund sAangele de la partea laterala a peretelui toracic, inclusiv de la san. Aceasta vena este mai scurla si are un calibru mai mic decat urmdtoarea. - venele toracoepigastrice se gasesc pe peretele anterolateral al tora-

celui, aproximativ in linia axilara mijlocie si adund sangele venos de la nivelul peretelui anterior al toracelui, dar si al peretelui ventral al abdomenului.

Sunt

principalele vene ale exotoracelui si se varsa in vena axilara. - vena toracodorsala este situata pe peretele posterolateral al torace-

lui si se varsa in vena axilara prin intermediul venelor circumflexa a scapulei si subscapulara. 3. Plexul brahial este situat in jurul arterei axilare. In regiune se gdsesc frunchiurile plexului brahial, diviziunile anterioare si posterioare si fasciculele plexului brahial. Mai inainte de a vorbi de fasciculele plexului brahial amintim ca plexul brahial se imparte in raport cu clavicula intr-o parte supraclaviculara si alta infraciaviculara. Partea supraclavicularé cuprinde radacinile si trunchiurile plexului

brahial. Din

aceasta portiune se desprind o serie de nervi, care patrund in regiune:

87

- nervul toracic lung al lui Bell ‘ ia nastere din irunchiul superior si din cel mijlociu (C4-C7), ocoleste posterior vasele subclaviculare si se indreapta anterior spre muschiul dintat anterior, pe care il inerveaza.

- nervul subclavicular porneste din trunchiul Superior si coboara anterior de artera subclaviculara, la muschiul subclavicular.

- nervii subscapulari

sunt in numar de doi.

Nervul subscapular superior ia

nastere din trunchiul superior, iar nervul subscapular inferior se desprinde ceva mai jos din fasciculu! posterior. Nervii subscapulari coboara pe peretele posterior al axilei la muschiul subscapular. Nervul subscapular inferior inerveaza si mugschiul rotund mare. - nervul toracodorsal porneste cin fasciculul posterior spre muschiul marele dorsal. - nervul pectoral medial se desprinde din fasciculul medial (trunchiul inferior), trece anterior de vasele subclaviculare, se anastomozeaza cu nervul pectoral lateral si inerveaza in primul rand mugchiui pectoral mare, dar gsi pe cel mic. - nervul pectoral lateral porneste din fasciculul lateral (trunchiurile superior si mijlociu) gi inerveaza musgchiul pectoral mic, dar se si anastomozeaza cu nervul pectoral medial. Partea infraclaviculara cuprinde fasciculele plexului brahial si nervii brahiali care se desprind din acestea. Imediat sub clavicula plexul brahial se dispune in trei fascicule, care sunt denumite dupa pozitia lor fata de artera axilara:

- fasciculul lateral este format din diviziunile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu si este situat lateral de artera axilara. Din acest fascicul iau nasiere nervul musculocutanat si radacina laterala a nervului median. - fasciculul medial este format din diviziunea anterioara a trunchiului inferior si este situat medial ce artera axilara. Din acest fascicul iau nastere radacina mediala a nervului median, nervul ulnar, nervul cutanat medial al bratului si nervul cutanat medial al antebratului. - fasciculul posterior este format din diviziunile posterioare ale celor trei trunchiuri si este situat posterior de artera axilara. Din acest fascicul iau nastere nervul radial si nervul axilar.

' sir BELL Charles (1774-1842) anatomist, fiziolog si chirurg scotian.

88

4. Nodurile limfaticele axilare sunt cuprinse intr-un tesut fibrogrdsos si sunt unite intre ele prin vase limfatice formind pflexul limfatic axilar (Plexus lymphaticus axillaris). Ele sunt grupate astfel:

- nodurile pectorale sau anterioare sunt reprezentate de 3-4 noduri limfatice situate

de-a

lungul

venei

toracice

laterale

gi pe

marginea

inferioar4

a muschiului

pectoral mic. Eferentele acestor noduri conduc spre nodurile centrale. - nodurile humerale sau laterale sunt in numar de 4-6 si sunt asezate medial

si posterior de vena axilara. Eferentele acestor noduri conduc si ele spre nodurile centrale. - nodurile subscapulare sau posterioare sunt in numar de 6-7 si se ataseazd

venei subscapulare. Limfa se indreapta spre nodurile centrale. - nodurile centrale sunt reprezentate de 3-4 noduri mari asezate langa portiunea a doua (retropectorala) a arterei axilare. De la nodurile centrale limfa este condusa spre nodurile apicale. - nodurile apicale sunt asezate langa prima portiune a arterei axilare, la varful

axilei. De aici limfa este condusa spre nodurile infra si supraclaviculare si fn final spre canalul limfatic drept si canalul toracic.

REGIUNEA SCAPULARA (Regio scapularis) Regiunea scapulara sau regiunea omoplatului este o regiune a spatelui, care are legaturi stranse cu membrul superior, motiv pentru care unii anatomisti o predau la regiunile membrului superior. Regiunea este in stransd legatura si cu regiunea axilara a toracelui, cu care comunica prin hiatul axilar medial. generale

cu

marginile

scapulei

si cuprinde

formatiuni

Regiunea anatomice

corespunde in linii atasate

spatelui.

Regiunea se invecineaza superior cu regiunea cervicala laterala, inferior cu regiunea infrascapulara, medial cu regiunea vertebraia si lateral cu regiunea deltoidiana.

Limite Este 0 regiune simetrica, de forma aproximativ triunghiulara, cu varful in jos, situata in partea superolaterala a spatelui, care are ca limite marginile scapulei cu unele precizari.

Unghiul

lateral al scapulei este cuprins, in mare

parte, in regiunea

deltoidiand, iar limita laterala a regiunii se extinde mai lateral decat marginea scapulei prin prezenta muschilor rotund mare si mic. Limita laterala este marginea

posterioara a

89

muschiului

deltoid,

iar limita inferioara

este

reprezentataé

de marginea

inferioara

a

muschiului rotund mare.

Forma exterioara Se observa sub piele relieful scapulei, mai ales spina scapulei, marginea mediala si unghiul inferior al acesteia.

Unghiul inferior al scapulei este

tinut atagat de peretele toracic posterior prin muschiul marele dorsal. Se mai observa cele doua fose, supraspinoasa si infraspinoasa,

relieful muschiului trapez si relieful

marginii posteriore a deltoidului. Pielea este relativ groasa, iar subcutisul bine reprezentat. Inervatia cutanata a regiunii scapulare este reprezentata de ramurile cutanate posterioare din ramurile dorsale ale nervilor spinali toracici corespunzatori.

Continutul regiunii scapulare este reprezentat de un plan superficial muscular si de doua loji osteofibroase. Planul muscular superficial este reprezentat de muschii trapez si marele dorsal. Muschiul trapez acopera

mare

parte din regiune,

ld4sand neacoperité

numai

o

mica parte lateroinferioara si bineinteles o parte din spina scapulei pe care se insera. Muschiul

marele dorsal trece numai

peste unghiul

inferior al scapulei, flind situat sub

In planul profund se gasesc cele doua fose ale scapulei: fosa supraspinoasa si fosa infraspinoasa. Cele doud fose sunt separate de spina scapulei.

Loja supraspinoasa este formata din fosa supraspinoasd, muschiul supraspinos si fascia supraspinoasa, precum si manunchiul vasculonervos suprascapular. - muschiul supraspinos este un muschi al umarului, care ocupa loja supraspinoasa.

Muschiul

supraspinos

initiaza abductia

si colaboreaza

cu deltoidul in aceasta

actiune. In plus supraspinosul are si o actiune de rotatie externa a bratului. Muschiul este acoperit de fascia supraspinoasa. - artera suprascapulara este ramura a arterei subclaviculare, care abordeaza re-

giunea la nivelul marginii superioare a scapulei. Artera patrunde in loja supraspinoasa pe deasupra ligamentului trasvers superior al scapulei, apoi coboara spre spina scapulei si trece in loja infraspinoasa, lateral de baza spinei. La trecerea in loja infraspinoasa, artera trece impreuna cu nervul suprascapular pe sub ligamentul transvers inferior al scapulei,

90

care poate s4 fie inconstant. Ariera suprascapulara participa la formarea cercului arterial

periscapular. - nervul suprascapular provine din partea supraciaviculara a plexului brahial. Patrunde

jn regiune

prin incizura

scapulei,

pe sub

ligamentul

transvers

superior

al

scapulei. Apoi insoteste artera suprascapulara pana in loja infraspinoasa. Loja infraspinoasa este formata din fosa infraspinoas4, muschiul infraspinos si fascia infraspinoasa, muschii rotund mare si mic, precum si m&nunchiul vasculonervos suprascapular. Tot in loja infraspinoasa gasim si hiatul axilar medial si artera

circumflexa a scapulei. - muschiul infraspinos este un muschi al umarului, care ocupa loja infraspinoasa.

Intre tendonul de insertie si humerus se aflaé bursa subtendinoasa a muschiu-

lui infraspinos.

Mugchiul

infraspinos

mentine

capul

humerusului

in articulatie.

Mus-

chiul este acoperit de fascia infraspinoasa. - muschiul

rotund

mic are originea pe */3 superioare

- muschiul

rotund

mare

ale marginii laterale

a

scapulei.

are originea pe ‘'/3 inferioara a marginii laterale a

scapulei si pe unghiul inferior al omopiatului. Intre tendonul de insertie si humerus se afla bursa subtendinoasa a muschiului rotund mare. Cei doi muschi rotunzi, impreuna cu capul lung al tricepsului, cu humerusul si scapula formeaza hiatusurile axilare lateral si medial.

Hiatul axilar lateral, spatiul quadrangular sau spatiul birondohumerotricipital este delimitat superior de rotundul mic, inferior de rotundul mare, lateral de humerus gi medial de capul lung al tricepsului. Hiatul axilar lateral apartine de regiunea deltoi-

diana gsi realizeaz4 comunicarea dintre regiunea axilara si regiunea deltoidiana. Prin spatiul

quadrangular

trec nervul

axilar (circumflex)

si vasele

circumflexe

humerale

posterioare.

Hiatul axilar medial,

spatiul triangular sau

spatiul birondoomotricipital

este

delimitat superior de rotundul mic, inferior de rotundul mare si lateral de capul lung al tri-cepsului. Hiatul axilar medial apartine de regiunea scapulara si realizeaz4 comuni-

carea dintre regiunea axilara si regiunea scapulara.

Prin hiatul axilar medial trece

artera si vena circumfiexa a scapulei.

91

Cercul arterial periscapular reprezinta

© anastomoza subclavioaxilara sau o

cale derivativa a axului subclavioaxilar. Ramurile arterei subclaviculare sunt:

- artera dorsala a scapulei (A. dorsalis scapulae) provine din ramura profunda (a. dorsala a scapulei) a arterei transversale a gatului sau inconstant, direct din artera transversala

a gatului,

ca ramura

terminala.

Artera dorsald

provine a sca-

pulei coboara pe marginea mediala a scapulei si in 1/3 inferioara a scapulei se anastomozeaza cu celelalte doua. - artera suprascapulara

(A. suprascapufaris)

este ramura directa a subcla-

viei care coboara fn partea laterala a scapulei, trecand prin loja supraspinoasa, apoi prin cea infraspinoasa si se anastomozeaza Cu artera dorsala a scapulei.

Ramura arterei axilare este: - artera circumflexa a scapulei (A. circumfilexa scapulae) este ramura de bifurcatie posterioara a arterei subscapulare, care la randul ei este ramura terminala a arterei axilare. Artera circumflexa a scapulei abordeaza scapula pe marginea laterala a acesteia si completeaza componenta laterala a cercului periscapular. Referiri practice: Existenta

cercului

arterial

periscapular

creaza

premisa

ligaturarii

arterei

axilare,

deasupra emergentei arterei subscapulare. Practic, nu se recomanda ligatura arterei axilare.

92

REGIUNEA BRATULUI (Regio brachialis)

Regiunea bratului este situata in jurul humerusului.

Exist& o regiune

brahiala anterioara si una posterioara.

REGIUNEA

BRAHIALA ANTERIOARA

(Regio brachialis anterior)

Este o regiune convexa situata in partea anterioara a bratului. Limite: - superior — marginea libera a muschiului pectoral mare. ~ lateral — marginea laterala a bratului si septul intermuscular lateral. - medial — marginea mediala a bratului si septul intermuscular medial. - inferior — o linié conventionala

transversala,

superior de cei doi epicondili ai humerusului.

care

trece

la 3-4 cm

Linia care uneste epicondilii

humerusului se afla aproximativ la inaltimea plicii cotului. Configuratia

externa.

La nivelul regiunii se observa

relieful muschi-

ului biceps brahial si santurile bicipitale medial gi lateral, aflate de o parte si de alta a muschiului biceps brahiai. In subcutis, se observa vena cefalica, tn santul bicipital lateral si vena bazilica, in santul bicipital medial.

Inervatia cutanata a regiunii brahiale anterioare este asigurata de: - nervul cutanat brahial lateral inferior (N. cutaneus brachii lateralis inferior), rarnura nervului radial.

- nervul cutanat brahial medial (N. cutaneus brachii medialis) provine din fasciculul medial al plexului brahial si inerveaza jumatatea mediala a bratului. - ramuri cutanate

ale nervilor intercostobrahiali (Nn. intercostobra-

chiales), care provin din nervii toracici Tos. Se anastomozeaza cu nervul cutanat brahial medial.

93

Prezentarea

cu exactitate

a inervatiei

cutanate

a unei

regiuni

este

destul de dificila, datorita diferentelor de inervatie si a delimitarii regiunii. Regiunea brahiala anterioara mai poate fi inervata si de nervul cutanat brahial lateral superior (caracteristic regiunii deltoidiene) si de nervul cutanat antebrahial medial (caracteristic regiunilor cubitalA si antebrahiala anterioare). Planul de acoperire contine, lateral, O piele mai groasa si acoperita de fire de par si medial, mai subtire si fara par. Subcutisul este variabil si contine venele cefalica si bazilica. Sub acesta se gaseste fascia bratului. Conftinutul regiunii este reprezentat

de muschii biceps brahial, bra-

hial si coracobrahial si de manunchiul vasculonervos brahial. - muschiul biceps brahial este un muschi fuziform, situat superficial. - mugchiul

coracobrahial

este cel mai

mic muschi ai bratului. Acesta

este situat medial de capul scurt al bicepsului. superioara

a regiunii.

Intre tendonul

Este prezent numai fn partea

de origine

si muschiul

subscapular

se

interpune relativ frecvent bursa muschiului Coracobrahial. - muschiul

brahial este un muschi

profund,

situat in jumatatea

inferi-

oara a bratului, sub muschiul biceps brahial. Manunchiul vasculonervos

brahial este format din artera brahiala, ve-

nele brahiale si nervul median. Acest manunchi

este situat in profunzimea

santului bicipital medial, anterior de septul intermuscular medial. In portiunea centrala a bratului, santul bicipital medial se prelungeste spre interstitiul dintre muschii

biceps si brahial, cuprizand

si nervul

musculocutanat.

fn partea

superioara santul mai cuprinde si nervii cutanat antebrahial medial si ulnar. Uneori intre apofiza supracondilaraé a humerusului

si creasta supraepicondiliand se

interpune o bandeletaé fibroasa ce inchide un orificiu. Acest orificiu supracondilar este locul_ de pasaj al manunchiul vasculonervos brahial.

- artera marginea

brahiaia

continua

inferioara a muschiului

santul bicipital medial.

Patrunde

artera

axilara,

pectoral mare. apoi in regiunea

de care este

delimitaté

Pe brat coboara

de

vertical, jn

cubitalé anterioara.

Emite

urmatoarele ramuri:

94

- artera brahiale.

profunda

a bratului

este

principald

Se desprinde in partea superioara

ramura

a arterei

a bratului, in santul bici-

pital medial, strabate septul intermuscular medial si trece in regiunea brahiala posterioara. - artera colaterala uinara superioara arterei brahiale.

Se

poate

desprinde

este ramura

si din artera

Se desprinde la jumatatea bratului. Dupd

colaterala a

brahialA

profunda.

desprindere trece posterior,

prin septul intermuscular medial. - artera colaterala ulnara inferioara este ramura colaterala a arterei brahiale, care se desprinde in apropierea epifizei distale a humerusului. Trece si ea posterior, prin septul intermuscular. - venele

brahiale sunt in numdar de doua

si insotesc artera brahiala.

Tntr-una din aceste vene se varsA vena bazilica. Cele douad vene brahiale se

unesc si formeazaé vena axilara. Vena bazilica este o vend superficiala, care se aila in santul bicipital medial, la jumatatea caruia p&trunde in profunzime si se varsa in una din venele brahiale. - nervul median

se formeaza

anterior de artera axilara din radacina

mediala si radacina laterala. Coboara pe brat, in santul bicipital medial, mai intai anterolateral de artera, apoi in ‘/s inferioara a bratului trece oblic peste artera brahiala si devine medial. Nu emite ramuri la nivelul bratului. - nervul musculocutanat ia nastere din fasciculul lateral, strabate axila si apoi traverseaza muschiul coracobrahial, dupa care jl gasim jn interstitiul din-

tre mugchii biceps brahial si brahial. Da ramuri musculare pentru muschii coracobrahial,

biceps brahial si brahial si se termina

cu nervul cutanat Jateral al

antebratului. Nervul cutanat lateral al antebratului devine superficial in partea inferioaraé a santului bicipital lateral si apoi coboara pe antebrat insotind vena cefalica.

95

- nervul

cutanat

antebrahial_

medial

plexului brahial. Paétrunde in gantul bicipital

provine

din fasciculul

medial

al

medial si devine superficial in 1/3

inferioaré a bratului. Strabate fascia superficiala impreuna cu vena bazilica. Inerveaza jumatatea mediala a antebratului. - nervul ulnar face parte din fasciculul medial. Coboara medial de artera brahiala, in san{ul bicipital medial. Nu d& bratului sau

ceva

mai

sus,

perforeaza

ramuri pentru brat. La jumdtatea

septul

intermuscular

medial

si trece

posterior.

REGIUNEA BRAHIALA POSTERIOARA (Regio brachialis posterior)

Este o regiune convexa situata in partea posterioara a bratului. Limite: - superior — marginea posterioara a muschiului deltoid.

- lateral — marginea laterala a bratului si septul intermuscular lateral. - medial — marginea mediala a bratului si septul intermuscular medial.

- inferior — 0 linie conventionala trai

ala care trece la 3-4 cm superior

de cei doi epicondili ai humerusului, aproximativ la indltimea olecranului.

Configuratia externa.

La nivelul regiunii se observa relieful muschiului

triceps brahial, mai ales capul lung si cel lateral.

Inervatia cutanata a regiunii brahiale anterioare este asigurata de: - nervul

cutanat

brahial posterior

(N.

cutaneus

brachii posterior),

ramura nervului radial.

Continutul regiunii este reprezentat de muschiul triceps brahial si de doud manunchiuri vasculonervose:

96

- muschiul triceps brahial este un muschi

fuziform, care d&4 forma

re-

giunii posterioare a brafului. Capul medial se continua pe antebrat cu muschiul anconeu.

In interiorul tendonului de insertie este prezentd

uneori bursa

intratendinoasa a lui Monro '. Manunchiul_vasculonervos regiunii.

radial _profund este ma&nunchiul

Este adapostit de santul

nervului

radial,

principal al

aflat pe fata posterioara

a

humerusului. Acest sant este delimitat superior de capul lateral al muschiului

triceps si inferior de capul medial al aceluiasi muschi. Manunchiul este format din artera profunda a bratului si nervul radial. Nu exista vene nominalizate la acest nivel. -

artera profunda a bratului este principala ramura a arterei brahiale. Se

desprinde in partea superioara

a bratului, in santul bicipital medial, strabate

septul intermuscular medial si trece in regiunea

brahiald posterioara. Strabate

santul nervului radial si apoi se imparte in ramurile ei terminale. Artera brahi-

ala profunda are urmatoarele ramuri: - arterele nutritive ale humerusului

patrund in interiorul diafizei

humerusului, aproximativ la jumatatea acesteia. - ramura deltoidiana, - arlera

colaterala

mijlocie

este

ramura

terminala

medialad.

Se

desprinde in santul radial si patrunde intre capul medial si cel lateral al tricepsului. - artera colaterala radiala este ramura terminala lateralé. Continud axul arterei profunde brahiale. - nervul radial insoteste artera profunda medial

de ea.

Patrunde

in regiune

pe sub

a bratului, flind situat infero-

muschiul

rotund

mare.

Strabate

septul intermuscular lateral si apare in ‘/3 inferioara a santului bicipital lateral. Emite:

' MONRO

Alexander Senior I (primus) (1697-1767) anatomist si chirurg scotian.

97

- nervul cutanat brahial posterior, care devine superficial in 1/5 superolaterala a bratului. - nervul cutanat antebrahial posterior, care devine superficial in

V3 inferioara a bratului. - ramuri

musculare

pentru

muschii

triceps,

anconeu,

brahio-

radial, extensor lung $i scurt ai carpului. Manunchiul_vasculonervos_

ulnar este

format din nervul ulnar si artera

colaterala ulnara superioara.

- artera colaterala ulnara superioara este ramura a arterei brahiale. Se poate desprinde

si din artera

brahiala profunda.

Se desprinde

la jumatatea

bratului. Dupa desprindere, trece posterior, prin septul intermuscular medial si participa la irigarea capului medial al tricepsului si la formarea reteiei cubitale. Artera colaterala utnara inferioara este si ea o ramura a arterei brahiale. Poate face parte si ea din acest manunchi.

Se desprinde in apropierea epifi-

zei distale a humerusului, trece posterior, prin septul intermuscular si participa la formarea retelei cubitale.

- nervul ulnar patrunde

in regiune

dinspre anterior,

prin perforarea

septului intermuscular medial, aproximativ la jumatatea bratului. Nu da ramuri pe brat.

98

REGIUNEA COTULUI (Regio cubitalis)

Regiunea cotului este situata fn jurul articulatiei cotului. Exist4 o regiune cubital4 anterioara si una posterioara.

REGIUNEA CUBITALA ANTERIOARA (Regio cubitalis anterior)

Este o regiune concava situata in partea anterioara a articulatiei cotului. Limite:

- superior — o linie conventionala transversala care trece la 3-4 cm superior de cei doi epicondili ai humerusului.

Linia care uneste epicondilii

humerusuiui se afla aproximativ la inaltimea plicii cotului. - lateral — verticala care trece prin epicondilul lateral al humerusului. - medial — verticala care trece prin epicondilul medial al humerusului. -~ inferior — o linie conventionala

transversala

care

trece

la 3-4 cm

inferior de cei doi epicondili ai humerusului.

Configuratia

externa.

La nivelul regiunii se observa

o depresiune

centrala numita fosa cubitala (Fossa cubitalis). Aceasta fosa este delimitata de trei reliefuri musculare: - superoceniral — relieful muschiului biceps brahial,

- inferolateral — relieful muschilor epicondilieni laterali (extensorii mainii), - inferomedial — relieful mugchilor epicondilieni mediali (flexorii mainii). inervatia cutanata a regiunii cubitale anterioare este asigurata de: - nervul cutanat brahial lateral inferior (N. cutaneus brachii lateralis

inferior). ramura a nervului radial. - nervul cutanat brahial medial

(N. cutaneus

brachii medialis)

fasciculul medial al plexului brahial,

99

din

- nervul cutanat lateral al antebrafului (N. cutaneus antebrachii lateralis) este ramura terminala a nervului musCulocutanat. Devine superficial in partea inferioara a santului bicipital lateral si apoi coboaraé pe antebrat insotind vena cefalica. - nervul cutanat antebrahial medial (N. cutaneus antebrachii mediafis) provine din fasciculul medial al plexului brahial, devine superficial tn 1/3 inferioara a bratului, se bifurca si strabate fascia superficiala, impreuna cu vena

bazilica. Inerveaza jumatatea mediala a antebratului. Planul de acoperire contine, lateral, o piele mai groasa si acoperita de fire de par si medial, mai subtire si f4r& par. Subcutisul este slab reprezentat si

contine venele cefalica si bazilica. La nivelul cotului exista vena mediand

a

cotului (V mediana cubiti), care are o directie oblicd, de jos in sus si dinspre lateral spre medial, unind vena cefalica a antebratului cu vena bazilica. Vena mediana a antebratului (V. mediana antebrachii) este o vena situata anterior pe antebrat, in linia mediana

a acestuia, fiind tn general afluenta venei bazilice,

dar sunt posibile multiple variatii anatomice.

rioara a nervului cutanat antebrahial

Ea este fnsotita de ramura ante-

medial.

Vena

mediana

a antebratului

poate lipsi sau se poate bifurca la nivelul cotului, in vena intermediara cefalica si vena intermediara bazilica (vene nenominalizate). Aponevroza

bicipitala sau bratul fibros (Aponeurosis musculi bici-

pitis brachii/Aponeurosis bicipitalis/Lacertus fibrosus), aponevroza

lui Pirogov '

sau fascia semilunara se separa din tendonul de insertie al bicepsului brahi-

al, are o directie ablica spre medial si se insera pe partea ulnara a fasciei antebratului. Aceasta aponevroza este o insertie secundara a bicepsului brahial, de forma triunghiulara, cu varful la tendonul de insertie, iar baza la extremita-

tea superomediala a fasciei antebratului.

' PIROGOV(Pirogoff) Nikolay Ivanovici (1810-1881) chirurg rus.

100

Aponevroza

bicipitala are si rolul de a proteja artera brahiala si nervul

median in cazul punctiillor venoase de la nivelul cotului. Acest rol a determinat

in trecut denunumirea de fascia ,grace Dieu". (lat. lacertus-i = brat)

Nodurile limfatice cubitale sunt alcdtuite din mai multe grupuri aflate in apropierea epicondilului medial gi a venei bazilice. Dreneaza

brat si mana, mai ales de la partea ulnara a acestora.

limfa de la ante-

Nodurile cubitale cu-

prind si nodurile supratrohleare, un mic grup situat in apropierea epicondilului medial al humerusului. Continutul

regiunii

este

reprezentat

de

cele

trei

grupe

musculare

mentionate la fosa cubitala. Aceste grupe musculare sunt caracteristice regiu-

nilor invecinate. De asemenea si manunchiul vasculonervos cubital principal (medial) a fost sau va fi prezentat la regiunile invecinate. Aici sunt de mentionat urmatoarele: - artera brahiala se bifurca tn ramurile sale terminale,

corespunzator

plicii cotului. Aceasta bifurcare se poate produce si mai sus.

- nervul median in regiunea cubitala anterioara trece printre capetele de origine ale muschiului pronator rotund. Manunchiul vasculonervos cubital lateral este format din nervul radial

si anastomoza dintre artera colaterala radiala si artera recurenta radiala. - nervul radial vine dinspre santul nervului radial de pe fata posterioara a humerusuluii, apoi strabate septul

intermuscular lateral si apare jn ‘/3 inferi-

oara a santului bicipital lateral, unde emite nervul cutanat lateral inferior al bra-

tului. La nivelul regiunii cubitale anterioare se imparte in doua ramuri: - ramura

profunda strabate muschiul supinator pe care jl iner-

veaza, devine posterioara si inerveaza muschii extensor al degetelor, extensor al degetului mic si extensor ulnar al carpului. - ramura

superficial4

ramane

pe

partea

anterioara,

coboara

lateral si relativ superficial, impreuna cu manunchiul vascular radial.

101

- artera colaterala radialé este ramura funde a bratului. Insoteste nervul radial, din

terminala laterala a arterei prosantul nervului radial si pana

in

santul bicipital lateral. Continua axul arterei Profunde brahiale. - arlera recurenta radiala se desprinde in portiunea initiald a arterei radiale, deasupra muschiului rotund pronator. in santul bicipital lateral si se anastomozeaza

Se recurbeazé superior, patrunde cu artera colaterala radiala.

REGIUNEA CUBITALA POSTERIOARA (Regio cubitalis posterior)

Este o regiune cu reliefuri osoase proeminente situaté in partea posterioara a articulatiei cotului. Limite:

- superior — o linie conventionala transversala care trece la 3-4 cm superior de cei doi epicondili ai humerusului.

Cu antebratul in extensie, cotul

(olecranul) se afla aproximativ in linie cu cei doi epicondili. ~ lateral — verticala care trece prin epicondilul lateral al humerusului. in epicondilul - inferior — o linie conventionala

medial al humerusului.

transversala

care

trece

la 3-4

cm

inferior de cei doi epicondili ai humerusului.

Configuratia externa.

La nivelul regiunii se observa

proeminentele

date de olecran si cei doi epicondili ai humerusului. Cu antebratul in extensie, cele trei proeminente flexie,

sunt aproximativ

cele trei proeminente

humerusului

se formeaza

formeaza

doua

santuri

pe

aceasi

linie, iar cu antebratul

un triunghi. Intre olecran paraolecraniene,

lateral. Superior de olecran se gaseste depresiunea

in

si epicondilii

unul medial

supraolecraniana,

si altui unde

se observa tendonul tricepsului.

102

Inervatia cutanata a regiunii cubitale posterioare este asigurata de: - nervul cutanat posterior al brafului (N. cutaneus brachii posterior)

ramura a nervului radial, care devine superficial in '/3 superolaterala a bratului. - nervul cutanat posterior al antebratului (N. cutaneus antebrachii

posterior) ramura a nervului radial, care devine superficial in '/; inferioara a bratului. La nivelul cotului participa la inervatia cutanata si nervii din regiunea anterioara.

Planul de acoperire contine, o piele mai groasa si plicaturata (in exces) pentru a permite flexia antebratului. Subcutisul este slab reprezentat. La nivelul subcutisului, in dreptul olecranului, se afla bursa subcutanata a olecranului.

Confinutul regiunii este reprezentat de brahial, de muschiul

anconeu,

de originea

insertia muschiului triceps

muschilor epicondilieni

laterali si

epicondilieni mediali, de manunchiul vasculonervos ulnar si de reteaua arteriala cubitala. - insertia mugchiului triceps brahial se face pe olecranul ulnei. In interiorul tendonului

de

insertie este

prezenta,

uneori,

bursa

intratendinoasa

a

olecranului a lui Monro‘. - muschiul anconeu este un muschi superficial, de forma triunghiulara, cu varful la epicondilul lateral si baza pe extremitatea superioara a ulnei. Muschiul este caracteristic regiunii cubitale posterioare. (gr. ankon = cot)

Manunchiul

vasculonervos_ulnar

este format

din nervul

ulnar si artera

colateral4 ulnaraé superioara. Manunchiul este situat in profunzimea santului paraolecranian medial, in santul nervului ulnar. - nervul ulnar coboara

posterior de septul intermuscular medial, trece

prin santul nervului ulnar, de pe fata posterioara a epifizei inferioare a humerusului,

apoi trece printre capetele

de origine ale muschiului

flexor ulnar al

carpului. ' MONRO

Alexander Senior I (primus) (1697-1767) anatomist si chirurg scotian.

103

~ artera colaterala ulnara superioara Se desprinde din artera brahiala, la jumatatea

bratului, perforeaza septul intermuscular medial, trece posterior si

se alatura nervului ulnar. Participa la vascularizarea capului medial al tricepsului si la formarea retelei cubitale.

Refeaua arteriala a cotului (Rete articulare cubiti) este formata prin anastomozarea a patru ramuri arteriale descendente cu patru ramuri recurente. Aceasta

retea este

localizata

predominant

ta nivelul regiunii cubitale poste-

rioare. Singura anastomoza anterioara, situata in santul bicipital lateral, este cea dintre artera colaterala radiala si artera recurenta radiala. Ramurile descendenie provin din artera brahiala si din ramura ei artera profunda a bratului: - artera colaterala ulnara superioara desprinde la jumatatea tul intermuscular

este ramura arterei brahiale. Se

bratului. Dupa desprindere, trece posterior, prin sep-

medial

si participa

la vascularizarea

capului

medial

al tri-

cepsului si la formarea retelei cubitale. - artera colaterala ulnara inferioara este ramura arterei brahiale, care se desprinde in apropierea epifizei distale a humerusului. Trece si ea posterior, prin septul intermuscular si participa la formarea retelei cubitale. - artera

colaterala

mijlocie

este

ramura

terminala

mediala

a arterei

profunde a bratului. Se desprinde in santul radial si patrunde intre capul medial si cel lateral al tricepsului. - artera colaterala radiala este ramura terminala laterala a arterei profunde a bratului.

104

Ramurile

recurente

provin in special

din artera ulnara si ramura

ei

interosoasa posterioara, dar si din artera radiala: - artera recurenta ulnara se desprinde in portiunea initiala a arterei, se recurbeaza superior si medial si dupa un scurt traiect se imparte in doua ramuri: ramura anterioara gi ramura posterioara. - artera interosoasa

recurenté,

ramura

a arterei interosoase posterio-

are, care la randul ei este ramurda a arterei ulnare. - artera

recurenta

radiala se desprinde

in portiunea

initiala a arterei

radiale, deasupra muschiului rotund pronator. Se recurbeazA superior si participa la formarea retelei articulare a cotului.

105

REGIUNEA ANTEBRATULUI (Regio antebrachialis) Regiunea antebratului este situata in jurul radiusului si ulnei. Exist o regiune antebrahiala anterioara si una posterioara. REGIUNEA ANTEBRAHIALA ANTERIOARA (Regio antebrachi/antebrachialis anterior)

Este o regiune relativ plana, situata in partea anterioara a antebratului. Limite: - superior — o linie conventionala transversala,

care trece la 3-4 cm

inferior de cei doi epicondili ai humerusului.

- lateral - marginea laterala (Margo radialis/lateralis) a antebratului sau

linia care uneste epicondilul

lateral al humerusului

cu apofiza stiloida a

radiusului

- medial -— marginea mediala (Margo ulnaris/medialis) a antebratului sau linia care uneste epicondilul medial al humerusului cu apofiza stiloida a ulnei - inferior — plica de flexie a mainii pe

antebrat sau

linia transversala

care trece prin extremitatea inferioara a radiusului. Configuratia

externa.

La

nivelul

regiunii

se observa

proeminenta

muschilor epicondilieni laterali si mediali. intre aceste proeminente se afld o usoara depresiune centrala, care continua fosa cubitala. In partea inferioara a regiunii, la limita cu palma, se observa trei cute transversale, pe o distanta de circa 1 cm, care ajuta la flexia palmara a mainii.

Inervatia cutanata a regiunii antebrahiale anterioare este asigurata de: - nervul cutanat lateral al antebrafului (N. cuftaneus antebrachii late-

ralis) este ramura terminala a nervului musculocutanat.

106

- nervul cutanat antebrahial mediai (N. cutaneus antebrachii medialis) provine din fasciculul medial al plexului brahial, devine superficial in ‘/5

inferioara a brajului, se bifurca si strabate fascia superficiala, impreuna cu vena bazilica. Inerveaza jumataiea mediala a antebratului. Planul de acoperire contine, lateral, o piele mai groasa si acoperita de

fire de par si medial, una mai subtire si fara par. Subcutisul este slab reprezentat si contine venele cefalica gsi bazilica. Vena mediana a antebratului (V. mediana

antebrachil)

este o vena

situata in

linia median,

fiind in general

afluenta venei bazilice, dar sunt posibile multiple variatii anatomice.

Aceasta

vena este insotita de ramura anterioara a nervului cutanat antebrahial medial. Vena medianda a antebratului poate lipsi sau se poate bifurca la nivelul cotutui. »antul pulsului* este o depresiune longitudinala, aflata in 1/3 inferolateralA a antebratului. Acesta este situat intre muschil brahioradial gsi flexor radial a! carpului. in profunzimea acestui sant se palpeaza artera radiala.

Intre tendoanele flexorului radial al carpului si palmaru! lung se formeaza un sant ingust, vizibil la nivelul pielil, in profunzimea caruia se gaseste nervul median. Medial de palmarul lung, intre acesta gsi flexorul ulnar al carpului se afl o depresiune mai larga si mai stearsa. Prin aceasta depresiune trece flexorul superficial al degetelor si medial de acesta se afla artera ulnar, intr-o pozitie relativ superficiala.

Fascia antebratului acopera muschii regiunii.

Continutul regiunii este reprezentat de muschii epicondilieni mediali si de partea radiala a muschilor epicondilieni laterali, situati superficial, de muschii profunzi

ai antebratului

$i de patru

manunchiuri

vasculonervoase.

Desi

regiunea nu are o grosime prea mare, muschii sunt asezati pe trei straturi:

- stratul | - contine muschii brahioradial, rotundul pronator (‘/2 inferioara), flexorul radial al carpului, palmarul lung si flexorui ulnar al carpului - stratul 1] — contine muschii extensor lung radial al carpului, rotundul pronator (‘/2 superioara) si flexorul superficial al degetelor. - stratul Ill - contine muschii supinator (in ‘/3 superioaraé a antebratu-

lui), extensorul scurt radial al carpului, flexorul lung al policelui, flexoru! profund al degetelor si pronatorul patrat (in ‘/s inferioara a antebratului).

107

Intre flexorul profund al degetelor si

pronatorul patrat exista spatiul

Parona ‘.

Muschii_epicondilieni mediali cuprind Cinspre lateral spre medial muschii: rotundul pronator, flexorul radial al carpului,

palmarul

lung si flexorul ulnar al

carpului. ~ muschiul

rotund pronator este un muschi

cilindric, care porneste

de

pe epicondilul medial spre partea laterala a jumatatii radiusului. Este cel mai lateral dintre epicondilienii mediali. - muschiul flexor radial al carpului este un muschi fuziform, care trece peste mai multe articulatii. Este situat medial

de rotundul pronator. Tendonul

de insertie trece pe sub retinaculul flexorilor. - muschiul

palmar

lung este

un muschi

superficial si uneori

absent.

Este situat medial de flexorul radial al carpului. - muschiul flexor ulnar al carpului este

un muschi fuziform, situat cel

mai medial dintre acesti muschi.

Muschii epicondilieni laterali sunt muschi ai regiunii posterioare a antebratului. Totusi muschii parti laterale sau raciiaie ai compartimentului posterior se afla in mare parte anterior. Aceasta parte cuprinde: brahioradialul si extensorii lung si scurt radiali ai carpului. Acestia sunt inervati de nervul radial. - muschiul brahioradial este un muschi superficial, situat in partea anterolaterala a antebratului. Mugchiul trece anterior de articulatia cotului. - muschiul extensor jung radial al carpului este situat medial si sub precedentul.

- muschiul extensor scurt radial al carpului este situat medial de precedentul.

' PARONA Francesco (1861-1910) chirurg italian

108

Muschii profunzi sunt reprezentati de: flexorul superficial al degetelor, flexorul

profund

al degetelor,

flexorul

lung

al policelui

si p&tratul

pronator.

Tendoanele muschiior flexori din acesi strat trec pe sub retinaculul flexorilor. - muschiul flexor superficial al degetelor este un muschi relativ profund, care are doud capete: capul humerouinar si capul radial. [ntre cele doua cape-

te se formeaza un arc tendinos, pe sub care trece artera ulnara si nervul median. Tendoanele

muschiului trec pe sub retinaculul muschilor flexori. Inainte

de a trece pe sub retinaculul flexorilor tendoanele II si IIL ale muschiului flexor

superficial al degetelor se incruciseazé formand chiazma tendinoasa (Chiasma

tendinum).

Ordinea tendoanelor flexorului superficial, dinspre lateral spre

medial, in % inferioara a antebratului este Hl, Il, IV, V. - muschiul

flexor

_profund_al

degetelor

este

situat mai

profund

decat

precedentul. - muschiul flexor lung al policelui este un muschi semipenat, profund. - muschiul patratul pronator este un muschi situat in partea inferioarA a antebratului.

Manunchiul vasculonervos radial este format din artera si venele radiale si ramura superficiala a nervului radial.

- artera radial este ramura terminala laterala a arterei brahiale. Pe antebrat este situata anterior, relativ superficial si are un traiect aproape rectiliniu. Trece superfial de muschiul rotund pronaior si se aseaza in ,santul pulsului*, intre muschii

brahioradial si flexor radial al carpului.

Trece

apoi in regiunea

carpiana posterioara. Artera radiala are pe antebrat urmatoarele ramuri:

- ariera recurenta radiala se desprinde in portiunea initialA a arterei, deasupra

muschiului rotund pronator. Se recurbeazaé superior

si participa la formarea retelei articulare a cotului. - artera nutritiva a radiusului

patrunde in interiorul diafizei ra-

diusului.

109

- ramura carpiana palmard este o ramura colaterala secundara, care sé anastomozeaza

omonima

cu ramura

a arterei ulnare.

Se

desprinde in partea inferioara a antebratului. este o ramura colaterala princi-

palmara superficialA

- ramura

pala, care trece pe deasupra retinaculului flexorilor si participa fa formarea arcadei palmare superficiale,

Tmpreuna cu portiunea terminala

a arterei ulnare. carpiana dorsala este

- ramura

ra, care se anastomozeaza

cu

o ramura

colaterala secundaarterei

omonimé a

ramura

si

ulnare

formeaza arcada carpiana dorsala sau reteaua carpiana dorsala. - venele radiale sunt in numar de doua si insotesc artera radiala. - ramura superficiala a nervului radial vine dinspre santul bicipital late-

ral si coboara relativ superficial, impreund cu vasele radiale. In '/3 inferioara a antebratului perforeaza fascia, trece posterior si se indreapta spre dosul mAinii.

Manunchiul vasculonervos ulnar este format din artera, venele si nervul ulnar. - artera_ulnara

este

ramura

terminala

medial

a arterei

brahiale.

antebrat este situata relativ profund si are un traiect incurbat spre medial. jumatatea mediali,

superioara

a antebratului,

iar in jumdatatea

trece

profund

inferioara a antebratului

de

muschii

se gdseste

Pe fn

epicondilieni intre muschiul

flexor ulnar al carpuiui si ultimul tendon al flexorului superficial. Trece apoi prin regiunea carpiana anterioara, unde se gaseste in canalul ulnar. Artera ulnara are urmatoarele ramuri: - artera

recurenta

arterei, se recurbeaza imparte in doua

ulnara

se

desprinde in portiunea

superior si medial

si dupa

initiala a

un scurt traiect se

ramuri: ramura anterioara si ramura posterioara. Am-

bele ramuri participa la formarea retelei articulare a cotului. - artera nutritiva a ulnei patrunde fn interiorul diafizei ulnei.

