Riscul Seismic [PDF]

Zitiervorschau

RISCUL SEISMIC

1. Cutremurul si miscarile tectonice.Definitie. Consideratii generale. Cutremurul de pamant reprezinta zguduirea suprafetei Pamantului printr-o miscare a crustei sale. Unii asiguratori leaga riscul de cutremur de o anumita intensitate a acestuia la care se produc pagube ( de exemplu, 6 grade pe scara Mercalli ). Peste 90 % din cutremure se produc in regiunile in care se intalnesc marile placi tectonice, in zonele de convergenta, in special in mijlocul oceanelor. Cutremurele de pamant se masoara cu ajutorul a doi indicatori, si deci scari. Magnitudinea unui cutremur masoara cantitatea de energie eliberata in timpul producerii acestuia si se masoara in grade Richter, folosindu-se scara Richter 1956 care este o scara logaritmica. Ea se determina cu ajutorul seismografelor, avand astfel o determinare obiectiva. Intensitatea unui cutremur masoara efectele producerii acestuia intr-un anumit punct la suprafata pamantului, integrand un numar de parametri, precum: acceleratia gravitationala, durata cutremurului. Ea se bazeaza pe efectele observate pe plan local si, de aceea, are un puternic element de subiectivitate. Se masoara cu ajutorul scarii Mercalli modificata , 1956 – Modified Mercalli Scale -MMS - in grade Mercalli si are 12 grade (de la I la XII). Intensitatea scade odata cu cresterea distantei fata de epicentru. In anul 1992 a mai fost elaborata o noua Scara Macroseismica Europeana – EMS 1992 cu 12 grade de intensitate care se foloseste numai in Europa Centrala si de Nord. Ea reprezinta, de fapt, o incercare de a gasi o definitie uniforma a diferitelor grade de intensitate, care sa ofere posibilitatea unei cuantificari cat mai exacte si corecte si efectuarea unor comparatii. In mod deosebit, trebuie mentionata o alta scara de masurare a intensitatii cutremurului, care se utilizeaza in Japonia. Este vorba de Japan Meteorological Agency Intensity Scale din anul 1949. Ea are 9 grade (de la 0 la 8 ). Cutremurele cele mai mici care nu sunt percepute decat de seismografe au zero grade, iar cele mai dezastruoase, de gradul 8, duc la distrugerea completa sau demolarea a peste 30% din cladiri, alunecari de teren severe si mari crapaturi ale terenului. In general vorbind, frecventa de producere a cutremurelor se determina in functie de “istoria seismica”, in timp ce potentialele pierderi economice si de vieti omenesti sunt mai putin previzibile. Privit la nivel mondial, comparand pierderile materiale pe termen lung si numarul victimelor cauzate de dezastrele naturale, riscul de cutremur ocupa detasat locul intai. Pierderile datorate cutremurelor au crescut mult intr-un interval de timp relativ scurt ca urmare a evolutiei rapide pe care economia si societatea, in ansamblul sau, au inregistrato.Avem in vedere urmatorii factori: -

cresterea de 4 ori a populatiei mondiale de la inceputul secolului; aceasta inseamna o expunere mult mai mare la risc a populatiei, a locuintelor si a locului in care isi desfasoara activitatea economica;

-

cresterea investitiei / locuitor, ceea ce implica o mai mare pierdere potentiala;

-

cresterea numarului si a densitatii constructiilor cu caracter comercial si privat, in paralel cu dezvoltarea urbana. Trebuie avut in vedere ca durata medie de viata (sigura!) a unei 1

cladiri moderne este de 50 de ani si multe au o vechime mult mai mare, fiind mult mai expuse la risc; -

desi masurile de prevenire si reducere a pagubelor s-au imbunatatit, exista inca foarte multe cladiri ce pot suferi mari pierderi;

-

cresterea cheltuielilor cu reparatiile este determinata de faptul ca partile componente au preturi din ce in ce mai mari; in medie, ele reprezinta 80% din daunele fizice generate de cutremur si solicita o cantitate mare de munca; salariile si cheltuielile directe legate de salarii au crescut considerabil, in cele mai multe tari, in ultimii ani; de aceea, de multe ori se remarca atitudinea de a distruge cladirile avariate, si nu de a le repara;

-

preturile ridicate ale terenurilor, precum si dorinta de a limita transportul au dus la aglomerari considerabile. Consecinta imediata o reprezinta expunerea cumulata in crestere.

