43 0 108KB
Noţiuni şi criterii de clasificare ale concurenţei Concurenţa este un mod de manifestare a economiei pe piaţă, în care pentru un bun omogen şi substitutele sale, existenţa unui singur producător devine, practic, imposibilă. Problema concurenţei prezintă interes pentru toţi actorii pieţei: producători, consumatori, intermediari. Fiecare firmă este preocupată să fie cât mai competitivă, iar câştigul net să fie cât mai bun. Iar acţiunile unei firme nu depind exclusiv de aceasta, ci de acţiunile concurenţilor ei. În absenţa concurenţilor orice firmă aflată pe piaţă ar putea să-şi stabilească liber preţurile la un nivel ridicat. În funcţie de numărul de concurenţi si gradul de diferenţiere al produselor întâlnim : Concurenţa imperfectă este situaţia de pe piaţă în care condiţiile necesare pentru existenţa concurenţei perfecte nu sunt satisfăcute. Forme de concurenţă imperfectă:
1. Monopol – situaţie în care există un singur vânzător al unui bun economic. 2. Oligopol – situaţia în care există un număr redus de vânzători ai unui bun economic. 3. Concurenţa monopolistă – situaţie în care există mai multi vânzători de bunuri total diferite. 4. Monopson – situaţie în care există un singur cumpărător al unui bun economic. 5. Oligopson – situaţie în care există un număr restrâns de cumpărători ai unui bun economic.
1
Cauzele aparitiei : Concurenţa imperfectă poate apărea pe anumite pieţe din cauza lipsei de informare a cumpărătorilor si vânzătorilor despre preţuri şi despre bunurile de pe piaţă. Concurenţa perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o formă ipotetică a pieţei în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influenţa preţurile de pe piaţă. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ţinând cont de definiţia standard a economiei. Analiza pieţelor perfect competitive asigură fundamentul teoriei cererii si ofertei. În cadrul pieţei, firmele pot avea în vedere satisfacerea aceloraşi nevoi de consum sau a unor nevoi diferite, ele adresând acestora produse sau servicii identice, substituibile sau asemănătoare. În funcţie de acestea, concurenţa poate fi variabilă:
Concurenţă directă este cea mai uşor de observat şi poate fi:
1. concurenţă de marcă – ce are loc între firme ce oferă aceleaşi bunuri şi servicii destinate satisfacerii aceloraşi nevoi. Diferenţierea între concurenţi se realizează în acest caz prin intermediul mărcii. Exemplu: producătorii de bere, benzină, pâine, etc. 2. concurenţă la nivel de industrie – ce are loc între firme ce oferă produse similare care satisfac diferit aceeaşi nevoie. Este vorba, în general, de produse sau servicii substituibile în consum, iar competiţia se realizează prin diferenţierea calitativă a produselor. Exemplu: industria alimentară, industria confecţiilor.
Concurenţă indirectă este privită mai ales din punct de vedere al pieţei şi poate fi:
1. concurenţă formală – ce are loc între firme ce oferă produse/ servicii care satisfac aceeaşi nevoie în moduri diferite. Exemplu: nevoia de a petrece timpul liber se satisface vizionând un film sau participând la o excursie. 2
2. concurenţă generică – ce se întâlneşte la nivelul întregii pieţe, firmele disputându-si de fapt venituri ale cumpărătorilor, care sunt obligaţi să îşi ierarhizeze nevoile.