110

- artera interosoasa comuna

este

cea

mai importanté

ramura

colaterala a arterei ulnare. Se desprinde in partea superioara a antebratului si dupa un scurt traiect se divide in:

- artera membrana

interosoasa

interosoasa.

anterioara

La origine

coboara

emite

anterior

pe

artera insotitoare

a

nervului median.

- artera interosoasa posterioara membrana

interoscasa.

artera

Emite

coboara

posterior pe

interosoasa

recurenta,

care participa la formarea retelei articulare a cotului. - ramura carpiana dorsala se anastomozeaza

cu ramura omo-

nima a arterei radiale si participa la formarea arcadei carpiene dorsale. - ramura carpiana palmara se anastomozeaza cu ramura omonima a arterei radiale. - venele ulnare sunt in numar de doua si insotesc artera ulnara. - nervul uinar inerveazé muschiul flexor ulnar al carpului si jumatatea ulnara a flexorului profund al degetelor (degetele I\V-V) prin ramuri musculare.

Pe antebrat coboara impreuna cu artera ulnara, devine ceva mai superficial in ‘/3 inferioara

o ramura

si emite

cutanata

dorsald,

care

inervatia

asigura

cutanata a 5 margini de deget, prin nervii digitali dorsali si o ramura palmara pentru tegumentul hipotenarului.

Manunchiul vasculonervos

median este format din nervul median

si

vasele care il insotesc: - nervul median

trece printre capetele de origine ale muschiului

pro-

nator rotund gi apoi patrunde pe sub muschiul flexor superficial al degetelor,

iar in partea anterioara a antebratului jl gasim flexor radial al carpului si palmarul

intre tendoanele

muschilor

lung. Inainte de a trece prin canalul car-

pian, nervul median emite o ramura cutanata palmarda, care se distribuie zonelor tenariana si centrala a palmei. Pe antebrat nervul median emite ramuri musculare

pentru

muschii

pronator rotund,

flexor radial al carpului,

palmar

11]

lung, flexor superficial al degetelor, partea lateral (degetele II-III) a flexorului

profund al degetelor si flexorul lung al policelui si nervul interosos anterior al antebratului. - artera insotitoare_a_nervului arterei

interosoase

anterioare,

median.provine

ramura

a

arterei

din portiunea initiala a

interosoase

comune,

din

artera ulnara.

Manunchiul_vasculonervos

interosos

anterior

este format

din artera,

venele si nervul interosos anterior. - artera osoasa.

interosoasa

anterioara

coboara

anterior pe membrana

Provine din artera interosoasa comuna,

inter-

ramura a arterei ulnare.

La

origine emite artera insotitoare a nervului median . - venele interosoase anterioare se varsa in arcada venoasa

palmara

profunda, care se formeaza prin anastomozarea venelor ulnare cu venele radiale. Aceasta arcada, de regula dubla, insoteste arcada palmara profunda. - nervul interosos anterior al antebratului este ramura dian. Acesta

coboara

pe membrana

interosoasa

si inerveaza

a nervului memuschiul

pa-

tratul pronator.

Spatiul (Pirogov

') - Parona

* este

un

interstitiu muscular,

situat in

partea distalA a antebratului, intre flexorul profund al degetelor $i pronatorul patrat. Acest spatiu comunica cu loja centrala a palmei.

' PIROGOY (Pirogoff) Nicolay Ivanovici (1810-1881) chirurg rus. 2 PARONA Francesco (1861-1910) chirurg italian

112

REGIUNEA ANTEBRAHIALA POSTERIOARA (Regio antebrachit/antebrachialis posterior)

Este o regiune convexa, situaté in partea posterioara a antebratului. Limitele sunt cele de la regiunea anterioara, prelungite posterior.

Configuratia

externa.

La

nivelul

regiunii

se observa

proeminenta

muschilor epicondilieni laterali. Inervatia cutanata a regiunii antebrahiale posterioare este asigurata de: - nervul cutanat posterior al antebratului (N. cutaneus antebrachii pos-

terior), ramura a nervului radial. Acesta devine superficial pe fata posterioara a bratului in 1/3 inferioara. Nerviil cutanat lateral al antebratului si cutanat

medial

al antebratului

contribuie si ei la inervatia cutanata a regiunii. Planul de acoperire contine, lateral, o piele mai groasa si acoperita de fire de par si medial, mai subtire si fara par. Subcutisul este slab reprezentat. Fascia antebrajului acopera muschii regiunii.

Continutul regiunii este reprezentat de muschii epicondilieni laterali, cuprinsi in compartimentul

posterior (extensor)

al antebratului si manunchiul

vasculonervos interosos posterior. Tendoanele extensorilor degetelor sunt acoperite de retinaculul extensorilor. Acesti muschi sunt asezati in doua straturi: - stratul superficial

cuprinde:

anconeul,

extensorul

degetelor,

abductorul

lung

exten-

sorul degetului mic si extensorul ulnar al carpului. - stratul

profund

cuprinde:

supinatorul,

al policelui,

extensorul scurt si lung al policelui si extensorul indicelui.

Stratul superficial: - muschiul anconeu este un muschi superficial, de forma triunghiulara, cu varful

la epicondilul

lateral si baza

pe extremitatea

superioara

a ulnei.

Muschiul este situat posterior de articulatia cotului.

- muschiul

extensor

al degetelor

este

un

muschi

superficial

situat

lateral de anconeu, aproximativ in axul antebratului.

113

- muschiul extensor degetului mic este tot un muschi superficial, atagat de muschiul extensor al degetelor. - muschiul extensor ulnar al carpului este situat medial de precedentul. Stratul profund: - muschiul supinator este un muschi

profund, situat in '/3 superioara a

antebratului, sub extensorul degetelor. Acest muschi apartine, partial, si regiunii antebrahiale anterioare. - muschiul_

abductor

lung

al policelui

este

un

muschi

situat profund.

Formeaza un grup oblic, impreuna cu muschiul extensor scurt al policelui.

- muschiul extensor scurt_al policelui sau muschiul Pozzi ' insoteste muschiul abductor lung al policelui, fiind situat medial de acesta din urma. - muschiul

extensor jung al policelui

este un muschi

profund, care

formeaza un grup impreuna cu muschiul extensor al indicelui. Extensorul lung al policelui este situat lateral de cel al indicelui. - muschiul extensor al indicelui este situat imediat medial de precedentul.

Ma&nunchiul

vasculonervos

interosos

posterior este format

din artera,

venele si nervul interosos posterior.

- artera interosoasa posterioara provine din artera interosoasa comuna, ramura a arterei uinare. - venele interosoase posterioare se varsa in arcada venoasa profunda

care

se formeaza

prin

anastomozarea

venelor

ulnare

palmara

cu venele

radiale. Aceast& arcada, de regula dubla, insoteste arcada palmara profunda.

- nervul interosos posterior al antebratului provine din ramura profunda a nervului

radial.

Acesta

coboara

pe

membrana

interosoasa

si inerveaza

muschii abductor lung al policelui, extensor scurt si lung ai policelui si extensorul indicelui.

' POZZI Samuel Jean. (1846-1918) anatomist si ginecolog francez.

114

REGIUNEA MAINII (Regio manus)

Regiunea prinde

mainii este situata distal de articulatia radiocarpiana.

la randul ei regiunea

carpiana,

regiunea

palmara,

regiunea

Cu-

dorsala

a

mainii si degetele de la mana. Regiunea metacarpiana nea carpiana si degete.

(Regio metacarpalis) este situata intre regiu-

Ea se suprapune in cea mai mare

parte cu regiunea

palmara, respectiv regiunea dorsala a mainii. Regiunea carpiana (Regio carpalis) corespunde oaselor carpiene. Ea sé suprapune cu regiunea palmara, respectiv regiunea dorsala a méAinii. Exista o regiune carpiana anierioara si una posterioara.

REGIUNEA CARPIANA ANTERIOARA (Regio carpalis anterior)

Aceasta regiune face parte din regiunea palmara. Ceea ce ji este ca-

racteristic sunt cele doua canale prezente aici si anume canalul carpian si canalul ulnar.

Canalul carpian (Canalis carpi) (eng. carpal tunnel, carpal canal, fr. canal carpien, germ. Karpaltunnel, mag. kézt6écsatorna) este un canal osteofibros format din santul carpian si retinaculul flexorilor. Santul carpian este delimitat de patru proeminente,

doua mediale, care sunt mai pronuntate si doua

laterale mai sterse. Proeminentele mediale sunt piziformul si cArligul osului cu carlig, iar proeminentele

laterale sunt tuberculul scafoidului si tubercului tra-

pezului. Retinaculul flexorilor se fixeaza de aceste proeminente. Canalul

carpian

este compartimentat

de

un sept desprins

din retina-

culul flexorilor fn:

115

-

compartimenitul medial,

tregul canal carpian. Acesta

principal, cel care se confunda

contine tendoanele

a trei muschi

uneori cu insi ramura

pal-

mara a nervului median. Tendoanele sunt diSpuse fn trei straturi: - stratul |, superficial, este format din tendoanele III si IV ale mus-

chiului flexor superficial al degetelor. - Stratul

Il este format din tendoanele

II si V al flexorului su-

perficial al degetelor. - stratul Ill este format din cinci tendoane juxtapuse, care, din-

spre

lateral spre

medial,

sunt:

| tendonui

muschiului

flexor lung

al

policelui, II-V tendoanele muschiului flexor profund al degetelor. -

compartimentul lateral, secuncar, situat Inga tuberculul scafoidului,

contine tendonul muschiului flexor radial al carpului.

Canalul ulnar (Canalis uinaris) sau loja (spatiul) lui Guyon ‘ (eng. ulnar canal, ulnar tunnel, Guyon's canal (tunnel), fr. canal de Guyon, canal ulnaire, germ.

Loge-de-Guyon,

carpian.

mag.

Guyon

alagtt)

este situat superficial de canalul

Este delimitat profund de retinaculul flexorilor si lateral de tendonul

muschiului flexor ulnar al carpului si piziform.

Superficial este acoperit de o

dependinta a retinaculului flexorilor. Pe aici trec artera ulnara si nervul ulnar. in canal

sau

imediat dupa,

nervul

ulnar se

imparte

in ramura

superficiala,

care insoteste artera si ramura profunda care patrunde in hipotenar.

Referiri de ordin practic - sindromul de tunel carpian este cauzat de lezarea nervului median. zeaza

prin parestezii

(furnicaturi) si hipoestezii (sc&derea

Se caracteri-

sensibilitatii) in teritoriul nervului

median. Este mai frecvent la femei.

- sindromul de canal ulnar (sindromul de tunel Guyon) este cauzat de lezarea nervului ulnar.

Se caracterizeaza

prin

hipoestezie

in iteritoriul nervului

ulnar si slabiciune

de con-

tractie a mainii. Poate sA apara si aspectul de gheara al degetelor IV si V (extensia primelor doua falange si flexia fortata a ultimei falange) ' GUYON Felix Jean Casimir (1831-1920) chirurg ulolog francez.

116

REGIUNEA CARPIANA

POSTERIOARA

(Regio carpalis posterior)

Aceasta este

regiune face parte din regiunea dorsala a mainii. Ceea ce Ti

caracteristic

sunt

cele

gase

tunele

carpiene

posterioare

gsi tabachera

anatomica. Tuneiele carpiene posterioare se formeaza intre oasele carpiene si retinaculul extensorilor. Fiecare tunel are o teaca fibroasa si o sinoviala proprie. Tunelele |, ill, IV si V contin tendoanele extensorilor degetelor, iar tunele II si

Vi contin tendoanele extensorilor carpului. Tunelul

| contine si singurul ab-

ductor prezent in aceasta regiune.

- tunelul | contine tendoanele muschilor abductor fung al policelui si extensor scurt ai policelui, cuprinsi in feaca tendinoasa a muschilor abductor lung si extensor scurt ai policelui (Vagina tendinum musculorum abductoris longi et extensoris brevis pollicis). - tunelul Il contine tendoanele muschilor extensori lung si scurt radiali ai carpului cuprinsi in teaca

tendinoasa

a muschilor

extensori radiali ai

carpului (Vagina tendinum musculorum extensorum carpi radialium). - tunelul III contine tendonul

muschiului extensor lung al policelui cu-

prins in teaca tendinoasa a muschilui extensor lung al policelui (Vagina tendinis musculi extensoris pollicis longi). - tunelul IV contine tendoanele muschilor extensor al degetelor si extensor al indicelui, cuprinsi in teaca

tendinoasa

a muschilor extensori afl

degetelor si al indexului (Vagina tendinum musculorum extensoris digitorum et extensoris indicis). - tunelul V contine tendonul prins in teaca tendinoasd

muschiului extensor al degetului mic cu-

a muschilui extensor al degetului mic (Vagina

tendinis musculi extensoris digiti minimi).

117

- tunelul

cuprins

in

VI

teaca

contine

tendonul

tendinoasa

muschiului

a muschilui

extensor

extensor

ulnar

ulnar

al carpului

al carpului

(Vagina tendinis musculi extensoris carpi ulnaris). Tabachera mique, germ.

anatomica

(eng. anatomical

snuffbox,

fr. tabatiére anato-

Foveola radialis, mag. tabatiére) este o depresiune superficiala

situata in regiunea carpiana posierioara. Este delimitata lateral de tendoanele tunelului |, medial de tendonu! tunelului Ill, iar superior de retinaculul extenso-

rilor. Podeaua este reprezentata de scafoid, trapez si tendoanele tunelului II. Pe aici trece artera radiala, care vine din santul pulsului si se indreapta spre straturile profunde ale paimei.

REGIUNEA PALMARA (Palma/Vola/Regio palmaris)

Este o regiune reiativ plana, situata in partea anterioaraé a mainii. Regiunea cuprinde gsi fata palmara a degetelor (Facies paimares digitorum). Limite: - superior — plica de flexie a mainii pe antebrat sau linia transversala care trece prin extremitatea inferioara a radiusului. - lateral — marginea laterala a mAainii si a degetului mare.

- medial — marginea mediala a maini si a degetuiui mic. - inferior — extremitatea distala a degetelor. Configuratia externa.

La nivelul regiunii se observa cele doua proe-

minente proximale ale palmei si anume

tenarul (Thenar/Eminentia thenaris),

situat lateral si hipotenarul (Hypothenar/Eminentia hypothenaris), situat medial. La nivelul degetelor se observa plicile de flexie, care separa portiuni usor bombate, ce corespund

aproximativ cu falangele subiacente. Varful degetelor se

mai numeste buricul degetelor. (gr. thenar = palma)

118

La nivelul palmei si al degetelor se observa mici creste cutanate sau papilare

(Crisiae

cutis)

paralele,

separate

de

mici

santuri

cutanate

sau

papilare (Sulci cutis), care in ansamblu formeaza structuri individuale, unice, numite amprente digitale (fingerprint) sau dermatoglife. Si tot la nivel cutanat se

observa greu, folosind lupa, mici ridicaturi tactile (Toruli tactiles), unde sunt concentrate mai multe terminatii nervoase. (gr. glyphe =sculptor, gravor; torulus dim de la torus = umflatura) Amprentele digitale au fost clasificate de Galton 1 (1888) in sistemul A.L.W. A (arch — arcul) L (loop — bucla) si W

(whorl — verticilul). Un alt element este triradiusul sau delta Galton,

care reprezinta locul de intalnire a trei directii de creste papilare, respectiv locul de demarcatie a trei regiuni. Exista o delta pozitiva, care se aseamana cu un Y si

o delta negativa A. La nivelul

palmei, in mod obignuit existé 5 delte, 4 subdigitale, corespunzator degetelor Il — V si o delta proximala, inire tenar si hipotenar

Tot fa nivelul palmei se individualizeaza trei linii de flexie numite linii de divizare (Lineae distractiones) ale lui Langer ”. (lat. distractio-onis = despartire, divizare) Acesie linii, folosite in cheromantie, sunt:

- linia vietii — este linia de opozitie a policelui si unegte cu o curba mijlocul extremitatii superioare a palmei cu mijlocul spatiului interdigital |-Il. Este linia cea mai proximala. - linia capului — este linia mijlocie a palmei, care in partea laterald se uneste cu linia vietii. Aceasta linie se termina fn apropierea mijlocului hipotenarului. - linia inimii — este situata distal. Este o linie usor curbatd, cu convexitatea proximala, situata sub degetele Ill-V.

in centrul

palmei

se formeazd

o depresiune

numitA

cdusul

palmei

sau

poculum

Diogenis °. Acest caus simbolizeaza faptul ca mana impreuna cu degetele semiflectate, imita o cupa. Podul palmei defineste intreaga palma, de la articulatia radiocarpiana si pan

Ia pliurile

digitopalmare. (lat. poculum = cupa, pahar; caus de la lat. cavus = scobit, boltit))

Inervatia cutanata a regiunii palmare anterioare este asigurata de:

' GALTON Francis (1822-1911) savant polimat englez 2 LANGER Carl (1819-1887) anatomist austriac > DIOGENIS din Sinope (Asia Mic&) (4122-323? 7.Hr) filozof grec - a trait ca un

ascet

119

- ramura palmara

(Ramus paimaris)

a nervului median.

Aceasta

se

desprinde din nervul median, inainte ca acesta s& treaca prin canalul carpian si se distribuie zonelor tenariana si centrala ale palmei. Apoi nervul median trece prin canalul carpian gsi se imparte in nervi digitali palmari comuni, care se vor distribui la primele 7 laturi de degete, sub forma nervilor digitali patmari proprii. - ramura paimara (R. paimaris) a nervului ulnar se desprinde in ‘/3 inferioara a antebratului si este destinataé tegumeniul hipotenarului. Nervul ulnar

strabate

canalul

ulnar si se imparte

in ramura

profunda,

motorie,

pentru

majoritatea muschilor palmei si ramura superficiala, cutanata, care se imparte in doi nervi digitali palmari

comuni,

care

la

randul

lor emit trei nervi digitali

palmari proprii, pentru ultimele 3 margini de deget.

Teritoriul de inervatie al primului nerv digital dorsal, care provine din ramura superficiala a nervului radial, poate sA se extinda si pe fata palmara.

Planul de acoperire contine o piele mai groasa si lipsita de par, care

este in cantitate strict suficienta. Subcutisul

este slab reprezentat si contine

glande cutanate (Glandulae cutis), terminatii nate

(Retinacula

cutis). Aceste

ligamente,

nervoase si ligamentele cutanumeroase

si scurte,

unesc su-

prafata profunda a dermului cu fascia palmei.

- aponevroza palmara (Aponeurosis paimaris) este portiunea intarita a fasciei mainii, care nu acopera tenarul si hipotenarul. Aparent este o continuare in evantai, a tendonului muschiului palmar lung. Are o forma triunghiulard, cu varful spre antebrat si care se imparte in fascicule pentru degetele IIV. Aceste fascicule sunt unite intre ele prin fascicule transversale situate proximal si prin ligamentul metacarpian

transvers

superficial situat distal. De la

marginile aponevrozei palmare pornesc doua septuri fibroase nenominalizate:

septul fibros

medial

uneste

marginea

mediala

a aponevrozei

metacarpianul V. Medial de acest sept se formeaza fibros lateral uneste marginea

palmare

cu

loja hipotenarului septul

lateral4 a aponevrozei palmare cu metacarpi-

120

anul Ill. Lateral de acest sept se formeaza

loja tenarului.

lar intre cele doua

septuri se formeaza loja centrala a palmei.

Continutul regiunii este reprezentat de trei loji principale: loja tenariana, loja hipotenariana si joja centraia a palmei. Exista anatomisti care descriu 5 compartimente

la nivelul paimei: tenar, hipotenar,

central, adductor gi interosos. Se descriu $i doua spatii, cel tenarian situat intre compartimen-

iul tenarului gi cel al adductorului policelui $i spatiul mediopalmar situat intre compartimentul central gi cel al interososilor.

Loja tenarului sau loja laterala a palmei

cuprinde muschii tenarului,

muschiul flexor lung al policelui, vase si nervi. Muschii tenarului sunt urmatorii: - muschiul abductor scurt al policelui situat superficial

- muschiul flexor scurt al policelui este situat sub muschiul abductor scurt

al policelui.

Are

doua

capete

de

flexorului ung al policelui.

origine,

printre care

trece tendonul

:

- muschiul opozant al policelui este situat sub capul superficial al flexorul scurt.

- muschiul adductor al policelui este situat cel mai profund. - artera radiala patrunde in loja tenariana venind dinspre posterior, din regiunea carpiana posterioara si formeaza arcada palmara profunda, impreuna cu ramura profunda a arterei ulnare.

- ramura palmara superficiala_ a arterei radiale trece pe deasupra retinaculului flexorilor, strabate muschiul abductor scurt al policelui si participa la formarea arcadei palmare superficiale, impreuna cu portiunea terminala a arterei ulnare. ~ primul nerv_ digital palmar comun de doi nervi digitali palmari

din nervul median,

proprii si ramurile musculare

care se va divi-

pentru

muschii ab-

ductor scurt, flexor si opozant ai policelui.

121

Loja_hipotenarului

sau

loja mediala

a

palmei

cuprinde

muschii

hipo-

tenarului, vase si nervi. Muschii hipotenarului sunt urmatorii: - muschiu! paimar scurt este un muschi

cutanat cu originea pe partea

mediala a aponevrozei palmare si insertia la nivelul pielii hipotenarului. - muschiul abductor al degetului mic este un muschi superficial, situat sub palmarul scurt. - muschiul opozant al degetului mic este un muschi profund situat sub muschiul abductor al degetului mic.

- muschiul flexor scurt al degetului mic este un muschi profund, situat in acelasi plan cu opozantul, dar inferior de acesta. - nervui_ulnar, fn lojé, se imparte in: ramura

profunda,

muschilor palmei si ramura superficial, care se imparte si ea

pentru majoritatea in doi nervi digitali

palmari comuni, care emit trei nervi digitali palmari proprii, pentru ultimele 3 margini de deget. - artera ulnara emite in loja o artera digitalé palmara.

Loja_centrala

sau

loja

intermediara

flexorilor superficial si profund ai degetelor, lombricali,

mugchii

interososi

palmari

a

palmei

cuprinde

tendoanele

cuprinse jin teci sinoviale, muschii

si interososi dorsali, arcadele palmare

superficiaia si profunda si nervi. Aceasta

loj4 comunica cu spatiul Parona al

regiunii antebrahiale anterioare. - teaca tendinoasa comuna

a muschilor fiexori sau bursa_ulnara inve-

lesie cele opt tendoane ale flexorilor superficial si profund, destinate degetelor Il-V, la trecerea acestora prin canalul carpian si pana aproximativ la jumatatea palmei. Teaca destinata tendoanelor degetului V nu se intrerupe la acest nivel si continua cu teaca sinoviala a degetului V. - muschii lombricali sunt muschi fuziformi, in numar de patru, care isi

au originea pe tendoanele flexorului profund al degetelor si insertia pe tendoa-

122

nele extensorului degetelor. Primii doi au un singur cap de origine, iar ceilalti au doua capete de origine. - muschii

interososi

palmari

sunt in numar

de trei si ocupa

spatiile

interosoase metacarpiene Il, Ill si lV. Sunt muschi adductori ai degetelor.

- muschii_interososi_dorsali

sunt in numar

de patru

si ocupa toate

spatiile interosoase metacarpiene. Sunt muschi abductori ai degetelor Il, (II) si IV. - arcada

palmara

superficiala

(Arcus paimaris

superficialis)

se for-

meaza superficial fata de tendoanele flexorilor degetelor, din ramura terminala a arterei ulnare si ramura palmara superficiala a arterei radiale. Aceasta arcada este situata distal fata de arcada profunda a palmei. Din aceasta arcada se desprind trei artere digitale palmare comune situate corespunzator spatiilor inter-

metacarpiene II-IV. Arterele digitale palmare comune se ramifica la randul lor tn artere digitale paimare propril. - arcada palmara profunda

(Arcus palmaris profundus)

se formeazaé

profund faté de tendoanele flexorilor degetelor, din ramura terminala a arterei radiale si ramura

palmara

profunda

a arterei ulnare.

Din aceasta

arcada

se

desorind trei artere metacarpiene palmare situate corespunzator spatiilor inter-

metacarpiene Il-IV. Tot din arcada profunda se desprind si ramuri perforante, care strabat spatiile intermetacarpiene si se anastomozeaza

cu arterele meta-

carpiene corsale. - nervul median trece prin canalul carpian si se imparte in loja centrala in nervi digitali palmari comuni, care se vor distribui la primele 7 laturi de degete, sub forma nervilor digitali palmari proprii si o ramura comunicanta cu nervul ulnar. - ramura

protunda

a nervului

ulnar inerveaz4

muschii

interososi pal-

mari cat si dorsali si ultimii doi lombricali. Ceilalti doi lombricali sunt inervati de nervul median.

123

Canalele digitale sunt denumiri improprii ale portiunilor digitale, ale tendoanelor flexorilor profund si superficial al degetelor, inconjurate de teci fibroase si sinoviale si fixate la planul osteoarticular prin mai multe ligamente, care apartin de teaca fibroasa,

Tecile

fibroase

ale

degetelor mainii

(Vaginae

fibrose digitorum

manus) sunt mangoane fibroase care invelesc tendoanele flexorilor superficial si profund, respectiv tendonul flexorului lung al policelui. Fibrele care alcdtuiesc aceasta teaca alcatuiesc doua structuri: - partea inelara a tecii fibroase (Pars anularis vaginae fibrosae) sau ligamentul

inelar al degetelor

este formata

din fibre circulare

care

acopera

tendoanele flexorilor degetelor, in dreptul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene. - partea incrucisata a tecii fibroase

(Pars cruciformis vaginae fibro-

sae) sau ligamentul incrucisat al degetelor este formata din fibre oblice care se incruciseaza

in forma

de X si acopera

tendoanele

flexorilor degetelor,

fn

dreptul corpurilor falangelor proximale si mijlocii.

Tecile sinoviale ale degetelor ma&inii (Vaginae synoviales digitorum manus) sunt mangoane sinoviale care invelesc tendoanele flexorilor superficial si profund,

respectiv tendonul

flexorului

lung

al policelui. Aceste

invelesc complet tendonul cu exceptia mezotendonului.

teci sinoviale

La acest nivei mezo-

tendoanele sunt reprezentate de legaturi tendinoase (Vincula tendinum).

Referiri de ordin practic - contractura Dupuytren

' este o boalé care consta in scurtarea, subtierea si fibro-

zarea progresiva a aponevrozei palmare. Afecteaza mai ales barbati de peste 50 de ani. Tratamentul este chirurgical si consta in extirparea aponevrozei palmare.

! DUPUYTREN Guillaume (1777-1835) chirurg si patolog francez

124

REGIUNEA DORSALA A MAINII (Regio dorsalis manus)

Este o regiune usor convexa, situata in partea posterioarA a mainii. Re-

giunea cuprinde si fata dorsala a degetelor (Facies dorsales digitorum). Limite: - superior — plica de flexie dorsala a mainii pe antebrat sau linia transversala care trece prin extremitatea inferioara a radiusului.

- lateral — marginea laterala a mainii sia degetului mare. - medial — marginea mediala a maini si a degetului mic. - inferior — extremitatea distaia a degetelor. Configuratia externa.

La nivelul regiunii se observa cele patru proe-

minente date de articulatiille metacarpofalangiene

ale degetelor II-V, tendoa-

nele extensorilor si desenul venos superficial. Articulatia metacapofalangiana | este mai stearsa. La nivelul degetelor se observa plicile de flexie, niste plici transversale multiple care faciliteaza flexia. Totodata se observa in flexie, proeminenta articulatiilor interfaiangiene, mai ales a celor dintre falanga proximaiA gi cea mijlocie. Unghia (Unguis) este o formatiune cornoasa,

usor curbatda, transluci-

da, care acopera portiunea disiala, dorsala a degetelor. Unghia este alcatuita

dintr-o parte vizibila numita Jama unghiei (Lamina unguis) sau corpul unghiei (Corpus

unguis)

si o parte

inclusa in epiderm

numita

radacina

unghiei

(Radix unguis). Corpul unghiei prezinta urmatoarele margini: - marginea

libera

(Margo

liber)

situata

distal,

este

marginea

care

creste si trebuie taiata. - marginile faterale (Margo laterales) sunt acoperite de cuticula sau eponichiu (Eponychium). jn contact cu unghia.

Eponichiul este un strat epidermic, ingust, modificat,

Marginile

laterale sunt cuprinse jntr-un pliu epidermic

numit pliuf lateral (Valium faterale). (gr. epi = deasupra; onyx = unghie) (lat. vailum = intaritura, palisada)

125

- marginea ascunsa (Margo occultus) margine

este

cuprinsa

in pliul proximal

este situata proximal. Aceasta

(Valium

proximale)

si este

si ea

acoperita de eponichiu. La nivelul acestei margini, se observa prin transparenta,

o formatiune convexa, de culoare albicioasa, numita funula (Lunula). (lat occultus = ascuns) (lunula dim de la luna = luna)

Patul unghiei (Lectulus) reprezinta Substratul epidermic, care este a-

coperit de unghie. Epiderma modificata care formeaza patul unghiei se numeste

hiponichiu

(Hyponychium).

Patul unghiei

este ancorat de periostul fa-

langei distale prin figamentul patului unghiei (Ligamentum lectuli). (lat lectulus = pat, patut)

Inervatia cutanata a regiunii dorsale a méinii este asigurata de: - nervii digitali dorsali (Nn.

digitales

dorsales)

proveniti din ramura

superficial a nervului radial. Inerveazaé senzitiv cinci laturi de deget (intreaga fata posterioara a policelui si 7/3 proximale la indice si la jumatatea

laterala a

degetului mijlociu). Fata posterioaraé a degetului mijlociu este inervata de nervi

digitali dorsali din radial si ulnar, iar falanga distala de nervii digitali palmari proprii ai medianului.

Teritoriul de inervatie al primului nerv digital dorsal poate sA se extinda si pe fata paimara. - ramura cutanatd dorsala (R. dorsalis) a nervului ulnar, care asigura inervatia cutanaté

a 5 margini de deget,

prin nervii digitali dorsali (Nn.

digitales dorsales). Planul de acoperire contine o piele mai subtire si acoperita de fire de par, care se poate plicatura cu ugurintaé. in subcutis gasim reteaua venoasa dorsala a mainii care se formeaza

prin anastomozarea

celor trei vene meta-

carpiene dorsale. Aceasta retea se continua cu venele cefalica si bazilica. Tot aici gasim fascia dorsala a mainii. Conftinutul regiunii este reprezentat

de tendoanele

extensorilor cu-

prinse in teci sinoviale (au fost prezentate la regiunea carpiana posterioara) si de reteaua arteriala a dosului palmei.

126

-

arcada carpiana dorsala sau refeaua carpiand dorsala (Rete carpale

dorsalis) se formeaza murile carpiene

la limita distala a regiunii carpiene

dorsale ale arterelor radiala

si ulnaré.

posterioare din ra-

Ramura

radialda este

principala. Din aceasta arcada se desprind 4 arterele metacarpiene dorsale, care apoi se impart in artere digitale dorsale degete.

Aceste

artere

nu ajung

la falanga

pentru

distala

ultimele 7 margini de

a degetelor.

Primele trei

margini de degetete sunt vascularizate de artera radiala prin artera principala a policelui si artera radiala a indicelui.

127

OASELE MEMBRULUI

INFERIOR

(Ossa membri inferioris)

Oasele care alcatuiesc membrul

inferior formeazA

doua

structuri si

anume centura membrului inferior si partea libera a membrului inferior. Oasele parti libere a membrului inferior sunt oase lungi, cu exceptia oaselor tarsiene. Aceste case formeaza partea pasiva a aparatului locomotor.

CENTURA PELVIANA (Cingulum pelvicum/membnri inferioris)

Centura pelviana sau centura membrului inferior (eng. pelvic girdle, fr. ceinture pelvienne, germ. Beckenring, din oasele

coxale,

la care se adauga

mag. medencedév csonijai) este formata sacrul,

coccisul

si articulatiile centurii

pelviene (articulatia sacroiliaca si simfiza pelviana). Mai trebuie s4 amintim ca

au legdtura cu centura pelviana si articulatia lombosacrala si articulatia sacrococcigiana, chiar daca apartin mai mult de coloana vertebrala

Osul coxal (Os coxae) (eng. hip bone, os coxa, innominate bone, pelvic bone, coxal bone, fr. os coxal, germ. Beckenring,

mag. medencecsont)

este principalul os al bazinului. Este un os pereche, de forma neregulatd, format prin unirea ilionului cu ischionul si cu pubisul, tn jurul varstei de 14-15 ani. El formeaza

partea anterolaterala a centurii pelviene.

Ilionul este osul supe-

rior, ischionul este situat posteroinferior, iar pubisul ocupa partea antercinferioar4 a coxalului. (lat coxa-ae = coapsa)

flionul (Os ifium/lium) (eng. ilium (bone), fr. ilion, ilium, germ. Darmbein,

mag.

csipécsont)

este

partea

superioara

a coxalului.

Este

un os lat,

format dintr-un corp si o aripa.

129

Corpul

osului

iliac (Corpus

ossis

ilij) este

situat in

partea

central

anterioara a coxalului si participa la formarea portiunii superioare a acetabulului.

Prezinté santul supraacetabular (Sulcus supraacetabularis) pentru originea capului reflex al muschiului drept femural. Aripa iliaca (Ala ossis ilii) este situatA in partea superioara a coxalului.

Participa fa delimitarea pelvisului mare. Prezinta douda fete, o fosa si o creasta. - fata

fesiera

(Facies glutea)

sau

externa

prezinta

reliefuri osoase

pentru insertia muschilor fesieri:

- linia fesiera anterioara (Linea glutea anterior) este o muchie situaté anterosuperior, aproximativ la jumatatea fetei fesiere. - linia fesiera inferioara (Linea giutea inferior) este o muchie situata anteroinferior, in apropierea acetabulului. - linia fesiera poterioara (Linea glutea poterior) este o muchie mai scurta si mai stearsa situata posteroinferior, intre creasta iliaca si incizura ischiatica. (gr. gloutos = fese)

- fata sacropelviana (Facies sacropelvica) este fata posteromediala a ilionului. Prezint4 anterior o fafa auriculara

(Facies auricularis) pentru sacru

si posterior de aceasta o zona extinsa, rugoasa,

numita tuberozitatea iliacd

(Tuberositas iliaca) pentru insertia unor ligamente. (lat. auricula dim. de la auris-is = ureche)

- fosa iliaca (Fossa iliaca) este partea anteromediala, scobita, a aripii iliace. intre fosa numita

iliacd si fata

Jinia arcuatd

sacropelvind

(Linea arcuata),

care

se

situeazA

o muchie

se extinde si pe corpul

rotunjita, ilionului,

unde este mai proeminenta. Linia arcuata margineste stramtoarea superioara a bazinului. - creasta

iliaca

(Crista iliaca)

este

marginea

superioard,

aripii iliace. Aceasta margine prezinta mai multe formatiuni:

arcuita,

a

- buza externa (Labium externum) este marginea externa, proe-

minenta a crestei iliace. La intainirea liniei fesiere anterioare cu creasta iliaca, pe buza externa se afla tuberculul iliac (Tubercutum iliacum). - linia intermediara

(Linea intermedia)

este o creast& stearsa,

situata intre buza externa si cea interna. - buza interna (Labium internum)

este marginea

interna, proe-

minenta a crestei iliace. Aripa iliaca prezinta patru proeminente situate in cele patru unghiuri: - spina iliaca anterosuperioara (Spina iliaca anterior superior) este o

proeminenta situata in partea anterioara a crestei iliace. - spina iliaca anteroinferioara (Spina iliaca anterior inferior) este o proeminenta situata in partea anterioara, la limita intre aripa iliacd si corpul ilionului. - spina iliacé posterosuperioara (Spina iliaca posterior superior) este o proeminenta situata in partea posterioara a crestei iliace.

- spina iliaca posteroinferioara (Spina iliaca posterior inferior) este o proeminenta situata la limita aripei iliace cu incizura ischiadica.

Ischionul (Os ischii/ischium) (eng. ischium, fr. ischium, ischion, germ. Sitzbein, mag. Ulécsont) este format dintr-un corp si o ramura. Corpul ischionului (Corpus ossis ischii) este situat in partea central posterioara a coxalului. Este partea cea mai voluminoasa a ischionului.

Ramura ischionului (Ramus ossis ischii) este situata cel mai jos la nivelul coxalului. Se uneste cu ramura inferioara a pubisului si formeaza ramura

ischiopubiana

neste gaura

obturata

(Ramus

ischiopubicus).

(Foramen

obiuratum).

Rarura

ischiopubiana

margi-

La limita dintre corp si ramura

se afl4 urmatoarele formatiuni:

131

- tuberozitatea ischiadica (Tuber iSchiadicum) este o rugozitate ovalara situata pe partea externa a bazei ramurii. Serveste pentru insertia ligamentului sacrotuberal. - spina ischiadica (Spina ischiadica) este o proeminenté posteromediala, care serveste insertiei ligamentului sacrospinal. - incizura

ischiadica

mica

(Incisura

ischiadica minor)

este

situata

sub spina ischiatica. (gr. ischion = sold)

Pubisul (Os pubis/Pubis) sau pubele (eng. pubis bone, fr. pubis, germ. Schambein,

mag.

szeméremcsont)

este cel

mai mic dintre oasele coxalului.

Este format dintr-un corp si doua ramuri. (lat. pubis sing. de la pubes-eris = acoperit cu par (puf) cu referire la parul pubian, tanar)

Corpul pubisului (Corpus ossis pubis) este situat anteromedial. Acesta

prezinté o fafa simfiziala (Facies symphysealis) prin care se articuleaza cu celdlalt corp pubian.

Pe partea superioara

a corpului se gasesc doud

proe-

minente:

- tuberculul pubian (Tuberculum pubicum) este situat lateral. - creasta pubiand (Crista pubica) este situata medial.

Ramura superioara a pubisului (Ramus superior ossis pubis) se sudeaza cu corpul ilionului la nivelul eminentei iliopubice (Eminentia iliopubica). Marginea superioara, ascutita, a acestei ramuri se numeste creasta pectineala (Pecten ossis pubis). Creasta pectinealA continua linia arcuata a ilionului. Marginea posteroinferioara a ramurii superioare se numeste creasta obturatorie (Crista obturatoria).

Sub

ramura

superioara

se afla sanful obturator

(Sulcus obturatorius). Acest sant este marginit anterior si posterior de doi tubercull.

132

Tuberculul obturator anterior (Tuberculum apartine pubisului,

obturatorium anterior) este constant si

iar tuberculul obturator posterior (Tuberculum

obturatorium posterior)

este inconstant si apartine ischionului. (lat. pecten-inis = pieptene)

Ramura inferioara a pubisului (Ramus inferior ossis pubis) este mai mica decat cea superioara si se sudeaza cu ramura ischionului.

Coxalul are si formatiuni la care participa doua sau toate cele trei oase componente: Acetabulul (Acetabulum) este situat pe fata externa a coxalului si este

format de catre toate cele trei oase. Corpul ischionului participa cu circa 60%, corpul ilionului cu circa 25%, iar ramura superioara a pubisului cu circa 15%. Acetabulul acetabuli)m

este format dintr-o depresiune inconjurata de o margine

numitaé fosa acetabulului (Fossa

de forma

unei potcoave

numité

mar-

ginea acetabulului (Limbus/Margo acetabuli). Portiunea lipsa a marginii ace-

tabulului se numeste incizura acetabulului (Incisura acetabuli) si este situata inferior. Suprafata articulara de forma semilunara, situata in fosa acetabulului se numeste fafa semilunara (Facies lunata). Acetabulul se mai numeste si cavitatea cotiloida. (lat acetabulum = cupa pentru otet putin adanca) (gr. kotyle = cupa mica)

Gaura obturata (Foramen obturatum) este marginita de ramurile pubisului, de corpul ilionului si de ramura ischionului. Termenul

uzitat pentru acest

orificiu este gaura obturatorie. Incizura ischiadicad mare (Incisura ischiadica major} este situataé dea-

supra spinei ischiadice si este formata de corpul ischionului si de aripa iliaca.

Sacrul (Os sacrum - vertebrae sacrales I-V) (eng. sacrum, fr. sacrum, germ. Kreuzbein, mag. farkcsont) este un os format prin unirea celor cinci vertebre sacrale.

Participa atat la formarea coloanei vertebrale, cat si a centurii peiviene. Sacrul sau vertebra mare (magna) prezinta o baza, un varf, doud fete si doua parti laterale. Baza sacrului

(Basis

ossis

sacri)

formeaza

cu

corpul

vertebrei

lombare

cinci

un

unghi

133

numit promontoriu sacrale

(Pomontorium).

(Ala sacralis),

De la baz&@

nigte suprafete tronconice,

spre partile laterale gasim aripile mai

bine vizibile pe fata pelvina.