2. Ingineria si asigurarile Pentru inginerii din constructii si in inginerie seismica, asigurarile reprezinta in principal resurse pentru a putea recupera pagubele si / sau finanta reabilitarea constructiilor. Inginerii sunt implicati in asigurari in doua domenii de baza: -

in privinta asigurarii profesionale pentru riscuri legate de exercitarea profesiei;

-

in evaluarile de avarii si pagube aferente la cladiri, dupa cutremur;

Ar fi de competenta economistilor, specialistilor din asigurari, finante si administratie sa se ocupe de alte aspecte specifice, dar analizand cu atentie constatam ca exista o dependenta intre marimea primelor de asigurari, vulnerabilitatea cladirilor si riscul seismic si deci aceasta limitare nu este benefica nimanui. In tarile avansate societatile de asigurari sunt cele care solicita si angajeaza pe posturi foarte bine platite pe cei mai buni specialisti in risc seismic ( de regula ingineri cu pregatirea de baza in inginerie civila ) ofera fonduri pentru evaluari de pierderi si risc, stimuleaza noile metode de protectie antiseismica si preocuparile populatiei de a reabilita cladirile existente deoarece astfel isi protejeaza portofoliile asigurate. Inginerii colaboreaza cu economisti de prestigiu in elaborarea unor studii de impact la nivel macroeconomic, iar companiile private si autoritatile preiau concluziile in propriile politici de reducere a riscurilor. Consideram ca in Romania, nivelul cunoasterii reciproce intre reprezentantii diferitelor segmente socio – profesionale implicate este inca insuficient ceea ce explica atat lipsa unor evaluari mai apropiate de cerintele asiguratorilor, cat si reticenta asiguratorilor la o implementare rapida a unui nou sistem de asigurari obligatorii, dedicat riscurilor de catastrofa. Tema asigurarii riscurilor de catastrofa a fost abordata si la Forumul International de Asigurari – Reasigurari – F.I.A.R. 2002 care a avut loc in mai 2002 la Sinaia. La acest forum s-a precizat ca managementul riscurilor de catastrofa in caz de dezastre naturale in Romania, in viziunea Bancii Mondiale este privit ca o parte integranta a politicii fiscale si economice a” Guvernului roman”. Au fost avute in vedere in primul rand, riscurile de 2

cutremur si cele de inundatii, in conditiile slabei penetrari a asigurarilor la locuinte ( 3 – 5% ), veniturilor reduse ale populatiei, dimensiunilor reduse ale sectorului asigurarilor si capitalizarii insuficiente. Dezastrele din Turcia au constituit un precedent pentru Romania, Banca Mondiala elaborand proiecte pentru interventie specifice dezastrelor seismice, Guvernul Romaniei preconizeaza crearea unor societati de asigurare obligatorii a locuintelor care sa gestioneze situatia de criza declansata ca urmare a unui dezastru seismic si adoptarea unui sistem de tip “pool”. 3. Aprecieri ale specialistilor in risc seismic Legea nr. 136 / 1995 privind asigurarile si reasigurarile a desfiintat caracterul obligatoriu al asigurarii cladirilor in cazul persoanelor fizice, dar in anii care s-au scurs s-a constatat ca asigurarile facultative nu reprezinta o solutie cu pondere semnificativa de recuperare a pierderilor produse de avarii la locuinte. Aceasta situatie are implicatii majore asupra capacitatii persoanelor fizice de a recupera cel putin o parte din pierderile produse de avarii la locuinte si, in consecinta, asupra procesului de reabilitare post – seismica, de aceea, in principiu, sprijinim ideea asigurarii obligatorii. Asigurarea pentru pagube seismice este dificila, iar alte catastrofe naturale pot ridica probleme similare pentru companiile de asigurari. Exista insa zone in care seismele sunt aproape o certitudine in care aceste riscuri se asigura: in SUA (California ), Noua Zeelanda, Japonia , Franta, Turcia, etc., chiar prin sisteme de asigurari obligatorii.. Si atunci, de ce ar fi mai dificil sau imposibil la noi? Expunerea seismica a Romaniei este cea care complica lucrurile, teritoriul nostru fiind in mod unic expus unor miscari seismice de Vrancea, care la magnitudini ridicate afecteaza puternic, direct, pana la 50% din arie si, indirect, restul tarii; in alte zone, care sunt expuse unor cutremure crustale, se pot produce local avarii si pierderi concentrate. Pierderile estimate global indica posibilitatea ca la un viitor eveniment seismic major de Vrancea efectele sa fie considerabil mai mari decat la cele precedente, cu un mare potential de concentrare in Bucuresti. 4. Cutremurele de scenariu in Romania Daca ne referim la ceea ce ne-ar putea astepta ca seisme de referinta, evaluarile INCERC conduc la urmatoarele cutremure de scenariu,propuse de autor. 