Legi de referinţă şi practici de abuz Legea concurentei nr. 183 din 11 iulie 2012
Articolul 11. Interzicerea abuzului de poziţie dominantă (1) Este interzisă folosirea unei poziţii dominante pe piaţa relevantă în măsura în care aceasta poate afecta concurenţa sau leza interesele colective ale consumatorilor finali. (2) Practicile abuzive pot consta în special în: a) impunerea, în mod direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vînzare ori de cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare; b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor; c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creînd în acest fel unora din ei un dezavantaj concurenţial; d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptare de către partenerii comerciali a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte; e) practicarea unor preţuri excesive sau a unor preţuri de ruinare în scopul înlăturării concurenţilor; f) refuzul neîntemeiat de a contracta cu anumiţi furnizori sau de a face livrări către anumiţi beneficiari; g) ruperea unei relaţii contractuale stabilite anterior pe piaţa relevantă pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate. (3) Dacă datele sugerează că preţul practicat de întreprinderea dominantă riscă să ducă la înlăturarea unor concurenţi la fel de eficienţi, acest element se va include în evaluarea generală a restrîngerii semnificative a concurenţei, ţinînd cont de alte probe cantitative şi/sau calitative. (4) Întreprinderile dominante nu se penalizează pentru pierderi ex post în cazul în care decizia ex ante de aplicare a pretinselor practici abuzive a fost luată cu bună-credinţă, şi anume dacă pot furniza probe concludente conform cărora au putut estima în mod rezonabil că activitatea va fi profitabilă. (5) Interdicţia stabilită la alin. (1) şi (2) nu se aplică dacă întreprinderea 3
dominantă demonstrează că practicile sale sînt justificate, fiind necesare din punct de vedere obiectiv sau producînd creşteri semnificative ale eficienţei, care compensează orice efecte anticoncurenţiale asupra consumatorilor, cu condiţia că practicile respective sînt indispensabile şi proporţionale cu pretinsul scop urmărit de întreprinderea dominantă. (6) Caracterul de necesitate obiectivă şi de proporţionalitate trebuie să fie determinat pe baza unor factori care nu ţin de întreprinderea dominantă, cum ar fi motivele de sănătate sau de siguranţă legate de natura produsului respectiv. (7) În cazul în care invocă motivele de creştere a eficienţei care sînt suficiente pentru a garanta că nu există riscul de a cauza un prejudiciu net consumatorilor, întreprinderea dominantă va trebui să demonstreze, cu un grad de probabilitate suficient de ridicat şi pe baza unor probe verificabile, că sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) s-a realizat creşterea eficienţei sau este probabil să fie realizată ca urmare a practicilor respective, cum ar fi îmbunătăţirile tehnice ale calităţii bunurilor sau reducerea costului de producţie ori de distribuţie; b) practicile respective sînt indispensabile pentru creşterea eficienţei: trebuie să nu existe alternative mai puţin anticoncurenţiale la aceste practici care să fie capabile să determine în aceeaşi măsură creşterea eficienţei; c) creşterea probabilă a eficienţei determinată de practicile respective compensează orice efecte negative probabile asupra concurenţei şi bunăstării consumatorilor pe pieţele afectate; d) practicile respective nu elimină concurenţa efectivă prin suprimarea majorităţii sau a tuturor surselor existente de concurenţă efectivă sau potenţială. (8) Practicile de excludere care menţin, creează sau consolidează o poziţie de piaţă ce se apropie de cea de monopol nu pot fi justificate în mod normal pe motivul că acestea creează şi cîştiguri de eficienţă. Alte practici de abuz sunt : 1. Legarea şi gruparea 56. Practica abuzivă interzisă prin art.11 alin.(2) lit.d) din Legea concurenţei se poate manifesta prin legare şi grupare. 57. Legarea se referă la situaţia cînd clienţii care cumpără un produs (produsul care leagă) sunt obligaţi să cumpere şi alt produs de la întreprinderea dominantă (produs legat). 59. Gruparea se referă la modul în care produsele sunt oferite şi la preţul care este practicat de întreprinderea dominantă. 4
(Secţiunea 2)
2. Refuzul de a aproviziona 69. Refuzul de a aproviziona este o acţiune interzisă de prevederile art.11 alin. (2) lit.f) şi g) din Legea concurenţei. 70. Noţiunea de refuz de a aproviziona acoperă o serie largă de practici, precum refuzul de a furniza produse unor clienţi noi sau actuali; refuzul de a acorda licenţă pentru drepturi de proprietate intelectuală (în circumstanţe excepţionale), inclusiv atunci cînd acestea sînt necesare pentru a furniza informaţii de interfaţă; refuzul de a acorda accesul la o instalaţie sau la o reţea esenţială. (Secţiunea 3)