Posierior de corpul primei vertebre sacrale se Observa rioare

(Processus

articularis

superior),

inferioare ale ultimei vertebre lombare.

care

se

apofizele articulare supe-

articuleaza

cu apofizele

articulare

Varful sacrului (Apex ossis sacri/sacralis)

este tesit si corespunde fetei inferioare, rudimentare, a corpului ultimei vertebre sacrale. Fata pelvind (Facies pelvica) sau anterioara este scobita, cu concavitatea spre

anterior si mai neteda. Prezinta linii transverse (Lineae transversae) reprezentate de muchii proeminente date de sudura dintre corpurile verebrale si orificii sacrale anterioare (Foramina sacralia anteriora), care corespund

orificiilor intervertebrale. Fata

dorsald (Facies dorsalis) este convexa spre posterior si mult mai neregulata. unirea apofizelor posterioare ale fiecdrei vertebre

Prin

sacrale rezulta mai multe creste

longitudinale: medina, mediala sau intermediara si laterala. Creasta sacrala mediana (Crista sacralis mediana)

se formeaza prin sudarea apofizelor spinoase. Se afla in

linia mediana gi este cea mai proeminenta. Creasta sacrald mediala (Crista sacralis medialis) sau intermediara este cea mai stearsa si este formata din apofizele articulare. Aceasta creasta se termina inferior cu coarnefe sacrale (Cornu sacrale), care sunt apofizele articulare inferioare, alungite, ale ultimei vertebre sacrale. Intre cele doua coarne sacrale se afla hiatusul sacral (Hiatus sacralis), adica deschiderea

in-

ferioara a canalului vertebral. Canalul vertebral in portiunea corespunzatoare sacrului se numeste canal sacral (Canalis sacralis). Creasta sacrala laterala (Crista sacralis lateralis) se formeaza prin contopirea apofizelor transverse. Partile laterale (Pars lateralis) sunt reprezentate in mare parte de fefele auriculare (Facies auricularis), care se articuleaza cu fetele omonime de pe iliac. Partile laterale mai cuprin o zona rugoa-

sa, situata posterior de fetele auriculare, numitaé tuberozitatea osului sacru (Tuberositas ossis sacri). (lat. sacrum-i = obiect sfintit)

Coccixul

(Os coccygis/Coccys

- vertebrae coccygeae

I-IV) (eng. coccyx,

tailbone, fr. coccyx, germ. Steifbein, mag. keresztcsont) este un os rudimentar rezultat din unirea vertebrelor coccigiene. Singurul element descriptiv sunt coarnele coccigiene (Cornu coccygeum)

derivate din apofizele articulare superioare ale primei

vertebre coccigiene si care se articuleaza cu coarnele sacrale.

134

PARTEA LIBERA A MEMBRULUI INFERIOR (Pars libera membri inferioris)

Scheletul

membrului

inferior liber este format din femur,

rotuld, tibie,

fibula, oasele tarsiene, oasele metatarsiene si de falange.

Femurul

(Femur/Os femoris) (eng. femur, thigh bone, fr. fémur, germ.

Oberschenkelknochen,

mag.

combcsont) este un os lung, este cel mai lung

os din organism. Femurul prezinta un corp si doua extremitati. - extremitatea

superioara

este reprezentata

in primul rand de capul

femurului (Caput femoris). Capul femurului are forma a doua treimi de sfera

gi prezinté o depresiune

centrala

numité

foseta

capului femural (Fovea

capitis femoris). |Imediat sub capul femural exista o zona de fngustare circularA numita

eolul femurului

(Collum

gasesc si cei doi trohanteri.

femoris).

La

nivelul

acestei

extremitati

se

Trohanterul mare (Trochanter major) este situat

laterosuperior. Pe fata mediala a trohanterului mare se observa o depresiune numita fosa trohanterica (Fossa trochanterica).

Trohanterul mic (Trochanter

minor) este situat medioinferior. Intre cei doi trohanteri, anterior se afla linia intertrohanterica pronuntat,

creasta

(Linea intertrochanterica), intertrohanterica

(Crista

iar posterior,

un relief mult mai

intertrochanterica).

La

nivelul

crestei intertrohanterice se evidentiaza tuberculul patrat (Tuberculum quadratum), locul de insertie al muschiului patrat femural. (lat. femur-oris = coapsa) (gr. trochanter = alergdtor)

- corpul femurului (Corpus femoris) este cilindric si pe */, superioare ale partii posterioare prezinta finia aspra (Linea aspera). Linia aspra la randul ei are doua formatiuni si anume buza laterala (Labium laterale) si buza mediala (Labium mediale).

departeaza.

Spre extremitatea superioara cele douad buze se in-

Buza mediala se continua cu creasta pectinealad (Linea pecti-

nea), iar buza laterala se continua cu tuberozitatea gluteala (Tuberositas glutea). Uneori tuberozitatea gluteala (fesiera) este mai accentuata si se numeste

135

trohanterul al treilea (Trochanter tertius). doud

Spre

extremitatea

inferioara cele

buze se indeparteaza si marginesc o fata triunghiulara neteda,

numita

fafa poplitee (Facies poplitea). Portiunea terminald a buzei mediale se numeste linea supracondilara mediala.

(Linea supracondylaris medialis),

iar

portiunea terminala a buzei laterale se numeste finia supracondilara laterala (Linea supracondylaris lateralis). Cele doua

linii supracondilare, impreuna cu

linia intercondilara participa la delimitarea fefei poplitee. (lat. poples-itis = partea de dinapoi a incheieturii genunchiului)

- extremitatea inferioara este formaia in primul rand din cei doi condili

si reliefurile alaturate. Condilul medial (Condylus medialis) este mai voluminos si mai lung decat condilul lateral (Condylus lateralis). Epicondilul medial (Epicondylus medialis) este o mica proeminenta

situata superior de condilul

medial. Deasupra epicondilului medial, aproximativ pe linia supracondilarad, se

afla tuberculul adductorului (Tuberculum adductorium). Epicondilul lateral (Epicondylus lateralis) este ceva mai sters. Intre epicondilul lateral si fata articulara a condiluiui lateral se afla santul popliteu (Sulcus popliteus) care serveste la insertia muschiului popliteu. intre cei doi condili, posterior, se afld fosa

intercondilara (Fossa intercondylaris) $i linia intercondilara (Linea intercondylaris). Linia intercondilara separa fosa intercondilara de fata poplitee.

Rotula (Patella) (eng. patella, kneecap, fr. patella, rotule, germ. Kniescheibe, mag. térdkalacs) este un os sesamoid,

ovalar, aflat anterior de arti-

culatia genunchiului. Prezinta o baza (Basis pateilae) situata superior, un varf

(Apex patellae) situat inferior si doua fete. Fata anterioara (Facies anterior) este mai rugoasa si convexa, iar fafa articulara (Facies articularis) este concava si situaté posterior. Fata articulara prezinta doua parti, pentru articularea cu condilii femurali. Partea laterala a fetei articulare este mai mare. (lat. patella-ae = farfurie intinsa, taler)

Tibia (Tibia) (eng. tibia, shinbone, shankbone, fr. tibia, germ. Schienbein, mag.

sipcsont) este un os lung, care participa

la formarea

scheletului

gambei impreuna cu fibula. Tibia prezinta un corp si doua extremitati.

- extremitatea superioara este partea cea mai voluminoasa a tibiei. La acest nivel se gasesc mai multe formatiuni. Condilul medial (Condylus medialis) este ceva mai voluminos decat condilul lateral (Condylus lateralis). Ambii condili sunt acoperiti de o suprafata articularé usor scobita, numita fata articulara superioara (Facies articularis superior). Condilul lateral mai prezinta o

mica fata articulara, pe partea sa laterala si anume

fata articulara fibulara

(Facies articularis fibularis). Tuberculul

lui Gérdy * este o formatiune stears4,

nenominalizata,

aflata pe partea

anterioara a condilului lateral, unde se insera tractul iliotibial.

intre cei doi condili, respectiv intre suprafetele articulare ale acestora se gasesc urmatoarele formatiuni: - aria intercondilara anterioara (Area iniercondylaris anterior) este o suprafata rugoasa, triunghiulara, mai mare decat cea posterioara.

- aria intercondilara postericara (Area intercondylaris posterior), - eminenta intercondilara (Eminentia intercondylaris) este o proeminenta situata intre cele doua arii intercondilare. Pe aceasta pro-

eminenta se afla doi tuberculi: fubercuful intercondilar medial (Tuberculum

intercondylare mediale)

si tuberculul intercondilar lateral

(Tuberculum intercondylare laterale). - corpul tibiei (Corpus tibiae) are o forma tringhiulara si prezinta trei

fete si trei margini: - fata mediala (Facies medialis), - fata laterala (Facies lateralis),

- fafa posterioara (Facies posterior) prezinta in ‘4; superioara o creasta stearsa, cu directie oblica, dinspre superolateral spre inferomedial, numita linia muschiului solear (Linea musculi solei). 1 GERDY Pierre Nicolas (1797-1856) anatomist si chirurg francez.

137

- marginea anterioara (Margo 0 rugozitate

ej superioara,

anterior) prezinta !a extremitatea

proeminenta,

pentru

insertia

muschiului

cvadriceps femural, numita tuberozitatea tibiei (Tuberositas tibiae). - marginea mediala (Margo medialis),

- marginea interosoasa (Margo interosseus) este situata lateral. - extremitatea inferioara este formata Tn primul rand de maleola mediala,

dar si de fata articulara inferioara si de incizura fibulara. Maleola mediala este mai

(Malleolus medialis)

mica,

mai scurta si mai anterioara

decdt cea

laterala. Pe fata inferointerna prezinta o fata articularé numita fata articulara a maleolei mediale (Facies articularis malleoli medialis), iar pe fata posterioara prezinta gantul maleolar (Sulcus malleciaris),

prin care trece tendonul mus-

chiului tibial posterior. Fata articulara a maleolei mediale se continua cu fata articulara inferioara (Facies articularis inferior) Aceasta este o suprafata usor scobita care se articuleaza cu talusul. Incizura fibulara (incisura fibularis) este o scobitura, situata lateral, pe extremitatea inferioara, fiind separata de maleola mediala prin fata articulara inferioara. (lat. tibia-ae = fluierul piciorului; lat. malleolus este dim. maileus = ciocan)

Fibula (Fibula) sau peroneul (eng. fibula, calf bone, fr. fibula, péroné, germ. Wadenbein,

mag. szarkapocscsont) este un os lung, mai subtire decat

tibia, impreuna cu care formeaza scheletul gambei. Este formata dintr-un cap, un gat, un corp si din maleola laterala: Capul fibulei (Caput fibulae) este extremitatea superioara os. Capul

fibulae).

are o forma

Spre

medial

ovalara si prezinté spre

prezinta

lateral un

o fata articulara

a acestui

varf (Apex capitis

(Facies articularis capitis

fibulae) pentru articularea cu condilul lateral al tibiei. Gatul

fibulei (Collum

fibulae)

este

o portiune

ingustata,

care

legatura dintre cap si corp. Corpul fibulei (Corpus fibulae) prezinta trei fete si trei margini:

- fata mediala (Facies medialis),

face

- fata laterala (Facies lateralis),

(Crista

- fata posterioara

(Facies posterior)

medialis).

medialA

Creasta

separa

care

prezinta

insertiile

creasta mediala

musculare

ale tibialului

posterior, de cele ale flexorului lung al halucelui. - marginea anterioara (Margo anterior), - marginea posterioara (Margo posterior), - marginea interosoasa (Margo interosseus). Maleola laterala (Malleolus lateralis) este mai mare,

mai posterioara

si mai lunga decat cea mediala. Pe fafa inferointerna prezinta o fata articulara numita fafa articulara a maleolei laterale (Facies articularis malleoli lateralis),

iat pe fata posterioara

prezinta ganftul maleolar (Sulcus malleolaris),

prin care trece tendonul muschiului peronier lung. Lateral de fata articular, intre aceasta si maleola laterala se afla fosa maleolei laterale (Fossa mailleoli lateralis). (lat. filbula-ae = agrafa, gr. perone = fibula))

OASELE PICIORULUI (Ossa pedis) Oasele

piciorului sunt oase

scurte,

cu

. Acestea se clasifica in oasele tarsiene, oasele

un rol deosebit de important. metatarsiene si oasele dege-

telor. La nivelul piciorului se mai gasesc, periarticular, si oase sesamoide.

Oasele tarsiene (Ossa tarsi/arsalia) (eng. tarsus, fr. tarse, germ. FuRwurzel,

mag.

labtécsontok) sunt in numar de sapte si sunt organizate in

tarsul anterior si tarsul posterior. Tarsul posterior cuprinde doua oase supra-

puse (talusul si calcaneul), iar tarsul anterior cuprinde cinci case juxtapuse (navicularul, cuboidul si cuneiformele medial, intermediar si lateral) (gr. tarsos = talpa, suprafata plana)

139

Talusul

(Talus)

sau

astragalul

(eng.

talus,

talus

bone,

astragalus,

ankle bone, fr. talus, astragale, germ. Sprungbein. Rollbein, Talus, mag. ugr6csont) este situat superior in tarsul posterior. Este singurul os tar-sian care se articuleaza cu oasele gambei. Prezinta un cap, un gat si un corp. (lat. talus-i = glezna)

Astragalul este un termen folosit mai ales de clinicieni (ortopezi), dar este de evitat fn anatomie, peniru ca este imprecis. Defineste mai ales talusul, dar si calcaneul, ba chiar oricare

dintre oasele tarsiene. in plus forma latinizataé astragatus este folosita in primul rand pentru a denumi o planta medicinala foarte cunoscuta.

(gr. astragalos = oscior)

Capul talusului (Caput tali) are 0 forma ovoidala, convexa si prezinta pe suprafata lui mai multe fete articulare:

- fata articulara naviculara (Facies articularis navicularis) este situata anterior si ocupa cea mai mare parte a capului talusului. -

- fafa articulara pentru ligamentul calcaneonavicular plantar (Facies

articularis ligamenti calcaneonavicularis plantaris) este situatd inferior, medial de fata calcaneana anterioara.

- fata articulara a partii calcaneonaviculare a ligamentului bifurcat (Facies articularis partis calcaneonavicularis ligamenti bifurcati) este situata anterosuperior. Fetele articulare pentru ligamentele calcaneonaviculare

sunt mai greu

vizibile.

- fata articularé calcaneana

anterioara

(Facies articularis calcanea

anterior) este situata inferior.

G4atul talusului (Collum tali) este o portiune ingustata situata intre cap si corp. Prezinta pe fata inferioard fafa articulara calcaneana mijlocie (Facies

articularis calcanea media).

Posterior de aceasta fata articulara, spre corpul

talusului se afla santul tafusului (Sulcus fali). Corpul talusului (Corpus fali) prezinta urmatoarele formatiuni:

140

- trohlea talusului (Trochlea tali) este condilul superior al talusului, in

forma de scripele. Prezinta o fafa superioara (Facies superior) pentru articularea cu fata articulara inferioara a tibiei. - fata maleolara mediala (Facies maileolaris medialis) se afld pe partea mediala a corpului talusului si serveste la articularea cu maleola tibiei.

- fata maleolara laterala (Facies malleolaris lateralis) se afié pe partea laterala a corpului talusului si serveste la articularea cu maleola fibulei. in partea

inferioara,

aceasta

fata se continua

si pe apofiza

laterala a talusului

(Processus lateralis tali). - apofiza

posterioara

a talusului

(Processus

posterior tali) este

formata din doi tuberculi, separati de un sant. Tuberculul lateral (Tuberculum

laterale) este mai proeminent decat tuberculul medial (Tuberculum mediale) si intre ei se afla sanful tendonului muschiului flexor lung al halucelui (Sulcus tendinis musculi flexoris hallucis longi). Osul trigonal (Os trigonum) este un os inconstant si este format de tuberculul lateral

al apofizei posterioare a talusului

- fafa articulara calcaneana posterioara (Facies articularis calcanea posterior) este concava

si ocupa aproape intreaga fata inferioara a corpului

talusului.

Calcaneul

(Caicaneus)

(eng. calcaneus,

heel bone, fr. calcanéus,

germ. Fersenbein, mag. sarokcsont) este situat inferior in tarsul posterior. Are o forma prismatica si prezinta urmatoarele formatiuni:

- tuberozitatea calcaneului (Tuber calcanei) este extremitatea posterioara, voluminoasa a acestui os. Superior pe aceasta tuberozitate se insera

tendonul lui Achile, iar inferior prezinta doua apofize rotunjite. Apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului (Processus medialis tuber calcanei) este cea mai voluminoasa si este cea care formeaza calcaiul. Apofiza laterala a tube-

rozitatii calcaneului (Processus lateralis tuber calcanei) este de mici dimensiuni.

141

- sustinatorul talusului (Susientaculum tali) este o apofiza mediala a calcaneului,

cu rol de sustinere a talusului.

Pe fata inferioara a acestuia

se

afla un gant anteroposterior numit sanful tendonului muschiului flexor lung

al halucelui (Sulcus tendinis musculi flexoris hallucis longi). Acesta este in continuarea santului omonim de pe talus. (lat. sustentacum-i = sprijin)

- santul calcanean (Sulcus calcanei) este un sant transversal, situat pe fata superioara,

corespunzator

santului

talusului.

Prin suprapunere

cele

doua santuri determina formarea sinusului tarsian (Sinus tarsi). - fetele articulare talare, in numar de trei, se afla tot pe fata superioara a

calcaneului. Ele corespund fetelor articulare calcaneare de pe talus. Fafa articularda talaré anterioara (Facies articularis talaris anterior) este cea mai mica,

in timp ce fafa articulara talara mijlocie

(Facies articularis talaris media)

este de dimensiuni intermediare. Cea de a treia fata articulara, fata articulara talard posterioara (Facies articularis talaris posterior) este cea mai mare si este separata de cea mijlocie prin santul calcanean.

- trohlea

fibularaé

(Trochlea

fibularis/peronealis)

este

o mica

pro-

eminen{é asemanatoare unui scripete, situata pe fata laterala a calcaneului, care separa

tendoanele

muschilor

peronieri

scurt

si lung.

Sub

trohlee

se

afla

santul tendonului muschiului fibular lung (Sulcus tendinis musculi fibularis/ perone! longi).

- fata articulara cuboidala (Facies articularis cuboidea) este situata pe fata anterioara a calcaneului. - tuberculul

calcaneului

(Tuberculum

calcanei)

este

o

mica

pro-

eminenta, uneori dubla, situata pe fata inferioara, pe care se prinde ligamentul plantar lung. (lat. calcaneum

= calcai)

142

Navicularul (Os naviculare) (eng. navicular bone, fr. os naviculaire, germ.

Os naviculare,

Kahnbein,

mag.

sajkacsont) face parte din tarsul ante-

rior si este situat anterior de capul talusului. Prezinta o fata articulara posterioara, scobita, pentru talus si o fafa anterioara, larea cu oasele cuneiforme.

usor convexa,

Inferomedial se gaseste

pentru articu-

tuberculul navicularu-

lui (Tuberculum ossis navicularis). (lat. navicula-ae = corabie usoara) Navicularu! se mai numeste scafoid, la fel cum scafoidul se mai numeste navicular. Pentru

a nu se confunda

se prefera (este chiar obligatoriu) s& se foloseasca

termenul

de

scafoid pentru mana si navicular pentru picior.

Cuneiformul medial (Os cuneiforme mediale) (eng. medial cuneiform, first cuneiform, fr. os cunéiforme médial, germ. inneres Keilbein, mag. belsé (els6) ékcsont) este situat anterior de navicular, in tarsul anterior. Este cel mai mare dintre cuneiforme

si este situat medial.

Are o forma triunghiulara,

fiind asezat cu baza in jos. (lat. cuneus-i = cui, siruri de spectatori in amfiteatru intre douad coridoare transversale)

Cuneiformul intermediar (Os cuneiforme intermedium) (eng. intermediate

cuneiform,

second

cuneiform,

middle

cuneiform,

fr. os cunéiforme

intermédiaire, germ. mittleres Keilbein, mag. k6zépsdé (masodik) ékcsont) este situat anterior de navicular, in tarsul anterior. Este situat intre cuneiformul me~ dial si cel lateral. Are o forma triunghiulara, fiind asezat cu baza in sus.

Cuneiformul lateral (Os cuneiforme laterale) (eng. lateral cuneiform, third cuneiform,

external cuneiform,

fr. os cunéiforme

latéral, germ.

4uReres

Keilbein, mag. kiils6 (lateralis) (harmadik) ékcsont) este situat anterior de navicular, in tarsul anterior. Este situat cel mai lateral dintre cuneiforme. Are o forma triunghiularda, fiind agezat cu baza in sus. Lateral vine in contact cu cuboidul.

143

Cuboidul

(Os cuboideum)

(eng. cuboid

bone, fr. os cuboide, germ.

Wiirfelbein, mag. kébcsont) este situat anterior de calcaneu, in tarsul anterior. Este de forma cubica gi prezinta pe faja inferioara mai multe formatiuni. berozitatea

cuboidului

(Tuberositas

ossis

cuboidei)

este

o

Tu-

proeminenta

alungita, transversala, care limiteaza posterior santul tendonului muschiu-

lui fibular lung (Sulcus tendinis musculi fibularis/peronei longi). Apotiza calcaneana

(Processus calcanei) este situata posteroinferior si medial si contri-

buie la sustinerea extremitatii anterioare a calcaneului.

Oasele

metatarsiene

(Ossa

metatarsii/metatarsalia

metatarsal bones, fr. métatarse, germ. MittelfuRknochen,

|-V) (eng.

mag. labkézépcson-

tok) sunt in numar de cinci. Ele sunt oase lungi care prezintéa urmatoarele parti: - baza metatarsianului (Basis ossis metatarsi) este partea proximala

a osului. Baza se articuleazd cu cuneiformele si cu cuboidul. In mare, primele trei metatarsiene se articuleaza cu cele trei cuneiforme, iar ultimele doua se articuleaza cu cuboidul. Baza primului metatarsian prezinté medial tuberozitatea metatarsianului prim

(Tuberositas ossis metatarsi primi 1), iar lateral

de baza metatarsianului cinci se gaseste tuberozitatea metatarsianului cinci (Tuberositas ossis metatarsi quinti V). Tuberozitatea metatarsianului cinci poate sa fie un os distinct descris de Vesalius 1

- corpul metatarsianului (Corpus ossis metatarsi) este triunghiular.

- capul metatarsianului (Caput ossis metatarsi) are o forma ovalara, turtita lateral si se articuleaza cu baza falangei proximale.

' yan WESEL Andries Wytinck (lat. Vesalius Andreas - Bruxellensis) sau Vesal (15141564) celebru anatomist flamand.

144

Oasele

degetelor

sau

falangele

(Ossa

digitorum/Phalanges)

(eng. phalanges bones, fr. phalanges, germ. Phalangen, mag. labujj(percek) csontok) sunt in numar de 14 pentru un picior. Falangele sunt de trei feluri: - falanga proximala (Phalanx proximalis),

- falanga mijlocie (Phalanx media) lipseste la degetul I. - falanga distala (Phalanx distalis). Fiecare falangd prezinta 0 baza, un corp si un cap: - baza falangei (Basis phalangis) este diferitaé in functie de tipul falan-

gei. Falanga proximala are o baza scobita pentru articularea cu capul metatarsianului. Celelalte tipuri de falange au tot o baz

concava, dar au in plus o

_creasta sagitala.

- corpul falangei (Corpus phalangis) este mai lung sau mai scurt in functie de tipul falangei. - capul falangei (Caput phalangis) este format de trohlea falangei (Trochiea phalangis) la falangele proximale si mijlocii si este inlocuit de tuberozi-

tatea falangei distale (Tuberositas phalagis distalis) la falanga distala. (lat. phaianx-gis = formatie de lupta la spartani si macedoneni, trupa in giruri stranse)

Oasele sesamoide sésamoides,

(Ossa sesamoidea) (eng. sesamoid bone, fr. os

germ. Sesambein,

mag. lencsecsontok) sunt oase care se dez-

volta la nivelul unor tendoane, in apropierea unei articulatii. Cele mai cunos-

cute si mai constante oase sesamoide sunt legate de tendoanele muschilor flexori ai halucelui si sunt situate in apropierea articulatiei metatarsofalangiene |. Un alt os sesamoid,

inconstant insa, este fabella. Acesta se afla in ten-

donul capului lateral al muschiului gastrocnemian, in dreptul condilului lateral

al femurului. (gr. sesame = susan, eides = forma)

(fabella dim. lat. faba = bob (fasole))

145

JONCTIUNILE MEMBRULUI

INFERIOR

(Juncturae membri inferioris)

Notiunea de jonctiune cuprinde atat sinartrozele (articulatiile fixe), cat si diartrozele (articulatiile mobile).

La nivelul membrelor,

departe, majoritare. Pe langa articulatiile mobile Sindezmozele

sunt

ligamente.

fel ca

La

reprezentate si in cazul

de

se mai gasesc sindezmoze.

membrana

oaselor,

articulatiile sunt, de

interosoasa

jonctiunile

si de

membrului

cateva

inferior

se

impart in jonctiunile centurii pelviene si cele ale membrului inferior liber.

JONCTIUNILE CENTURII PELVIENE (Juncturae cinguli pelvici)

Cuprind articulatiile dintre oasele centurii pelviene si o sindezmoza.

Sindezmozele centurii pelviene (Syndesmoses cinguli pelvici) contripuie la intarirea bazinului. Ele sunt urmatoarele:

- membrana

obturatorie (Membrana obturatoria) este o lama fibro-

conjunctiva, care inchide gaura obturataé. Este strans atasata de cadrul osos, cu exceptia marginii anterosuperioare libere, care participa la delimitatea canalului obturator (Canalis obturatorius). Pe membrana

obturatorie se insera

muschii obturatori. Termenul de sindezmoze este mentionat in Terminologia anatomica in plural definind doua entitati $i anume membrana

si canalul obturator.

Simfiza pubiana (Symphysis pubica) (eng. pubic symphysis, fr. symphyse

pubienne,

anterior,

germ.

Schambeinfuge,

pe linia mediana,

mag.

intre cele doua

szeméremiziilet)

suprafete

ovalare,

oaselor pubiene. Acestea sunt mai apropiate prin marginea decat prin cea anterioara,

delimitand

un spatiu cuneiform

este situata simfiziale, ale

lor posterioara

cu baza anterior.

147

Suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin subtire, intre care exista un disc interpubian (Discus interpubicus/Fibrocartilago interpubica), un fibrocartilaj triunghiular, care umple spatiul cuneiform interosos liber. in unele cazuri exista si o mica cavitate intraarticulara. Simfiza pubiana este intarita de ligamente: - ligamentul pubian

superior (Lig.

pubicum

superius)

este o lama

fibroasa fntinsa transversal intre cei doi tuberculi pubieni, pe fata superioara a simfizei.

- ligamentul pubian inferior sau arcuat (Lig. pubicum inferius) se intinde intre ramurile

pubiene

inferioare.

Rotunjeste

unghiul subpubian

(An-

gulus subpubicus) formand astfel arcada pubiana (Arcus pubicus), care este un reper obsietrical important, in masurarea

diametrului sagital al bazinului

mic.

Articulatia sacroiliaca (Articulatio sacroiliaca) (eng. sacroiliac joint, fr. articulation sacro-iliaque, germ. lliosakralgelenk, Kreuzbein-Darmbein-Gelenk,

mag. kereszt-csipdizilet) se realizeaza intre fefele auriculare (Facies auricularis) aie coxalului si sacrului. Acestea

sunt rugoase

si usor neregulate, fapt

care contribuie la solidarizarea articulatiei si la stabilitatea pelvisului. Suprafetele articulare sunt acoperite de un cartilaj fibrocartilaginoasa

intraarticulara.

Capsula

hialin, intre care se afla o lama articularaé este stransd,

se insera

pe marginea suprafetelor articulare si este intarita de o serie de ligamente:

- ligamentul sacroiliac anterior (Lig. sacroiliacum anterius) este format din fibre conjunctive groase, ce intaresc anterior capsula articulara. - ligamentul sacroiliac posterior (Lig. sacroiliacum posterius) intins intre rugozitatile sacrului si ilionului este alcatuit din fibre scurte, orizontale, asezate superficial si fascicule lungi, oblice sau verticale, situate profund.

148

- ligamentul sacroiliac interosos (Lig. sacroiliacum interosseum) este un ligament

puternic,

scurt, dispus sub

ligamentul

sacroiliac

posterior, intre

tuberozitatea iliaca si cea sacrala. Articulatia mai prezinta si doua ligamente extracapsulare: - ligamentul sacrospinal

(Lig.

sacrospinale)

este

un

ligament care

uneste partea anteromijlocie a marginii laterale a sacrului, cu spina ischiadica. Acest ligament are o directie oblica, dinspre posteromedial spre anterolateral. Contribuie

la delimitarea

orificiului ischiadic

mare

(Foramen

ischiadicum

majus), impreuna cu ischionul.

- ligamentul

sacrotuberal

(Lig.

sacrotuberale)

este

un

ligament

puternic, care pornesie de pe partile laterale ale sacruiui, pe cale le uneste cu

tuberozitatea ischionului. Este situat posterior de ligamentul sacrospinal si are o directie

dinspre

superomedial

ligamentul

sacrospinal

spre

gi ischionul

inferolateral.

la delimitarea

Participa

impreuna

cu

orificiului ischiadic

mic

(Foramen ischiadicum minus). Ligamentul terna a ramurilor

sacrotuberal are o prelungire anterioara, ischiopubiene,

numita

proces

falciform

pe marginea (Processus

in-

falci-

formis), care se continua cu ligamentul pubian inferior (arcuat). (lat. falx-cis = secera, coasa)

Articulatia lombosacrala

(Articulatio lumbosacralis)

(eng. iumbosa-

cral joint, fr. articulation lombo sacrée, germ. Lumbosacral Gelenk, mag. agyéki kereszt-iziilet) se realizeaza intre ultima vertebra

lombarad

si baza sacrului,

avand toate elementele celorlalte articulatii intervertbrale. Pe fata anterioara a acestei articulatii se observa promontoriul (Promontorium) sau unghiul lombosacral. Articulatia este intaritaé de ligamentele longitudinale anterior si posterior,

dar si de un ligament la distanta si anume ligamentul iliolombar (Lig. iliolumbale). Acest ligament uneste partea

posterioara a crestei iliace cu apofizele

transverse ale vertebrelor Las.

149

Articulatia sacrococcigiana (Articulatio sacrococcygea) (eng. sacrococcygeal symphysis, sacrococcygeal articulation, fr. articulation sacra-coccygienne, germ. Sakrokokzygealgelenk,

mag.

kereszt- farkcsont iztilet) se realli-

zeaza intre coarnele sacrului, aflate pe varful acestuia si coarnele coccisului, aflate pe partea superioara a acestuia. Capsula articulara este stransa, se in-

sera pe marginea suprafetelor articulare si este intarita de o serie de ligamente.

JONCTIUNILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER (Juncturae membri inferioris liberi)

Sindezmoza tibiofibulara (Syndesmosis tibiofibularis) este formata din:

- membrana este o membrana lei. Aceasta

interosoasa

a gambej

(Membrana

interossea cruris)

fibroasa care uneste marginile interosoase ale tibiei si fibu-

membrana

ocupa

intreaga

inaltime a intervalului

dintre aceste

oase. Directia fibrelor este oblica, intricata. Membrana prezinta si unele mici orificii.

- ligamentul tibiofibular anterior (Lig. tibiofibularis anterius) este un ligament care pleaca de pe marginea anterioara a

incizurii fibulare a tibiei, fa

maleola laterala. - ligamentul tibiofibular posterior (Lig. tibiofibularis posterius) este un ligament mai extins decat cel anterior, care pleaca de pe marginea posterioara a incizurii fibulare a tibiei si de pe marginea infericara a tibiei, la maleola laterala.

150

ARTICULATIILE MEMBRULUI

INFERIOR LIBER

(Articulationes membri inferioris liberi)

Sunt reprezentate de articulatia soldului, articulatia genunchiului, articulatia tibiofibulara si articulatiile piciorului.

Articulatia soldului (Articulatio coxae/coxofemoralis) (eng. hip joint, acetabulofemoral joint, fr. hanche, articulation coxo-fémorale,

germ. Hiiftgelenk,

mag. csip6izulet) este o enartroza realizata intre fafa semilunara (Facies Iu-

nata) a cavitatii acetabulare a coxalului, completata de figamentul acetabular transvers (Lig. transversum

acetabuli} si de marginea

acetabulara

(La-

brum acetabuli), pe de o parte si fata articulara de pe capul femurului. Acetabulul se mai numeste si cavitatea cotiloida, iar marginea

acetabulara se mai

numeste ligamentul cotiloid si prin urmare articulatia soldului se mai numeste articulatie cotilica. Capsula

articulara este relativ laxa, ea cuprinzand

si mare parte din

colul femurului. Capsula articulara este formata din fibre superficiale, dispuse longitudinal, grupate in ligamente si fibre circulare profunde.

Fibrele profunde,

care inconjoara colul femurului, poarta numele de zona orbiculara (Zona orbicularis). Zona orbiculara este mai vizibilA pe partea posterioara a colului. Capsula articulara este intarita de trei ligamentele capsulare: - ligamentul iliofemural (Lig. iliofemorale) al lui Bertin ' — Bigelow 2 are forma

unui evantai, care porneste de pe spina iliaca anterosuperioara si

se insera pe linia intertrohanterica. Acest ligament este format din doua parti: - partea transversa

(Pars transversa) se confunda

cu capsula

articulara, - partea descendenta (Pars descendens) este mai dezvoltata.

! BERTIN Exupere-Joseph (1712-1781) anatomist francez. ? BIGELOW Henry Jacob (1818-1890) chirurg american.

151

- ligamentul pubofemural (Lig. pUbofemorale) porneste de pe ramura superioara a pubisului, la linia intertrohanterica, - ligamentul ischiofemural (Lig. ischiofemorale) porneste de la corpul ischionului, la partea posterioara a colului $i participa la formarea zonei orbiculare.

Exisia si un ligament intracapsular si anume figamentul capului femural (Lig. capitis femoris). Acest ligament porneste de la nivelul fosetei capului femural, la incizura acetabulara. In perioada

fetal

si postnatal,

ligamentul

capului

femural

contine o artera,

care poate

persista si in perioada adulta.

Articulatia genunchiului (Articulatio genus) (eng. knee, fr. genau, germ.

Kniegelenk,

mag. térd, térdizuilet) este o articulatie complexa, formata

din trei oase: femur, tibie si rotulé. Fibula

nu participa la aceasta articulatie,

decat prin ligameniul colateral fibular. Se realizeaza doua articulatii, una principala femurotibiala si alta secundara femurorotuliana. Articulatia genunchiului este o articulatie bicondilara, pe care multi anatomisti o trateaz4 ca pe o trohleartroza. La formarea acestei articulatii participa: - condilii femurali (medial si lateral) separati de fosa intercondilara. Condilul medial este mai voluminos si mai iung cu circa 4 mm. decat cel lateral.

- condilii tibiali (medial si lateral) separati de ariile si eminenta intercondilare. Condilii tibiali sunt acoperiti de fata articulara superioara.

- meniscurile articulare (Meniscus articularis) sunt fibrocartilaje atasate fetei articulare superioare a

tibiei, pe care o completeaza. Pe sectiune au

o forma triunghiulara, cu baza aderenta de capsula articulara si varful liber spre

centrul

articulatiei.

Baza

sau

partea

perifericd

(Pars

peripherica)

a

meniscului este formata din faseicule de colagen circulare (Fasciculi circulares collageni). Varful

meniscului

sau partea

centrala

(Pars centralis) este

formata din fascicule de colagen radiale (Fasciculi radiales collageni). Me152

niscurile au o mare elasticitate si deformabilitate. larizatie in partea

periferica si nu contin vase

Ele posedd

in partea

o buna vascu-

centrald.

Meniscul

medial (Meniscus medialis) are forma semilunara, este ceva mai mare si mai ingust. Meniscul lateral (Meniscus lateralis) are o forma

mai apropiataé de

cerc, este mai mic gsi mai lat. Meniscurile sunt unite anterior de ligamentul transvers al genunchiului (Lig. transversum genus). Meniscurile

impart

articulatia

femurotibiala

in

douad

etaje:

femuro-

meniscal, care este etajul principal si meniscotibiai. (gr. meniskos = semiluna, lund noua)

- ligamentele incrucigate unesc platoul tibial cu condilii femurului. gamentul incrucisat anterior (Lig. cruciatum tercondilara anterioara, rului.

Ligamentul

din aria intercondilara posterioara, al femurului.

anterius) porneste din aria in-

spre partea posterioara

incrucigat posterior (Lig.

Li-

a condilului medial al femu-

cruciatum

posterius)

porneste

spre partea anterioara a condilului lateral

Ligamentele incrucisate nu sunt cuprinse in cavitatea articulara

a genunchiului. intre meniscul

lateral si ligamentele incrucisate se afla liga-

mentele meniscofemurale: - ligamentul anterius) incrucisat

meniscofemural

al lui Humphry anterior,

‘ uneste

cu cornul

anterior (Lig.

partea

meniscofemoralis

superioara

posterior al meniscului

a ligamentului lateral, trecand

anterior de ligamentul incrucisat posterior. - ligamentul meniscofemural posterior (Lig. meniscofemoralis posterius) al lui Wrisberg ? uneste condilul medial al femurului, cu cornul posterior al meniscului

lateral, trecand

posterior de ligamentul

incrucisat posterior. - capsula

articulara

(Capsula

articularis)

este

relativ

laxa

si este

intarita de urmatoarele ligamente:

' HUMPHRY sit George Murray (1820-1896) anatomist, fiziolog si chirurg englez. 2 WRISBERG Heinrich August. (1739-1808) anatomist si ginecolog german.

153

- ligamentul rotulian (Lig. patellae) porneste de pe marginile gi varful rotulei, la tuberozitatea tibiei. Ligamentul rotulian face parte din tendonul de insertie al mugchiului

cvadriceps femural. De la acest

ligament spre condilii femurului pornesc retinaculele rotuliene. Retinaculul medial

patellae mediale)

al rotulei (Retinaculurm

mentul rotulian cu condilul medial al femurului,

liga-

uneste

iar retinaculul lateral

al rotulei (Retinaculm patellae laterale) cu condilul lateral. (Lig. collaterale tibiale) uneste

- ligamentul colateral tibial condilii mediali ai femurului si tibiei.

- ligamentul colateral fibular (Lig. collaterale tibiale) uneste condilul lateral al femurului cu capul fibulei. Este singura leg&tura a fibulei cu articulatia genunchiului.

- ligamentul popliteu

oblic

(Lig. popliteum

al lui

obliquum)

Winslow ' si Bourgery ? este situat posterior si uneste condilul medial

al tibiei cu condilul lateral al femurului. Acest ligament este un tendon reflectat al muschiului semimembranos. - ligamentul popliteu

arcuat

(Lig. popliteum

arcuatum)

por-

neste de la condilul lateral al femurului, arcuieste peste tendonul mus-

chiului popliteu si se pierde in capsula articulara. Capsula articulara mai cuprinde membrana sinoviala, care delimiteaza cavitatea articulara si corpul adipos infrapatelar. - plica sinoviala infrarotuliana (Plica synovialis infrapatellaris) este o

plica verticala a membranei platoul tibial. Aceasta

sinoviale, care se fntinde de la varful rotulei la

plica face o separare fnire articulatia condililor mediali

si cea a condililor laterali. De la aceasta plica spre medial, respectiv lateral, pornesc plicile alare (Plicae alares). Plicile alare sunt expansiuni adipoase ale membranei sinoviale. (lat. ala-ae = aripa)

' WINSLOW Jakob Benignus (Jacques-Bénigne) (1669-1760) anatomist francez de origine daneza. 2 BOURGERY Marc Jean (1797-1849) anatomist gi chirurg francez.

154

- corpul adipos infrarotulian (Corpus adiposum infrapatellare) este un tesut grasos, incapsulat, aflat intre capsula fibroasa si plicile alare ale membranei sinoviale.

Articulatia tibiofibulara (Articulatio tibiofibularis) (eng. proximal tibiofibular articulation, superior tibiofibular joint, fr. articulation tibio-fibulaire proximale, germ. Articulatio tibiofibularis, Schienbein-Wadenbein-Gelenk, mag. articulatio tibiofibularis, tibiofibularis izilet) se realizeaza intre condilul lateral al

tibiei si capul fibulei. Este o articulatie plana, cu o capsula articulara stransa. Capsula articulara este intarita de doua ligamente transversale: - ligamentul anterior al capului fibular (Lig. capitis fibulae anterius), - ligamentul posterior al capului fibular (Lig. capitis fibulae posterius).

ARTICULATIILE PICIORULUI (Articulationes pedis) Piciorul este alcatuit din 28 de oase, care realizeaza intre ele numeroase articulatii. Acestea articulatia transversa tercuneiforme,

cuprind

articulatia talocrurala, articulatia subtalard,

a tarsului, articulatia cuneonaviculara

tarsometacarpiene,

intermetatarsiene,

si articulatiile in-

metatarsofalangiene

si

interfalangiene.

Articulatia

talocrurala

(Articulatio talocruralis) (eng. ankle, ankle

joint proper, talocrural joint, fr. cheville, cou-de-pied, germ. Oberen Sprunggelenk, Articulatio talocruralis, Knéchelgelenk, mag. bokaizilet, felsé ugréiziilet) este principala articulatie a piciorului. Ea este situara la nivelul gleznei. Este o trohleartroz4 formata din extremitatile inferioare ale tibiei si fioulei, pe de o parte si talus. Fata articulara talara este reprezentata

de trohlea talusului si de

fetele articulare maleolare. Fata articulara crurala este reprezentata de fata

(lat. crus-ris pl. crura = gamba)

155

Capsula articulara este intarité de doua ligamenie colaterale: - ligamentul colateral medial sau deltoideum)

uneste

maleola

mediala

deltoid (Lig. collaterale mediale/

a tibiei cu navicularul,

talusul si calca-

neul. Acest ligament, in forma de evantai are mai multe parti:

- partea tibionaviculara (Pars tibionavicularis) este cea mai anterioara,

- partea tibiotalara anterioara (Pars tibiotalaris anterior),

- partea tibiocalcaneana (Pars tibiocalcanea) este un fascicul mai gros si mai superfical al ligamentului deltoid, care uneste maleola mediala cu sustinaiorul talusului.