pentru evenimentul moderat (“minor, foarte frecvent”, in termeni internationali ),un seism intermediar de Vrancea, cu magnitudini de ordinul 6,8 – 7,0, perioade de revenire de 25 – 30 de ani, sau seisme superficiale si crustale, de exemplu magnitudini de ordinul 5,6 – 5,8, cu perioade similare de revenire,in cazul cutremurelor din Banat;



pentru evenimentul sever (“maxim istoric”, cu potential de dezastru major, de interes national ),un seism intermediar de Vrancea, cu magnitudini de ordinul 7,2 – 7,4, cu perioade de revenire a magnitudinilor de 46 – 81 ani (similare celor din 1940 sau 1977); perioada de revenire de ordinul a 125 ani, pentru M=7,5, poate fi o varianta de lucru pentru acest eveniment; pentru seisme superficiale si crustale, de exemplu magnitudini de ordinul 6,0 si perioade de peste 100 ani, in cazul cutremurelor din Banat;

3



pentru evenimentul extrem (“maxim posibil / credibil, cu potential de catastrofa depasind capacitatea nationala de interventie ), un seism intermediar de Vrancea, cu magnitudini de ordinul 7,6 si perioade de revenire de peste 200 de ani, similar cu cel din 1802.

5. Vulnerabilitate si expunere la risc in teritoriu Localitatile se pot diferentia in functie de caracteristicile de vulnerabilitate de ansamblu , in corelatie cu caracteristicile urbanistice conferite de specificul evolutiei istorice si a fondului locativ. In zonele cu seismicitate ridicata (peste VII MSK ), sunt amplasate circa 40 de orase dens populate. In zona predispusa la cutremure de Vrancea, este expusa cca. 35% din totalul populatiei tarii, respectiv peste 66% din populatia urbana, in timp ce in zonele expuse la cutremure crustale si superficiale se afla peste 10% din populatia urbana a tarii. Asiguratorii romani sunt preocupati in mod specific de cladirile “neasigurabile”, categorie in care ar intra structurile urbane inalte executate inainte de anii 1940 – 1950, cu materiale moderne, dar fara norme antiseismice, cat si cladirile “artizanale”, construite cu practici si materiale locale (de exemplu, in suburbii ), sau cu sisteme constructive traditionale specifice teritoriului romanesc ( in mediul rural ), unele categorii fiind, de multe ori, intr-o stare de degradare ingrijoratoare. Pentru o asigurare obligatorie, criteriile de eligibilitate pentru acceptare sau excludere din sistem, sau a altor masuri de protectie a asiguratorului, implica analize tehnico – economice si juridice atente. O varianta cu o anumita logica ar putea fi includerea cladirilor inalte, urbane, intr-un program public cu ritm fortat de reabilitare seismica, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 20/1994, statul asigurand un alt program de asistenta la dezastru numai pentru acestea. Cu privire la cladirile artizanale, rural – traditionale, valorile limita de despagubire ar putea fi mai reduse, dar trebuie retinut ca, in ciuda unor pareri des intalnite, vulnerabilitatea acestora nu atinge in toate cazurile valori mari, astfel incat, in medie, pagubele se pot compensa intre diferitele tipuri structurale si zone. Ar putea fi eventual excluse cele care nu intrunesc tipologia traditionala, cum ar fi locuintele neinregistrate la fisc, construite ilegal, in afara localitatilor etc. Schema generala a scenariului de cutremur propus de autor, pentru conditiile din tara noastra, cuprinde trei paliere de analiza, respectiv trei categorii de scenarii (in functie de datele utilizate si de nivelul de detaliere al acestora ): 

scenarii de cutremur la nivel de localitati;



scenarii de cutremur la nivel de sector social – economic sau retea / sistem;

 scenarii de cutremur la nivel regional( judetean), national, macro-social si macro-ec. Studiile de caz preliminare arata ca, desi condensarea datelor poate reduce gradul de incredere si de detaliere a unor rezultate, anumite tendinte privind efectele sunt semnificative si utile.