3. Practicarea unor preţuri de ruinare în scopul înlăturării concurenţilor 83. Practicarea unor preţuri de ruinare în scopul înlăturării concurenţilor este o acţiune interzisă de art.11 alin.(2) lit.e) din Legea concurenţei. 85. În anumite circumstanţe, un concurent mai puţin eficient poate exercita, de asemenea, o presiune care ar trebui luată în considerare atunci cînd se analizează dacă anumite practici de excludere bazate pe preţ duc la o blocare cu caracter anticoncurenţial. Se va examina această presiune în mod dinamic, avînd în vedere că, în absenţa unor practici abuzive, un asemenea concurent poate beneficia de avantaje legate de cerere, precum efectele de reţea, care vor tinde sa-i sporească eficienţa (Secţiunea 4)
4. Acorduri de exclusivitate 98. Acordul de exclusivitate este o acţiune interzisă de prevederile art.11 alin. (2) lit.a) din Legea concurenţei. 99. O întreprindere dominantă poate încerca să îşi excludă concurenţii, împiedicîndu-i să vîndă consumatorilor, prin utilizarea unor obligaţii de cumpărare cu caracter exclusiv sau a unor reduceri, practici denumite acorduri de exclusivitate (Secţiunea 5)
5
(Sectiunile sus-prezentate au fost extrase din Regulamentul privind stabilirea poziţiei dominante şi evaluarea abuzului de poziţie dominantă aprobat prin Hotărîrea Consiliului Concurenţei nr.16 din 30 august 2013 )
Exemple de cauză: Cinci companii de asigurări din Moldova, amendate cu 1,4 milioane de lei de Consiliul Concurenţei Potrivit Consiliului Concurenţei, cele cinci companii au încălcat articolul 15, litera B, din Legea concurenţei: răspândirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează activităţii concurentului. Pentru această încălcare, companiile de asigurări Asito, Moldasig, Donaris Group, Klassika Asigurări şi Victoria Asigurări vor plăti amenzi în valoare totală de 1,4 milioane de lei, un record pe piaţă. În acelaşi timp, Grawe Carat Asigurări a estimat pierderile sale de pe urma înţelegerilor dintre cele cinci firme la circa 19,5 milioane de lei. Pe 27 septembrie 2013, companiei Grawe Carat Asigurări i-a fost retrasă autorizaţia de eliberare a certificatelor Carte Verde. Pe 28 ianuarie 2014, Curtea de Apel Chişinău a decis că firma urma să fie restabilită în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul sistemului internaţional Carte Verde, dar hotărârea instanţei nu a fost executată. În iunie 2014, premierul Iurie Leancă a cerut Consiliului Concurenţei să analizeze situaţia de pe piaţa asigurărilor din Moldova pentru a stabili dacă există sau nu înţelegeri de cartel la eliberarea certificatelor Carte Verde. (31.07.2014, Sursa : adevarul.ro )
Decizia de scumpire a pâinii la Chişinău este considerată ilegală Consiliul Concurenţei suspectează că scumpirea pâinii de către unii producători, printre care şi cea mai mare fabrică de pâine – Combinatul „Franzeluţa”, ar fi 6
avut loc în urma unei îneţelegeri de cartel. Potrivit IPN, Consiliul s-a întrunit astăzi cu reprezentanţii Asociaţiei Brutarilor şi Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Panificaţie şi Morărit pentru a discuta despre acest subiect. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare, susţine că decizia de a majora în medie cu 15% preţul pâinii este „ilegală şi anti-concurenţială”. „Avem semne că a fost o înţelegere de cartel, cu atât mai mult că avem şi întreprinderi care au participat la înţelegeri, dar care nu sunt membri ai acestor două asociaţii. Din informaţiile pe care le deţinem, majoritatea agenţilor economici nu au majorat preţul la pâine. Cei care au făcut-o însă nu ne-au prezentat argumente în acest sens”, a declarat Viorica Cărare. Dacă se va demonstra că a avut loc o înţelegere de cartel, acei agenţi economici care sunt parte la această înţelegere vor fi sancţionaţi. Amenda poate fi de la 2% până la 4% din cifra de afaceri pentru anul precedent. Preşedintele Consiliului Concurenţei nu a dat un răspuns clar dacă preţul la pâine va fi sau nu micşorat. Preţul la pâine a crescut în medie cu 15%. (05.10.2015, Sursa: Ziarul Adevărul )
7
Cuprins
Noţiuni şi criterii de clasificare ale concurenţei………………………………………………………….1 Legi de referinţă şi practici de abuz…………………………………………………………………………….2 Exemple de cauză………………………………………………………………………………………………… …….5 Cuprins……………………………………………………………………………………………… ……………………….7 Bibliografie………………………………………………………………………………………… ………………………8
8
Bibliografie · · · · · ·
· ·
http://www.competition.md/ http://lex.justice.md/md/344792/ http://www.competition.md/lib.php?l=ro&idc=49&t=/Presa/Presa-desprenoi http://www.stiucum.com/marketing/marketing-strategic/188/functiile-sirolul-concurentei94216.php http://elearning.masterprof.ro/lectiile/economie/lectie_13/definitia_concur entei_si_tipurile_de_concurenta.html https://www.americanexpress.com/us/smallbusiness/openforum/articles/the-surprising-way-to-eliminate-yourcompetition/ http://www.copyblogger.com/eliminate-competition/ http://adevarul.ro/moldova/economie/statul-mai-mare-monopolistrepublica-moldova-1_50acae927c42d5a663883a53/index.html
9