- partea

tibiotalara posterioara

(Pars tibiotalaris posterior)

este situat posterior de partea tibiocalcaneanda, dar in acelasi plan cu partea tibiotalara anterioara. Uneste maleola mediala cu tuberculul medial al apofizei posterioare a talusului. - ligamentul colateral lateral (Lig. collaterale laterale) uneste talusul

si calcaneul cu maleola laterala a fibulei. Este format din trei ligamente distincte: - ligameniul

talofibular anterior (Lig. talofibularis anterius)

este un fascicul de fibre orizontale, care unesc corpul talusului cu maleola laterala. - ligamentul

calcaneofibular

fascicul de fibre verticale,

care unesc

(Lig.

calcaneofibulare)

este un

fata lateral4 a calcaneului

cu

maleola laterala. - ligamentul este

un

fascicul

talofibular posterior (Lig. talofibularis posterius)

de fibre

orizontale,

care

unesc

tuberculul

lateral

apofizei posterioare a talusului cu maleola laterala.

156

al

Articulatia subtalara (Articulationes subtalaris/talocalcanea) (eng. ankle, ankle joint proper, talocrural joint, fr. cheville, cou-de-pied, germ. Untere Sprunggelenk, Articulatio talocruralis, mag. als6 ugrdiziilet, articulatio talocalcanea) se reaiizeaza intre fetele articulare posterioare ale talusului si calca-

neului. Este o articulatie plana, cu o capsula articulara relativ stransa si care este intarita de mai multe ligamente talocalcaneene:

- ligamentul talocalcanean medial (Lig. talocalcaneum mediale) uneste tuberculul medial al apofizei posterioare a talusului, cu sustindtorul talusului de pe calcaneu.

- ligamentul talocalcanean posterior (Lig. talocalcaneum posterius) este situat posterolateral de ligamentul talocalcanean interosos. - ligamentul talocalcanean lateral (Lig. talocaicaneum laterale) este situat intre apofiza laterala a talusului si fata laterala a calcaneului.

- ligamentul talocalcanean interosos (Lig. talocalcaneum interosseum) este un ligament voluminos, care ocupa sinusul tarsului. Denumirile in limbile germana

si maghiara ale acestei articulatii se refera si la cea

talocalcaneonaviculara.

Aceasta

articulatie este separata

de articulatia talocalcaneonaviculara

de un spatiu numit sinusul tarsului. La randul lui sinusul tarsului este format prin suprapunerea

santului talar de pe talus cu santul calcanean

de pe cal-

caneu. Articulatia transversala a tarsului (Articulatio tarsi transversa) sau mediotarsiana

a lui Chopart

Chopart's joint, fr. articulation

' (eng.

transverse

de Chopart,

germ.

tarsal joint,

midtarsal joint,

Chopart-Gelenklinie,

mag.

articulatio tarsi transversa) se realizeaza inire tarsul posterior si tarsul anterior.

Singurul ligament comun al acestei articulatii este figamentul bifurcat (Lig. bifurcatum). Acest ligament este format din doua

parti corespunzatoare arti-

culatiilor componente. Aceasta articulatie este formata din:

| CHOPART Francois (1743-1795) anatomist si chirurg francez.

157

- articulatia

talocalcaneonaviculara

(Articulatio

talocalcaneo-

navicularis) este formata de fetele articulare anterioare si mijlocii ale talusului si calcaneului

si din capul talusului si fata articulara

posterioara

a navicularului.

Este o enartroza imperfecta, care participa

la miscarile de inversiune si de

eversiune

ceva

ale piciorului.

Capsula

articulara,

mai

laxd, este intaritA de

urmatoarele ligamente.

- ligamentul calcaneonavicular (Lig. calcaneonaviculare) este un ligament dorsal, care face parte din ligamentul bifurcat.

- ligamentul

talonavicular

(Lig. talonavicularis) este tot un

ligament dorsal.

- ligamentul calcaneonavicular plantar (Lig. calcaneonaviculare plantare) este principalul ligament al acestei articulatii. El completeaza inferior fata articulara talara a navicularului si joaca rolul unei semimargini glenoidale. Participa si la sustinerea boltii plantare.

- articulatia caleaneocuboidala

(Articulatia calcaneocuboidea) este

0 articulatie de tip selar, intre fata posterioara a cuboidului si fata anterioara a calcaneului. Aceasta este intarita de urmatoarele ligamente: - ligamentul calcaneocuboidian (Lig. calcaneocuboideum) este

un ligament dorsal, care face parte din ligamentul bifurcat. - ligamentul calcaneocuboidian

dorsal (Lig. calcaneocubo-

ideum dorsale) este un fascicul desprins din ligamentul cuneonavicular dorsal. - ligamentul calcaneocuboidian plantar (Lig. calcaneocuboi-

deum plantare) este un ligament puternic, situat intre apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului si tuberozitatea cuboidului. - ligamentul plantar lung (Lig. plantare longum) este unul din

cele mai puternice ligamente. Este situat superficial de ligamentul calcaneocuboidian plantar, pe care il dubleaza. El este mai lung anterior,

158

unde se insera pe partile anterioare ale cuboidului si a metatarsienelor IV si V. Participa si el la sustinerea boltii plantare.

Articulatia cuneonaviculara

(Articulatio cuneonavicularis) este

o

articulatie plana formata de semifetele articulare anterioare ale navicularului si fetele articulare

posterioare

ale cuneiformelor.

Articulatia

este intarita de

urmatoarele ligamente:

- ligamentul cuneonavicular dorsal (Lig. cuneonavicular dorsale), - ligamentul cuneonavicular plantar(Lig. cuneonavicular plantare).

Articulatiile intercuneiforme

(Articulationes intercuneiformes) sunt

doua articulatii plane, homomerfe, situate intre oasele cuneiforme. Cuneiformele fac parte din tarsul anterior. Sila acest nivel se gasesc ligamentele tarsale interosoase (Ligg. tarsi interossea), ligamentele tarsale dorsale (Ligg. tarsi dorsalia) si ligamentele

tarsale plantare

(Ligg.

tarsi plantaria).

Dintre

aceste ligamente la nivelul acestor articulatii se gasesc urmatoarele ligamente: ligamentele ossea), salia),

intercuneiforme

ligamentele ligamentele

interosoase

intercuneiforme intercuneiforme

(Ligg.

dorsale plantare

intercuneiformia

(Ligg. (Ligg.

intercuneiformia intercuneiformia

interdorplan-

taria), Articulatia

cuneocuboidiana

nu

este

nominalizataé,

dar

ligamentele

care o sustin sunt mentionate: - ligamentul cuneocuboid interosos

(Lig. cuneocuboideum interos-

seus) uneste cuneiformul lateral cu cuboidul,

- ligamentul cuneocuboid dorsal (Lig. cuneocuboideum dorsale) uneste cuneiformul lateral cu cuboidul, pe partea dorsala.

- ligamentul cuneocuboid plantar (Lig. cuneocuboideum plantare) uneste cuneiformul lateral cu cuboidul pe partea plantara.

159

Articulatiile tarsometatarsiene

(Articulationes tarsometatarsales)

sau articulatia lui Lisfrane ’ (eng. tarsometatarsal joints, Lisfranc joints, fr. articulations tarso-métatarsiennes, germ. TarsSometatarsaigelenke,

Lisfranc-Ge-

ienklinie, mag. articulationes tarsometatarsales) se realizeaza intre cele trei cuneiforme gi cuboidul pe de o parte si bazeie metacarpienelor pe de alta parte. Sunt_articulatii_plane.

In general, fiecare

metatarsian, iar cuboidul cu ultimele doua

cuneiform

se articuleaz’ cu

un

metatarsiene. Mai precis, metatar-

sianul Il se articuleaza cu toate cele trei cuneiforme,

iar metatarsianul

IV se

articuleaza si cu cuneiformul lateral.

- ligamentele

tarsometatarsiene

dorsale

(Ligg.

tarsometatarsalia

tarsometatarsiene

palmare

(Ligg.

tarsometatarsalia

dorsalia), -

ligamentele

paimaria). - ligamentele cuneometatarsale lia interossea) ale \ui Lisfrane,

I-IIKIV). Cel mai

interosoase (Lig. cuneometatarsa-

unesc cuneiformele cu baza metatarsienelor

important si mai puternic

dintre aceste

ligamente

uneste

cuneiformul medial cu metatarsianul Hl.

Articulatiile

intermetatarsiene

(Articulationes intermetatarsales)

se realizeaza intre bazele metacarpienelor.

Capsulele articulare sunt comune

cu cele tarsometatarsiene. Ligamentele acestor articulatii sunt: - ligamentele metatarsiene dorsafe (Ligg. metatarsalia dorsalia),

- ligamentele metatarsiene plantare (Ligg. metatarsalia plantaria) - ligamentele

metatarsiene

interosoase

(Ligg.

metatarsalia

inter-

ossea). Distal de aceste articulatii, intre corpurile metacarpienelor se formeaza

spatiile interosoase metatarsiene (Spatia interossea metatarsi), care sunt ocupate de muschii interososi. ' LISFRANC Jaques De Saint Martin (1790-1847) chirurg francez.

160

Articulatiile

metatarsofalangiene

(Articulationes metatarsopha-

langeales) sunt situate intre capul metacarpienelor si baza falangei proximale. Sunt articulatii elipsoidale intarite de urmatoarele ligamente: - ligamentele colaterale (Ligg. collateralia), - ligamentele plantare (Ligg. plantaria),

- ligameniul transvers metatarsian profund (Lig. metatarsale transversum profundum) uneste pe fata plantara, capul metatarsienelor II-V.

Articulatiile interfalangiene (Articulationes interohalangeae pedis) se realizeaza intre falanga proximala gi cea mijlocie si intre falanga mijlocie si cea distaléa. Halucele are o singura articulatie intre falanga proximala si cea distala. Aceste articulatii sunt niste trohleartroze, care prezinté urmatoarele ligamente: - ligamentele colaterale (Ligg. collateralia), - ligamentefe plantare (Ligg. plantaria).

161

MUSCHII MEMBRULUI

INFERIOR

(Musculi membri inferioris)

Muschii

membrului

inferior se pot clasifica in musgchii coxali, muschii

coapsei, muschii gambeii si muschii piciorului.

Muschii

coxali sunt asezati in jurul articulatiei soldului. Cei mai

multi dintre ei sunt situati posterolateral, dar exista si muschi anteromediali. Ultimii sunt numiti si coxali interni si sunt reprezentati de muschiul iliopsoas.

Muschii posterolaterali sau coxali_externi sunt reprezentati de muschii fesieri (mare, mijlociu si mic), muschiul tensor al fasciei late, muschiul piriform, muschiul obturator intern, muschii gemeni

(superior si inferior) si muschiul patrat

femural.

Muschiul iliopsoas

(M. iliopsoas) al lui Hyrt! ’ (eng. iliopsoas, fr.

muscle ilio-psoas, germ. Lenden-Darmbeinmuskel,

mag. csip6horpasz izom)

este un muschi situat anterior de articulatia soldului si este format din: - muschiul iliac (M. iliacus) este situat lateral, fiind un muschi lat, destul de gros, de forma triunghiulara, cu originea pe fosa iliaca si insertia printrun tendon

comun

cu muschiul

psoas

mare,

pe trohanterul

mic al femurului,

dar si pe capsula articulatiei soldului. Este acoperit de partea iliaca (Pars iliaca) a fasciei iliace (Fascia iliaca/iliopsoas). Intre tendonul de insertie si trohanterul mic se interpune bursa iliaca subtendinoasa

(Bursa subtendi-

nea iliaca). Este inervat de nervul femural si are ca si actiune flexia coapsei pe bazin si o usoara rotatie interna. Muschiul iliac mic sau iliocapsular este un fascicul distinct de fibre apartinand muschiului iliac, care pornesc de pe spina iliaca anterosuperioara si se insera pe capsula articulara a soldului.

- muschiul psoas mare

(MM. psoas major} este situat medial, fiind un

muschi fuziform, cu originea pe corpurile vertebrelor Th2-L4, pe discurile inter' HYRTL Joseph (1811-1894) anatomist austriac.

163

vertebrale corespunzatoare

si pe apofizele

transversale ale vertebrelor lom-

bare. Insertia, inervatia si actiunea sunt comune acoperit de partea psoica

(Pars psoatica)

cu ale muschiului iliac. Este

a fasciei iliace (Fascia iliaca/ilio-

psoas). - muschiul psoas mic

(M. psoas

minor) este un muschi

filiform, situat anterior de psoasul mare. Are

inconstant,

originea pe corpurile vertebrelor

Thi2-L; si pe discul intervertebral corespunzaitor si insertia pe eminenta pubica. Are aceeasi inervatie ca si psoasul

ilio-

mare.

(gr. psoa = muschiul salelor, al spatei la pore, vita)

Muschiul fesier mare (M. gluteus maximus) (eng. gluteus maximus, fr. muscle grand giutéal (fessier), germ.

Musculus

gluteus maximus,

gréRen

Gesafimuskel, mag. nagy farizom) este un muschi lat, triunghiular, superficial,

care da forma feselor. Muschiul trece peste trohanterul mare. Intre muschi si trohanterul mare se afla bursa trohanterica a muschiului fesier mare (Bursa trochanterica musculi glutei maximi). Originea este situaté pe coxal, medial de linia fesiera posterioara, pe fascia toracodorsala, pe fata posterioara a sacrului si pe ligamentul sacrotuberal. Insertia majoritatii fibrelor (cca 4) se face pe tractul iliotibial al ui Maissiat ' si prin intermediul acestuia, pe condilul

lateral al tibiei. Intre aceste fibre gi linia asprA se interpun douad sau trei burse intermusculare

gluteale

(Bursae

intermusculares

musculorum

gluteorum).

Tot intre muschiul fesier mare si tuberozitatea ischiadica se interpune bursa ischiadica a muschiului fesier mare

(Bursa ischiadica musculi glutei maxi-

mi). Fibrele profunde (cca 7) se insera pe tuberozitatea gluteala a femurului. Inervatia este data de nervul fesier inferior. Actiunea este de extensie a coapsei si usoara rotatie externa. Muschiul fesier mare face parte din lantul triplei extensii, care asigura pozitia de ortostatism.

! MAISSIAT Jacques Henri. (1805-1878) anatomist francez.

164

Aponevroza

fesiera (Aponeurosis glutea) este o formatiune fasciald

situataé anterosuperior de muschiul fesier mare.

Ea

porneste de pe creasta

iliacA si marginea superolaterala a fesierului mare si acopera muschiul fesier mijlociu.

Serveste

pentru

originea

fibrelor superficiale

ale

muschiului

fesier

mijlociu.

Muschiul fesier mijlociu (M. gluteus medius) (eng. gluteus medius, fr. muscle moyen glutéal, germ. Musculus glut(ajeus medius, mittlerer GesaRmuskel, mag. k6zéps6 farizom) este un muschi lat, triunghiular, ceva mai mic si situat partial sub fesierul mare. Si acest muschi trece peste trohanterul mare. Intre trohanterul mare si muschi se interpune bursa trohanterica a muschiului fesier mijlociu (Bursa trochanterica musculi glutei medii).

Originea este situata pe aripa iliaca, intre linia fesiera posterioara si cea anterioara, dar si pe aponevroza fesiera. Insertia este pe partea laterala a trohanterului mare al femurului. Inervatia este data de nervul fesier superior. Actiunea

este de abductie

a coapsei.

Fibrele anterioare au si o acti-

une de rotatie interna, iar fibrele posterioare de rotatie externa. Rotatia interna este mai puternica decat cea externa.

Muschiul

fesier mic (M. gluteus minimus) (eng. gluteus minimus,

fr. muscle petit glutéal, germ. kel, mag.

Musculus gluteus minimus, kleiner Gesaf&mus-

musculus giuteus minimus) este cel mai profund si mai mic dintre

muschii fesieri. Este un muschi lat, de forma triunghiulara, complet acoperit de fesierul mijlociu. Si acest muschi trece peste trohanterul

mare, intre tro-

hanterul mare si muschi se interpune bursa trohanterica a muschiului fesier mic (Bursa trochanterica musculi glutei minimi). Originea este situata pe aripa iliaca, intre linia fesiera anterioara si cea inferioara.

165

Insertia este pe partea anterioara a trohanterului mare. Inervatia este data de nervul fesier inferior.

Actiunea este de abductie si rotatie interna a coapsei.

Muschiul tensor al fasciei late (NM. tensor fasciae latae) (eng. tensor fasciae latae, fr. muscle tenseur du fascia lata, germ. Musculus tensor fasciae latae, mag.

combpolya feszit6 izom)

este un muschi superficial, care

are originea pe spina iliaca anterosuperioara gi insertia pe tractul iliotibial al lui Maissiat' si pe fascia lata. Inervatia este asigurata de nervul fesier superior. Actiunea este de punere fn tensiune a fasciei coapsei (lata). Acest muschi are si o usoara actiune de flexie, abductie si rotatie interna a coapsei.

Muschiul piriform (M. piriformis) (eng. piriformis, fr. muscle piriforme,

germ.

Musculus

piriformis,

Birnenférmiger

Muskel,

mag.

musculus

piri-

formis, kérteképti izom) este un muschi triunghiular, care are o parte pelvina gi una coxala. Trece

peste orificiul ischiadic

mare,

cu care determina

douad

orificii: orificiul suprapiriform si orificiul infrapiriform. Originea

este

situaté

pe fata

pelvina

a sacrului,

lateral

de orificiile

sacrale anterioare. Insertia este pe partea superioara Intre tendonul

de insertie

si femur

a trohanterului mare

se interpune

bursa

al femurului.

muschiului piriform

(Bursa muscull piriformis). Inervatia este data de nervul muschiului piriform din plexul sacral S;. Actiunea este de rotatie externa si usoara abductie a coapsei. (lat. pirum-i = para)

' MAISSIAT Jacques Henri. (1805-1878) anatomist francez.

166

Miuschiul triceps coxal — M. triceps coxae - nu este incd nominalizat, dar este din ce in ce mai utilizat. Este format din muschiul obturator intern si cei doi muschi gemeni. Acestia au origini diferite, dar o insertie comuna.

Muschiul obturator intern (M. obturaiorius internus) (eng. internal obturator muscle, fr. muscle obturateur interne, germ. Musculus obturator internus, innerer Verstopfermuskel,

mag.

bels6 elfed6é izom) este un muschi

lat,

triunghiular, cu o parte pelvina si una coxala.

Originea esie situata pe fata interna a membranei marginile care o marginesc.

Muschiul

paraseste

obturatorii si pe

bazinul prin orificiul ischiadic

mic, se anguleaza in unghi drept, spre anterior si se indreapta spre extremitatea

superioara a femurului. bursa

ischiadica

La trecerea prin orificiul ischiadic mic se interpune

a muschiului

obturator intern

(Busa

ischiadica musculi

obturatorii interni)

Insertia este printr-un tendon comun cu al muschilor gemeni in fosa trohanterica. Intre acest tendon si capsula articulara a soldului se interpune bursa subtendinoasa

a muschiului

obturator intern

(Busa subtendinea

musculi

obturatori interni).

Inervatia este data de nervul muschiului obturator intern din plexul sacral Ls -Sz. Actiunea este de rotatie externa si usoara abductie a coapsei.

Muschiul geaman

superior (MM. gemellus superior) (eng. superior

gemellus muscle, fr. muscle jumeau

supérieur, germ.

Musculus gemellus su-

perior, oberer Zwillingsmuskel, mag. felsé ikerizom) este un muschi ingust, situat superior de partea coxala a muschiului obturator intern. Originea este pe spina ischiadica.

Insertia este comuna cu a muschiului obturator intern. Inervatia este data de nervul muschiului obturator intern din plexul sacral Ls-S2. Actiunea este de rotatie externa.

167

Muschiul geaman inferior (M. gemelius inferior) (eng. inferior gemellus muscle, fr. muscle jumeau inférieur, unterer Zwillingsmuskel,

germ. Musculus gemellus inferior,

mag. also ikerizom) este un muschi ingust, situat in-

ferior de partea coxala a muschiului obturator intern. Originea este pe tuberozitatea ischiadica. Insertia este comuna cu a muschiului obturator intern.

Inervatia este data de nervul muschiului patrat femural din plexul sacral L4—-S,. Actiunea este de rotatie exierna.

NMiuschiul patrat femural

(M. quadratus femoris) (eng. quadratus

femoris muscie, fr. muscle carré femoral, germ.

Musculus quadratus femoris,

viereckiger

combizom)

Schenkelmuskel,

mag.

négyszdgli

este

un

muschi

drepunghiular, situat cel mai distal, dintre muschii coxali externi. Originea este pe tuberozitatea ischiadica. Insertia este pe tuberculul patrat al creastei intertrohanterice. inervatia este daté de nervul muschiului patrat femural din plexul sacral L4-S). Actiunea este de rotatie externa.

Muschii

coapsei sunt asezati in jurul femurului si sunt grupati,

dupa actiune, in trei compartimente. In compartimentul anterior sau extensor se gasesc

muschii

Compartimentul

croitor, cvadriceps femural

medial

sau

adductor

cuprinde

si articular al genunchiului. muschiul

pectineu,

muschii

adductori (lung, scurt, mare si minim), muschiul gracilis si muschiul obturator extern. Compartimentul

posterior sau flexor cuprinde muschiul biceps fernural

si muschii semitendinos si semimembranos.

168

COMPARTIMENTUL

FEMURAL

ANTERIOR

(Compartimentum femoris anterius/extensorum)

Muschiul

croitor (M. sartorius) (eng. sartorius muscle, fr. muscle

sartorius, muscle couturier, germ. Musculus Sartorius, Schneidermuskel, szabdizom) este un muschi

mag.

lung (cel mai lung din corp), usor aplatizat, care

strabate oblic coapsa dinspre superoextern spre inferointern. Este un muschi flexor, aflat in compartimentul extensorilor gambei. (lat. sartus participiu perfect pasiv al verb. sarcio = reparat, carpit)

Originea este pe spina iliaca anterosuperioara Insertia este pe condilul medial al tibiei, printr-o formatiune tendinoasa

numita laba de gésca (Pes anserinus). Intre tendonul de insertie al muschiului croitor si muschii semitendinos si gacilis se interpune bursa subtendinoasa a muschiului croitor (Bursa subtendinea musculi sartoril), iar intre ligamentul colateral tibial si tendoanele

de insertie ale muschilor croitor, semitendinos si

gracilis se interpune bursa anserina (Bursa anserina). (lat. pes-dis = picior: anser-eris = gasca, gascan)

Inervatia este data de nervul femural. Actiunea este de flexie si usoara rotatie externa a coapsei si de flexie a gambei pe coapsa.

Muschiul cvadriceps femural (M. quadriceps femoris) (eng. quadriceps femoris muscle, fr. muscle quadriceps fémoral, germ. Musculus quadriceps femoris, vierképfiger Oberschenkelmuskel,

mag.

négyfeji combizom)

este cel mai voluminos muschi, care ocupa intreg compartimentul anterior al coapsei. Are patru (cinci) capete de origine: - muschiul drept femural (M. rectus femoris) este singurul care trece peste articulatia soldului. Are o pozitie superficiala, in axul coapsei si are la randul lui, doua capete de origine:

169

- capul drept (Caput rectur)

are originea pe spina iliaca ante-

roinferioara.

- capul reflex (Caput reflexum) isi are originea pe spranceana (portiunea aflata imediat deasupra marginii) acetabulului. - muschiul vast lateral (M. vastus lateralis) este partea cea mai voluminoasa a cvadicepsului. Are originea pe intreaga lungime a buzei laterale a liniei aspre, pe linia intertrohanterica si partea anterioard a trohanterului mare. - muschiul vast medial (M. vastus medialis) are originea pe jumata-

tea superioara a buzei mediale a liniei aspre, pe linia supracondilar4 mediala si pe epicondilul medial al femurului. - muschiul vast intermediar (M. vastus intermedius) este situat intre

vastul lateral gi cel medial si sub drepul femural. Are originea pe % superioare ale fetei anterioare a corpului femural. Insertia este pe tuberozitatea tibiei, capeie,

tendon

printr-un tendon comun

care cuprinde in interiorul

acestui tendon se numeste

sau

rotula. Partea

celor patru

infrapatelara a

ligament patelar. In jurul tendonului de insertie a

muschiului cvadriceps femural se afla mai multe burse:

- bursa subcutanata prerotuliané

(Bursa subcutanea prepatellaris)

este situata anterior de rotula, fntre subcutis si fascia lata. - bursa

subfasciala

prerotuliana

(Bursa

subfascialis prepatellaris)

este situata anterior de rotula, fntre fascia lata si retinaculele rotulei. - bursa subtendinoasa prerotuliana

(Bursa subiendinea prepatellaris)

este situata intre tendonul cvadricepsului si baza rotulei si este inconstanta. - bursa suprarotuliana

(Bursa suprapatellaris) este o bursa profunda,

care uneori comunica cu capsula articulara a genunchiului, situata intre femur si tendonul cvadricepsului. In conditii patologice, se destinde prin acumulare de lichid sinovial sau sange, constituindu-se asa numita ,apa la genunchi". - bursa subcutanata infrarotuliana (Bursa subcutanea infrapatellaris) este situata inferior de rotula, intre subcutis $i ligamentul rotulian.

170

- bursa infrarotuliana profunda (Bursa infrapatellaris profunda) este situata intre tibie si ligamentul rotulian. Inervatia este data de nervul femural din plexul lombar L2—La.

Actiunea

este de extensie

a gambei.

Muschiul

drept femural ajuta

flexia coapsei pe trunchi si rotatia externa a coapsei.

Muschiul articular al genunchiului (M. articularis genus) al lui Dupré | este un muschi profund, desprins din vastul intermediar. Originea este pe ”% Insertia este

pe

inferior al fetei anterioare a corpului femural.

bursa

suprapatelara

si capsula

articulara a genun-

chiului. Inervatia este data de nervul femural din plexul lombar L2—La.

Actiunea este de ridicare a bursei si a capsulei in extensia gambei.

COMPARTIMENTUL

FEMURAL

MEDIAL

(Compartimentum femoris mediale/adductorum)}

Muschiul pectineu (M. pectineus) (eng. pectineus muscle, fr. muscle pectiné,

germ.

Musculus

pectineus,

Kammmuskel,

mag.

féstiizom)

este

un

muschi superficial, relativ scurt, situat medial de muschiul iliopsoas. Originea este pe creasta pectineala a pubisului. Insertia este pe linia pectineala de pe extremitatea superioard a femurului. Inervatia este data de nervul femura! si uneori de nervul obturator. Actiunea este de adductie si usoara flexie a coapsei. (lat. pecten-inis = pieptene)

' DUPRE anatomist si chirurg francez din sec XVIL

171

Muschiul adductor lung (M. adductor longus) (eng. adductor longus muscle, fr. muscle jong adducteur, MUScle moyen adducteur, germ. Musculus adductor longus, langer Adduktor, mag.

hosszui combkézelit6 izom) este

un muschi superficial, situat medioinferior de muschiul pectineu. Originea este pe corpul pubisului.

Insertia este pe ‘/3 mijocie a buzei mediate a liniei aspre a fernurului. Inervatia este data de ramura anterioara a nervului obturator. Actiunea este de adductie a coapsei.

Muschiul adductor scurt (M. adductor brevis) (eng. adductor brevis muscle, fr. muscle court adducteur,

muscle

petit adducteur, germ.

Musculus

adductor brevis, kurzer Adduktor, mag. m. adductor brevis) este situat mai profund decat adductorul lung. Originea este pe ramura

inferioara

a pubisului, in apropierea

originii

adductorului lung, dar mai profund decat acesta din urma. Insertia este pe "/3 superioara a buzei mediale a

liniei aspre a femu-

rului. Inervatia este data de ramura anterioara a nervului obturator. Actiunea este de adductie a coapsei.

Muschiul

adductor

mare

(M.

adductor magnus)

(eng.

adductor

magnus muscle, fr. muscle grand adducteur, muscle troisiéme adducteur, germ. Musculus adductor magnus, groRer Adduktor, mag. musculus adductor magnus) este cel mai mare,

mai medial

si mai

profund dintre adductori.

Fibrele

acestui muschi se rasfira in evantai si se insera pe o distanta foarte mare. Originea este pe ramura ischiopubiana. insertia este pe */3 superioare ale buzei mediale a liniei aspre a femurului, lateral de insertia adductorilor scurt si lung, dar si pe tuberculu! adductor de pe extremitatea

inferioaré a femurului.

Intre insertia pe linia aspra gi ten-

172

donul lung si suptire care se insera pe tuberculul adductor se afla deschiderea adductorului (Hiatus adductorius). Inervatia este data de ramura posterioara a nervului obturator. Actiunea este de adductie a coapsei. (lat. hiatus-i = deschidere)

Muschiul adductor minim minimus

muscle,

adductor

femoris

(M. adductor minimus) (eng. adductor minimus,

adductor

quartus,

fr. muscle

muscle grand adducteur - faisceau supérieur, germ. Musculus adductor minimus, mag.

musculus adductor minimus) este denumirea fasciculului superior

al adductorului mare, care are o directie orizontala. Originea este pe ramura ischiopubiana. Insertia

este

pe

partea

superioara

a buzei

mediale

a liniei aspre

a

femurului. Inervatia este data de ramura posterioara a nervului obturator. Actiunea este de rotatie externa a coapsei.

Muschiul gracil (M. gracilis) (eng. gracilis muscle, fr. muscle gracile, muscle droit interne de la cuisse, germ. Musculus gracilis, schlanker Muskel, mag.

karcsuizom) este un muschi superficial, subtire, aflat pe fata medial

a

coapsei. Originea este pe ramura inferioara a pubisului. Insertia este pe condilul medial al tibiei, intre insertia croitorului si in-

sertia semitendinosului. Cele trei tendoane de insertie formeaza laba de gasca (Pes anserinus). Inervatia este data de ramura anterioara a nervului obturator. Actiunea este de adductie a coapsei. (lat. gracilis = subtire, svelt, delicat)

173

Muschiul obturator extern (M. Obturatorius externus) (eng. external

obturator muscle, fr. muscle obturateur externe, germ. Musculus obturator externus, 4uRerer Hiftlochmuskel,

mag.

kils6

elfedé izom) este un muschi

lat,

triunghiular. Originea este situata pe fata extern&

a membranei obturatorii si pe ju-

matatea inferioara a marginii osoase ischiopubiene. Insertia este in fosa trohanterica. Inervatia este data de ramura anterioara a nervului obturator. Actiunea este de rotatie externa a coapsei.

COMPARTIMENTUL FEMURAL POSTERIOR (Compartimentum femoris posterius/flexorum)

Cuprinde muschii ischiogambieri.

Muschiul biceps femural (M. biceps femoris) (eng. biceps femoris muscle, fr. muscle biceps fémoral, germ. Musculus biceps femoris, zweikdpfiger Muskel

des

Oberschenkels,

mag.

kétfejti

combizom)

este

situat

lateral,

in

partea posterioara a coapsei. Are doua capete de origine: capul lung (Caput longum) cu originea pe tuberozitatea ischiadica, printr-un tendon comun cu muschiul

semitendinos

si capul scurt (Caput breve) cu originea pe '/2 infe-

rioara a buzei laterale a liniei aspre. Capul

lung reprezinté partea ischiogam-

biera a muschiului. Insertia este pe capul fibulei. Intre tendonul

de insertie si ligamentul

colateral fibular se interpune bursa inferioaré a muschiului biceps femural (Busa subtendinea musculi bicipitis femoris inferior). Inervatia capului

lung este data de

nervul tibial, iar a capului scurt de

nervul fibular comun. Actiunea este de flexie a gambei pe coapsa. Capul lung extinde coapsa.

174

Muschiul semitendinos (M. semitendinosus) (eng. semitendinosus muscle,

fr. muscle

semi-tendineux,

muscle

demi-tendineux,

germ.

Musculus

semitendinosus, Halbsehnenmuskel, mag. féliginas izom) este situat superficial, in partea mediala a compartimentului posterior al coapsei. Originea este comuna cu a capului lung al bicepsului femurai si este pe tuberozitatea ischiadica.

Insertia este pe condilul medial al tibiei, posteroinferior de gracilis, prin laba de gasca (Pes anserinus). Inervatia este data de nervul tibial. Actiunea este de flexie a gambei pe coapsa si de rotate interna terminala (la sfargitul flexiei) a gambei. Muschiul face si o extensie a coapsei in articulatia soldului.

Muschiul

semimembranos

(M.

semimembranosus)

fr. muscle semi-membraneux,

germ.

(eng.

semi-

membranosus

muscle,

Musculus semi-

membranosus,

halbmembranéser Muskel, mag. félighartyas izom) este situat

mai profund, sub muschiul semitendinos. Originea esie pe tuberozitatea ischiadica. Insertia este pe condilul medial al tibiei si pe ligamentul colateral tibial si printr-un tendon

reflectat (lig. popliteu oblic) pe condilul lateral al femurului.

Intre tendonul de insertie, capul medial al gastrocnemianului si articulatia genunchiului se interpune bursa muschiului semimembranos

(Bursa musculi

semimembranosi) a lui Brodie *. Inervatia si actiunea sunt la fel cu ale muschiului semitendinos.

' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

175

Muschii gambei sunt asezati in trei compartimente. In cel anterior sau extensor se gaésesc muschii tibial anterior, extensor lung al degetelor si

extensor al halucelui. Compartimentul lateral sau peronier cuprinde muschii peronieri lung si scurt. Compartimentul

posterior sau flexor cuprinde ta randul lui

doua parti, una superficialé si alta profund&.

Partea superficiala cuprinde mus-

chii triceps surai si plantar, iar partea profunda cuprinde muschii popliteu, tibial posterior, flexor lung al degetelor si flexor lung al halucelui.

COMPARTIMENTUL

GAMBIER ANTERIOR

(Compartimentum cruris anterius/extensorum)

fMuschiul tibial anterior (M. tibialis anterior) (eng. tibialis anterior muscle, fr. muscle tibial antérieur, muscle jambier antérieur, germ. tibialis anterior, vorderer Schienbeinmuskel,

Musculus

mag. eliilsé sipcsonti izom) este

un muschi fuziform, situat cel mai medial in compartimentul

anterior al gam-

bei. Tendonul de insertie este situat sub retinaculele extensorilor. Originea este pe condilul lateral si pe 7/3 superioare ale fetei laterale a tibiei si pe membrana

interosoasa adiacenta.

Insertia este pe cuneiformul Intre cuneiformul

dinoasa

medial

si pe baza

primului metatarsian.

medial si tendonul de insertie se interpune bursa subten-

a muschiului

tibial anterior (Bursa subtendinea

musculi tibialis

anterior). Inervatia este data de nervul fibular profund. Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a piciorului. Muschiul actioneaza ca supinator al piciorului si participa la sustinerea arcului transversal al boltii plantare, impreuna cu tendonul mugchiului peronier lung.

176

Mugchiul

extensor lung al degetelor (M. extensor digitorum lon-

gus) (eng. extensor digitorum longus muscle, fr. muscle long extenseur des orteiis, germ. Musculus extensor digitorum longus, langer Zehenstrecker, mag.

hosszu

labujjakat feszit6 izom) este un muschi semipenat,

avand tendonul

anterior. Tendonul de insertie este situat sub retinaculele extensorilor. Originea este pe condilul lateral al tibiei gi pe 7/s superioare ale margi-

nii anterioare a fibulei. Insertia este prin patru tendoane pe baza fetei dorsale a falangelor proximale, mijlocii si distale ale degetelor II-V. Inervatia este data de nervul fibular profund. Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a degetelor si piciorului.

Muschiul peronier al treilea (M. fibularis/peroneus tertius) (eng. peroneus tertius, fibularis tertius muscle, fr. muscle troisiéme fibulaire, muscle péronier muskel,

antérieur,

germ.

Musculus

peron(a)eus

Musculus fibularis tertius, mag.

tertius,

dritter Wadenbein-

musculus peroneus

tertius) este un

fascicul desprins din muschiul extensor lung al degetelor, la nivetul extremitatii inferioare a gambei.

Insertia se face pe baza

metatarsianului V. Inervatia

este data de nervul fibular profund. Actiunea este de extensie (flexie dorsal) a piciorului. Are si o slaba actiune de pronatie a piciorului.

Muschiul extensor lung al halucelui (M. extensor hallucis longus) (eng. extensor hallucis longus muscle, fr. muscle long extenseur de I'hallux, muscle extenseur propre du gros orteil, germ. Musculus extensor hailucis longus, langer Grof&zehenstrecker Muskel, mag. musculus extensor hallucis longus) este un muschi semipenat, avand tendonul anterior. Mugchiul este situat intre tibialul anterior si extensorul degetelor. Tendonul de insertie este situat sub retinaculele extensorilor. Originea este pe % mijlocie a fetei mediale a fi-

177

bulei si pe membrana

interosoasa adiacenta.

Insertia este pe baza fetei dor-

sale a falangelor proximale, mijlocii si distale ale halucelui. Inervatia este data de nervul fibular profund.

Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a halucelui.

COMPARTIMENTUL GAMBIER LATERAL (Compartimentum cruris laterale/fibularium/peroneorum)

Muschiul peronier lung (M. fibularis/peroneus longus) (eng. peroneus longus muscle, fibularis longus muscle, fr. muscle long fibulaire, muscle

long péronier latéral, germ. Musculus peron(a)eus longus, langer Wadenbeinmuskel, Musculus fibularis longus, mag. musculus peroneus/fibularis longus) este un muschi alungit, cu un tendon care reprezinta 7/3 din lungimea muschiului, situat superficial, in compartimentul

lateral al gambei.

Tendonul oco-

leste posterior maleola laterala si apoi traverseaza bolta plantara, dinspre lateral spre medial. Originea este pe capul fibulei si pe 7/3 superioare ale fetei laterale a fibulei, dar si pe condilul lateral al tibiei. Insertia se face pe cuneiformul medial si pe baza metatarsianului |. Inervatia este data de nervul fibular superficial. Actiunea este de pronatie (abductie) a piciorului. Are si o slaba actiune de flexie (plantara) a piciorului. Sustine arcul transversal al boltii plantare, impreuna cu muschiul tibial anterior.

Wuschiul peronier scurt (M. fibularis/peroneus brevis) (eng. peroneus brevis muscle, fibularis brevis muscle, fr. muscle court fibulaire, muscle court péronier latéral, germ. Musculus peron(a)eus brevis, kurzer Wadenbeinmuskel,

Musculus fibularis brevis,

mag.

musculus

peroneus/fibularis

brevis)

este situat profund de peronierul lung si este mai scurt decit acesta, atat corpul cat mai ales tendonul de insertie.

178

Originea este pe 7/3 inferioare ale fetei laterale a fibulei.

Insertia se face pe tuberozitatea metatarsianului V. Inervatia este data de nervul fibular superficial. Actiunea este de pronatie (abductie) a piciorului.

COMPARTIMENTUL

GAMBIER

POSTERIOR

(Compartimentum cruris posterius/flexorum)

PARTEA SUPERFICIALA SAU GASTROCNEMIANA (Pars superficialis/gastrocnemialis/tricipitalis)

Muschiul triceps sural (M. triceps surae) (eng. triceps surae muscle, calf muscle. fr. muscle triceps sural, germ. Musculus triceps surae dreikdpfiger Wadenmuskel,

mag.

superficial, care da forma

haromfejii

labszarizom) este un muschi voluminos,

regiunii posterioare

a gambei

(sura).

Este format

din muschiul gastrocnemian si muschiul solear.

Muschiul gastrocnemian (M. gastrocnemius) (eng. gastrocnemius muscle, fr. muscle gastrocnémien,

muscles jumeaux

du triceps sural, germ.

Musculus gastrocnemius, Zweibauchiger Wadenmuskel,

mag. ikerizom) este

situat superficial si are doua capete de origine: - capul lateral (Caput laterale) are originea

pe epicondilul

lateral al

femurului. Intre el si articulatia genunchiului se interpune bursa subtendinoasa

a muschiului gasirocnemian

lateral (Bursa

subtendinea

musculi gastro-

cnemii lateralis). - capul medial (Caput mediale) are originea pe epicondilul medial al femurului. Intre el si articulatia genunchiului se interpune bursa subtendinoasa

muschiului gastrocnemian medial (Bursa subtendinea musculi gastrocnemii medialis) a \ui Brodie '. (gr. gaster = abdomen, kneme = picior) ' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

179

Mugschiul solear (M. soleus) (eng. soleus muscle, fr. muscle soléaire, germ.

Musculus soleus Schollenmuskel,

mag.

musculus soleus) este situat

mai profund gi are originea pe capul fibulei,

pe arcul tendinos al muschiului

solear, arcuit intre capul fibu-lei si tibie si pe

linia muschiului sclear de pe fata

posterioara a tibiei. (lat. solea-ae = sandala)

Insertia mugchiului triceps sural se face pe tuberozitatea calcaneului printr-un tendon comun al gasirocnemianului si al solearului numit tendonul caledaiului (Tendo calcaneus) al tui Achilles. Intre tendonul lui Achilles si calcaneu se interpune bursa tendonului cafcanean

(Bursa tendinis calcanei).

Cele doua capete ale gastrocnemianului se continua cu cate o portiune aponevrotica, care in % inferioara a gambei sunt unite pe linia mediana. Portiunea

aponevrotica a gastrocnemianului este situata superficial de portiunea aponevrotica a solearului si impreuna formeaza tendonul lui Achilles. Inervatia este data de nervul tibial. Actiunea este de flexie (plantara) a piciorului.

Muschiul plantar (M. plantaris)

(eng. plantaris muscle, fr. muscle

plantaire, muscle plantaire gréle, germ. Musculus plantaris, Fu&sohlenmuskel, mag. musculus plantaris) este un muschi rudimentar, cu un tendon foarte lung si subtire, atasat partii mediale a tendonului

lui Achilles.

Originea este pe epicondilul lateral al femurului. Corpul muscular este situat in fosa poplitee. Insertia se face pe tuberozitatea calcaneului impreuna

cu tendonul

Achilles.

Inervatia este data de nervul tibial. Actiunea este comuna cu a tricepsului sural.

180

lui

PARTEA PROFUNDA SAU SOLEALA (Pars profunda/solealis) Denumirea

de

soleala

a partii

profunde

este

putin

improprie.