4

6. Asteptarile locatarilor In localitatile urbane din tara noastra, multi proprietari locuiesc la bloc, existand mari diferente intre posibilitatile lor financiare, ceea ce impiedica atat asigurarile facultative, cat si punerea in siguranta a intregii cladiri. Presupunand ca nivelul primei va fi acceptabil pentru populatie, obligativitatea asigurarii locuintei va genera asteptari deosebite. Spre deosebire de 1977 ( sau chiar de 1986, cand s-ar fi putut incasa despagubiri, dar putini au cunoscut acest lucru ), in acest mileniu cetatenii vor dori sa stie clar ce anume este asigurat si ce nu este, cine si cat de corect va evalua paguba,in ce mod si in cat timp vor ajunge sa refaca siguranta cladirii, ce pot sa faca in regie proprie si ce nu, cine controleaza acest proces etc. Dupa cum stiu bine asiguratorii, o parte din pierderi nu este acoperita de asigurari (deductibilul), iar realizarea nivelului de siguranta conform normativelor recente, precum si costul finisajelor sau al instalatiilor afectate de interventie aduc sporuri fata de suma pe care ar primi-o locatarul, astfel incat acesta va trebui sa apeleze, probabil, si la credite. In contextul primirii despagubirilor, trebuie precizat sistemul de utilizare imediata dupa seism a cadrului legal conferit prin Ordonanta Guvernului nr.20 / 1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, deoarece exista riscul ca unii locatari sa cheltuie sumele pana la inceperea lucrarilor propriu – zise, ori sa nu contracteze creditele din lipsa de resurse pentru rambursare, iar cladirea sa ramana avariata, ceea ce, in cazul blocurilor de locuinte, ar mari potentialul de pierderi viitoare. De aceea, ar fi necesara elaborarea unui cadru legislativ si fiscal conex, care sa precizeze evidenta publica a fondurilor, utilizarea lor pana la consolidarea cladirii si efectuarea tranzactiilor cu cladirile aflate in aceasta situatie.

7. Evaluarea pagubelor dupa dezastre Ca un exemplu orientativ pentru dirijarea efortului impus de evaluarea post-seismica, la nivelul recensamantului din 1992, in tara existau un numar de 4.478.655 de cladiri, incluzand 7.659.003 locuinte / apartamente. Trebuie cunoscut ca se vor efectua cel putin doua tipuri de investigatii si evaluari. Pentru asigurari, investigarea si evaluarea pagubelor se va efectua imediat dupa cutremur, potrivit reglementarilor proprii, existand tari in care se considera ca dupa 72 ore pot interveni avarii de la un alt seism ( post-soc ), care ar shimba situatia. Fiind vorba de asigurari obligatorii, un seism puternic de Vrancea va genera cereri de despagubire in aproape 50% din teritoriu, trebuind sa se intre in fiecare apartament sau casa din circa 22 de judete (peste 2..500.000 cladiri ). Efortul asiguratorilor de a face fata acestui val de cereri va fi deosebit, comparabil cu cel de la recensamantul locuintelor, personalul societatilor va fi, probabil, insuficient, iar situatia va forta autoritatile ( implicate oficial in crearea sistemului ) sa accepte angajarea de agenti auxiliari ( ingineri pensionari, studenti, someri etc. ), nepregatiti pentru astfel de operatiuni. Independent, autoritatile vor efectua investigarea de urgenta post-seism si stabilirea solutiilor cadru de interventie imediata pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor avariate, reglementata prin Manualul aprobat de MLPAT, indicativ ME-03-99, publicat in 5