Partea

superficiala mai este numita si tricipitala, adica contine si muschiul solear. Partea profunda este situata sub muschiul solear, dar nu-| contine si pe acesta.

Muschiul popliteu (M. popliteus) (eng. popliteus muscle, fr. muscle poplité, germ. Musculus popliteus, Kniekehlenmuskel, mag. musculus popliteus) este un muschi profund, cu o directie oblica, dinspre laterosuperior spre medioinferior, corespunzator fosei poplitee. Originea

este

printr-un tendon

subtire

pe epicondilul

rului. Acest tendon trece uneori pe sub ligamentul

lateral al femu-

popliteu arcuat. intre con-

dilul lateral al femurului si mugchiu! popliteu se gaseste o extensie a cavitatii

articulare a genunchiului numita bursa sau recesul subpopliteu (Recessus subpopliteus). Insertia se face pe fata posterioara a tibiei, deasupre liniei muschiului solear. Inervatia este data de nervul tibial. Actiunea este de usoara flexie si rotatie interna a gambei.

Muschiul flexor lung al degetelor (M. flexor digitorum longus) (eng. flexor digitorum

longus

muscle,

fr. muscle

muscle long fiéchisseur des orteils, germ. langer Zehenbeuger,

fléchisseur commun

des

orteils,

Musculus flexor digitorum

longus,

mag. hosszu labujjakat-hajlit6 izom) este un muschi pro-

fund si medial al gambei. Originea este pe fata posterioara a tibiei, sub linia mugchiului solear.

Originea este mai extinsa in ‘/; mijlocie a tibiei gi liniard in '/3 inferioara. In portiunea inferioara originea lasa loc de pasaj pentru mugchiul tibial posterior.

18]

Insertia se face prin patru tendoane care perforeazA muschiul flexor scurt al degetelor si se insera pe baza falangelor distale II-V.

Inervatia este data de nervul tibial.

Actiunea este de flexie (plantara) a degetelor piciorului. Muschiul tibial posterior (M. tibialis posterior) (eng. tibialis posterior muscle, fr. muscle tibial postérieur, muscle jambier postérieur, germ. Mus-

culus tibialis posterior, hinterer Schienbeinmuskel, mag. musculus tibialis posterior) este un mugchi penat, profund $i intermediar (aflat intre flexorul lung al degetelor si flexorul lung al halucelui) al gambei. Originea este pe fafa posterioara a membranei

interosoase si pe fata

posterioara a fibulei, medial de creasta mediala. Tendonul trece pe sub muschiul flexor lung al degetelor. Insertia se face in evantai, pe tuberculul navicularului, pe fata inferioara a celor trei cuneiforme,

dar si pe fata plantara

a cuboidului si pe bazele meta-

carpienelor ll-IV. Inervatia este daia de nervul tibial. Actiunea este de flexie (plantara) si supinatie (inversiune).

Muschiul flexor lung al halucelui (M. flexor hallucis longus) (eng. flexor hallucis muscle

longus

muscle

(FHL),

fr. muscle

long fléchisseur de I'hallux,

long fléchisseur propre du gros orteil, germ.

longus, langer GroRzehenbeuger,

mag.

Musculus flexor hailucis

musculus flexor hallucis longus) este

un muschi profund si lateral al gambei. Originea este pe 7/; inferioare ale fatei posterioare a fibulei, lateral de creasta mediala. Insertia se face pe baza falangei distale I.

Inervatia este data de nervul tibial. Actiunea este de flexie (plantara) a halucelui.

182

Muschif piciorului sunt muschi scurti, care se clasifica in muschii dosului piciorului si mugschii plantari.

Muschii dosului piciorului Muschiul

extensor

scurt

al degetelor

(M.

extensor digitorum

brevis) (eng. extensor digitorum brevis muscle (EDB), fr. muscle court extenseur des orteils, muscle pédieux,

germ.

Musculus

extensor digitorum brevis,

kurzer Zehenstrecker, mag. musculus extensor digitorum brevis) Originea este pe partea laterala a fatei superioare a calcaneului.

Insertia este prin patru tendoane, care fuzioneaza ca tendoanele extensorului lung, pe baza fejei dorsale a falangelor proximale,

mijlocii si distale ale

degetelor II-V. Inervatia este data de nervul fibular profund. Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a degetelor piciorului.

Muschiul extensor scurt al halucelui (M. extensor hallucis brevis) (eng. extensor hallucis brevis muscle, fr. muscle court extenseur de I'hallux, germ.

Musculus

extensor

hallucis brevis,

kurzer Grof&zehenstrecker,

mag.

musculus extensor hallucis brevis) este considerat si partea mediala a extensorului scurt al degetelor. Originea este pe partea laterala a fatei superioare a calcaneului. Insertia este printr-un tendon, care fuzioneaza ca tendonul extensorului lung, pe baza fetei dorsale a falangei proximale si distale ale halucelui. Inervatia este data de nervul fibular profund. Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a halucelui.

183

Muschii plantari Sunt clasificati in mugchii

halucelui,

mugchii degetului

mic si muschii

centrali ai plantei.

Muschii halucelui

Muschiul abductor al halucelui (M. abductor hallucis) (eng. abductor hallucis muscle, fr. muscle abducteur de I'hallux, muscle abducteur du gros orteil, germ. Musculus abductor hallucis, GroRzehenspreizer, mag. musculus abductor hallucis) este un muschi superficial si medial. El face parte din stratul | al muschilor plantei.

Originea este pe apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului si pe aponevroza plantara. Insertia este pe partea mediala a falangei proximale a halucelui. Inervatia — nervul plantar medial. Actiunea

este

de

abductie

a policelui.

Sustine

arcul

medial

al boltii

planiare.

Muschiul flexor scurt al halucelui (M. flexor hallucis brevis) (eng. flexor hallucis brevis muscle, fr. muscle court fléchisseur de I'hallux, muscle court fléchisseur du gros orteil, germ.

Musculus flexor hallucis brevis, kurzer

GroRBzehenbeuger, mag. musculus flexor hailucis brevis) este situat sub muschiul abductor al halucelui, in stratul [Il muscular. Are doua capete de origine,

printre care trece tendonul flexorului lung al halucelui. - capul medial (Caput mediale) are originea pe fata inferioara a cuneiformului lateral. - capul lateral (Caput laterale) are originea pe fata inferioara a cuboi-

dului. insertia este pe baza falangei proximale a halucelui.

184

Inervatia — capul medial — nervul plantar medial. — capul lateral — nervul plantar lateral. Actiunea este ce flexie (plantara) a halucelui.

Muschiul adductor al halucelui (M. adductor hallucis) (eng. adductor hallucis (adductor obliquus hallux,

muscle

adducteur

GroRzehenheranfiihrer,

du

hallucis) muscle,

gros orteil, germ.

fr. muscle

Musculus

adducteur de

adductor

hallucis

mag. musculus adductor hallucis) este situat profund,

in stratul Ill al muschilor plantei. Are doua capete de origine: - capul oblic (Caput obliquum) isi are originea pe cuneiformul lateral si pe bazele metatarsienelor III si IV. - capul

transvers

(Caput

transversum)

isi are

originea

pe capsulele

articulatiilor metatarsofalangiene Il-V. Insertia se face pe pariea laterala a bazei falangei proximale a halucelui. Inervatia — nervul plantar lateral. Actiunea este de adductie a policelui. Participa la sustinerea boltii plantare.

Nuschii degetului mic

Miuschiul abductor al degetului mic

(M. abductor digiti minimi)

(eng. abductor digiti minimi (abductor digiti quinti) muscle abducteur du petit orteil, germ.

of foot, fr. muscle

Musculus abductor digiti minimi (Ful), Klein-

zehenabzieher, mag. musculus abductor digiti minimi) este un muschi superficial si lateral. Face parte din stratul | muscular. Originea este pe apofiza laterala, dar si pe cea mediala a tuberozitatii calcaneului. Insertia este pe partea laterala a falangei proximale a degetului

mic. Inervatia — nervul plantar lateral. Actiunea este de abductie a degetului mic. Sustine arcul lateral al boltii plantare.

185

Mugschiul

abductor al metatarsianului

V

(1. abductor metatarsi quinti) este

fascicul inconstant al muschiului abductor al degetului

un

mic, care se insera pe partea laterala a

metatarsului V.

Muschiul flexor scurt al degetufui mic (WM. flexor digiti minimi brevis) (eng. flexor digiti minimi brevis (flexor digiti quinti brevis) muscle of foot,

fr. muscle court fléchisseur du petit orteil, muscle court flechisseur du cinquieme orteil, germ. Musculus flexor digiti minimi brevis (Fu&), kurzer Kleinzehenbeuger, mag. musculus flexor digiti minimi

brevis) este situat sub muschiul

abductor al degetului mic, in strat! III muscular. Originea fibroasé

este

a muschiului

pe fata plantara fibular

lung.

a bazei

Insertia

metatarsianului

este

pe

fata

V si pe teaca

inferioara

a bazei

falangei proximale a degetului mic. Inervatia — nervul plantar lateral. Actiunea este de flexie a degetului mic.

Muschiul opozant al degetului mic

(M. opponens digiti minimi) este

un fascicul inconstant al muschiului flexor scurt al degetului mic. Este ceva mai

scurt si mai

lateral

de flexorul

scurt.

Denumirea

acestui

muschi

este

improprie, dar s-a facut prin similitudine cu muschii hipotenarului.

Originea este pe '/; proximala a metatarsianului V. Insertia este pe partea laterala a bazei falangei proximale a degetului V. Inervatia — nervul plantar lateral Actiunea este de flexie si usoara abductie a degetului mic.

186

Muschii lojei centrale a plantei

Muschiul

flexor scurt al degetelor

(M.

flexor digitorum brevis)

(eng. flexor digitorum brevis muscle, fr. muscle court fléchisseur des orteils, germ. Musculus flexor digitorum brevis, kurzer Zehenbeuger,

flexor digitorum

mag. musculus

brevis) este situat superficial, in stratul |, sub aponevroza

plantara, in loja centrala a plantei. Originea este pe fata plantara a apofizei mediale a tuberozitatii calcaneului.

Insertia se face

prin patru tendoane,

pe

fata inferioara a falangei mijlocii a degetelor Il-V. Printre capetele bifurcate de insertie trec tendoanele muschiului flexor lung al degetelor. Inervatia — nervul plantar medial. Actiunea este de flexie (plantara) a degetelor II-V.

Muschiul patrat al plantei sau flexorul accesor (M. quadratus plantae/lexor accesorius) (eng. quadratus plantae (flexor accessorius) muscle, fr. muscle carré plantaire, chair carrée de Sylvius ', muscle fléchisseur accessoire des mag.

orteils, germ.

Musculus

quadratus

plantae,

Sohlenviereckmuskel,

musculus quadratus plantae) este situat sub flexorul scurt al degetelor

(stratul Il). Este format din doua fascicule dreptunghiulare. Originea

se face

insd, pe marginea

prin doud

mediala,

capete

(medial

respectiv pe marginea

si lateral),

nenominalizate

laterala a fetei inferioare a

calcaneului.

Insertia se face pe partea laterala a tendonului

(inca nebifurcat) al

flexorului lung ai degetelor. Inervatia — nervul plantar lateral. Actiunea este de flexie (plantara) a degetelor II-V. Ajuta actiunea flexorului lung al degetelor.

' DUBOIS Jacques (1478-1555) anatomist francez (lat. Splvius Jacobus)

187

Muschii lombricali (Mm.

lumbricales) sunt muschi fuziformi, in nu-

mar de patru, care se insera pe alte tendoane. origine, iar ceilalfi au cate doua capete de

Primul are un singur cap

de

origine. Sunt situati in stratul fl al

muschilor plantei. Originea muschiului lombrical | este

pe partea mediala a tendonului II

al flexorului lung al degetelor. Qriginea muschiului lombrical I] este

pe partea laterala a tendonului II

si pe partea mediala a tendonului lil. Muschiul este situat intre tendoanele II si II ale flexorului lung al degetelor. Originea mugchiului

lombricai

Ill este

pe partea laterala a tendonului

lll si pe partea mediala a tendonului IV. Muschiul este situat intre tendoanele Ill si lV ale flexorului lung al degetelor.

Originea muschiului lombrical IV este pe partea laterala a tendonului IV si pe partea mediala a tendonului V. Muschiul este situat fntre tendoanele IV si V ale flexorului lung al degetelor.

Insertia se face prin expansiuni tendinoase aflate pe partea mediala a degetelor si care se termina la nivelul tendoanelor II - V ale extensorului lung al degetelor.

Inervatia — muschilor lombricali | — nervul plantar medial. — muschilor lombricali I] — VW ~— nervul plantar lateral. Actiunea este de flexie a falangei proximale si de extensie a falangelor mijlocie si distala ale degetelor II-V. (iat lumbricus-i = rama)

Muschii interososi plantari (Mm. interossei plantares) sunt in numar de trei si ocupa spatiile interosoase metatarsiene II, Ili si IV. Sunt situati in stratul IV al muschilor plantari. Sunt muschi adductori ai degetelor Ill, IV si V si sunt inervati de nervul plantar lateral.

Trebuie sa mentionam faptul ca _axul de referinté_al piciorului, pentru actiunea de abductie — adductie este reprezentat de deqetul Il.

188

Au originea pe partea mediala a corpurilor metatarsienelor Ill, IV si V si

insertia

pe

partea

mediala

a extremitatii

distale

a falangei

proximale

a

degetelor Ill-V.

Muschii

interososi dorsali (Mm.

interossei dorsales) sunt in nu-

mar de patru si ocupa toate spatiile interosoase metatarsiene. Fac parte tot din

stratul IV muscular. Au cate doué capete de origine, care se prind pe fetele care marginesc respectivul spatiu interosos.

Insertia primilor doi se face de o

parte si de alta a falangei proximale a degeiului Il. Insertia ultimilor doi se face pe partea laterala a falangelor proximale ale degetelor Ill si IV. Remarcam

ca

primii doi interososi dorsali se insera pe aceeasi falaga proximala a degetului II

gi au o actiune contrara. Sunt muschi abductori ai degetelor (II), I si IV si sunt inervati de nervul plantar lateral.

189

FASCIILE MEMBRULUI

INFERIOR

(Fasciae membri inferioris)

Fasciile membrului inferior invelesc muschii, formeaza septuri intermusculare, delimiteaza canale si orificii, formeaza arcuri tendinoase si retinacule

La nivelul coapsei se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale: - arcul iliopectineu (Arcus iliopectineus) este o expansiune a fasciei iliopsoice (Fascia iliopsoas/iliaca), care uneste eminenta iliopubica si creasta pectineala cu ligamentul inghinal. Fascia iliopsoica sau fascia iliaca este o par-

te a fasciei endoabdominale care acopera muschii iliac si psoas mare. Arcul iliopectineu separa spatiul dintre osul coxal si ligamentul inghinal in doua

la-

cune, lacuna muschilor (Lacuna musculorum) situata lateral si lacuna vase-

lor (Lacuna

vasorum) situata medial. Medial de lacuna vaselor se gaseste

canalul femural (Canalis femoralis). (lat. lacuna-ae = groapa, sant, caverna)

- fascia lata (Fascia lata) este fascia de invelis extern a coarsei. Porneste de pe ligamentul inghinal si creasta iliaca $i se continua inferior cu fas-

cia gambei. Este mai groasa lateral si mai subtire medial. Pe partea laterala contine o condensare de fibre numita tractul ifiotibial (Tractus iliotibial) al \ui Maissiat '. Tractul iliotibial porneste de pe spina iliacé anterosuperioara si se prinde pe condilul lateral al tibiei, pe tuberculul lui Géraly *. Acest tubercul, nenominalizat,

este

a arie

anterolaterala

a condilului

lateral,

unde

pe

langa

tractul iliotibial isi au originea si unele fibre ale muschiului tibial anterior. Pe acest tract isi are insertia muschiul fesier mare, dar si muschiul tensor al fasciei late. - hiatul safen (Hiatus saphenus) sau fossa ovalis este un orificiu ova-

lar, situat la nivelul fasciei late, inferior de ‘/3 mediala a ligamentului inghinal. MAISSIAT 1 Jacques Henri. (1805-1878) anatomist francez. ? GERDY Pierre Nicolas. (1797-1856) chirurg si anatomist francez.

191

Pe aici patrunde in profunzime crosa venei

safene mari, pentru a se varsa in

vena femurala. Marginea

safen este mai bine reprezentata

laterala a hiatului

si se numeste marginea falciforma sau @rcuata (Margo falciformis/arcuatus) sau ligamentul lui Hey ' si Burns ’. Extremitatea superioard a marginii arcuate se numeste cornul sau stalpul superior (Conu/Crus superius). Extremitatea inferioara a marginii arcuate se numeste

Cornul sau stalpul inferior (Conu/

Crus inferius). Hiatul safen este acoperit de

o fascie subtire, cu numeroase

orificii, numita fascia ciuruita (Fascia cribrosa) a lui Hesselbach *. Prin orificiile fasciei ciuruite trec afluentii venei safene mari.

- septul intermuscular lateral al coapsei (Septum intermusculare femoris laterale) separa compartimentul muscular anterior al coapsei, mai exact

muschiul vast lateral, de compartimentul muscular posterior, mai exact muschiul biceps femural. Septul lateral se fixeaza& pe buza laterala a liniei aspre. - septul intermuscular medial femoris mediale)

separa

compartimentul

af coapsei muscular

(Septum

intermusculare

anterior al coapsei,

mai

exact muschiul vast medial, de compartimentul muscular medial (grupa adductorilor) si de canalul adductor (Canalis adductorius) al lui Hunter *. Septul medial se fixeaza pe buza mediala a liniei aspre.

- septul intermuscular vastoadductor (Septum intermusculare vastoadductorium) numit si membrana vastoadductoare,

septul intermuscular antero-

medial sau fascia subsartoriala este de forma triunghiulard si uneste muschiul adductor mare cu muschiul vast medial, acoperit de septul intermuscular me-

dial. Acest sept participa la formarea canalului adductor si poate fi considerat si o dependenta a septului intermuscular medial.

La nivelul gambei se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale: - fascia gambei (Fascia cruris) este fascia de invelis extern a gambei. Este continuarea inferioara a fasciei late. ' > * 4

HEY William (1736-1819) anatomist si chirurg englez. BURNS Allan (1781-1813) anatomist $i chirurg scotian. HESSELBACH Franz Kaspar (1759-1816) anatomist si chirurg german. HUNTER John (1728-1793) chirurg scotian.

192

- septul intermuscular anterior al gambei (Septum intermusculare cruris anterius) separa compartimentul muscular anterior al gambei, mai exact muschiul extensor lung al degetelor, de compartimentui

muscular lateral sau

peronier. Septul anterior se fixeaza pe marginea anierioara a fibulei. - septul intermuscular posterior al gambei

(Septum

intermusculare

cruris posierius) separa compartimentul muscular lateral al gambei, de compartimentul muscular posterior. Septul posterior se fixeaza pe marginea posterioara a fibulei.

La nivelul gleznei se gasesc urmatoarele retinacule:

- retinaculul superior al muschilor extensori (Retinaculum musculorum extensorum

superius) este o bandeleta transversala

anterioara, situata

proximal de articulatia talocrurala, care trece peste tendoanele muschilor extensori

ai piciorului.

Aceasta

bandeleta

uneste

portiunile dstale ale tibiei si

fibulei.

- retinaculul inferior al muschilor extensori (Retinaculum muscuforum extensorum inferius) este o bandeleta transversala anterioara in forma de

Y,

situata

muschilor

distal

externsori

de

articulatia

ai piciorului.

talocrurala, Acest

care

retinacul

trece

peste

uneste

partea

tendoanele laterala

a

caicaneului cu maleola mediala si partea mediala a calcaneului.

- retinaculul muschilor flexori (Relinaculum musculorum flexorum) sau ligamentum

laciniatum este o bandeleta fibroasa oblica, situata medial,

intre partea mediala a tuberozitatii calcaneului si maleola medial. Participa la formarea canalului calcanean al lui Richet '. Trece peste tendoanele muschi-

lor flexori ai piciorului. Acest

retinacul uneste

maleola

mediala

cu apofiza

mediala a tuberozitatii calcaneului. (lat. lacinia-ae = ciucure, fimbrie, poala hainei) - retinaculul superior al muschilor peronieri (Retinaculum musculorum fibularium/peroneorum superius) este o bandeleta sagitala laterala, intre

' RICHET Didier Dominique Alfred (1816-1891) chirurg francez.

193

partea laterala a tuberozitatii calcaneului si majleola laterala. Participa ta formarea canaiului peronierilor. Trece peste tendoanele muschilor peronieri lung si

scurt.

Aceasta

bandeleta

uneste

maleola

lateralA

cu

apofiza

laterala

a

tuberozitatii calcaneului.

- retinaculul inferior al muschilor peronieri (Retinaculum musculorum fibularium/peroneorum inferius) este o bandeleta sagitala lateral, aflat& in

continuarea retinaculului inferior al extensorilor (a piciorului Y- lui). Acest retinacul fixeaza tendoanele muschilor peronieri la marginea laterala a piciorului.

La nivelul piciorului se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale: - fascia dosului piciorului (Fascia

dorsalis pedis) este fascia de in-

velis extern a dosului piciorului. Este continuarea inferioara a fasciei gambei. - aponevroza plantara (Aponeurosis plantaris) este portiunea intarita

a fasciei piciorului, care acopera muschii plantari. Porneste de pe apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului, prezintaé o densificare centrala si apoi se imparte in fascicule pentru fiecare deget. Aceste fascicule sunt unite intre ele de fascicule transversale (Fasciculi transversi) situate proximal si de ligamentul metatarsian transvers superficial (Lig. metatarsale transversum superficiale) situat distal.

194

TECILE TENDINOASE ALE MEMBRULUI

INFERIOR

(Vaginae tendinum membri inferioris) O mare parte din tendoanele mugschilor membrului te in teci tendinoase,

inferior sunt inveli-

pentru a fi protejate. Tecile, de farma unui manson,

in-

velesc portiunile paraarticulare ale tendoanelor sau cele cu tendinta la frecare mare. Tecile tendinoase, din punct de vedere structural, seamana cu septurile

intermusculare. In interiorul lor se gasesc teci sinoviale. Mai exista si tecile fibroase care si ele cuprind teci sinoviale. intre tendon

si teaca sinoviala se in-

terpune o cantitate redusa de lichid sinovial. Tecile tendinoase sunt anexe ale muschilor. Totodata, tecile tendinoase, impreuna cu structurile osteoarticulare pe langa care se afla, formeaza niste compartimente osteofibroase. Toate tecile tendinoase ale membrului

inferior se gasesc in regiunile maleolare si ale

piciorului.

Tecile tendinoase tarsale (Vaginae tendinum tarsales) se gasesc atat in partea anterioara a gleznei, cat si posterior de ambele maleole.

Tecile tendinoase tarsale anterioare (Vaginae tendinum tarsales anteriores) se gasesc anterior de articulatia talocrurala, intre aceasta si retinaculul inferior al extensorilor. impart acest spatiu in trei compartimente si protejeazA tendoanele extensorilor piciorului: - teaca

tendinoasa

a muschiului

tibial anterior (Vagina

tendinea

musculi tibialis anterioris) este situata cel mai medial.

- teaca tendinoasa a muschiului extensor lung al halucelui (Vagina tendinea musculi extensoris hailucis longi) este situata central, lateral de teaca tibialului anterior. - teaca tendinoasa a muschiului extensor lung al degetelor (Vagina tendinum musculi extensoris digitorum longi) este situata cel mai lateral.

195

Tecile tendinoase tarsale tibiale (Vaginae tendinum tarsales tibiales) se gasesc intre fata mediala a calcaneului,

maleola mediala si retinaculul fle-

xorilor. impart canalul calcanean in trei compartimente si protejeaz4a tendoanele flexorilor piciorului:

- teaca tendinoasa a muschiului

tibial posterior (Vagina tendinea

musculi tibialis posterioris) este situata cel mai anterior.

- teaca tendinoasa a muschiului tendinum

musculi

flexoris

digitorum

longi)

flexor lung al degetelor (Vagina este

situaté

la mijloc

si inveleste

tendoanele flexorului lung al degetelor.

- teaca tendinoasa a mugchiului flexor lung al halucelui (Vagina tendinum musculi flexoris hallucis longi) este situata posterior si inveleste tendoanele flexorului lung al halucelui.

Tecile

tendinoase

tarsale

fibulare

(Vaginae

tendinum

tarsales

fibulares) se gasesc intre fata laterala a calcaneului, maleola laterala si retinaculul peronierilor. Tendoanele mugchilor

peronieri, care trec pe aici, pre-

zinta doua teci suprapuse:

- teaca tendinoasé comuna a muschilor fibulari (Vagina communis tendinum

musculorum

fibularium/peroneorum)

este

situata

retromaleolar

si

cuprinde tendoanele muschilor peronieri lung si scurt.

- feaca

ftendinoasa

plantara

a

muschiului

fibular

lung

(Vagina

plantaris tendinum musculi fibularis longi) este situata la nivelul boltii piantare si inveleste tendonul fibularului lung.

196

Tecile fibroase ale degetelor piciorului (Vaginae fibrose digitorum pedis) sunt mangoane

fibroase care invelesc

scurt, respectiv tendonul

tendoanele

flexorului lung al halucelui.

flexorilor lung

si

Fibrele care alcdtuiesc

aceasta teaca alcatuiesc doua structuri: - partea inelara a tecii fibroase (Pars anularis vaginae fibrosae) sau ligamentul_inelar_al degetelor este formata din fibre circulare care acoperA tendoanele flexorilor degetelor, in dreptul articulatiilor metatarsofalangiene

si

interfalangiene.

- partea incrucisata a tecii fibroase (Pars cruciformis vaginae fibrosae) sau ligamentul incrucisat al degetelor este formata din fibre oblice care se incruciseaza in forma de X si acopera tendoanele flexorilor degetelor, in dreptul corpurilor falangelor proximale $i mijlocii.

Tecile sinoviale ale degetelor piciorului (Vaginae synoviales digitorum pedis)

sunt mansoane

sinoviale care tnvelesc tendoanele

flexorilor

lung si scurt, respectiv tendonul flexorului lung al halucelui. Aceste teci sinoviale

invelesc

complet

tendonul

cu

exceptia

mezotendonului.

Mezotendonul

face legatura intre periost si tendonul aflat in teaca sinoviala. La acest nivel mezotendoanele

sunt

reprezentate

de

legaturi

tendinoase

(Vincula

tendi-

num) sau frauri — frenulum — sinoviale. Leg€turile tendinoase sunt de doua feluri: - legatura lunga (Vinculum longum), - legatura scurta (Vinculum breve), (lat. vinc(u)lum-i = legaturd, lant)

197

ARTERELE MEMBRULUI

INFERIOR

(Arteriae membri inferioris)

Sunt reprezentate de artera iliaca interna, artera femurala, artera poplitee, artera tibiala anterioara, artera tibiala posterioara gi artera fibulara.

Artera iliaca interna (A. iliaca interna) (eng. internal iliac artery, hypogastric artery, fr. artére iliaque interne, artére hypogastriques, germ. Arteria iliaca interna, innere Beckenarterie, mag. arteria iliaca interna) este ramura de bifurcatie mediala a arterei iliace comune.

Este principala artera a bazinului.

Emite insa si trei ramuri importante pentru membrul inferior: - artera

obturatorie

(A obturatoria)

(eng.

obturator artery, fr. artére

obturatrice, germ. Arteria obturatoria, Hiftlocharterie, mag. arteria obturatoria)

paraseste

bazinul

prin canalul obturator, trece pe langa articulatia soldului,

unde emite ramura acetabulara (R. acetabularis) $i ajunge in partea mediala a regiunii femurale unde se divide in doua ramuri: - ramura anterioara (R anterior) se distribuie muschilor adductori. - ramura posterioara (R. posterior) se distribuie muschilor posteriori ai coapsei. Uneori da nastere ramurii acetabulare.

- artera fesierd superioara (A. glutea superior) (eng. superior gluteal artery, fr. artére glutéale supérieure, artére fessiére supérieure, germ. Arteria glutaea superior, obere Gesdfarterie, mag. arteria glutea superior) este o artera de calibru important, care trece printre radacinile plexului sacral si paraseste bazinul prin orificiul suprapiriform, trecand in regiunea fesiera, unde se ramifica: - ramura superficiala (R. superficialis) pentru partea superioara a muschiului fesier mare. - ramura profunda

(R. profundus) insoteste nervul fesier su-

perior si se indreapta spre lateral, patrunde intre muschii fesieri mijlociu si mic, pe care fi vascularizeaza si se termina fa nivelul muschiului

199

tensor al fasciei late. Se bifurca intr-o ramurad superioara (R. superior) si o ramura inferioara (R. inferior). - artera

fesiera inferioara

(A. glutea

inferior) (eng. superior gluteal

artery, fr. artére glutéale supérieure, artére fessiére supérieure, germ. Arteria

glutaea superior, obere GesaRarterie, mag. arteria glutea superior) este si ea o artera de calibru important, paraseste

bazinul

care trece

printre radacinile plexului sacral fesierd.

Se

distribuie parti inferioare a muschiului fesier mare si articulatiei solduiui.

Din

aceasta

(A.

artera

prin orificiul infrapiriform,

se

desprinde

artera

trecdnd in regiunea

si

insofitoare

a nervului

ischiadic

commitans nervi ischiadici): (lat. committo-misi = a pune impreund, a intruni)

Artera femurala (A. femoralis) (eng. femoral artery, fr. artére femorale,

germ.

Arteria

femoralis,

Oberschenkelarterie,

combveréér) este principala artera a coapsei. de

care

este

delimitata

de

ligamentul

mag.

arteria

femoralis,

Continua artera iliacd externa,

inghinal.

Are

un traiect descendent,

usor oblic spre medioposterior. Trece prin lacuna vaselor, strabate triunghiul lui Scarpa

', strAbate

canalul

lui Hunter

*, trece posterior si se termina

la

nivelul hiatului adductor, unde se continua cu artera poplitee. Este insotita de vena femurala si nervul safen. Emite urmatoarele ramuri: - artera desprinde

epigastrica

imediat sub

superficiala

ligamentul

inghinal,

(A.

epigastrica

perforeaza

superficialis)

fascia

lata si are

se un

traiect superficial, ascendent. Participa la vascularizarea nodurilor inghinale gi a peretelui abdominal inferolateral. - artera circumflexa iliaca superficiala (A. circumflexa ilium superticialis) se desprinde imediat inferior de precedenta, strabate fascia lata si are un

traiect superficial

trasversal,

spre

creasta

iliacd.

Se

distribuie

nodurilor

'SCARPA Antonio (1747-1832) anatomist $i chirurg italian. ? HUNTER John (1728-1793) chirurg, anatomist si patolog scotian.

200

inghinale si tegumentului peretelui abdominal lateroinferior. Participa la vascularizarea muschilor croitor si tensor al fasciei late. - artera rusinoasa externa supertficiala (A. pudenda

externa super-

ficialis) se desprinde la 1-2 cm sub ligamentul inghinal, deasupra crosei venei safene mari. Are o directie transversala. Strabate fascia ciuruita si se distribuie tegumentului regiunii femurale din vecinatetea organelor genitale. - artera rusinoasa externa profunda se desprinde

la 2 cm sub ligamentul

(A. pudenda

externa profunda)

inghinal, sub crosa venei safene mari.

Are o directie transversala. Strabate fascia ciuruita si se imparte in urmatoa-

rele ramuri: - ramuri labiale/scrotale anterioare (Rr. labiales/scrotales anteriores), - ramuri inghinale (Rr. inguinales) se distribuie nodurilor inghi-

nale si tegumentului adiacent ligamentului inghinal. - artera descendenta a genunchiului (A. descendens genus) se desprinde din artera femurala in canalul adductorilor. Strabate membrana vastoadductorie, impreund cu nervul safen gi se bifurca in: - ramura

safena

(R. saphenus)

se distribuie parti inferioare a

muschiului croitor. - ramuri articulare (Rr. articulares) se distribuie articulatiei genunchiului.

Artera femurala profunda (A. profunda femoris) este principala ramura a arterei femurale. Ea se desprinde din portiunea superioara a arterei femurale si are o directie oblic inferioara si spre profunzime. Emite arterele nutritive ale femurului (Aa nutriciae/nutrientes femoris) si urmatoarele ramutri: - artera circumflexa femurala mediala (A. circumflexa femoris medialis) se desprinde din portiunea initiala a arterei, are o directie orizontala si se imparte in mai multe ramuri:

201

- ramura superficiala (R. Superficialis) este de calibru mic si iriga tegumentul superomedial al coapsei.

- ramura profunda (R. profundus) este de calibru mic si vascularizeaza partea posterioara a capului si gatului femurului.

- ramura acetabulara (R. acetabularis) este o ramura profunda, de calibru mic si vascularizeaza articulatia soldului. - ramura ascendenta

(R. ascendens) este o ramura terminala,

profunda, ascendenta si de calibru mic, care se anastomozeaza cu ramura ascendenta a arterei circumflexe laterale. - ramura descendenta (R. descendens) este ramura terminala a arterei circumflexe femurale mediale.

Este de calibru mic.

- artera circumilexa femurala laterafa (A. circumflexa femoris lateralis) se desprinde din portiunea initiala a arterei, putin mai jos decdt cea mediala, are

o directie orizontala si se imparte in urmatoarele ramuri: - ramura ascendenta (R. ascendens) inconjoara colul femurului si se anastomozeaza

cu ramura ascendenta a arterei circumflexe mediale,

apoi se indeapta ascendent spre muschiul iliac, pe care 7! iriga. - ramura descendenta (R. descendens) este o ramura principala a arterei circumflexe femurale

laterale. Trece pe sub muschiul

drept femural si ajunge la vastul lateral, vascularizandu-i pe amandoi. Participa la formarea retelei articulare a genunchiului.

- ramura transversala (R. transversus) se distribuie muschiului vast lateral. - arterele perforante (Aa. perforantes) sunt in numér de trei sau patru,

se desprind pe toata lungimea arterei femurale profunde si trec imediat in compartimentul posterior al coapsei,

prin orificiile aponevrozei de insertie a

muschiului adductor mare. Posterior formeaza mai multe anastomoze inire ele.

202

Artera poplitee (A. poplitea) (eng. popliteal artery, fr. artére poplitée, germ. Arteria poplitea, Kniekehlarterie, mag. arteria poplitea) continua artera femurala de la hiatul tendinos si pana la arcul tendinos al muschiului solear.

Are o directie oblica descendenta, fiind situata profund la nivelul fosei poplitee. Este insotité de vena poplitee si nervul tibial. Emite urmatoarele ramuri: - artera genus)

superioara

se distribuie

laterala

articulatiei

a genunchiului

genunchiului

(A.

si participa

superior lateralis la formarea

retelei

articulare a genunchiului.

- artera superioara mediala a genunchiului genus)

se distribuie articulatiei genunchiului

(A. superior medialis

si participa

la formarea

retelei

articulare a genunchiului. - artera mijlocie a genunchiului (A. media genus) se distribuie capsulei articulare si ligamentelor incrucisate. - arterele surale (Aa. surales) sunt in numar de 2-5 si vascularizeaza tegumentul si muschii surei (moletului).

- artera inferioara laterala a genunchiului (A. inferior lateralis genus) se distribuie articulatiei genunchiului si participa la formarea

retelei articulare

a genunchiului. - artera inferioara mediala a genunchiului

(A. inferior medialis ge-

nus) se distribuie articulatiei genunchiului si participa la formarea

retelei arti-

culare a genunchiului.

Refeaua articulara a genunchiului (Rete articulare genus) este o anastomoza

realizata anterior de articulatia genunchiului si formata din: artera

descendenia a genunchiului (A. descendens genus) ramura a arterei femurale, ramurile descendente (R. descendens) ale arterelor circumflexe mediala si

lateral din artera femurala profunda,

artera superioara laterala a genun-

chiului (A. superior lateralis genus) din artera poplitee,

la fel ca si urmatoa-

rele patru ramuri, arfera superioara mediala a genunchiului (A. superior

203

medialis genus),

artera mijlocie a genurchiului

(A. media

genus),

inferioara laterala a genunchiului (A. inferior lateralis genus),

artera

artera infe-

rioara mediala a genunchiului (A. inferior medialis genus), artera recurenta

tibiala anterioara (A. recurrens tibialis anterior). Uneori ramura recurenta pentru reteaua genunchiului se poate desprinde din artera tibialé posterioara (A. recurrens tibialis posterior), ramura circumflexé fibulara (R. circumflexus fibularis/peronealis) din artera tibiala posterioara.

Reteaua rotuliana (Rete patellare) este portiunea superficial, prerotuliana, a retelei articulare a genunchiului.

Artera tibiala posterioara (A. tibialis posterior) (eng. posterior tibial artery,

fr. artére

tibiale

postérieure,

germ.

Arteria

tibialis

posterior,

hintere

Schienbeinarterie, mag. arteria tibialis posterior) continua artera poplitee de la arcul tendinos al muschiului solear si pana

se imparte in ramurile terminale

plantare. Portiunea dintre desprinderea arterei tibiale anterioare si desprinde-

rea arterei fibulare se numeste trunchi tibiofibular. Este insotita de venele tibiale posterioare si nervul tibial. Emite artera nutritiva a tibiei (A. nutricia/nutriens tibiae) si alte cateva ramuri: - ramura circumflexa fibulara (R. circumflexus fibularis/peronealis) se desprinde

din portiunea

superioara

a arterei

si se indreapta

lateral, ocolind

gatul fibulei. Participa la formarea retelei arteriale a genunchiului. - artera recurenta

tibiala posterioara

(A.

recurrens tibialis posterior) este o ramura

inconstanta, care poate inlocui artera recurenta tibiala anterioara

- ramurile maleolare mediale (Rr. malleolares mediales) sunt ramuri scurte, care se desprind din portiunea distala a arterei, inainte de patrunderea acesteia in canalul calcanean. Aceste ramuri se anastomozeaza

cu ramurile

maleolare mediale ale arterei tibiale anterioare si formeaza refeaua maleolara mediala (Rete malleolare mediale).

204

- ramurile calcaneene (Rr. calcanei) se desprind si ele din portiunea distalA

a arterei

si se

anastomozeaza

cu

ramurile

calcaneene

din

artera

fibulara, formand refeaua calcaneana (Rete calcaneum).

Artera plantara laterala (A. plantaris lateralis) (eng. lateral plantar artery, external plantar artery, fr. artere plantaire latérale, germ. Arteria plantaris lateralis, AuRere Fuf&sohlenarterie, mag. arteria plantaris lateralis) este ramura laterala de bifurcatie a arterei tibiale posterioare. Se desprinde in canalul calcanean sau putin deasupra

lui. Este principala artera a plantei. Par-

ticipa la formarea a doua arcade: - arcada plantara profunda

(Arcus plantaris profundus) se formeaza

din portiunea distala, arcuita, a arterei plantare laterale si artera plantara profunda din artera dorsala a piciorului. Portiunea arcuita a arterei piantare late-

rale se situeaza la nivelul bazei metatarsienelor. Din arcada plantara profunda se desprind ramuri perforante (Rr. perforantes) si circa patru artere metatarsale plantare (Aa. metatarsales plantares), care se continua cu arterele

digitale plantare comune

(Aa. digitales plantares communes).

urma

digitale plantare proprii

se impart in artere

(Aa

Acestea din

digitales plantares

propriae). - arcada

plantara

superficiala

(Arcus

plantaris

superficialis)

se

formeaza

intre

muschiul flexor scurt al degetelor si aponevroza plantara, dar este inconstanta. La formarea ei participa artera plantara laterala si ramura superficiala a arterei plantare mediale.

Artera plantara mediala (A. plantaris medialis) (eng. medial plantar artery, internal plantar artery, fr. artere plantaire médiale, germ. Arteria plantaris medialis, innere FuRsohlenarterie, mag. arteria plantaris medialis) este ramura secundara de bifurcatie a arterei tibiale posterioare. Se desprinde in canalul calcanean sau putin deasupra lui. Emite doua ramuri: - ramura profunda (R. profundus) se situeaza intre muschii abductor

al halucelui si flexorul scurt al halucelui pe care fi vascularizeaza.

205

- ramura superficiala (R. superficialis) participa la formarea arcadei plantare superficiale,

atunci cand aceast€

arcada

existA si cand

ramura

su-

perficiala este de un calibru mai mare.

Artera artery,

fibulara

fr. ariére

(A. fibularis/peronea)

fibulaire,

artére

péroniére,

(eng. fibular artery, germ.

Arteria

peroneal

fibularis/peronea

Wadenbeinarterie, mag. arteria fibularis) se desprinde din trunchiui tibiofibular si se indreapia spre lateral, in compartimentul posterior al gambei. Trece printre muschiul tibial posterior, situat profund

si muschiul flexor lung al halucelui

$i apoi se indreapta posterior de maleola

laterala. Este insotita de venele fi-

bulare.

Emite

artera nutritiva

a fibulei

(A.

nutricia/nutriens fibulae) si alte

cateva ramuri: - ramura perforanta (R. perforans) este o ramura distald, care strabate membrana interosoasa si patrunde in compartimentul anterior al gambei. - ramura

comunicanta

(R. communicans)

este tot o ramura distala,

care se uneste cu artera tibiala posterioara.

- ramurile maleolara laterale (Rr.

malleolares laterales) sunt ramuri

terminale, care participa la formarea refelei maleolare laterale (Rete malieolare faterale). neare

(Rr.

Din ramurile maleolare

caicanei),

care

participa

laterale se desprind si ramuri calcala formarea

retelei calcaneene

(Rete

calcaneum).

Artera tibiala anterioara (A. tibialis anterior) (eng. anterior tibial artery, fr. artere tibiale antérieure, germ. Arteria tibialis anterior vordere Schienbeinarterie, mag. arteria tibialis anterior) se desprinde din artera tibial posterioara, gambei

trece

pe

deasupra

marginii

superioare

si patrunde in compartimentul

a membranei

gambier anterior.

interosoase

Parcurge

a

un traiect

descendent, fiind tnsotita de venele tibiale anterioare si nervul fibular profund si se continua cu artera dorsala a piciorului. Emite urmatoarele ramuri:

206

- artera recurenta

tibiala anterioara

(A. recurrens tibialis anterior)

este 0 ramura recurenta care se desprinde din portiunea proximala a arterei si care participa la formarea retelei genunchiului. - artera maleolara anterioara laterala (A. malleolaris anterior lateralis) este o ramura distala, care participa la formarea refelei maleolare laterale (Rete malleolare laterale) impreuna cu ramurile maleolare laterale ale arterei fibulare. '

- artera maleolara anterioara mediala

(A. malleolaris anterior latera-

lis) este o ramura distala, care participa la formarea retelei maleolare mediale

(Rete malleolare mediale) impreuna cu ramurile maleolare mediale ale arterei tibiale posterioare.

Artera dorsala a piciorului (A. dorsalis pedis) sau pedioasa (eng. dorsalis pedis artery, dorsal artery of foot, fr. artére dorsale du pied, artére pédieuse, germ. Arteria dorsalis pedis, FuRruckenarterie, mag. arteria dorsalis pedis) este ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Limita dintre artera tibiala anterioara si artera pedioasa este reprezentata de marginea inferioara a retinaculului inferior al extensorilor. Artera dorsala a piciorului este o artera superficiala, o artera la care se poate lua pulsul, putand sa fie comprimata de planul osos tarsian. Este insotita de nervul fibular profund. Emite urmatoarele ramuri: - artera

tarsala

colaterala a pedioasei.

laterala

(A. tarsalis lateralis) este

principala

artera

Participa la formarea unui fel de arcada, impreuna cu

artera arcuata.

- arterele tarsale mediale (Aa. tarsales mediales) sunt ramuri scurte care se indreaptaé spre marginea mediala a piciorului. - artera arcuata

(A. arcuata) este o ramura

inconstanta,

arcuita spre

lateral, desprinsa la nivelul articulatiei tarsometatarsiene.

207

- arterele metatarsele dorsale (Aa. metatarsales dorsales) se desprind din artera dorsala a piciorului (prima) si din artera arcuata (celelalte). Se gasesc

in spatiile intermetatarsiene gsi se bifurca in arterele digitale dorsale (Aa. digitales dorsales) pentru marginile de deget corespunzatoare.

- artera plantara profunda (A. plantaris profunda) este ramura terminala a arterei dorsale a piciorului. Patrunde in profunzimea spatiului intermetatarsian, trece pe planta si participa la formarea arcadei plantare profunde impreuna cu artera plantara laterala.

208

VENELE MEMBRULUI

INFERIOR

(Venae membri inferioris)

Venele perficial

si de

membrului sistemul

inferior sunt

nervos

reprezentate

profund.

Venele

de

sistemul

superficiale

venos

su-

sunt vizibile

fa

suprafata pielii. Ele nu sunt insotite de artere, dar uneori sunt insotite de nervi cutanati. Venele superficiale constitue un sistem colateral, care functioneaza

in stransa

legdtura cu sistemul

profund.

Sistemul venos

profund insoteste

arterele.

Venele superficiale ale membrului inferior (Venae superficiales membri inferioris) isi au originea in arcada venoasa

dorsala a picio-

rului (Arcus venosus dorsalis pedis). Aceasta arcad4 se formeaza in ‘/3 anterioara a dosului piciorului. La nivelul dosului piciorului se formeaza,

parte refea venoasd dorsala (Rete venosum

pe de o

dorsale pedis), iar pe de alta

parte venele metatarsale dorsale (Vv. metatarsales dorsales). Atat reteaua venoasa

dorsala,

cat si venele metatarsale se dreneaza

in arcada venoasa

dorsala. Sangele venos de la nivelul degetelor este colectat de venele digitale dorsale ale piciorului (Vv. digitales dorsales pedis), care conflueaza in venele metatarsale dorsale. Aceasia arcada se continua cu: - vena

marginala

posterior, pe marginea

mediala

(V. marginalis medialis) care se indreapta

mediala a piciorului $i apoi se continua cu vena safena

mare. - vena

marginala

laterala (V. marginalis lateralis) care se indreapta

posterior, pe marginea laterala a piciorului $i apoi se continua cu vena safe-

na mica. La nivelul plantei se formeaza pe de o partie refea venoasa plantara

(Rete venosum plantare), iar pe de alta parte venele metatarsale plantare (Vv. metatarsales plantares). Atat reteaua venoasa metatarsale se dreneaza in arcada venoasa

plantara,

cat si venele

plantara. Sadngele venos de la 209

nivelul degetelor este colectat de plantares),

care

conflueaza

venefe

in venele

digitale plantare

metatarsale

siene plantare se unesc cu cele dorsale

prin

plantare.

(VW.

digitales

Venele

metatar-

venele perforante sau inter-

capitulare (Vv. intercapitulares). Venele perforante sunt situate interdigital, intre Capetele metatarsienelor (lat capitulum-i = cap).

Vena safena mare (V. saphena magna), safena interna sau safena lunga (eng. great saphenous vein, GSV, long saphenous vein, fr. veine grande saphéne,

veine saphéne

Rosenader,

mag. Vena

interne, germ. saphena

Vena

magna)

saphena

magna,

VSM;

fsi are originea in vena

groRe

marginala

mediala si se continua apoi anterior de maleola mediala. Urca pe fata mediala a gambei, insotita de nervul safen, ocoleste posterior condilul medial a! femu-

rului si apoi urca pe fata mediala a coapsei, insotita de ramura cutanata anterioara a nervului femural. La circa 3-4 cm inferior de ligamentul inghinal vena safena mare face o crosa, strabate fascia vena

femurala.

In portiunea

terminala,

la

lata prin hiatul safen si se varsa in nivelul

crosei,

vena

safena

mare

primeste mai multi afluenti, care formeaza ,,steaua venoasa“ a lui Paturet ': - venele rusinoase externe (Vv. pudendae

externae) insotesc arterele

rusinoase externe. Vena rusinoasa externa superticiala aduna sangele din regiunea femurala, iar vena rusinoasa externa profunda are drept afluenti venele labiale/scrotale anterioare (Vv. lébiales/scrotales anteriores) si venele dor-

sale superficiale ale penisului/clitorisului (Vv. dorsales superficiales penis/ clitoridis).

- vena circumflexd iliaca superficiala (V. circumflexa ilium superficialis) aduna

sangele

peretelui

abdominal

lateroinferior.

Ea se formeaza

la

nivelul crestei iliace si se varsa in vena safena mare.

- vena epigastrica superficiala (V. epigasirica superficialis) are un traiect descendent, dinspre regiunea hipogastrica spre vena safena mare. ! PATURET Georges (1889-1959) anatomist francez.

210

- vena safena accesorie (V. saphena accesoria) are un traiect ascendent pe partea anterioara a coapsei, fiind situata lateral de vena safena mare. Este cel mai mare afluent al venei safene mari. (gr. saphenes = limpede, vizibil)

Vena

safena

mica

(V. saphena parva),

safena externa sau safena

scurta (eng. small saphenous vein, short saphenous vein, fr. veine petite saphéne, veine saphéne externe, germ. Vena saphena parva, mag. vena saphe-

na parva) isi are originea in vena marginala laterala si se continua apoi posterior de maleola laterala. Urca pe fata posterioara a gambei, insotita de nervul sural si de nervul cutanat sural medial, apoi perforeaza fascia si se varsa

in vena poplitee. in '/; superioara a gambei se afla in santul dintre cele doud capete ale gastrocnemianului, intr-o dedublare a fasciei gambei. De multe ori vena safena mica nu se varsa Tn vena poplitee, ci are un traiect ascendet pe coapsa, varsadu-se in vena femurala sau in vena safena

mare. Portiunea femurala a venei safene mici se numeste vena Giacomini’. in unele tratate de anatomie

se vorbeste

de vena

anastomotica

a lui Giacomini,

ca

despre o vena care face legatura dintre crosa venei safene mici si crosa venei safene mari. O astfel de vena, relativ importanta, nu apare in Terminologia anatomica.

De altfel nici Giacomini

nu apare in indexul de eponime al Terminologiei anaiomice.

Venele profunde ale membrului superior (Venae profundae membri superioris) sunt reprezentate de: Venele

fibulare (W. fibulares/peroneae) sunt in numar de doua, in-

sotesc artera fibulara si se varsa in vena tibiala posterioara. Venele numar de doua

tibiale posterioare

(Vv. tibiales posteriores) sunt si ele in

si insojesc artera tibiala posterioara.

Cele doud

vene tibiale

posterioare se unesc si formeaza vena poplitee.

! GIACOMINI Carlo (1840-1898) anatomist italian.

211

Venele

tibiale anterioare

(Vv. tibiales anteriores) sunt in numar de

doua si insotesc artera tibialé anterioara. Se varsa in venele tibiale posterioare. Venele

surale

(Vv.

surales)

insotesc

arterele surale

si se vars

in

vena poplitee.

Venele geniculare (Vv. geniculares) insotesc arterele genunchiului si se varsa in vena poplitee.

Vena

poplitee

(V. poplitea)

este

vena

profundaé

a fosei

poplitee.

insoteste artera poplitee, fiind situaté superficial de artera. Aduna venele tibiale, surale si geniculare si se continua cu vena femurala.

Vena

femurala

(V. femoralis) (eng. femoral vein, fr. veine fémorale,

germ. Vena femoralis, Oberschenkelvene,

mag. vena femoralis) este princi-

pala vena profunda a membrului inferior. Continua vena poplitee, de la nivelul

hiatului tendinos si pana ja nivelul ligamentului inghinal, unde se continua cu vena iliaca externa. Are un traiect usor ascendent, rior spre anterior. Trece

prin canalul

adductor

usor oblic, dinspre poste-

gsi lateral de canalul femural.

Trece prin lacuna vaselor. Insoteste artera femurala. Vena femurala primeste doi afluenti importanti si anume vena profunda femurala si vena safena mare.

Vena

femurala

profunda

(V. profiunda

femoris)

insoteste

artera

femurala profunda si are ca afluenti: - venele

circumflexe

femurale

mediale

(Vv.

circumflexae

femoris

circumflexe

femurale

faterale

(Vv.

circumflexae

femoris

mediales), - venele laterales),

- venele perforante (Vv. perforante) insotesc arterele perforante si au originea pe fata posterioara a coapsei, strabat muschiul adductor mare si se varsa tn vena profunda femurala.

212

Vena iliaca interna (V. iliaca interna) (eng. internal iliac vein, hypogastric vein, fr. veine iliaque interne, veine hypogastrique, interna, Vena

hypogastrica,

mag.

vena

germ. Vena

iliaca

iliaca interna) este principala vena

a

bazinului. Primeste insa si afluenti de la membrul inferior:

- venele fesiere superioare (Vv. gluteae superiores) insotesc artera fesiera

superioara,

trec prin orificiul suprapiriform

si se varsa

in vena

iliacd

interna.

- venele fesiere inferioare (Vv. gluteae inferiores) insotesc artera fesiera inferioara, trec prin orificiul infrapiriform si se varsa fn vena iliaca interna. - venele obturatorii (Vv. obturatoriae) insotesc artera obturatorie, parcurg canalul obturator si se varsa in vena iliaca interna.

LIMFATICELE MEMBRULUI

INFERIOR

(Nodi lymfoidei membri inferioris)

Limfaticele

membrului

superior

sunt

reprezentate

in primul

rand

de

nodurile limfatice inghinale si poplitee, dar si de mici vase limfatice, care fac

legdtura

intre aceste

noduri.

La

acestea

se

mai

adauga

nodurtile limfatice

inconstante de la nivelul gambei.

Nodurile inguinal

lymph

lymphknoten,

limfatice

nodes,

inghinale

fr. ganglions

(Nodi lymphoidei inguinales)

lymphatiques

inguinaux,

germ.

(eng.

Leisten-

mag. nodi lymphoidei inguinales) sunt cele mai importante lim-

fatice ale membrului

inferior, dar joaca si un rol foarte important in drenajul

limfatic al peretelui abdominal si al perineului (in special a regiunii urogenitale). Nodurile inghinale sunt clasificate in superficiale si profunde:

Nodurile inghinale superticiale (Nodi inguinales superficiales) sunt un grup numeros de pana la 20 de noduri, situate superficial de fascia lata, sub ligamentul inghinal si care la randul lor se impart in doua grupuri, orizontal si vertical: - nodurile superomediale

orizontal si sunt situate medial

(Nodi superomediales) fac parte din grupul

de hiatul safen.

Dreneaza

limfa perineului

anterior. - nodurile

superolaterale

(Nodi

superolaterales)

fac

parte

tot din

grupul orizontal si sunt situate lateral de hiatul safen. Dreneaza limfa regiunii coxale si a peretelui abdominal. - nodurile

inferioare

(Nodi inferiores)

fac parte din grupul

vertical,

sunt situate de-a lungul portiunii terminale a venei safene interne si se gdsesc

sub hiatul safen. Dreneaza limfa membrului inferior, fiind cele mai importante noduri limfatice ale membrului inferior.

Nodurile

inghinale profunde

grup mai putin numeros

(Nodi inguinales profundi) sunt un

decat grupurile Superficiale.

Sunt situate sub fascia

lata si medial de vena femurala, dar adesea sunt inconstante. Se impart in: - nodul proximal (Nodus proximalis) al |ui RosenmUller ‘ este situat cel mai profund, in canalul femural, dar este inconstant. - nodul intermediar (Nodus intermedius) al lui Cloquet?

este situat

ceva mai superficial in canalul femural, dar este si el inconstant. - nodul distal (Nodus distalis) este situat cel mai superficial.

Nodurile

poplitee

(Nodi poplitei)

sunt alcdtuite din doua

grupuri,

unul superficial si altul profund, situate in fosa poplitee:

- nodurile superficiale (Nodi superficiales) sunt situate in juru! portiunii terminale a venei safene mici. Dreneaza limfa din teritoriul safenei mici. - nodurile profunde tee. Dreneaza

(Nodi profundi)

sunt situate in jurul venei popli-

limfa din zonele profunde ale gambei, de la articulatia genun-

chiului, dar si de la nodurile superficiale.

La nivelul gambei

se mai gasesc

urmatoarele

noduri

inconstante,

de

mici dimensiuni: - nodul

tibial anterior (Nodus

tibialis anterior)

anterior de membrana interosoasa a gambei,

este

situat profund,

langa vasele tibiale anterioare.

- nodul tibial posterior (Nodus tibialis posterior) este situat profund,

posterior de membrana interosoasa a gambei, langa vasele tibiale posterioare. - nodul fibular (Nodus fibularis) este situat mai superficial |angé vasele fibulare.

' ROSENMULLER Johann Christian (1771-1820) anatomist german. 2 CLOQUET Hippolyte (1787-1840) medic, anatomist si chirurg francez.

216

NERVII MEMBRULUI Membrul

Inferior este

INFERIOR

inervat in primul

rand,

de plexul

lombosacral,

care este format din anastomozarea ramurilor ventrale ale nervilor spinali corespunzatori.

Sunt insa si ramuri dorsale ale nervilor spinali, care participa la

inervarea membrului inferior. Nervii cutanati fesieri superiori (Nn clunium superiores) (eng. superior cluneal nerves, fr. nerfs cluniaux (nerfs fessiers cutanés) supérieurs, germ. Nervi clunium

superiores,

obere Gesafinerven,

mag.

nervi clunium

superio-

res) sunt ramurile terminale ale ramurilor dorsale ale nervilor lombari. Sunt nervi cutanati destinati pielii regiunii coxale. Acesti nervi se anastomozeaza

si

formeaza plexul posterior (Plexus posterior). (lat. clunis-is = gold)

Nervii cutanati fesieri mijlocii (Nn clunium medii) (eng. medial cluneal nerves, fr. nerfs cluniaux (nerfs fessiers cutanés) moyens, germ. Nervi clunium medii, mittlere GesaRnerven, mag. nervi clunium medii) sunt ramurile

terminale ale ramurilor dorsale ale nervilor sacrali. Sunt nervi cutanati destinati regiunii fesiere.

PLEXUL LOMBOSACRAL (Plexus lumbosacralis).

Plexul lombosacral (eng. lumbosacral plexus, fr. plexus lombo-sacral,

germ.

Plexus lumbosacralis, Lenden-Kreuz-Geflecht,

mag.

Plexus lumbosa-

cralis) este o formatiune nervoasa complexa formata din plexul lombar, trunchiul lombosacral, vegetative

plexul sacral si plexul coccigian,

din trunchiul simpatic

lombar

si sacral.

la care se adauga fibre De

regula

plexul

lombar

este destinat partii anterioare a membrului inferior, iar cel sacral partii posterioare.

217

Plexul lombar lombal, germ.

(Plexus lumbalis)

(eng. lumbar plexus, fr. plexus

Plexus lumbalis, Lendenteils,

mag. agyéki fonat) este format

din anastomozarea ramurilor ventrale ale mervilor lombari (Nervi lumbales) Li.4, la care se adauga

ramuri anastomotice

din nervul toracic T12 si nervul

lombar Ls. Plexul lombar are stranse legaturi cu plexul sacral. Ramurile plexului lombar care participa la inervatia membrului inferior sunt urmatoarele:

Nervul iliohipogastric (N. iliohypogastricus/iliopubicus) (eng. iliohypogastric nerve, fr. nerf ilio-hypogastrique,

nerf grand abdomino-génital, germ.

Nervus iliohypogastricus, mag. nervus iliohypogastricus) sau marele nerv abdomenogenital,

ia nastere din nervul ljombar L,; si o ramura anastomotica din

nervul subcostal.

Traverseaza

peretele abdominal

deasupra

crestei iliace si

se imparte in doua ramuri cutanate, dintre care ramura cutanata laterala (R. cutaneus lateralis) este pentru regiunea coxala si ramura cutanata anterioara (R. cutaneus anterior) pentru regiunea pubiana.

Nervul genitofemural (N. genitofemoralis) (eng. genitofemoral nerve, fr. nerf génito-fémoral, genitofemoralis, mag. dar are acesta

conexiuni spre fosa

nerf genito-crural, nerf honteux externe, germ. Nervus nervus genitofemoralis)

si cu

L;.

Strabate

iliacd. Se divide

genital4 $i ramura femurala.

mugchiul

pe fata

Ramura

porneste din nervul lambar Lo, psoas

anterioara

mare

si coboara

pe

a psoasului in ramura

femurala (R. femoralis) se indreapta

spre coapsa, trece prin lacuna vaselor, anterior de artera femurald, dupa care devine

superficiala,

strabate fascia ciuruité

si inerveazd

pielea triunghiului

femural.

218

Nervul femurocutanat (N. cutaneus femoris lateralis) (eng. lateral cutaneous nerve of the thigh, lateral femoral cutaneous nerve, fr. nerf cutané latéral de la cuisse, nerf fémoro-cutané,

germ.

Nervus cutaneus femoris late-

ralis, mag. nervus cutaneus femoris lateralis) ia nastere din nervul lombar Lo, dar are conexiuni si cu Ls. Apare traiect oblic descendent

pe

muschii lati ai abdomenului

lateral de muschiul

peretele

abdominal

psoas

mare si are un

posterolateral.

Traverseaza

si trece prin lacuna muschilor, intre spinele iliace

anterioare superioara si inferioara. Se distribuie pielii jumatatii lateroinferioare a coapsei.

Nervul

obturator

(N.

obturatorius)

obturateur, germ.

Nervus obturatorius,

din

Lo4, dar are o pozitie anterioara

nervii lombari

Coboara

medial de muschiul psoas

mag.

(eng.

obturator

nerve,

nervus obturatorius)

fr. nerf

provine tot

faté de nervul femural.

mare si lateral de trunchiul lombosacral.

Patrunde in bazin pe sub vasele iliace comune, dupa care are un traiect oblic descendent.

Este incrucisat anterior de ureter si se ataseaza fetei interne a

muschiului obturator intern, indreptandu-se spre canalul obturator, pe care il strabate superior de vasele obturatorii. In canalul obturator sau putin inainte, nervul se imparte in doua ramuri: - ramura anterioara (R. anterior) are un traiect anterior pe fata mediala a coapsei si se divide in ramuri musculare

(Rr. muscula-

res) pentru muschii obturator extern, pectineu, adductorii scurt si lung si gracilis si ramura cutanata (R. cutaneus)

pentru partea inferomediala a

coapsei. - ramura

posterioaraé

(R.

posterior)

se

situeazd

tot pe

fata

medial4 a coapsei, dar posterior de prima si se divide si ea in ramuri musculare

(Rr. musculares) pentru muschiul adductor mare si ramura

articulara (R. articularis) pentru capsula articulatiei soldului.

219

Nervul obturator accesor (Nervus obturatorius accesorius)) porneste din nervii lombari Ls4, are un traiect comun cu nervul obturator si participa la inervarea muschiului pectineu si a Capsulei articuare a soldului.

Nervul femural (N. femoralis) (eng. femoral nerve, fr. nerf femoral, nerf crural, germ. Nervus femoralis, Oberschenkelnerv, mag. nervus femoralis) provine din nervii lombari L24. Este principalul nerv_al plexului lombar. Apare in fosa iliaca sub forma unui trunchi nervos gros, lateral de muschiul psoas mare si imediat inferior de nervul cutanat femural lateral. Se aseaza jn jgheabul format de muschiul iliopsoas, pe care fl inerveaza si sub forma

unui ma-

nunchi de ramuri trece prin lacuna muschilor in regiunea anterioara a coapsei si apoi in triunghiul femural se distribuie in:

- ramuri musculare (Rr. musculares) pentru muschii pectineu, croitor si cvadriceps femural. - ramuri

cutanate

anterioare

(Rr.

cutanei anteriores)

pentru

pielea regiunii anteromediale a coapsei. Aceste ramuri apar la radacina coapsei,

medial de nervul cutanat femural

femurala

a nervului genitofemural.

Cea

lateral si lateral de ramura

mai groasa

dintre ramurile

cutanate anierioare insojeste vena safend mare. Nervul safen (N. saphenus)

este ramura terminala a nervului

femural. Se indreapta spre fosa iliopectinee, se alatura vaselor femurale, strabate partial canalul adductor, pe care il paraseste prin perfora-

rea septului intermuscular vastoadductor, deasupra genunchiului. Devine superficial si se alatura venei safene mari, dupa care se continua cu

doud

ramuri

care inerveaza

cutanate:

ramura

infrapatelara

(R.

infrapaiellaris),

pielea regiunii anteromediale a genunchiului si ramu-

rile cutanate gambiere mediale

(Rr. cutanei cruris mediales), care

inerveza pielea regiunii mediale anterioare a gambei. Ultimele ramuri insotesc vena safena mare. (arab safin = ascuns, neobservat)

220

Plexul sacral (Plexus sacralis) (eng. sacral plexus, fr. plexus sacral,

germ. Plexus sacralis, mag. keresztcsonti fonat) se formeaza prin unirea trunchiului lombosacral cu ramurile anterioare ale nervilor sacrali (Nervi sacrales) Si-3, la care se adauga

ramuri anastomotice

din nervul sacral S4. Rezulta

o

structura nervoasa de forma triunghiularaé, cu baza spre sacru si varful spre marea

incizura

ischiadica.

Din

plexul sacral

se desprind

ramuri

musculare,

cutanate, nervul rusinos si nervul sciatic.

Nervul muschiului obturator intern (N. musculi obturatorii intemi) provine din nervii Ls-Sz si inerveaz& mugchiul omonim si muschiul geaman superior. Nervul muschiului piriform (N. musculi piriformis) provine din nervii S:.2 si inerveaza muschiul omonim. Nervul

muschiului

provine din nervii La-S;

patrat

femural

si inerveaza

(N.

muschiul

musculi omonim

quadratus

femoris)

si muschiul

geaman

inferior. Nervul fesier superior (N. gluteus superior) provine din nervii L4-S1, apoi paraseste bazinul prin orificiul suprapiriform si inerveaza muschii fesier mijlociu, fesier mic si tensor al fasciei late. Nervul fesier inferior (N. gluteus inferior) isi are originea jn nervii Ls-

Se si apoi pardseste bazinul prin orificiul infrapiriform si inerveaz4 muschiul fesier mare.

Nervul micul sciatic (N. cutaneus femoris posterior) (eng. posterior cutaneous nerve of the thigh, posterior femoral cutaneous nerve, fr. nerf cutané postérieur de la cuisse, germ.

Oberschenkelhautnerv,

Nervus cutaneus femoris posterior, hinterer

mag. nervus cutaneus femoris posterior) provine din

nervii S1-3 si paraseste bazinul prin orificiul infrapiriform, este atasat fetei interne a muschiului fesier mare si devine superficial la marginea inferioaraé a acestuia. Aici emite nervii cutanati fesieri inferiori (Nn clunium inferiores), nervi

221

recurenti pentru pielea regiunii fesiere inferioare si ramuri perineale (Rr. perineales) pentru pielea regiunii perineale, a scrotului si a labiilor mari.

Micul sciatic coboara superficial, Sub fascia lata, in interstitiul dintre

mugchii semitendinos si biceps femural, perforeaza fascia lata in jumatatea pasterosuperioara a coapsei si inerveaza pielea regiunii posterioare a coapsei. Nervul cutanat perforant (N. cutaneus perforans) perforeaza ligamentul sacrotuberal si se distribuie pielii portiunii medioinferioare a fesei.

Nervul rusinos (N. pudendus) (eng. pudendal nerve, fr. nerf pudendal, nerf honteux, germ.

Nervus pudendus,

Schamnerv,

mag.

nervus puden-

dus) provine din nervii S24, dar si din S;. lese din bazin prin orificiul infrapiriform, dupa ligamentul

care ocoleste ligamentul sacrotuberal, sacrospinos

si se indreapta

spre

patrunde intre acesta

perineul

si

posterior prin orificiul

ischiadic mic. Ajunge in fosa ischioanala si se indreapta spre peretele lateral al acesteia, unde patrunde in canalul pudendal.

Nervul sciatic (N. ischiadicus) sau marele sciatic (eng. sciatic nerve, fr. nerf sciatique, nerf ischiatique, nerf grand sciatique, germ. Ischiasnerv, Ner-

vus ischiadicus, Sitzbeinnerv, mag. nervus ischiadicus) este ramura terminala a plexului sacral. Este nervul cel mai voluminos gi mai lung al corpului. [si are originea din trunchiul lombosacral

si din toti nervii care alcdtuiesc plexul sa-

cral (L4-S3). Este format prin alaturarea a doi nervi (tidialul si fibularul comun), care reprezinta si ramurile terminale ale nervului. Paraseste bazinul prin partea

laterala a orificiului

infrapiriform,

coboara

pe muschii

pelvitrohanterieni,

unde este incrucisat de artera fesiera inferioara, care emite o ramura pentru acest

nerv.

Patrunde

fn compartimentul

posterior al coapsei,

pe sub capul

lung al bicepsului femural si coboara pe partea posterioara a coapsei in sanful dintre capul scurt al bicepsului femural

si muschii semitendinos

si semi-

membranos.

222

Tibialul gi fioularul comun se separa, de regula, la nivelul unghiului superior al fosei poplitee. Diviziunea se poate produce si mai sus, la orice nivel.

Nervul

fibular comun

(N. fibularis/peroneus

sciatic popliteu_extern (eng. common

communis)

peroneal nerve, common

numit si

fibular nerve;

external popliteal nerve; lateral popliteal nerve, fr. nerf fibulaire commun, péronier commun, munis,

nerf sciatique poplité externe, germ.

gemeinsamer

Wadenbeinnerv,

Nervus

nerf

Nervus fibularis com-

peron(a)eus

communis,

mag.

nervus peroneus communis) este ramura terminala lateral a nervului sciatic si igi are originea in nervii spinali L4-S2z. Este situat sub marginea mediala a muschiului biceps femural, traverseaza septul intermuscular posterior al gambei. Emite o ramura cutanata si doua ramuri terminale. - nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) este emis in partea superioara a fosei poplitee, devine rapid superficial si se distribuie tegumentului regiunii posterolaterale a gambei. Acest nerv emite 0 ramura comunicanta (R. communicans

fibularis/peroneus),

care se va uni cu nervul cutanat

sural medial. - nervul fibular superficial (N. fibularis/oeroneus superficialis) se mai numeste si nerv musculocutanat (inerveaza putina musculatura si multa piele)

si este ramura terminala a nervului fibular comun. la nastere in compartimentul lateral al gambei, unde se situeaza mai intai intre fibula si muschiul peronier lung. Apoi este situat intre muschii peronieri lung si scurt, pe care fi iner-

veaza prin ramuri musculare (Rr. musculares) si in ‘/3 inferioaré a gambei traverseaza septul intermuscular anterior al gambei pentru a ajunge intre muschii peronieri

si extensorul

lung

al degetelor,

dupa

care devine

superficial,

perforeaza fascia gambei trece peste retinaculul inferior al muschilor extensori si se termina cu ramurile cutanate: - nervul cutanat dorsal medial (N. cutaneus dorsalis medialis), care se distribuie partii mediale a dosului piciorului .

223

- nervul cutanat dorsal intermediar sau mijlociu (N. cutaneus dorsalis intermedius), care se distribuie tegumentului partii laterale a do-

sului piciorului, dar nu ajunge pana la marginea laterala a acestuia, unde mai exista nervul cutanat dorsal lateral (N. cutaneus dorsalis lateralis) din nervul sural. Atat nervul Cutanat dorsal medial, cat mai ales

cel intermediar se impart in nervi Cigitali dorsali ai piciorului (Nn. digitales dorsales pedis). Cei doi nervi cutanati realizeaza anastomoze intre ei.

- nervul fibular profund (N. fibularis/peroneus profundus) se mai numeste

si nerv tibial anterior (inerveaza

mult

musculatura

este ramura terminala a nervului fibular comun. mentul

lateral al gambei, traverseaza septul

si putind piele) si

la nastere tot in comparti-

intermuscular anterior al gambei,

devine profund, coboara lateral de ariera tibiala anterioara, intre muschiul tibial anterior si extensorul

lung al halucelui,

trece pe sub retinaculul inferior al

extensorilor si ajunge pe dosul piciorului. Aici trece pe sub muschiul extensor scurt al halucelui si devine superficial in primul spatiu interdigital. Pe

parcurs

da

ramuri

musculare

(Rr

musculares)

tibial anterior, extensorii lung si scurt al degetelor, halucelui. In primul spatiu interdigital emite

pentru

muschii

extensorii lung si scurt ai

nervii digitali dorsali (Nn. digi-

tales dorsales pedis) pentru pielea laterala a halucelui si mediala a degetului secund.

Nervul tibial (N. tibialis) numit si sciatic popliteu intern (eng. tibial nerve, fr. nerf tibial, nerf sciatique poplité interne, germ. Nervus tibialis, Schienbeinnerv, mag. nervus tibialis) este ramura de bifurcatie mediala a sciaticului. Are originea in nervii spinali L4-S3. Se gaseste relativ superficial in fosa poplitee, pe care o traverseaza vertical, trece pe sub arcada solearului impreuna cu manunchiul vascular tibial posterior, patrunzand fn partea profunda a compartimentului posterior al gambei.

Coboara

intre muschii flexor lung al dege-

224

telor picioruiui si flexor lung al halucelui,

sub mugchiul

solear.

Se indreapta

spre canalul calcanean, unde trece pe sub retinaculul flexorilor, impreuna cu vasele tibiale posterioare. in canal calcanean este situat intre muschiul flexor lung al degetelor piciorului, situat anterior gi muschiul flexor iung al halucelui,

situat posterior. In canal sau ceva mai inainte se divide in ramurile terminale plantare.

Pe parcurs nervul tibial emite urmatorele ramuri: - ramuri musculare (Rr. musculares) pentru muschii triceps sural, plan-

tar, popliteu, tibial posterior, flexor lung al degetelor piciorului si flexor lung al halucelui. - nervul interosos crural (N. interosseus cruris) pentru periostul tibiei si fibulei si pentru capsula articulara talocrurala.

- nervul cutanat sural medial (N. cutaneus surae medialis) se desprinde in fosa poplitee si insoteste vena

safena

meste nerv safen extern. Se uneste cu ramura

mica

(externa).

comunicanta

Se mai nu-

fibulara (R.

communicans fibularis/peroneus) a nervului cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) si se continua in acelasi ax, ca nerv sural. Nervul cutanat sural medial si nervul sural inerveaza tegumentul jumatatii posteroinferioare a gambei. - nervul sural (N. suralis) insoteste vena safena mica si se divide tn: - nervul cutanat dorsal lateral (N. cutaneus dorsalis lateralis)

continua nervul sural pe marginea laterala a piciorului si a degetului mic. - ramurile laterale ale calcaneului (Rr. calcanei laterales) provin din nervul sural si se distribuie pielii zonei laterale a calcaneului. - ramurile mediale ale calcaneului (Rr. calcanei mediales) provin din nervul tibial, la iegirea din canalul calcanean si se distribuie tegumentului fetei plantare a calcaneului.

225

Nervul plantar medial (N. plantaris medialis) (eng. medial plantar nerve, internal plantar nerve, fr. nerf plantaire médial, germ. Nervus plantaris medialis,

mag.

nervus

plantaris

medialis)

este

ramura

terminala

a nervului

tibial si este in primul rand un nerv cutanat. Se desprinde in canalul calcanean sau deasupra acestuia. Nervul plantar medial trece pe sub muschiul abductor al halucelui,

ajunge

sub aponevroza

plantarg

si se aseaza

inire abductorul

halucelui si mugchiul flexor scurt al degetelor piciorului. Inerveaz& muschii abductor al halucelui, flexorul scurt al degeielor piciorului, capul medial

al

flexorului scurt al halucelui si lombricalul |. Perforezi aponevroza plantara si se imparte in nervi digitali plantari comuni (Nn. digitales plantares communes), care se bifurca in nervi digitali plantari proprii (Nn. digitales plantares proprii) pentru primele 7 margini de deget.

Nervul plantar lateral (N. plantaris lateralis) (eng.

lateral plantar

nerve, external plantar nerve, fr. nerf plantaire latéral) este si el ramura terminala a nervului tibial $i este in primul rand _un nerv motor. Trece si el pe sub muschiul abductor al halucelui, traverseaz@

superficial muschiul patrat al plan-

tei si se indreapta spre muschiul abductor al degetului mic, in loja laterala a plantei.

Inerveaza

muschiul

patrat al plantei

si abductoru!

degetului

mic. in

dreptul tuberozitatii metatarsianului V se imparte in doua ramuri: - ramura superficiala (R. supertficialis) inerveaza muschii flexor scurt gi oponent

ai degetului mic si se imparte

in nervi digitali plantari comuni

(Nn. digitales plantares communes), care se bifurca in nervi digitali plantari proprii (Nn. digitales plantares proprii) pentru ultimele 3 margini de deget. Nervii digitali plantari comuni au ramuri comunicante nenominalizate.

- ramura profunda (R. profundus) trece in loja plantara mijlocie si inerveaza

muschii

interososi

plantari si dorsali,

capul transvers al adductorului

mugchii

lombricali

tI; ll si IV,

halucelui si capul lateral al flexorului scurt al

haiucelui.

226

REGIUNILE MEMBRULUI

INFERIOR

(Regiones membri inferiores)

Regiunile membrului inferior se impart in regiunile soldului, regiunile femurale, regiunile genunchiului, regiunile gambei si gleznei si regiunile piciorului

REGIUNEA SOLDULUI Regiunea soldului este asezata pe partea posterioara si laterala a arti-

culatiei coxofemurale. Ea este formata din: regiunea fesiera si regiunea coxala. REGIUNEA

FESIERA

(Regio glutealis)

Este

o regiune

patrulatera,

convexa,

aflaté

pe

partea

posterioara

a

articulatiei soldului. Acopera posterior bazinul. Relieful acestei regiuni formeazaé fesele, nates sau clunes. (lat. nates-ium = fese, clunes pl clunis-is = sold, coapsa, crupa (echivalent fesd la cal))

Limite: - superolateral

- marginea

superolaterala

a muschiului

fesier mare,

care corespunde aproximativ cu linia care uneste spina iliacéa posterosuperi-

oara cu trohanterul mare. Aceasta linie desparte regiunea fesiera de regiunea coxala. - lateral — limita lateralA a coapsei, hanterul mare cu marginea

mai precis o linie care uneste tro-

posteroinferioara a muschiului fesier mare.

Limita

lateral a regiunii este trecerea dintre partea carnoasa si tendinoasa a muschiului fesier mare.

227

- inferior — plica fesiera (Sulcus Qlutealis) corespunde cu marginea posteroinferioara a mugchiului fesier. Inferior se invecineaza cu regiunea posterioara a coapsei.

- medial — santul interfesier (Crena analis/ani/interglutealis), care inferior se adanceste

gsi formeaza

foset@

coccigiand

Santul interfesier se mai numeste clunium,

(Foveola

coccygea).

crena clunium, rima clunium, rima

ani. Mediosuperior se invecineaza cu regiunea sacrala. (lat. crena-ae = despicatura, crapatura; rima-~ae = crépatura, spartura))

Contiguratia

externa.

La nivelul

regiunii se observa

si se palpeaza

spina iliaca posterosuperioara, tuberozitatea ischiadica si trohanterul mare. Inervatia cutanata a regiunii fesiere este asigurata de: - nervii

cutanati

fesieri superiori

ramurile terminale ale ramurilor dorsale ale

(Nn.

clunium

superiores)

sunt

nervilor jombari. Acesti nervi se

anastomozeaza si formeaza plexul posterior (Plexus posterior). Inerveaza in primul rand pielea din regiunea coxala.

- nervii cutanati fesieri mijlocii

(Nn.

clunium medii) sunt ramurile

terminale ale ramurilor dorsale ale nervilor sacraii.

- nervii cutanati fesieri inferiori (Nn. clunium inferiores) sunt ramuri recurente

ale

nervului

cutanat

femural

posterior

(micul

sciatic).

Inerveaza

pielea din regiunea inferomediala a fesei. - nervul cutanat perforant (N. cufaneus perforans) rarmmura a plexului sacral strabate

ligamentul

sacrotuberal

si se distribuie pielii portiunii medio-

inferioare a fesei. Inerveaza un teritoriu comun cu nervii cutanati fesieri inferiori. Aceste

nerv poate

sa provina

si din

nervul

rusinos

sau din

nervul

cutanat

femural posterior. Planul

de _acoperire

contine

o piele groasa,

un subcutis

bine repre-

zentat si fascia muschiului fesier, parte a fasciei late. In dreptul trohanterului mare, deasupra fasciei fesiere se afla bursa subcutanata trohanterica.

Continutul regiunii este reprezentat de doua straturi musculare, intre care se afla un tesut celuloadipos bogat:

- stratul superficial, care da forma regiunii, este format din muschiul fesier mare. - stratul profund este format din mai multi muschi,

care de sus in jos

sunt: muschiul fesier mijlociu (partial — partea posterioara), muschiul piriform, muschiul triceps coxal si muschiul patrat femural. Originea muschilor ischiogambieri se afla si ea in regiune, intre fesie-

rul mare si patratul fernural. in profunzime gAsim doua orificii osteotendinoase: - orificiul ischiadic mare (Foramen ischidicum majus) format de incizura ischiadica mare a coxalului si ligamentul sacrosciatic. Acest orificiu face

legdtura intre bazin si membrul inferior. Totodata acest orificiu este acoperit in cea mai mare parte de muschiul piriform. Dedesubtul muschiului piriform, intre acesta si muschiul triceps coxal, se afl un interstitiu numit si foramen infrapiriforme, prin care trec, dinspre bazin spre membrul inferior, manunchiul

rusinos intern, cel fesier inferior si manunchiul ischiadic (sciatic). Nu tot orificiul ischiadic mare

apartine

regiunii.

Partea de deasupra

muschiului

piriform

apartine regiunii coxale. Pentru Terminologia anatomica, orificiile sunt os0ase sau osteotendinoase. Un orificiu

intre un muschi si un os nu poate fi nominalizat, datorita inconsistentei formei acestui orificiu.

- orificiul ischiadic mie (Foramen ischidicum minus) format de incizura

ischiadica

mica

a coxalului si ligamentele

Acest orificiu face legatura intre membrul

ischioanala).

sacrosciatic si sacrotuberal.

inferior si perineul posterior (fosa

Prin acest orificiu trece dinspre regiunea fesiera spre perineu,

manunchiul rusinos intern. Intre muschii regiunii si planul osos se interpun mai multe burse: bursa trohanterica a muschiului fesier mare se interpune intre muschi si trohanterul mare,

bursele intermusculare fesiere in numar de doua sau trei, se interpun

intre fibrele superficiale ale fesierului

mare

si linia aspra,

bursa

ischiadica a

229

muschiului fesier mare se interpune intre filbrele profunde si tuberozitatea ischiadica, bursa muschiului piriform se interpune intre tendonul de insertie al muschiului si femur, bursa ischiadica a muschiului obturator intern este situata la

trecerea prin orificiul ischiadic mic a muschiului interpunandu-se intre acesta si ischion si bursa subtendinoasa

a muschiului

obturator intern se interpune

intre muschi si capsula articulara a soldului.

Manunchiurile vasculonervoase ale regiunii sunt in numar de trei: - manunchiul ischiadic (sciatic) patrunde in regiune prin partea laterala a interstitiuiui infrapiriform. Este format din

nervul ischiadic (sciatic mare) din

plexul sacral. Nervul sciatic mare este cel mai lung si mai gros nerv din organism. El este insotit de nervul cutanat femural posterior (sciatic mic) si de artera si vena insotitoare a nervului ischiadic.

- manunchiul fesier inferior patrunde in regiune prin partea centrala a interstitiului infrapiriform si este format din artera fesiera inferioara, ramura a arterei iliace interne, din venele fesiere inferioare si din nervul fesier inferior, ramura a plexului sacral.