Buletinul Constructiilor nr. 2 / 1999. De aceea, trebuie sa se stie ca, in acea perioada, inginerii constructori in activitate, verificatorii si expertii atestati vor fi foarte solicitati de prefecturi si primarii. Investigarea tehnica prevazuta in acest manual ( care nu este cel al asiguratorilor ), nu implica neaparat intrarea in fiecare apartament sau casa, dar necesitatea evidenta de a aplica simultan procedurile din manual in cel putin 22 judete va crea o criza de inspectori si de timp, indiferent de calificarea care le-ar fi ceruta. Va urma a treia etapa de evaluari, structura cu structura, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 20 / 1994, cu intocmirea de expertize si proiecte de consolidare, care include si devize cu costul lucrarilor de consolidare-reparatii. Pentru a evita discrepantele exagerate dintre costurile reale si despagubiri, trebuie asigurata o corelatie tehnico-economica intre evaluarile imediate de stabilire a despagubirilor si cele din etapele ulterioare. Evaluatorii de asigurari ar trebui sa lucreze cu un catalog de evaluare a pierderilor care sa tina seama de vulnerabilitatea / fragilitatea specifica a unor constructii afectate cumulativ de seismele din 1940, 1977, 1986 si 1990, sub impactul cutremurelor de Vrancea ( aspecte studiate de INCERC si UTCB ), respectiv a celor de Banat, sau din alte surse. Elaborarea acestui catalog implica un efort ingineresc de mare amploare, o metodologie conceputa si validata prin colaborarea specialistilor din ingineria seismica si economia constructiilor din INCERC, al asiguratorilor, sub controlul autoritatilor abilitate. Cei care isi reamintesc de Instructiunile nr. 19 / 20.04.1972 si de normele de evaluare a pagubelor si plata despagubirilor, utilizate de ADAS, pot realiza detalierea birocratica si tehnica necesara, chiar daca, in prezent, acele norme nu mai pot fi luate ca reper valid, urmare a evolutiei in domeniu si acumularii de date de la cutremurele care au survenit intre timp.

8. Implementarea unui sistem de asigurari Instituirea unui nou sistem de asigurari pentru pagube produse de dezastre naturale, in care efectele seismelor vor avea un rol important, implica responsabilitate publica, profesionalism si analize speciale intr-un domeniu insuficient acoperit cu date nationale. Indiferent cum va functiona preconizata societate centrala de asigurari, consideram ca semnarea politelor de asigurare a unei locuinte nu se va putea face pe strada ( cum se procedeaza deseori la RCA ), sau la un ghiseu oarecare. Ca modele de organizare, sistemul ar putea fi corelat cu cele mai bune si recente sisteme din SUA, Noua Zeelanda, Japonia, Turcia, si tari din Europa de Vest; Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie, Norvegia. Ca modele de organizare, sistemul ar putea fi corelat cu cele mai bune si recente sisteme din SUA, Noua Zeelanda, Japonia, Turcia, si tari din Europa de Vest; Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie, Norvegia. Avand in vedere temerile legate de faptul ca, in anumite circumstante, seismele de Vrancea pot produce pierderi excesive, consideram necesara intocmirea unui studiu privind pierderile economice maxime si politicile publice integrate in asigurari. In acest context, INCERC apreciaza ca, in principiu, un astfel de studiu ar trebiu sa includa: 

analiza unor sisteme, principii si practici validate, internationale si regionale, privind 6

asigurarile, cu referire la hazard, vulnerabilitate, risc seismic, riscuri asigurabile si neasigurabile, in tarile avansate;

. 

analiza situatiei din Romania, cu referire la hazardul seismic, pierderile seismice precedente si pierderile compensate prin asigurari, cadrul legal al asigurarilor si probleme specifice;



evaluarea expunerii maxime / pierderii seismice maxime probabile la locuinte ( PML – Probable Maximum Loss ), cu referire la specificul din Romania si recurenta intensitatilor, pentru estimarea si calibrarea realista a primei, a deductibilului si a despagubirilor;



propuneri privind functionarea unui sistem integrat de asigurare pentru pagube seismice si aparare impotriva dezastrelor.