- manunchiul rusinos intern patrunde jn regiune prin partea mediala a interstitiului infrapiriform si dupa

un scurt traiect fn regiune o pardseste prin ori-

ficiul ischiadic mic. Este format din artera rusinoasa interna, ramura a arterei iliace interne,

din venele

rusinoase

interne

si din nervul

rusinos,

ramurd

a

plexului sacral. La vascularizarea

regiunii mai participa si arterele circumflexe femurale

mediala si laterala prin ramurile

lor ascendente,

acetabulara

(artera circum-

flexa mediala) si transversa (artera circumflexa laterala). La limita dintre regiunea fesiera si regiunea femurala

descrie o anastomoza

cruciata (cruciala),

posterioara se

nenominalizata, formata din artera

fesiera inferioara, cele doua artere circumflexe femurale (laterala si mediala) si prima perforanta, ultimele trei, ramuri ale arterei femurale profunde.

Referiri practice: Desi

prin volumul

muscular

si accesibilitate,

pare

cea

injectii, de fapt regiunea gluteala_nu este locul potrivit_ pentru

mai

potrivité

regiune

pentru

_injectii_intramusculare, datorita

bogatei retele arteriovenoase gi mai ales datorita prezentei in regiune a nervului sciatic.

REGIUNEA COXALA (Regio coxalis)

Este o regiune triunghiulara,

usor convexa,

aflataé pe partea laterala a

articulatiei soldului. Este regiunea membrului inferior situata cel mai sus.

Limite: - superior — creasta iliacd separa regiunea coxala de regiunile abdominale (flancuri).

- anteroinferior — portiunea iliotrohanterica a liniei Roser '‘— Nélaton ”. care uneste spina iliacaé anterosuperioara cu tuberozitatea ischiadica, trecand peste varful trohanterului mare. Linia iliotrohanterica separa regiunea coxala, de regiunea femurala anterioara. - posteroinferior — o linie care uneste spina iliaca posterosuperioara cu trohanterul mare. Aceasta linie separa regiunea coxala de regiunea fesiera. Configuratia

externa.

La nivelul regiunii se observa

si se palpeaza

spina iliaca anterosuperioara, cea posterosuperioara si trohanterul mare. Inervatia cutanata a regiunii coxale este asigurata de:

- nervul subcostal (N. subcosialis) ramura ventrala a nervului spinal Ti, care se distribuie partii superoanterioare a regiunii coxale si ajunge si in regiunea femurala anterioara. - nervii cutanati fesieri superiori (Nn. cluniurm superiores) amintiti si la regiunea fesiera sunt principalii nervi cutanati ai regiunii. - nervii cutanati fesieri mijlocii (Nn. clunium medii) participa in mica

masurd la inervatia cutanata a acestei regiuni. ' ROSER Wilhelm (1817-1888) chirurg german. ? NELATON Auguste (1807-1873) chirurg francez.

231

- ramura

cutanata laterala

(R. cutaneus

lateralis) a nervului

ilichipo-

gastric este destinata partii laterale a regiunii coxale.

Planul de acoperire contine o piele

groasa,

un subcutis bine repre-

zentat, mugchiui tensor al fasciei late si partea superioara a tractului iliotibial, fascia muschiului fesier mijlociu, parte a fasciei late, si aponevroza gluteala. In dreptul trohanterului mare, deasupra fasciei fesiere se aflA bursa subcutanata trohanterica, care partial apartine si regiunii fesiere.

Continutul regiunii este reprezentat de doua straturi musculare, intre care se afla un jesut celuloadipos:

- stratul superficial este format din

muschiul fesier mijlociu gi originea

muschilor croitor si drept femural (capul drept)

- stratul

profund

este

format

din

musgchiul

fesier mic

si originea

muschiului drept femural (capul reflex).

in profunzime gdsim partea superioard a orificiului ischiadic mare format de

incizura

parte

ischiadica

mare

se afla deasupra

a coxalului

muschiului

si

piriform,

ligamentul

sacrospinos.

intre acesta

Aceasta

si muschiu!

mijlociu. Aici se afla un interstitiu numit si foramen suprapiriforme,

fesier

prin care

trece, dinspre bazin spre membrul inferior, mAnunchiul fesier superior Manunchiul

fesier superior patrunde

in regiune prin interstitiul supra-

piriform si este format din artera fesiera superioara,

ramura a arterei iliace

interne, din venele fesiere superioare si din nervul fesier superior,

ramurd

a

plexului sacral.

Referiri practice: Este regiunea

recomandata

pentru injectii intramusculare.

Manunchiul fesier superior

este la limita cu regiunea fesiera. Pemiru a proteja acest manunchi injectiile intramusculare se fac in partea anterosuperioara a regiunit.

Unghiul dintre colul si corpul femurului este de circa 125° la adult. Coxa vara reprezinta o descrestere a acestui unghi. Acest lucru se intampla la batrani sau in cazuri patologice. Coxa vara duce la scdderea indiltimii individului. Coxa valga este cresterea acestui unghi si este fiziologica la copil.

REGIUNEA COAPSEI Regiunea femurala sau coapsa este regiunea situata in jurul femurului. Exist o regiune femurala anterioara si una posterioara.

REGIUNEA FEMURALA ANTERIOARA (Regio femuralis anterior)

Este una dintre cele mai mari regiuni ale corpului. Este o regiune con-

vex4 situata in partea anterioara a coapsei. Limite:

- superomedial — ligamentul inghinal al lui Faflopio ', Poupart ? sau Vesalius * uneste spina iliacé anterosuperioara cu tuberculul pubian.

- superolateral — linia care uneste trohanterul mare cu spina iliaca anterosuperioara. - lateral — marginea laterala a coapsei si septul intermuscular lateral.

- medial — marginea mediala a coapsei si marginea posterioara a muschiului adductor mare. Septul intermuscular medial

este parte componenta

a

regiunii. El desparte compartimentul anterior al coapsei de cel medial. - inferior — 0 linie conventionala care uneste cei doi epicondili ai femurului si care trece la circa 1-2 cm superior de baza paitelei. Este o regiune extinsa, in cadrul careia_unii anatomisti au mai descris douad_regiuni,

care

insa_nu

sunt

recunoscute

de

Terminologia

anatomica.

Aceste regiuni sunt: regiunea subinghinala si regqiunea obturatorie.

' FALLOPIO Gabriel (1523-1562) anatomist si chirurg italian. > POUPART Francois (1661-1709) anaomist si chirurg francez.

3 yan WESEL Andries Wytinck (lat. Vesalius Andreas - Bruxellensis) sau Vesal (15141564).celebru anatomist flamand.

233

Limitele regiunii subinghinale: - superomedial gi superolateral limitele regiunii femurate anterioare.

- inferior — 0 linie conventionala care prelungeste anterior plica fesiera. - medial — marginea anterioara a mugchiului gracilis. Elementele principale ale acestei regiuni sunt: lacuna muschilor, lacuna vaselor, canalul femural, hiatui safen si nedurile limfatice inghinale. Limitele regiunii obturatorii: - superior — plica genitofemurala. - inferior — 0 linie conventionala care prelungeste anterior plica fesiera. - anterior — marginea anterioara a muschiului gracilis. - posterior — marginea mediala a muschiului adductor mare. Regiunea obturatorie se invecineaza anterior cu regiunea subinghinala si posterior cu regiunea fesiera. Elementul principal al acestei regiuni este: canalul

obturator. Este o regiune ascunsa la radacina mediala a coapsei.

Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa spina iliacd anterosuperioara,

ligamentul

inghinal,

relieful musgchilor vast lateral, drept femu-

ral, vast medial, croitor si adductor lung si steaua venoasa a lui Paturet '.

Inervatia cutanata a regiunii femurale anterioare este asigurata de ramuri ale plexului lombar:

- nervul subcostal (N. subcostalis)

ramura ventrala a nervului spinal

Tiz care se distribuie partii superolaterale a regiunii femurale anterioare, dar si regiunii coxale. - ramura cutanata laterala (R cutaneus lateralis) este ramura nervului iliohipogastric, traverseaza peretele abdominal deasupra crestei iliace si se distribuie pielii regiunii superolaterala a coapsei.

' PATURET Georges (1889-1959) anatomist francez.

234

- ramura femurala (R. femoralis) este ramura nervului genitofemural. Se desprinde pe fata anterioara a psoasului mare, trece prin lacuna vaselor, anterior de artera femurala,

stradbate apoi fascia

ciuruité si inerveaza cutanat

triunghiul femural. - nervul femurocutanat (N. cutaneus femoris lateralis) coboara lateral de muschiul psoas mare, traverseaza lacuna muschilor si se distribuie pielii jumatatii lateroinferioare a coapsei. - ramura cutanatda (R. cutaneus) provine din ramura anterioara a nervului obturator. Se distribuie cutisului partii inferomediale a coapsei.

- ramurile cutanate anterioare (Rr. cutanei anteriores) din nervul femural. Aceste

ramuri

sunt destinate

pielii regiunii

anteromediale

a coapsei.

Ele apar la radacina coapsei, medial de nervul cutanat femural lateral si lateral de ramura femurala a nervului genitofemural.

Nodurile

limfatice

inghinale

sunt cele

mai

importante

limfatice

ale

membrului inferior, dar joaca si un rol foarte important in drenajul limfatic al peretelui abdominal si al perineului (in special a regiunii urogenitale). Nodurile inghinale sunt clasificate in superficiale si profunde: Nodurile inghinale superficiale sunt un grup numeros de pana la 20 de

noduri situate superficial de fascia lata, sub ligamentul inghinal si care la randul lor se impart in doud grupuri, orizontal si vertical: - nodurile superomediale fac parte din grupul orizontal si sunt situate medial de hiatul safen. Dreneaza limfa perineului anterior. - nodurile superolaterale fac parte tot din grupul orizontal si sunt situate lateral de hiatul safen. Dreneaza limfa regiunii coxale si a peretelui abdominal. - nodurile inferioare fac parte din grupul vertical, sunt situate de-a lun-

gul portiunii terminale a venei safene interne si se gasesc sub hiatul safen. Dreneaza

limfa membrului

inferior, fiind cele mai importante

noduri limfatice

ale membrului inferior.

235

Nodurile_inghinale

profunde

sunt

Un

grup mai putin

numeros

decat

grupurile superficiale. Sunt situate sub fascia lata si medial de vena femurald, dar adesea sunt inconstante. Se impart in:

- nodul proximal al lui RosenmUier

' este situat cel mai profund, in

canalul femural, dar este inconstani. - nodul intermediar al lui Cloquet ? este situat ceva mai superficial, in canalul femural, dar este si el inconstant. - nodul distal este situat cel mai superficial.

Planul de acoperire contine o piele mai groasa lateral si mai subtire medial, un subcutis variabil, fascia lata si tractul iliotibial al lui Maissiat °. Fas-

cia lata este perforata de hiatul safen, care va fi prezentat la canalul femural. in subcutis se gaseste si vena safena mare si afluentii ei. La circa 3-4 cm

inferior de ligamentui

inghinal vena

safena

mare face o crosa@, strabate

fascia lata prin hiatul safen si se vars in vena femurala. in portiunea termina-

la, la nivelul crosei, vena safena mare primeste mai multi afluenti, care formeaa

z4 ,steaua venoas&" a ruginoase externe,

vena

lui Paturet *: Afluentii venei safene mari sunt: venele circumflexa

iliacA superficiala,

vena

epigastricA su-

perficiala si vena safena accesorie.

Continutul regiunii este reprezentat de mai multi muschi asezati in doud compartimente, de manunchiurile vasculonervose femural si obturator si o serie de formatiuni anatomice specifice: lacuna muschilor, lacuna vaselor, canalul femural, triunghiul femural, canalu! adductor si canalul obturator.

' ROSENMULLER Johann Christian (1771-1820) anatomist german. ? CLOQUET Hippolyte (1787-1840) medic, anatomist si chirurg francez.

3 MAISSIAT Jacques Henri. (1805-1878) anatomist francez. 4 PATURET Georges (1889-1959) anatomist francez.

236

Compartimentul femural anterior contine :

- muschiul croitor este un mugchi lung (cel mai lung din corp), usor aplatizat, care strabate oblic coapsa, dinspre superoextern spre inferointern. Este un muschi flexor, aflat in compartimentul extensorilor gambei. (lat. sartus participiu perfect pasiv al verb. sarcio = reparat, cArpit)

- muschiul cvadriceps femural este cel mai voluminos muschi, care ocupa intreg compartimentul anterior al coapsei. Are patru (cinci) capete de origine: - muschiul drept femural este singurul care trece peste articulatia soldului. Are o pozitie superficiala, in axul coapsei si are la randul lui, doud capete de origine: capul drept si capul reflex. - muschiul vast lateral este partea cea mai voluminoasa.

- muschiul vast medial este mai voluminos fn partea inferioara a coapsei.

- muschiul vast intermediar este situat intre vastul lateral si cel medial si sub drepul femural. In jurul tendonului ce insertie al muschiului cvadriceps femural se afla mai multe burse: liana, bursa

bursa subcutanata

subtendinoasa

prerotuliana,

prerotuliand,

bursa subfasciala prerotu-

bursa suprarotuliana,

bursa subcu-

tanata infrarotuliana si bursa infrarotuliana profunda.

- muschiul

articular al genunchiului

al lui Dupré ‘1 este un muschi

profund, desprins din vastul intermediar.

Septul intermuscular medial al coapsei separa compartimentul muscular

anterior al coapsei, de compartimentul muscular medial (grupa adductorilor) si de canalul adductor. Septul medial se fixeaz& pe buza mediala a liniei aspre.

1 DUPRE anatomist si chirurg francez din sec XVI.

237

Compartimentul femural medial contine : - muschiul pectineu este un mugchi Superficial, relativ scurt, situat medial

de muschiul iliopsoas, care este situat intre creasta pectinealé a pubelui si linia pectineala a femurului.

- muschiul adductor lung este un muschi superficial, situat medioinferior de muschiul

pectineu.

Porneste de pe corpul

pubelui si se inseraé pe buza

mediala a liniei aspre a femurului.

- muschiul

adductor scurt este situat mai profund decat adductorul

lung. Porneste de pe ramura inferioara a pubelui, la buza mediala a liniei aspre a femurului.

- muschiul adductor mare este cel mai mare, mai medial si mai profund dintre adductori. Fibrele acestui mugschi se rasfira in evantai si se inseraé pe o distantaé foarte mare. Porneste de pe ramura

ischiopubiana gi se inser pe

buza mediala a liniei aspre a femurului.

- muschiul adductor minim este denumirea fasciculului superior al muschiului adductor mare

- muschiul gracil este un muschi superficial, subtire, aflat pe fata mediala a coapsei. Porneste de pe ramura inferioara a pubisului, la condilul medial a! tibiei.

- muschiul obturator extern este un muschi lat, triunghiular, care porneste de pe fata externa a membranei obturatorii si pe % inferioara a marginii osoase ischiopubiene, la fosa trohanterica a femurului.

Lacuna muschilor (Lacuna musculorum) (eng. muscular lacuna, fr. lacune

musculaire,

germ.

Lacuna

musculorum,

Muskelpforte,

mag.

lacuna

muscuiorum) este un orificiu osteofibros situat lateral, la radacina coapsei. Face legatura dintre abdomen si membrul inferior. Este delimitaté de osul iliac, arcul

iliopectineu

si jumatatea

lateralA

a ligamentului

inghinal. Aceasta

lacuna contine muschiul iliopsoas, acoperit de fascia iliopsoica. in santul for-

238

mat de muschiul iliac, situat lateral si psoas mare,

situat medial, se afla ner-

vul femural (de fapt un buchet de ramuri ale nervului femural). care

trece

prin

lacuna

muschilor

este

nervul

cutanat

femural

Un alt nerv lateral,

care

trece prin unghiul lateral al lacunei, sub spina iliacd anterioara.

Lacuna

vaselor (Lacuna vasorum) (eng. vascular lacuna, fr. lacune

vasculaire, germ. Lacuna vasorum, Gefaipforte, mag. lacuna vasorum) este un orificiu osteofibros situat medial, la radacina coapsei, care permite trecerea vaselor femurale, dinspre abdomen

spre membrul

inferior. Este delimitataé de

osul pubian, arcul iliopectineu si jumatatea mediala a ligamentului inghinal. Unghiul medial al lacunei este rotunjit de ligamentul lacunar al lui Gimbernat *.

Creasta

pectineala

a pubelui este acoperita

de

ligamentul

pectineal al tui

Cooper’ si de muschiul pectineu. Aceasta lacuna contine: lateral artera femurala,

central vena

femurala

si medial

canalul

femural.

Anterior de artera

femurala trece ramura femurala a nervului genitofemural.

Canalul fémoral, germ.

femural (Canalis femoralis) (eng. femoral canal, fr. canal Schenkelspalt,

mag.

combcsatorna)

apartine in mare

parte

lacunei vaselor, fiind situat medial de vena femurala. Are o forma prismatic triunghiulara,

infundibulara,

cu o directie aproape verticala. Are trei pereti si

doua orificii: - peretele anterior — fascia lata, - peretele lateral — vena femurala, - peretele posterior — muschiul pectineu. - orificiul profund

— este situat superior,

la nivelul lacunei vaselor si

este reprezentat de ineful femural (Anulus femoralis), delimitat de ligamentele inghinal si lacunar,

mugchiul

pectineu

si vena femurala.

Orificiul profund este

' GIMBERNAT Antonio de (1734-1816) anatomist si chirurg spaniol

* sir COOPER Astley Paston (1768-1844) chirurg englez.

239

acoperit de septul femural (Septum femoratle), care aparjine fasciei transversale. - orificiul superficial - este situat anteroinferior si este de forma ovalara.

El se numeste

deschiderea

safena

(Hiatus saphenus)

nivelul fasciei late, inferior de '/; medial

si este situat la

a ligamentului inghinal. Pe aici pa-

trunde in profunzime crosa venei safene mari, pentru a se varsa in vena femuralé.

Marginea

laterala a hiatului safen

este mai bine reprezentata

si se

numeste marginea falciforma sau arcuaté (Margo falciformis/arcuatus) sau ligamentul lui Hey ‘ si Burns ’. Extremitatea superioara a marginii arcuate se numeste

cornul superior (Conu/Crus

superius).

Extremitatea

inferioara a

marginii arcuate se numeste cornul inferior (Conu/Crus inferius). Hiatul safen este acoperit de o fascie subtire, cu numeroase orificii, numita fascia ciu-

ruitaé (Fascia cribrosa) a lui Hesselbach

°. Prin orificille fasciei ciuruite trec

afluentii venei safene mari, dar si unele artere. Canalul femural contine fesut adipos si inconstant noduri inghinale pro-

funde. Acestea sunt situate sub fascia lata si medial de vena femurala si sunt reprezentate de:

- nodul proximal al iui Rosenmier * situat profund. - nodul intermediar al lui Cloquet * situat mai superficial. Daiorita conformatiei bazinului, canalul femural este mai larg si mai scurt la femeie. (lat. hiatus-i = deschidere)

Referiri practice: Canalul femural este sediul herniilor femurale, care sunt mai frecvente la femeie.

' HEY William (1736-1819) anatomist si chirurg englez. 2 BURNS Allan (1781-1813) anatomist si chirurg scotian. > HESSELBACH Franz. Kaspar (1759-1816) anatomist si chirurg german. * ROSENMULLER Johann Christian (1771-1820) anatomist german.

> CLOQUET Hippolyte (1787-1840) medic, anatomist si chirurg francez.

240

Triunghiul femural (Trigonum femoris) al lui Searpa ' (eng. femoral triangle, Scarpa’s triangle, fr. triangle de Scarpa, trigone fémoral, germ. Schenkeldreieck, Scarpa-Dreieck, mag. trigonum femoris) este delimitat superior de

ligamentul inghinal, lateral de muschiul croitor si medial de muschiul adductor lung. Este o zona usor concava, care are baza la radacina coapsei si varful spre canalul adductor. Pe podeaua triunghiului se formeaza un sant vertical, delimitat lateral de muschiul

iliopsoas si medial de muschiul pectineu. Triun-

ghiul contine superficial deschiderea safena si mai profund, in santul iliopectineal, manunchiu!l vasculonervos femural.

Canalul obturator (Canalis obturatorius)

(eng. obturator canal, fr.

canal obturateur, canal ischio-pubien, germ. Canalis obturatorius, mag. cana-

lis obturatorius) sau canalul subpubian face leg&tura intre bazin si membrul inferior. Este un canal osteofibros, de circa 0,5 cm, format de santul obturator de pe ramura superioara a pubelui $i membrana turatorie

este

acoperita

pe ambele

fete de

obturatorie.

muschiul

Membrana

obturator

intern,

obres-

pectiv de muschiul obturator extern. Canalul contine manunchiul vasculonervos obturator.

Canalul adductor (Canalis adductorius) al ui Hunter ? sau canalul subsartorial (eng. adductor canal, subsartorial canal des adducteurs, nal, Este

mag.

canal de Hunter, germ.

canalis

un canal

directie oblica,

adductorius)

musculofibros, dinspre

face

Canalis adductorius,

legatura

intre

coapsa

prismatic triunghiular,

anterior spre

Canalul_continud_triunghiul

Hunter’s canal, fr. canal

femural

posterior, si_contine

avand

usor

Adduktorenkasi fosa

poplitee.

infundibular,

circa

manunchiul

cu o

10 cm.lungime. vasculonervos

femural. In partea anterosuperioaré manunchiul vasculonervos este format de

' SCARPA

Antonio (1747-1832) anatomist si chirurg italian.

? HUNTER John (1728-1793) chirurg, anatomist $i patolog scotian.

241

artera

femurala

situata

anterior,

vena

fermurala

situaté

posterior

si nervul

safen. Canalul are trei pereti si doua orificii:

- peretele lateral —- muschiul vast medial, - peretele medial — muschiul adductor mare, - peretele anterior — septul intermuscular vastoadductor, dublat superficial de muschiui croitor. - orificiul superior,

superficial sau

anterior este delimitat

de marginea

superioara a septului intermuscular vastoadductor. - orificiul inferior,

profund

sau

posterior este reprezentat

derea adductorului (Hiatus adductorius),

de deschi-

un orificiu situat in partea apone-

vrotica a musgchiului adductor mare, intre acesta si extremitatea inferomediala a femurului.

Manunchiurile vasculonervoase ale regiunii: - manunchiul

vasculonervos femural

este format din artera femurala,

vena femurala si nervul safen. Artera femurala este continuarea arterei iliace

exierne. La inceput este situata lateral de vena, apoi se situeaz& anterior de vena, patrunde in canalul adductor si patrunde fn fosa poplitee dinspre superomedial. Vena femurala parasesie fosa poplitee, lateral de artera. Nervul safen

este ramura terminalé cutanataé a nervului femural. El se afla intre artera si vena pe partea laterala a acestora. Nervul safen perforeaza septul intermuscular vastoadductor, impreuna cu artera descendentaé a genunchiului.

- m&nunchiul vascular femural profund este paralel cu cel principal. Acesta este format din artera si doua

vene,

este mai scurt si este situat in

interstitiul dintre compartimentul muscular anterior si cel medial.

- manunchiul vasculonervos obturator este format din artera obturatorie, doua vene obturatorii si nervul obturator. Artera obturatorie este ramura a arterei iliace interne. Manunchiul trece prin canalul obturator, de sus in jos, in urmatoarea ordine: nerv, artera, vene. Atat artera cat si nervul se bifurca in canal sau in preajma lui. Acest manunchi este destinat compartimentului medial al coapsei.

242

Referiri practice: Artera

femurala

se palpeaza

imediat sub

ligamentul

inghinal,

la jumatatea

acestuia.

Tot aici se incanuleaz& artera, pentru cateterism. Caieterul introdus prin artera femurala poate

ajunge pana jn ventriculul stang al inimii. Prin cateter se poate introduce tintit, substanta de contrast pentru efectuarea de angiografii. (gr. angeion = vas sau cavitate a corpului; grapho = a scrie)

REGIUNEA FEMURALA POSTERIOARA (Regio femuralis posterior)

Este o regiune usor convexa situata in partea posterioara a coapsei. Limite:

- superior — plica fesieré sau santul fesier (Sulcus glutealis) desparte aceasta regiune de cea fesiera. ~ lateral — marginea laterala a coapsei si septul intermuscular lateral.

- medial — marginea mediala a coapsei si marginea medioposterioara a muschiului adductor mare. Septul intermuscular medial nu apartine regiunil. - inferior — 0 linie conventionala care uneste cei doi epicondili ai femurului si care trece superior de fosa poplitee.

Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa doua coloane musculare, intre care se afla un sant destul de sters. Inervatia_cutanata

a regiunii femurale

posterioare

este asigurata

de

nervul micul sciatic (N. cutaneus femoris posterior). Acesta perforeaza fascia lata in jumatatea posterosuperioara a coapsei. Planul de acoperire contine o piele mai groasa

lateral si mai subtire

medial, un subcutis variabil si fascia lata In subcutis se gasesc vene afluente ale safenei mari.

Nu se gasesc

noduri limfatice, iar limfa se dreneaza spre nodurile inghinale si poplitee. Continutul femural

posterior

regiunii asezati

este

in doua

reprezentat coloane

de

si de

muschii

compartimentului

manunchiul

vasculonervos

sciatic.

243

Compartimentul femural posterior contine muschii ischiogambieri: - muschiul partea

biceps

ischiogambiera

femural

este

a muschiului.

situat

Intre

lateral.

tendonul

Capul

lung

reprezinta

de insertie si ligamentul

colateral fibular se interpune bursa inferioara a muschiului biceps femural. - muschiul semitendinos este situat superficial, in partea mediala. - muschiul_

semimembranos

este

situat

tot in

partea

mediald,

mai

profund, sub muschiul semitendinos. Intre tendonul de insertie, capul medial al

gastrocnemianului

gi articulatia genunchiului

se interpune

bursa

muschiului

semimembranos a lui Brodie ’.

Manunchiul vasculonervos ischiadic (sciatic) patrunde fn regiune prin partea superioara,

venind

dinspre

regiunea

fesiera. Manunchiul

se situeaza

in interstitiul dintre muschiul biceps femural situat lateral si muschii semimem-

branos si semitendinos situati medial. Acest manunchi este format din nervul! ischiadic (sciatic mare) din plexul sacral,

nervul cutanat femural

posterior

(sciatic mic) si de artera si vena insotitoare a nervului ischiadic. Asociat acestui manunchi gasim si anastomoza cruciata si anastomozele dintre arterele perforante. Anastomoza

cruciata se afla la limita dintre re-

giunea fesiera si regiunea femurala posterioara si a fost prezentata la regiunea fesiera. Arterele perforante sunt in numér de trei sau patru, se desprind pe toata lungimea arterei femurale profunde gsi trec imediat in compartimentul posterior al coapsei

mare.

prin orificiile aponevrozei

de

insertie a muschiului

Posterior formeaz& mai multe anastomoze,

adductor

mai ales intre ele. Aceste

anastomoze insofesc manunchiul ischiadic.

' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

244

REGIUNEA GENUNCHIULUI In jurul articulatiei genunchiului se gaseste regiunea genunchiului. Acesta regiune face legatura dintre coapsa si gamba.

Se descrie o regiune an-

terioara a genunchiului si una posterioara sau fosa poplitee. REGIUNEA ANTERIOARA A GENUNCHIULUI (Regio genus anterior) Este o regiune care se suprapune

practic cu articulatia genunchiului.

Ocupa 7/3 anterioare din regiunea genunchiului. Limite:

- superior — o linie conventionala

care

uneste

cei doi epicondili ai

femurului si care trece la circa 1-2 cm superior de baza patelei.

- inferior — 0 linie conventionala transversala care trece prin tuberozitatea tibiei. - medial — marginea posterioara a tractului iliotibial. - lateral — marginea posterioara a muschiului gracil. Configuratia externa.

La nivelul regiunii se observa

rotula, santurile

laterorotuliene si suprarotulian, tuberozitatea tibiei, capul fibulei si condilii me-

diali si laterali, mai ales ai femurului. Pielea regiunii este in exces, pentru a permite flexia gambei. Inervatia cutanata a regiunii anterioare a genunchiului este asigurata de: - ramuri cutanate anterioare (Rr. cutanei anteriores) din nervul femural pentru pielea regiunii superioare a genunchiului. - ramura infrapatelara (R. infrapatellaris) a nervului safen, care inerveaza pielea regiunii mediaie a genunchiului.

- nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) ramura a nervului fibular comun este emis in partea superioara a fosei poplitee, devine

rapid superficial si se distriouie unei parti reduse de tegument, din zona laterala a regiunii anterioare a genunchiului. 245

Planul de acoperire contine o piele pe partile laterale,

mai groasa anterior si mai subtire

un subcutis variabil si 0 fascie care superior este repre-

zentata de fascia lata, iar inferior de facia gambei. In subcutis se gdsesc trei burse sinoviale: ~ bursa subcutanata prerotuliana,

- bursa _subcutanata infrarotuliana situata anterior de ligamentul rotulian, mai aproape de tuberozitatea tibiei, - bursa subcutanata a tuberozitatii tibiei. Tot in subcutis, medioposterior, se gaseste vena safena mare. In partea inferioara a regiunii, lang&é vena safena mare se gdseste nervul safen, care perforeaza fascia si devine superficial.

Nu se g&sesc noduri limfatice, iar limfa se dreneaza spre nodurile poplitee.

Continutul regiunii este reprezentat de tendoane, burse subfasciale si reteaua arteriala a genunchiului. In partea anterioarA se gasesc tendonul cva-

dricepsului si ligamentul rotulian, medial laba de gasc, iar lateral este portiunea terminala a tractului iliotibial. Pe [anga busele subcutanate, in regiune se mai gasesc urmatoarele burse profunde: - bursa subfasciala prerotuliana este situata intre fascie si rotula. Poate depasi limitele rotulei. Aceasta bursa poate lipsi uneori, fiind separata de cea

subcutanata numai de fascie. - bursa subtendinoasa prerotuliana este de asemenea

inconstanta si

este situata intre tendonul de insertie al cvadricepsului si rotula. Este cea mai profunda dintre bursele prerotuliene.

-

bursa suprarotuliana este situata intre femur si tendonul de insertie

al cvadricepsului. De regula comunica cu cavitatea articulara a genunchiului. -

bursa infrarotuliana profunda este situata intre ligamentul rotulian si

tibie. intre ligamentul

rotulian

si plica sinoviala

infrarotuliand

se afl

corpul

adipos infrarotulian.

246

~ bursa_subtendinoasa_a_muschiului

croitor este

situat&

sub tendonul

muschiului, la nivelul labei de gasca. Este o bursa separata de bursa anserina, cu care poate sa comunice. - bursa

_anserina

este situata

sub tendoanele

care formeaza

laba

de

gasca.

Refeaua articulara a genunchiului (Rete articulare genus) este o anastomoza realizata anterior de articulatia genunchiului si este formata din: - artera descendenta a genunchiului, ramurd a arterei femurale,

- ramurile descendente ale arterelor circumflexe mediala si laterala din artera femurala profunda, - artera superioara laterala a genunchiului din artera poplitee, la fel ca si urmatoarele patru ramuri, - artera superioara mediala a genunchiului, - artera mijlocie a genunchiului, - artera inferioara laterala a genunchiului, - artera inferioara mediala a genunchiului, - artera recurenta tibiala anterioara. Uneori artera recurenta se poate desprinde din artera tibial posterioara

- ramura circumflexa fibulara din artera tibiala posterioara. Reteaua

rotuliand

(Rete patellare)

este

portiunea

superficiala

pre-

rotuliana a retelei articulare a genunchiului. Referiri practice: Unghiul Q este folosit in clinica pentru evaluarea inclinarii femuruiui fata de tibie. Acest unghi are varful la mijlocul bazei rotulei, iar laiurile sunt formate de verticala care trece prin mijlocul bazei rotulei si linia care uneste mijlocul bazei rotulei cu spina iliaca anterosuperioara. Cea de a doua linie corespunde cu directia de actiune a mugchiului cvadriceps ferural. In mod

nermal, varful acestui unghi corespunde cu verticala trasata prin centrul capului

femural. Acest unghi are circa 10°. Genu centuaté

varum

a unghiului

este o angulatie mediala a articulatiei genunchiului, cu scdderea acQ,

numita

in termeni

populari

,picioare

in paranteze“

sau

in engleza

bowleg (arc-picior).

247

Genu valgum este o angulatie laterala a articulatiei genunchiului cu cregterea unghiului Q peste 17°, numita gi ,picioare in X* sau knock-Anee (genunchi lovit, ciocanit). Rotula bipartita este o anomalie de osificare a patelei, care d& impresia de fractura pe o radiografie. Anomalia este in general bilateral

gi trebuiesc verificate radiografic ambele

rotule, pentru a confirma fractura. Mult mai rar se intAineste rotula tripartité (trei piese osoase unite de fibrocartilaj) Reflexul rotulian este un reflex miotatic,

care const& in extensia reflexa a gambei

provocata de lovirea cu un ciocanel neurologic a tendonului rotulian. Este cel mai cunoscut

reflex miotatic. (gr. mys = muschi, tasis = Intindere)

REGIUNEA POSTERIOARA

A GENUNCHIULUI

(Regio genus posterior) Este Ocupa

o regiune

‘/3 posterioara

decliva

situataé

posterior

a regiunii genunchiului.

de articulatia Regiunea

genunchiului.

corespunde

in cea

mai mare parte cu fosa poplitee. Limite: - superior — prelungirea posterioara a

liniei conventionale care uneste

cei doi epicondili ai femurului si care trece la circa 1-2 cm superior de baza patelei.

- inferior — prelungirea posterioara

a liniei conventionale transversale

care trece prin tuberozitatea tibiei.

- medial — marginea posterioara a tractului iliotibial. - lateral — marginea posterioara a muschiului gracil. Inervatia cutanata a regiunii posterioare a genunchiului este asigurata de nervul micul sciatic (N. cutaneus femoris posterior), care provine din nervii S13 si inerveaza pielea regiunii posterioare a coapsei, dar si a fosei poplitee. In mod secundar mai participa nervul cutanat sural lateral si nervul safen (me-

dial).

248

Planul de acoperire contine o piele relativ subtire, semitransparenta.

In

subcutis se gasesie vena safena mica, care vine dinspre regiunea posterioara a gambei, abordeaza unghiul inferior al rombului face o crosa

si se varsd in vena

poplitee.

Vena

popliteu si la mijlocul regiunii safend

mica

se afla tntr-o

dedublare a fasciei gambei.

Fosa poplitee (Fossa poplitea) este principala componenta a regiunii, fiind o depresiune de forma rombica, limitata de: - superomedial — muschii semimembranos gsi semitandinos, - superolateral — muschiul biceps femural, - inferomedial — capul medial al muschiului gastrocnemian, - inferolateral — muschiul plantar si capul lateral al muschiului gastrocnemian. (lat. poples-itis = incheietura genunchiului, partea de dinapoi a genunchiului)

i ntre

muschii care delimiteaza fosa poplitee si pianul osos se interpun

urmatorele burse sinoviale: - bursa inferioara a muschiului biceps femural este situata intre tendonul de insertie si ligamentul colateral fibular.

- bursa muschiului semimembrangs tendonul

a lui Brodie ' este situata intre

de insertie, capul medial al gastrocnemianului

si articulatia genun-

chiului. -

bursa subtendinoasa a muschiului gastrocnemian lateral este situata

intre capul lateral si articulatia genunchiului. - bursa subtendinoasa a muschiului gastrocnemian medial a lui Brodie.este situata intre capul medial si articulatia genunchiului.

Continutul acestei fose este format de manunchiul vasculonervos popliteu, de nervul fibular comun si de nodurile limfatice poplitee.

' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

249

Manunchiul vasculonervos popliteu

este format din artera si vena po-

plitee si nervul tibial: -

artera_poplitee continua artera femurala.

Patrunde fn regiune prin hi-

atul tendinos, situat superomedial, are o directie oblicA descendenta si paraseste regiunea prin unghiu! inferior al rombului,

pe sub arcul tendinos ai muschiu-

lui solear. La nivelul fosei poplitee are o pozitie profunda.

Emite urmatoarele

ramuri: - artera superioara laterala a genunchiului, - artera superioara mediala a genunchiului, - artera mijlocie a genunchiului, - arterele surale sunt in numar

de 2-5 si vascularizeazé tegu-

mentul si muschii surei (moletului). - artera inferioara laterala a genunchiului, - artera inferioara mediala a genunchiului. -

vena poplitee este situata lateral de artera poplitee si ceva mai super-

ficial. Este de regula unica, dar pote fi si dubla. Patrunde in regiune pe sub arcul tendinos al solearului si are o directie oblic verticala spre hiatul tendinos. Se formeaza

prin unirea venelor tibiale anterioare si posterioare si primeste drept

afluenti venele surale si geniculare. Se continua cu vena femurala. - nervul tibial numit si sciatic popliteu_intern este ramura de bifurcatie mediala a sciaticului. Se gaseste relativ superficial in fosa politee, pe care o traverseaza vertical si apoi trece pe sub arcada solearului impreund nunchiul

vascular

tibial posterior,

patrunzand

in partea

profunda

cu ma-

a comparti-

mentului posterior al gambei. in fosa poplitee emite nervul cutanat sural medial. Acesta din urma

se uneste cu ramura comunicanta

a nervului cutanat sural

lateral si se continua in acelagi ax, ca nerv sural.

Nervul fibular comun minala

laterala a nervului

numit si sciatic popliteu_extern este ramura ter-

sciatic. In fosa

poplitee este situat sub

marginea

mediala a muschiului biceps femural si tot aici emite nervul cutanat sural lateral, Acesta din urma este emis fn partea superioara a fosei poplitee, devine rapid

250

superficial si se distribuie tegumentului regiunii posterolaterale a gambei. Nervul cutanat sural lateral emite o ramura comunicanta, care se va uni cu nervul cuta-

nat sural medial. Nodurile poplitee sunt alcatuite din doua grupuri, unul superficial si altul profund, situate in fosa poplitee: - nodurile superficiale sunt situate in jurul portiunii terminale a venei safene mici. Dreneaza limfa din teritoriul safenei mici.

- nodurile profunde sunt situate in jurul venei poplitee. Dreneaza limfa din zonele

profunde

ale gambei,

de la articulatia genunchiului,

dar si de

la

nodurile superficiale.

Referiri practice: Artera Pentru

poplitee se palpeaza in profunzimea fosei politee, cu gamba

palpare se folosesc degetele de la ambele

maini.

usor flectata.

Podul palmei se pune

pe partile

laterale ale genunchiului, iar degetele, ugor flectate, spre mijlocul fosei poplitee. Chistul

situata in fosa

popliteal

poplitee.

sau

chistul

Baker

Poate fi o herniere

* este

o colectie

a membranei

anormala

de

lichid

sinoviale a genunchiului

sinovial

sau

herniere a burselor lui Brodie ?. La copil este mai des intAlnit, dar si este de dimensiuni

o

mai

mici.

' BAKER William Morrant. (1839-1896) chirurg englez.

? sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

251

REGIUNEA GAMBEI

SI A GLEZNEI

Exista o regiune gambiera anterioara, una posterioara gi doua regiuni talocrurale (anterioara si posterioara).

REGIUNEA ANTERIOARA A GAMBEI (Regio cruris anterior) Regiunea

anterioara a gambei

este

o regiune prismatic triunghiuiara,

mai ingusta fn partea inferioara. Limite:

- superior — linia orizontala care trece prin tuberozitatea tibiei si care separa regiunea anterioara a gambei de cea anterioara a genunchiului. - lateral — linia care uneste condilul

lateral al tibiei cu varful maleolei

laterale, iar in profunzime septul intermuscular posterior al gambei, care delimiteaza aceasta regiune, de regiunea posterioara a gambei.

- medial —- marginea mediala a tibiei, care separa regiunea de cea posterioara. - inferior — linia care uneste bazele celor doua maleole si care separa regiunea de cea talocrurala anterioara.

Configuratia externa. La nivelul regiunii se palpeazA marginea anterioara, tuberozitatea si fata mediala a tibiei. Partile moi sunt situate anterolateral. Inervatia cutanata a regiunii anterioare a gambei este asigurata de:

- ramuri cutanate gambiere mediale (Rr. cutanei cruris mediales) din nervul safen,

care inerveza

pielea din 7/3 anteromediale

ale regiunii.

Nervul

safen este ramura terminala a nervului femural. - ramura

infrapatelard

(R.

infrapatellaris)

tot din

nervul

safen

inerveaza o zona restransa, superioara, a portiunii anteromediale a regiunii.

care

- nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) din nervul fibular comun

este emis in partea superiora a fosei poplitee, devine rapid super-

ficial si se distribuie tegumentului regiunii posterolaterale a gambei, dar si '/3 anterolaterale a regiunii gambiere anierioare. Planul de acoperire contine o piele relativ subtire, padroasd, un subcutis slab dezvoliat si fascia gambei.

Pielea adera la fata mediala a

tibiei. Bursele

din jurul articulatiei genunchiului au fost prezentate la regiunile genunchiului, chiar daca unele dintre ele se afla si ceva mai jos. Tot in subcutis, mediopos-

terior se gaseste vena safena mare si nervul safen (ramurile cutanate gambiere mediale). Nu se gasesc noduri limfatice superficiale, iar limfa se dreneaza spre nodurile poplitee.

Fascia gambei emite septurile intermusculare anterior si posterior. Continutul regiunii este reprezentat de doud loji: Compartimentul anterior (al extensorilor) este situat intre marginea anterioara a tibiei $i septul intermuscular anterior. Acesta din urma se fixeaza pe marginea anterioara a fibulei. in aceasta lojé se gasesc muschii tibial anterior, extensor lung al degetelor,

peronier al treilea si extensor lung al halucelui si

manunchiul

tibial anterior. Toti muschii

vasculonervos

acestui

compartiment

sunt inervati de nervul fibular profund. - muschiul tibial anterior este un muschi fuziform, situat cel mai medial in acest

compartiment.

Intre cuneiformul

medial

si tendonul

de

insertie se

interpune bursa subtendinoasa a muschiului tibial anterior. - muschiul extensor lung al degetelor este un muschi semipenat, situat lateral de tibialul anterior. Muschiul peronier al treilea este un fascicul desprins din

muschiul

extensor

lung

al degetelor,

la nivelul

extremitatii

inferioare

a

gambei. - muschiul extensor lung al halucelui este un muschi semipenat, situat intre tibialul anterior si extensorul lung al degetelor.

Manunchiu! vasculonervos tibial anterior este situat profund, pe membrana

interososasa, intre mugchiul tibial anterior si muschiul

extensor lung al

halucelui. Este format din artera tibiala anterioara, venele tibiale anterioare si nervul fibular profund. - artera tibiala anterioara

se desprinde

din artera tibial& posterioara,

trece pe deasupra marginii superioare a membranei interosoase a gambei si patrunde in compartimentul gambier anterior.

Parcurge un traiect descendent,

fiind insotita de venele tibiale anterioare si nervul fibular profund si se continua cu artera dorsala a piciorului. Emite urmatoarele ramuri: - artera recurenta

tibiala anterioara se desprinde

din portiunea

proximala a arterei si care participa la formarea refelei genunchiului. - artera maleolara anterioara

participa

la formarea

laterala este o ramura distal4, care

retelei_maleolare

laterale impreunda

cu ramurile

omonime fibulare. - artera

maleolara

care participa la formarea

anterioara

medialé

retelei maleolare

este

o ramura

mediale impreuna

distala, cu ra-

murile omonime ale arterei tibiale posterioare. - venele

tibiale anterioare

sunt in numar

de doua

si insotesc artera

tibialé anterioara. Se varsa in venele tibiale posterioare. -

nervul fibular profund este ramura terminala a nervului fibular comun.

la nastere in compartimentul

lateral al gambei, traverseaza septul intermuscu-

lar anterior al gambei si devine profund. Coboara oara, intre muschiul tibial anterior si extensorul

lateral de artera tibialA anterilung al halucelui, trece pe sub

retinaculul inferior al extensorilor si ajunge pe dosul piciorului. Compartimentul

lateral

(al peronierilor) este situat intre septul

inter-

muscular anterior al gambei si septul intermuscular posterior. Primul se fixea-

za de marginea anterioara a

fibulei, iar cel de al doilea de marginea posteri-

oara a fibulei. in aceasta loja se gasesc muschii peronieri lung si scurt si nervul fibular superficial.

254

- muschiul peronier lung este un muschi alungit, cu un tendon care reprezinta 2/5 din lungimea muschiului, situat superficial. Tendonul ocoleste posterior maleola laterala si apoi traverseaza bolta plantara dinspre lateral spre medial. - muschiul peronier scurt este situat profund de peronierul lung si este mai scurt decit acesta, atat corpul cat mai ales tendonul de insertie. -

nervul fibular superficial se situeaz@ mai fntai intre fibula si muschiul

peronier lung. Apoi este situat intre muschii peronieri lung si scurt, pe care Ti inerveaza si fn ‘/; inferioara a gambei traverseaza septul intermuscular anterior al gambei pentru a ajunge fntre muschii peronieri si extensorul lung al degetelor, dupa care devine superficial, perforeaza

fascia gambei,

trece peste

retinaculul inferior al muschilor extensori si se termina cu ramurile cutanate.

Referiri practice: Nervul fibular comun se bifurca in ramurile lui terminate in apropierea gatului fibulei, unde

are o pozitie relativ superficiala.

Din aceasta cauza,

se pare ca este nervul cel mai

afectat de diverse traumatisme la membrul inferior.

REGIUNEA POSTERIOARA A GAMBEI (Regio cruris posterior)

Regiunea

posterioara

a gambei

este o regiune

convexa

cu un relief

proeminent, caracteristic, aflat in partea superioara si cu o parte ingustata situata inferior. Regiunea surala (Regio suralis) corespunde lojei superficiale a regiunii.

255

Limite: - superior — prelungirea posterioara @ liniei orizontale care trece prin tuberozitatea tibiei si care separa regiunea posterioara a gambei de cea poplitee.

- lateral — linia care unegte condilul

tateral al tibiei cu varful maleolei

laterale, iar in profunzime septul intermuscular posterior al gambei, care delimiteaza aceasta regiune, de regiunea ansterioarA a gambei.

- medial — marginea meciala a tibiei, care separd regiunea de cea anterioara.

- inferior — linia care unegte bazele

celor doud maleole si care separa

regiunea de cele talocrurale posterioare. Configuratia externa.

La nivelul regiunii, superior, se observa moletul

(Sura), un relief caracteristic produs de muschiul gastrocnenian. in partea inferioara proemina tendonul muschiului triceps sural. Inervatia cutanata a regiunii posterioare a gambei este asigurata de:

- nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) din nervul fibular camun

este emis

in partea

superioara

a fosei poplitee,

devine rapid

superficial si se distribuie tegumentului din 7/3 posterolaterale ale regiunii.

- nervul cutanat sural medial (N. cutaneus surae medialis) se desprinde in fosa poplitee si inerveaza '/; medialA a tegumentului

regiunii. Se

uneste cu ramura comunicantaé a nervului cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) $i se continua in acelagi ax, ca nervy sural (N. suralis). Planul de acoperire

contine o piele

relativ subtire,

paroasa,

un sub-

cutis slab dezvoltat si fascia gambei. Bursele din jurul articulatiei genunchiului au fost prezentate la regiunile genunchiului, chiar daca unele dintre ele se afla si ceva

mai jos. Tot in subcutis,

in linia mediand

a regiunii se gaseste

vena

safena mica.

Continutul regiunii este reprezentat de doua loji, una superficiala si alta profunda:

256

Loja

_superficiala

contine

mugschiul

triceps

sural

si muschiul

plantar.

Acesti muschi sunt inervati de nervul tibial. - muschiul triceps sural este un muschi voluminos, superficial, care da forma

regiunii

posterioare

a gambei

(sura).

Este

format

din muschiul

gastro-

cnemian si muschiul solear. Muschiul gastrocnemian esie situat superficial si are doua capete de origine. Intre capul lateral al gastrocnemianului si articulatia genunchiului se interpune bursa subtendinoasa a muschiului gastrocnemian lateral, iar intre capul medial al gastrocnemianului

si articulatia genunchiului

se interpune bursa subtendinoasa a muschiului gastrocnemian

medial a lui

Brodie '. Muschiul solear este situat mai profund. (gr. gaster = abdomen, kneme = picior) (lat. solea-ae = sandala)

- muschiul

plantar este

un

muschi

rudimentar,

cu

un

tendon

foarte

lung si subtire, atagat partii mediale a tendonului lui Achilles.

Loja profunda lung al degetelor,

(Pars profunda/solealis) contine muschii

tibial posterior si flexor lung al halucelui

popliteu, flexor si manunchiulile

vasculonervos tibial posterior si vascular fibular. Acesti muschi sunt inervati de

nervul tibial. - muschiul popliteu este un muschi profund, cu o directie oblica, dinspre laterosuperior spre medioinferior, corespunzator fosei poplitee. Tendonul

mus-

chiului trece uneori pe sub ligamentul popliteu arcuat. Intre condilul lateral al femurului

si muschiul

popliteu

se gaseste

o extensie

a cavitatii articulare

a

genunchiului numita bursa sau recesul subpopliteu. - muschiul flexor lung al degetelor este un muschi

profund si medial al

gambei.

- muschiul tibial posterior este situat intre flexorul lung al degetelor si flexorul lung al haluceiui. un mugchi penat, profund si intermediar al gambei. Tendonul trece pe sub muschiul flexor lung al degetelor. - muschiul flexor lung al haluceiui este situat lateral. ' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

257

Manunchiul vasculonervos tibial posterior se afia intre cele doua loji mus-

culare. Este format din artera si venele tibiale posterioare si nervul tibial. -

artera tibiala posterioara continua artera poplitee de la arcul tendinos

al mugchiului solear si pana se imparte in ramurile terminale plantare. Portiu-

nea Gintre desprinderea arterei tibiale anterioare si desprinderea arterei fibulare se numeste trunchi tibiofibular. Emite in regiune artera nutritivé a

tibiei si ra-

mura circumflexa fibulara, care se indreapta lateral, ocoleste gAtul fibulei si participa la formarea retelei arteriale a genunchiului. -

venele libiale posterioare sunt in

numéar de doua

si insotesc artera

tibial posterioara. Cele doua vene tibiale posterioare se unesc si formeaza vena poplitee. - nervul tibial numit gi sciatic popliteu mediala

a sciaticului.

Patrunde in regiune

intern este ramura de bifurcatie

pe sub arcada solearului. Coboara

intre muschii flexorul jung al degetelor piciorului gi flexorul lung al halucetui, sub muschiul

solear. Se indreaptaé spre canalul calcanean.

Pe parcurs, nervul

tibial emite urma@torele ramuri: - ramuri musculare pentru muschii regiunii. - nervul interosos crural pentru periostul tibiei si fibulei si pentru capsula articulara talocrurala.

Manunchiul

vascular fibular se afl

decat manunchiui tibial posterior.

putin

mai

lateral si mai

profund

Este format din artera si venele fibulare si

se afla intre mugchiul tibial posterior, situat profund si muschiul flexor lung al halucelui.

- artera fibularé se desprinde din trunchiul tibiofibular si se indreapta spre lateral. Emite artera nuiritiva a fibulei, ramura perforanta, care strabate membrana

interosoasa

si patrunde

in compartimentul

anterior

al gambei

si

ramura comunicanta, care se uneste cu artera tibial posterioara.

- venele fibulare sunt in numar de doua, insotesc artera fibulara si se varsa In vena tibiala posterioara.

258

REGIUNEA ANTERIOARA

A GLEZNEI

(Regio talocruralis anterior)

Regiunea

anterioara a gleznei este formata

de partea anterioara

a

articulatiei talocrurale. Se mai numeste regiunea maleolara anterioara. Limite: - superior — 0 linie care

uneste

bazele

celor doud

maleole

si care

separa regiunea de cea anterioara a gambei. - lateral — verticala care trece prin varful maleolei laterale. - medial - verticala care trece prin varful maleolei mediale. - inferior — 0 linie arcuité care uneste varfurile celor doud maleole, cu

pliul de flexie dorsala al piciorului. Aceasta linie corespunde in general, cu articulatia mediotarsiana.

Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa cele doud maleole, cele trei tendoane

ale extensorilor piciorului si vena safena mare in subcutisul

premaleolar medial. Inervatia cutanata a regiunii anterioare a gleznei este comuna cu cea a regiunii anterioare a gambei si este asigurata de:

- ramuri cutanate gambiere mediale

(Rr. cutanei cruris mediales)

din nervul safen, care inerveza pielea din 2/3 mediale ale regiunii.

- nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) din nervul fibular comun Pianul

care inerveaza 1/3 laterala a regiunii. de acoperire

contine

o piele

relativ subtire,

un subcutis

slab

dezvoltat si fascia gambei. in subcutis, in partea mediala, premaleolar se ga-

seste vena safena mare, iar lateral se gasesc ramurile terminale ale nervului fibular superficial. Sub fascial se gasesc retinaculele muschilor extensori: - retinaculul_ superior al muschilor

extensori

este o bandeleta

trans-

versala, situata proximal de articulatia talocrurala.

259

- retinaculul inferior al muschilor extensori este o bandeleta transversala in forma de Y, situata distal de articulatia talocrurala. Continutul regiunii este reprezentat de tendoanele muschilor extensori ai piciorului si manunchiul vasculonervos tibial anterior. - tendonul

muschiului

tibial

anterior,

invelit de teaca

tendinoasAa

a

muschiului tibial anterior este situat cel mai medial. Tibialul anterior are teace cea mai scurta. Aceasta se termina imediat sub retinaculul inferior. - tendonul muschiului extensor lung

al halucelui, invelit de teaca ten-

dinoasa a muschiului extensor lung al halucelui este situat lateral de precedeniul.

Extensorul

lung al halucelui are teaca

cea mai lungd, aceasta extin-

zandu-se pana la baza halucelui. - tendoanele muschiului extensor lung al degetelor, invelite in teaca tendinoasa

a muschiului extensor lung al degetelor sunt situate cel mai

Aceasta teaca comuna,

lateral.

cea mai larga, se termina la jumatatea dosului picio-

rului.

Manunchiul vasculonervos tibial anterior este format din artera si venele tibiale anterioare si nervul fibular profund

si a fost prezentat la regiunea

gambiera anterioara. Manunchiul se afla intre tendoanele extensorului lung al halucelui si extensorul lung al degetelor. Nervul fibular profund este situat medial de artera. Artera tibialaé anterioara emite in regiune urmatoarele ramuri: - artera maleolara anterioara laterala este o ramura distald, care parti-

cipa la formarea retelei maleolare laterale impreuna cu ramurile maleolare laterale ale arterei fibulare.

- artera maleolara anterioara mediala este o ramura distala, care participa la formarea retelei maleolare medial tmpreuna cu ramurile maleolare mediale ale arterei tibiale posterioare.

260

REGIUNEA POSTERIOARA A GLEZNEI (Regio talocruralis posterior)

Regiunea

talocrurala

posterioara

se imparte

in regiunile

retromale-

olare mediala si laterala.

REGIUNEA RETROMALEOLARA MEDIALA (Regio retromalleolaris medialis)

Este regiunea

posteromediala

a gleznei.

Cuprinde canalul calcanean,

care este un canal de trecere de la partea posterioara a gambei spre planta. Limite: - superior — 0 linie care uneste bazele maieolei mediale cu extremitatea superioara a tuberozitatii calcaneului (locul de insertie al tendonului lui Achilles). - anterior — maleola mediala. - posterior — marginea mediala a portiunii terminale a tendonului solearului gi tuberozitatea calcaneului. Aici regiunea se invecineaza cu cea calcaneana. - inferior — 0 linie care uneste varful maleolei mediale cu apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului

Configuratia externa. Se observa santul retromaleolar medial. inervatia cutanata a regiunii retromaleolare mediale este asigurata de: - ramuri cutanate gambiere mediale (Rr. cutanei cruris mediales) din nervul safen, care inerveza cea mai mare parte a regiunii.

- nervul sural (N. suralis) e posibil sa inerveze o mica zona posterioara a regiunii. Planul

de_acoperire

contine

o piele relativ subtire,

un subcutis

slab

dezvoltat si fascia gambei.

261

Canalul caleanean al lui Richet ' este format de retinaculul muschilor flexori, partea mediala a tuberozitatii calcaneului si maleola mediala. Prin acest canal

trec in ordine,

dinspre

anterior

spre

posterior,

tendoanele

muschilor

tibial posterior, flexor lung al degetelor piciorului si flexorul lung al halucelui,

precum si manunchiul vasculonervos tibial posterior. Richet nu este recunoscut de indexul de eponime al Terminologiei anatomice.

- muschiui tibial posterior este situat cel mai anterior. Tendonul trece pe sub muschiul flexor lung al degetelor si este invelit de teaca tendinoasa a muschiului tibial posterior. Aceasta teaca

se termina imediat sub retinaculul

flexorilor.

- muschiul flexor lung al degetelor este situat imediat posterior de tibialul anterior. Tendoanele

sunt protejate de

teaca tendinoasé a muschiului fle-

xor lung al degetelor. Aceasta teaca, ca si Cea care acopera tendonul flexorului lung al halucelui sunt mai fungi si continua si pe planta. ~ muschiul flexor jung al halucelui este situat cel mai posterior. Tendo-

nul mugchiului este invelit de teaca tendinoasa a muschiului flexor lung al halucelui.

Manunchiul

vasculonervos tibial posterior se aflé intre muschii flexor

lung al degetelor piciorului si flexorul lung al halucelui. Inferior de canal, aceste formatiuni vasculonervoase se continua cu manunchiul plantar. Este format din artera si venele tibiale posterioare si nervul tibial. Atat artera, cat si nervul,

se pot divide in ramurile terminale plantare, atat in canal cAt si deasupra lui. Referiri practice: Decusatia

tendoanelor

Muschiul tibial posterior care pe gamba

se afla la mijloc,

inainte de interarea in canal incrucigeazé mugchiul flexor lung al degetelor gi in canal are o pozitie anterioaré. Muschiul flexor lung al halucelui care in canal are o pozitie posterior de flexorul lung al degetelor, pe planta se incruciseaza cu acesta si devine medial.

' RICHET Didier Dominique Alfred (1816-1891) chirurg francez.

262

REGIUNEA RETROMALEOLARA LATERALA (Regio retromalleolaris lateralis)

Este regiunea posterolaterala a gleznei.

Cuprinde canalul peronierilor,

care este un canal de trecere de la partea laterala a gambei spre planta. Limite: - superior — 0 linie care uneste bazele maleolei

laterale cu extremita-

tea superioara a tuberozitatii calcaneului (locul de insertie al tendonului Jui Achilles). - anterior — maleoia laterala. - posterior — marginea

laterala a portiunii terminale

a tendonului

tui

Achilles si tuberozitatea calcaneului. Aici regiunea se invecineaza cu cea calcaneana.

- inferior — 0 linie care uneste varful maleolei mediaie cu apofiza laterala a tuberozitatii calcaneului Configuratia externa. Se observa santul retromaleolar lateral.

Inervatia cutanata a regiunii retromaleolare mediale este asigurata de: - nervul cutanat sural Jateral (N. cutaneus surae lateralis) inerveaza cea mai mare parte a pielii regiunii. - nervul sural (N.

suralis) e posibil s4 inerveze

a mica

zona

poste-

rioara a regiunii. Planul de_acoperire

contine

o piele relativ subtire,

un subcutis

slab

dezvoltat si fascia gambei. Canalul

peronierilor este format de retinaculul

superior al muschilor

peronieri, o bandeleta fibroasa sagitala, situata intre partea laterala a tuberozitatii calcaneului si maleola

laterala.

Prin acest canal trec tendoanele

mus-

chilor peronieri, care sunt inervati de nervul fibular superficial. Aceste tendoane mai sunt traversate si de retinaculul inferior al muschilor peronieri, o bandeleta

sagitala

laterala,

aflata in continuarea

retinaculului

inferior al exten-

263

sorilor (a piciorului Y-lui). Acest retinacul fixeaz& tendoanele muschilor pero-

nieri la marginea laterala a piciorului. - muschiul peronier lung este un Muschi alungit, cu un tendon care reprezinta */s din lungimea muschiului, situat superficial in compartimentul lateral al gambei. Tendonul ocolesie posterior

maleola laterala, fiind situat poste-

rior de peronierul scurt si apoi traverseaza

bolta plantar dinspre lateral spre

medial.

- muschiul

peronier_scurt este situat anterior de peronierul lung

in

canalul peronierilor.

- teaca tendinoasa_comuna_a_muschilor fibulari este situata retromaleolar si cuprinde tendoanele muschilor peronieri lung si scurt.

264

REGIUNEA PICIORULUI Regiunea piciorului cuprinde regiunea calcaiului, regiunea dorsala a piciorului si planta.

REGIUNEA CALCANEANA (Regio calcanea)

Este regiunea talocrurala.

posterioara a piciorului,

situata posterior de articulatia

Este o regiune proeminenta, importanta tn sprijin si mers.

Limite:

Este o regiune circularovalara cu raza de circa 3-4 cm. Centrul regiunii se afla posteroinferior si este partea cea mai proeminenta a regiunii

Configuratia externa. Elementul caracteristic al regiunii este calcaiul (Calx). Fundamentul osos al caicaiului este dat de tuberozitatea cailcaneului. (lat calx-cis = calcai, piatra de var, capat — la alergari marcarea

liniei de sosire se

facea cu creta)

Inervatia cutanata a regiunii calcaneene este asigurata de: - ramurile laterale ale calcaneului (Rr. calcanei laterales) provin din

nervul sural si se distribuie pielii zonei laterale a calcaneului. - ramurile mediale ale calcaneului (Rr. calcanei mediales) provin din nervul tibial, la iegirea din canalul calcanean si se distribuie tegumentului fetei plantare a calcaneului. Planul de _acoperire contine o piele relativ groasa si un subcutis slab

dezvoltat. In subcutis se aflA bursa subcutanata calcaneana Superior de ea si ceva mai profund se afla bursa tendonului calcanean.

La nivelul regiunii nu avem un manunchi vasculonervos ci doar refeaua calcaneana

(Rete calcaneum) formata

din ramurile calcaneene,

care se

desprind din portiunea distala a arterei tibiale posterioare si se anastomozea-

265

za cu ramurile calcaneene

desprinse

din

ramurile maleolare

laterale ale ar-

terei fibulare.

REGIUNEA DORSALA A PICIORULUI (Dorsum pedis/Regio dorsalis pedis) Este regiunea superioara a piciorului, care se intinde de la pliul de flexie dorsala a piciorului si pana la varful degetelor.

regiunii tasiene (Regio tarsalis) si pariea (Regio metatarsals).

Regiunea cuprinde si o parte a

dorsal a regiunii metatarsiene

Regiunea dorsala a degetelor este cuprinsA si ea, dar

nu este nominalizata.

Regiunea tarsiané corespunde oaselor tarsiene si in acelasi timp corespunde mai multor regiuni. Regiunea anterioara a gleznei, regiunile retromaleolare, regiunea dorsala a piciorului si regiunea

piantara se suprapun

mai mult

sau mai putin cu regiunea tarsiana. Limite: - superior — 0 linie arcuita care uneste varfurile celor doud maleole, cu

pliul de flexie dorsala al piciorului. Aceasta articulatia mediotarsiana. Aceasta

linie corespunde in general, cu

limita separa regiunea de cea anterioara a

gleznei. - lateral si medial — marginile corespunzatoare ale piciorului.

- anterior — extremitatea distala a piciorului, cuprinz4nd aici si degetele. Configuratia

externa.

perficial. Se observa tendoanele

Este o regiune

convexa,

cu relieful osos

su-

mugchilor extensori si desenul venos super-

ficial. Unghia (Unguis) este o formatiune cornoasa, usor curbata, translucida, care acopera portiunea distala, dorsala a degetelor. Pentru amanunte — vezi regiunea dorsala a mainii.

266

Inervatia cutanata a dosului piciorului este asigurata de: - nervul cutanat dorsal medial (N. cutaneus dorsalis medialis) este ramura de bifurcatie mediala a nervului fibular superficial

- nervul cutanat dorsal intermediar sau mijlociu (N. cutaneus dorsalis intermedius) este ramura de bifurcatie laterala a nervului fibular superficial, care se distribuie tegumentului partii laterale a dosului piciorului, dar nu

ajunge pana la marginea laterala a acestuia. - nervul cutanat dorsal lateral (N. cutaneus dorsalis lateralis) din nervul sural inerveaza o zona restransa a marginii laterale a piciorului. Atat

nervul

cutanat

dorsal

medial,

cat

impart in nervi digitali dorsali ai piciorului

mai (Nn.

ales

cel

intermediar

se

digitales dorsales pedis).

Cei doi nervi cutanati realizeaz4 anastomoze intre ei. Nervii digitali dorsali ai piciorului pentru

pielea laterala a halucelui si

mediala a degetului secund provin din nervul fibular profund. Planul de acoperire contine o piele relativ subtire si un subcutis slab dezvoltat. In subcutis se afla arcada venoasa corsala a piciorului. Aceasta arcada se formeaza in ‘/, anterioara a dosului piciorului. La nivelul dosului piciorului se formeaza pe de o parte retea venoasa dorsala, iar pe de alta parte venele metatarsale dorsale. Atat reteaua venoasa dorsala, cat si venele metatarsale se dreneaza in arcada venoasa dorsala. Sangele venos de la nivelul degetelor este colectat de venele digitale dorsale ale piciorului, care conflueaza in venele metatarsale dorsale. Aceasia arcada se continua cu: -

vena

_marginala_mediala

care

se indreapta

posterior

pe

marginea

pe

marginea

mediala a piciorului si apoi se continua cu vena safena mare. -

vena_marginala

laterala

care

se indreapta

posterior

laterala a piciorului si apoi se continua cu vena safena mica. Fascia dosului piciorului este fascia de invelis extern a dosului picio-

rului. Este continuarea fasciei gambei.

Confinutul regiunii este reprezentat, superficial, de tendoanele muschilor extensori lungi ai degetelor si profund

de muschii extensori scurti ai de-

getelor si de manunchiul vasculonervos dorsal al piciorului. Superficial: - tendonul_muschiului_tibial

anterior,

muschiului tibial anterior este situat cel mai

invelit de teaca

tendinoasa

a

medial. Tibialul anterior are teaca

cea mai scurta. Aceasta se termina imediat sub retinaculul inferior. Insertia se face pe cuneiformul medial si pe baza primului metatarsian. Tendonul de insertie trece sub retinaculele extensorilor. Intre cuneiformul medial si tendonul

de insertie se interpune bursa subtendinoas4 a muschiului tibial anterior. - tendonul muschiului extensor lung al halucelui, invelit de teaca tendinoasé a muschiului extensor lung al halucelui este situat lateral de prece-

dentul. Extensorul lung al halucelui are teaca cea mai lungd, aceasta extinzandu-se pana la baza halucelui. Insertia este prin patru tendoane pe baza fetei dorsale a falangelor proximale, mijlocii si distale ale degetelor II-V. Tendonul de insertie este situat sub

retinaculele extensorilor.

este un fascicul desprins

din muschiul

extensor

Muschiul

peronier al treilea

lung al degetelor,

la nivelul

extremitatii inferioare a gambei. Insertia se face pe baza metatarsianului V. - tendoanele lor tendinoasa

muschiului_extensor

lung

ail degetelor,

sunt situate cel mai lateral. Aceasta

larga, se termina la jumatatea dosului piciorului. dorsale a falangelor proximale,

invelite in teaca

teaca comuna,

cea mai

Insertia este pe baza fetei

mijlocii si distale ale halucelui.

Tendonul

insertie este situat sub retinaculele extensorilor.

268

de

Profund:

~ muschiul extensor scurt al degetelor are originea pe partea laterala a fetei superioare a calcaneului si Insertia prin patru tendoane, care fuzioneaza cu tendoanele

extensorului

lung,

pe

baza

fetei dorsale

a falangelor

proximale,

mijlocii si distale ale degetelor II-V. - muschiul extensor scurt al halucelui este considerat si partea mediala a extensorului scurt al degetelor. Originea este pe partea laterala a fetei superioare a calcaneului, iar insertia este printr-un tendon, care fuzioneaza cu tendonul extensorului lung, pe baza fetei dorsale a falangei proximale si distale ale

halucelui. Manunchiul vasculonervos dorsal al piciorului este format din artera dorsala a piciorului si nervul fibular profund. - artera dorsala a piciorului sau pedioasa este ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Limita dintre artera tibiala anterioara si artera pedioasa este data de marginea

inferioara a retinaculului inferior al extensorilor. Artera dor-

sala a piciorului este o artera relativ superficiala, care emite urmatoarele ramuri: - artera tarsala lateral este principala artera colaterala a pe-

dioasei. Participd la formarea unui fel de arcada, impreuna cu artera arcuata. - arterele tarsale mediale sunt ramuri scurte, care se indreapta

spre marginea mediala a piciorului. - artera arcuata este o ramura inconstanta, arcuita spre lateral, desprinsa la nivelul articulatiei tarsometatarsiene. - arterele metatarsele dorsale se desprind

din artera dorsala a

piciorului (prima) si din artera arcuata (celelalte). Se gasesc in spatiile intermetatarsiene si se bifurcd in arterele digitale dorsale corespunzatoare pentru marginile de deget. - artera plantaré profunda este ramura terminala a arterei dorsale

a piciorului. Patrunde in profunzimea spatiului intermetatarsian, trece pe

269

planta gi participa la formarea: arcadei

plantare profunde impreund

cu

. artera plantara laterala.

~ nervul fibular profund trece pe sub retinaculul inferior al extensorilor si ajunge pe dosul

piciorului. Aici.trece pe sub muschiul extensor

scurt al halu-

celui si devine superficial in primul spatiu interdigital, unde emite nervii digitali dorsali pentru pielea laterala a halucelui si mediala a degetului secund. ,

.

Referiti praci/ce. Artera pedioasa este palpabila si este folosita pentru luarea pulsului periferic. Hallux valgus este devierea laterala a halucelui, in articulatia metatarsofalangiana |. Tr stadii avansate halucele poate Incaleca degetul {l sau poate fi la rAndul fui incélecat de

degetele i-IIh. ~ “Degetul in ciocan (hammer toe) esteo anomalie (sldbiciune) a muschilor lombricali si ‘interosogi.care au drept rezultat hiperextensia (flexia dorsala) permanentd a falangei proximale

Si flexia (plantara) a falangei mijlocii.-Afecteazd un singur deget de la picior, de regula degetul He,

_REGIUNEA

PLANTARA

_ Planta/Regio plantaris)

‘Este regiunea inferioara a piciorului, cea prin care corpul ia contact cu golul."Ocup& planta ‘cu exceptia unei mici zone ocupate de regiunea calcaneana. “Cuprinde si regiuhea’ plantar& a degetelor. In profunzimea regiunii se afl

bolta plantar, un relief osos arcuit, care sustine greutatea corpului

'Configuratia externa. Planta este acoperita de un relief care formeaza amprenta plantara. Pentru ‘detalii vezi amprenta palmara. Amprenta plantar este mai lata distal si mai ingusta proximal. Ea prezinta 0 scobitura mediala. Amprenta degetelor este separata de ceaa plantei.

Inervatia cutanata a-plantei este asigurata de:- nervul plantar medial (N. plantaris medialis), ramura-terminala

a

nervului tibial. Acesta este in-primul rand _un nerv cutanat. Inerveaza pielea a 2/, mediale a plantei si primele 7 margini de deget, prin nervi/ algftali plantar]

comun/ (Nn. digitales plantares communes), care se bifurea in nerv/ aigitalf pPlantarl propri{ (Nn. digitales plantares proprii). - nérvul plantar fateral(N. plantaris lateralis) este si el ramura terminala a nervului tibial si inerveaza pielea ‘/; laterale a plantei si ultimele 3 margini de deget prin nervi/ digital plantar’ proprif (Nn. digitales plantares pro-

prii), din ramura superficiala (R. superficialis). -

.

Planul de acoperire contine o piele relativ groasa si un subcutis dezvoltat. In subcutis,

la nivelul plantei se formeaza

bine

pe de o parte reteaua

venoasa plantara, iar pe de alta parte venele metatarsale plantare: Atat reteaua venoasa plantara, cat si venele metatarsale se dreneaza in arcdda venoasa plantara. Sangele venos de la nivelul degetelor este colectat de venele digitale plantare, care conflueaza in venele metatarsale plantare. Venele metatarsiene plantare se unesc cu cele dorsale prin venele perforante sau intercapitulare. Reteaua venoasa plantara se dreneaza in venele safene.

Sub planul de acoperire se afla aponevroza plantara (Aponeurosis plantaris), portiunea intarita a fasciei piciorului, care acopera muschii plantari. Porneste de pe apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului, prezinta o densificare centrala si apoi se imparte in fascicule pentru fiecare

deget. Aceste

fascicule sunt unite intre ele de fascicule transversale situate proximal si prin

ligamentul metatarsian transvers superficial situat distal. ~ |

.

Continutul regiunii este reprezentat de muschi si ligamente tmpartiti

in trei loji, care contin si doua manunchiuri vasculonervoase.

27"

Loja mediala sau a halucelui contine o serie de tendoane ale muschilor gambei si muschii scurti ai halucelui:

~~ tendonul flexorului lung al halucelui, care trece profund de muschiul abductor al-halucelui. - tendonul

comun

al flexorului lung al degetelor, care numai traver-

seaza loja, superficial de flexorul lung al halucelui, dar profund de abductorul halucelui.

‘

«

‘+ tendonul

peronierului

lung

traverseazd

si el loja inserandu-se

pe

cuneiformul medial si pe baza metatarsianului | - muschiul abductor al halucelui este un muschi superficial si medial, care are originea pe apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului $i pe apone-

vroza plantara si insertia este pe partea mediala a falangei proximale a halucelui. Sustine arcul medial al boltii plantare. "’. = muschiul flexor scurt-al halucelui este situat sub mugchiul abductor al halucelui. ‘Are dowa.capete:de origine,.printre care trece tendonul flexorului lung al halucelui,

‘+++ muschiul adductor al -halucelui este situat cel mai profund, fa nivelul plantei. Cea mai mare parte a acestui muschi se afla in loia centrala. . Manunchiul vasculonervos plantar medial este format din artera plantara mediala si.nervul plantar.medial. .° . ' -‘artera_plantara mediala este ramura secundara de bifurcatie a arterei tibiale: posterioare. Se desprinde in canalul calcanean sau putin deasupra

lui. Emite doua ramuri: ~ ramura profunda se situeaza fntre muschii abductor al halucelui gi flexorul scurt al halucelui pe care ji vascularizeaza.

~ famura superficialé participa la formarea perficiale, atunci cand aceastA arcada

arcadei plantare su-

exist4 si cand ramura superfi-

ciala este de un calibru mai mare.

272

-

nervul plantar medial este ramura terminala a nervului tibial si este in

primul

rand

supra

acestuia.

halucelui, halucelui

un nerv cutanat. Nervul

ajunge

sub

plantar

Se

desprinde medial

aponevroza

trece

plantara

in canalul calcanean pe sub si se

muschiul

aseaz&

gi mugchiul flexor scurt al degetelor piciorului.

sau

abductor

intre

capul

al

abductorul

Inerveaza

abductor al halucelui, flexorul scurt al degetelor piciorului,.

dea-

muschii medial

al

flexorului scurt al halucelui, capul oblic al mugchiului adductor al halucelui si lombricalii | si Il. Perforeza aponevroza plantara gi se imparte in nervi digitali plantari comuni, care se bifurca in nervi digitali plantari proprii pentru primele

7 margini de deget..

Loja laterala sau a degetului mic contine tendoanele muschilor. peronieri si muschii scurti aidegetului mic:

-

-

et

_ + tendonul muschiului peronier lung traverseaza loja profund de muschii scurti ai degetului mic. Este invelit:de o teaca sinoviala. ‘Are rol. in susti-

nerea boltii plantare. - tendonul muschiului peronier. scurt este prezent in loja prin insertia lui pe tuberozitatea metatarsianuluiV. - muschiul abductor al degetului_ mic este un muschi superficial, care are originea pe apofiza laterala, dar si pe cea mediala'a tuberozitatii calcaneului si Insertia pe partea laterala a falangei proximale a degetului mic.

-~-

- muschiul abductor al metatarsianului:V este un fascicul inconstant al muschiului abductor al degetului mic, care-se insera pe partea laterala a metatarsului V. - muschiul flexor scurt al degetului_ mic este situat sub muschiul abductor al degetului mic. Are originea pe fata plantara.a bazei metatarsianului V si pe teaca fibularului.lung si insertia pe fata inferioara a bazei falangei proximale a degetului mic.

~ muschiul

opozant al degetului mic este un fascicul inconstant al mugchiului flexor scurt al degetului mic. Este ceva mai scurt si mai lateral de flexorul scurt, Denumirea acestui mugchi este improprie, dar s-a facut prin similitudine cu musgchii hipotenar ului,

/ Mnunchiut vasculonervos plantar lateral este format din artera plantara 3 laterala si nervul plantar lateral: - artera plantara, laterala este ramura

laterala de bifurcatie a artere|

tibiale posterioare.

Se desprinde i in canalul calcanean sau putin deasupra lui. Este principala artera a plantei. Participa la formarea a doud arcade: - arcada plantara | formeaza

profunda

din portiunea distala, arcuita,

artera plantard profunda din artera | : cuit

(Arcus plantaris

a arterei plantare

profundus)

a arterei plantare

se

laterale si

dorsala a piciorului. Portiunea ar-

laterale se situeaza la nivelul bazei metatar-

* slenelor., Din arcada plantar& profunda se desprind ramuri perforante si circa patru artere metatarsale plantare, care se continua cu arterele | digitale plantare comune. Acestea din urma se impart tn artere digitale plantare proprii - arcada * ‘se formeaz’

intre

plantar

superticiala (Arcus plantaris

muschiul flexor’ seurt al degetelor

superficialis) gi aponevroza

o plantara, dar este inconstanta. La formarea ei participa artera plantar a . ‘laterala si gi ramura superficial a arterei plantare mediale. — = nervul plantar lateral l este ramura terminala a nervului tibial si este in primul rand un nerv motor. Trece si el pe sub muschiul abductor al halucelui traverseaza superficial muschiul patrat al plantei si se indreapta spre mugchi ul abductor al degetului mic, fn loja laterala a plantei. Inerveaza muschiul patrat al plantei si abductorul degetului

mic. In dreptul tuberozitatii metatarsianului V se imparte 7in doua ramuri: : superficial si profunda.

274

~ ramura superficiala inerveaza muschii flexor scurt si oponent ai degetului mic si se imparte fn nervi digitali plantari comuni, care'se ©

bifurcd fn nervi digitali plantari propri pentru ultimele 3 margini de deget. Nervii digitali plantari comuni au ramuri comunicante nenominalizate. - ramura

profunda

trece in loja plantara

mijlocie

si inerveaza

muschii interososi plantari si dorsali, muschii lombricali Ill si IV, capul transvers al adductorului halucelui si capul lateral al flexorului scurt al halucelui,

Loja centrala contine tendoanele muschiului flexor lung al degetelor, .

tendonul muschiutui peronier lung simugchi scurti ai plantei:

- tendoanele muschiul flexor lung al degetelor vin dinspre loja mediala si se insera prin patru tendoane care perforeaza musgchiul flexor scurt al degetelor pe baza falangelor distale II-V. _ - tendonul muschiul peronier lung ‘traverseaza ‘bolta plantara dinspre lateral spre medial. Se insera pe cuneiformul medial si pe baza metatarsianului |. Sustine arcul transversal al boltii plantare, impreunad cu tibialul anterior - muschiul adductor al halucelui este situat cel mai profund, la nivelul plantei. Are doud

capete

de origine. Capul oblic igi are originea pe cunei-

formul lateral si pe bazele metacarpienelor III si IV, iar capul transvers isi are

originea pe capsulele articulatiilor matatarsofalangiene ll-V. Insertia se face pe partea lateralé a bazei falangei proximale a halucelui. - muschiul flexor scurt al degetelor este situat superficial, sub apone-

vroza plantara, in loja centrala a plantei. Are originea pe fata plantara a apofizei mediale a tuberozitatii calcaneului si insertia, prin patru tendoane,

inferioara a falangei mijlocii a degetelor Il-V. Printre capetele insertie trec tendoanele muschiului flexor lung al degetelor.

pe fata

bifurcate de

,

28

~ muschiul patrat al plantei sau flexorul accesor este situat sub flexorul scurt al degetelor (stratul Il), Este format din doud fascicule dreptunghiulare. Originea se face prin doua capete (medial si latera l), nenominalizate insa, pe marginea mediala, respectiv pe marginéa laterala a fetei inferioare a calca-

neului. Insertia se face pe partea laterald a tendonul ui flexorului lung al degetelor.

(inc& nebifurcat) a

‘= rauschii lombricali sunt mugchi fuziformi, in num&r de patru, care se insera pe alte tendoane.

Primul are un singur cap de origine, iar ceilalti au

cate doua capete de origine. Sunt situati In stratul Il al mugchilor plantei. - muschii interosoase

interososi_ plantar

metacarpiene

sunt in numar

de trei si ocupa

Spatiile

II, i gi IV. Sunt situati in stratul IV al muschilo r

plantari.. Sunt mugchi adductori ai degetelor Ill, IV si V. Au originea pe partea

mediala a corpurilor metatarsienelor lil,IV si V si insertia pe-partea -mediala a

extremitatii distale:a falangei proximale a degetelor |II-V, Axul de referinta al piciorului: pentru miscarea de abdu ctie— adductie este reprezentat de degetul Il.

- muschii

interosogi

spatiile interosoase prind

pe

fetele

dorsali sunt in numar de patru gi ocupa

metatarsiene. Au cate doud

care marginesc

respectivul

capete de origine,

spatiu

interosos.

Sunt

toate

care se muschi

abductori ai degetelor (Il), Hil gi IV. Referitl practice: Piciorul plat (Pes platus) reprezint@ o prabusire a arcului medial al boiti! plantare. Amprenta plantei in zona mijlocie, devine egala sau mai mare decat a cdlcaiului. Concavitatea medial devine rectilinie sau chiar convexd.

276

‘BIBLIOGRAFIE 1.

ENCIULESCU C, BRINZANIUC KLARA, BUTILCA F. Anatomie Generalitat

Membre vol | editia a Il-a revizuité UMF Tg. Mureg 2004. 3.

GUTU GH. Dictionar latin - roman Editura Humanitas Bucuresti 2009 IONESCU M. ~ Dictionar de anatomisti Editura Litera Bucuresti 1991.

4,

MQORE KL, DALLEY AF. Clinically Oriented Anatomy 5th Edition Lippincott

2.

William&Wilkins Baltimore Philadelphia 2006. 5.

SERES STURM L, BRINZANIUC KLARA, NICOLESCU C, SIPOS R-

Anatomia membrelor Editura University

6.

Press Tg. Mures 2006.

*** GRAY'S Anatomy— The Anatomical Basis ofClinical Practice 39 th

Edition Elsevier Churchill Livingstone Edinburch 2005. *“* SOBOTTA Atlas of Human Anatomy vol | Edited by J. Staubesand 7.

ORs

Urban&Schwarzenberg Munich Vienna Baltimore 1988. 8.

*" SOBOTTA Atlas of Human Anatomy vol II Edited by J. Staubesand -

Urban&Schwarzenberg Munich Vienna Baltimore 1988,

9.

*** STEDMAN'S Medical Dictionary 28th Edition Lippincott William&Wilkins .

Baltimore Philadelphia 2006,

e

Coe

10.

“ee Terminologia Anatomica Thieme Stuttgard — New, York 1998.

11.

“me Terminologia Histologica Wolters Kluwer Lippincott WilliamaWitkins

Philadelphia 2008.

42.

“= Terminologia Embryologica Thieme Stuttgard - New York 2013

277