Ar fi necesara colaborarea cercetatorilor din inginerie seismica cu reprezentantii Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR ) , urmata apoi de dezbaterea transparenta a implicatiilor institutionale la nivelul inaltilor functionari abilitati din Guvernul Romaniei, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerul Finantelor Publice, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Ministerul Administratiei Publice, Ministerul Industriei si Resurselor etc. Nu ar trebui sa ne limitam la asigurarea locuintelor, ar trebui sa putem ptroteja sau asigura pentru pagube toate institutiile si cladirile publice ( spitale, scoli, sedii ale autoritatilor, precun si industria, comertul, retele vitale, de exemplu transporturile, dependente de lucrari de arta si poduri, care pot fi vulnerabile, energetica, dependenta de baraje si centrale cu echipamente sensibile etc. ). Seismele distructive de Vrancea nu sunt o necunoscuta. Nici inundatiile, tot mai frecvente, in contextul schimbarilor climatice globale. Pentru a fi functional in 2003, acest nou sistem de asigurari pentru pagube seismice ar trebui atent analizat in corelatie cu opiniile oamenilor de stiinta din tarile cu expunere seismica,caci este evident ca atat Uniunea Europeana, cat si Banca Mondiala, si chiar reasiguratorii nu vor sa aiba ca parteneri decat tari care isi pot asigura supravietuirea la dezastrele previzibile, in cadrul dezvoltarii durabile. De aceea, solutiile trebuie sa fie de natura strategica, aplicate prin politici sectoriale coerente.

9. Propuneri In deceniul international pentru reducerea dezastrelor naturale, participantii la Conferinta interguvernamentala de la Yokohama, din anul 1994, au discutat posibile masuri ce pot fi adoptate in vederea prevenirii efectelor cutremurelor; dintre acestea, mentionam urmatoarele aspecte: -

nevoia de a evalua corect riscul;

-

necesitatea de a crea si dispersa o cultura a prevenirii riscului, atat la nivelul populatiei, cat si la cel al expertilor (arhitecti, ingineri constructori etc.).

In mod concret, ar putea fi considerate urmatoarele propuneri: 7



Elaborarea unor strategii la nivel national privind riscul de cutremur, data fiind dezvoltarea economica si sociala si expunerea in crestere la acest risc;



Guvernul Romaniei trebiue sa fie constient de consecintele unui cutremur si de responsabilitatea care ii revine in protejarea economiei si a populatiei. Gasirea unei modalitati de cooperare efectiva intre Guvernul Romaniei si sectorul asigurarilor, dupa un model prezentat anterior, adaptat la specificul tarii noastre, este imperios necesara pentru a evita pierderi materiale ce pot fi recuperate cu intarziere si cu mari eforturi. Participarea sa se poata concretiza si in crearea unor rezerve pentru riscul de cutremur si, astfel, infiintarea unui fond special care sa fie administrat la nivel national.. Aceste rezerve ar putea fi tratate si fructificate ca fonduri de investitii, in scopul cresterii lor permanente pentru a putea face fata acoperirii pierderilor. Tuturor companiilor de asigurare de pe piata sa li se impuna crearea rezervelor pentru catastrofa, precum si participarea lor la acest fond. Inexistenta acestora, in prezent, dovedeste lipsa unei atitudini preventive a respectivilor asiguratori, precum si a celor indreptatiti sa supravegheze si sa controleze asigurarile;



Pentru a stimula Guvernul sa ia masuri de prevedere si protectie pentru riscul de cutremur, ar fi interesant ca finantatorii internationali sa oblige la constituirea acestor fonduri speciale de rezerva si sa se implice in asigurarea riscului de cutremur;



Alocarea unor fonduri din partea statului prin bugetul de stat din fiecare an, chiar sub forma unui fond de compensare si reabilitare;



Stimularea investitorilor straini, a caror prezenta va contribui la dezvoltarea asigurarilor de bunuri pentru riscul de cutremur;



Acordarea unor stimulente fiscale pentru cresterea interesului si a posibilitatii de cumparare de asigurari. Nu este exclusa nici subventionarea primelor de asigurare de catre guvern pentru a stimula populatia si chiar si agentii economici in incheierea unor asemenea asigurari, precum si pentru a sprijini asiguratorii si ai incuraja si pentru a ajuta la dezvoltarea pietei asigurarilor, atat de necesara pentru Romania zilelor noastre;



O alta solutie ar reprezenta-o formarea unui pool de asigurare pentru riscul de cutremur, in care participantii sa fie guvernul si societatile de asigurari ( chiar dupa modelul pool-ului atomic ); participarea societatilor de asigurare straine ar fi binevenita;



Colaborarea mai stransa intre expertii in constructii, arhitectura, geofizica etc.; pe de o parte, si asiguratori si brokeri, pe de alta parte. Folosirea experientei brokerilor (in special cei internationali ) in managementul riscului;



Sunt necesare schimbari majore in intregul sector al asigurarilor, si anume: -

crearea capacitatii financiare;

-

intarirea disciplinei asiguratorilor;

-

imbunatatirea masurilor de management al riscului.

Toate acestea vor duce la reducerea pierderilor totale. 

Elaborarea unor studii temeinice in colaborarea cu geologi, geofizicieni, arhitecti, ingineri constructori, cercetatori pentru o evaluare corecta a pierderii maxime probabile (PML) in 8

diferite scenarii. Aceste studii ar trebui orientate spre analiza specificitatii seismice a Romaniei, a vulnerabilitatii si riscului pentru toate tipurile de constructii existente in zonele expuse, actualizarea hartii seismice, imbunatatirea infrastructurii pentru a putea rezista la efectele unui dezastru si pentru a nu mari daunele si a nu periclita actiunile de salvare ( drumuri, poduri, tunele, alimentare cu apa, electricitate, gaz etc. ). Avem in vedere majorarea PML datorita cresterii numarului de constructii,in special a celor private, mai moderne si mai scumpe si care implica costuri de inlocuire din ce in ce mai ridicate; 

Colaborarea cu industria asigurarilor pentru utilizarea oricaror informatii oferite de expertii in materie in vederea unei corecte evaluari a riscului in functie de zonarea seismica si tipul de cladire;



Infiintarea unei asociatii pentru studierea cutremurelor si a posibilelor efecte ale producerii lor care sa cuprinda specialisti din toate domeniile care pot contribui la reducerea daunelor si salvarea populatiei;



Elaborarea unor programe educationale pentru asigurarile de bunuri si viata ( in mod deosebit ), dat fiind lipsa acestor preocupari si mentalitati in Romania; in special, este necesara educatia pentru comportarea si atitudinea populatiei in caz de cutremur, precum si a masurilor pe care trebuie sa le adopte in asemenea situatii. Aceasta presupune implicarea mai multor institutii, cum ar fi: media, pompieri, scoala etc.



Cadrul juridic trebuie imbunatatit substantial. Protejarea populatiei, a economiei, a bunurilor necesita o mai buna intelegere a dimensiunii riscurilor de catre toti cei implicati, de la parlament si guvern pana la societatile de asigurare si populatie. O subestimare a dezastrului economic si a pierderilor indirecte ar fi total nepotrivita si ar putea duce chiar intreaga economie la faliment.

Ce se va intampla in viitor cu “actorii” scenei asigurarilor ? 

In privinta evaluarii riscului (underwriting), se impune o abordare orientata preponderent spre partea tehnica, in teren mai mult decat in birou si in colaborare cu asiguratul;



Asiguratul trebuie sa isi insuseasca mai multe cunostinte legate de protectia pe care trebuie sa o ceara, sa fie mai selectiv in plasarea riscurilor si sa isi arate disponibilitatea la activitatile de evaluare a riscului;



Brokerii isi vor schimba oarecum rolul, devenind mai mult consultanti decat intermediari; vor fi remunerati mai mult pe baza de taxa de consultanta decat pe baza de brokeraj.

Ca o concluzie generala, riscul de cutremur este asigurabil, deoarece satisface criteriile generale de asigurabilitate; in conditiile unei evaluari corecte, a elaborarii si organizarii unei scheme in care guvernul sa aiba o implicare masiva, poate deveni un tip de asigurare profitabil, ca oricare altul. Pentru Romania, indiferent de orientarea politica si de partidele aflate la putere, cutremurul este o problema nationala. Masurile care se vor adopta trebuie sa aiba in vedere interesul general. Preluarea de catre guvern a responsabilitatilor firesti, care ii revin in mod incontestabil, este imperativa daca avem in vedere ca riscul de cutremur apare ca un risc fundamental in conditiile tarii noastre, cu atat mai mult cu cat specialistii romani previzioneaza ca producerea unui seism de intensitatea celui din 1977 va avea loc intre anii 2004 - 2007, ceea ce impune urgentarea masurilor necesare ! 9

10