Referat Economia Germaniei [PDF]

Zitiervorschau

Andreea Năstase

Grupa 1

Student : Năstase Andreea , grupa 1 Administratie Publică 1. Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea a Afacerilor

Profesor: Haller Alina

Page 1

Economia Germaniei Referat

Germania, istoric economic şi dezvoltare...................................................................3 Germania în Economia Mondială în pragul anilor 2000.............................................5 Germania în Economia Mondială în prezent...............................................................7 Agricultura............................................................................................................... 8 Industria.................................................................................................................. 8 Energie.................................................................................................................... 8 Perspective de viitor 2014.......................................................................................... 9 Concluzii............................................................................................................. 10 Bibliografie...................................................................................................... 11

Page 2

Andreea Năstase

Grupa 1

Germania, istoric economic şi dezvoltare

“Zur Nation euch zu bilden , ihr hoffet es , Deutsche , vergebens ; /Bildez , ihr konnnt es, dafur freier yu Menschen euch aus”. ( “Orice speranţă de a vă forma ca naţiune , germani , e inutilă , evoluaţi , progresaţi – puteţi s-o faceţi ca – fiinţe umane !” 1 Aceste versuri cuprind poate cele mai adânci adevăruri despre Germania şi germani – deşi desigur Goethe şi Schiller nu puteau să prevadă ce avea să vină. O naţiune cu o cultură creatoare unică şi cu un mod propriu de evoluţie , distorsionat de istorie ; o naţiune unică prin eficienţa ei , aproape în toate domeniile devenind un model . Când lumea întreagă încă era barbară industria s-a dezvoltat în unele tări într-un mod spontaneu, fără să fie nevoie a fi sprijinită de cineva întrucât ea nu avea de susţinut o concurenţă . 2 În Germania a demarat o mişcare industrială pronunţată odată cu revocarea edictului de la Nantes cu implicarea regelui Ludovic al XIV lea care adusese în Germania mulţi negocianţi şi industriaşi francezi.Aceştia au fost protejaşi de guvernul german de la acea vreme şi au pus astfel baza dezvoltării industriei în această ţară . Ulterior regale Friederic cel Mare a reuşit sa aducă statul la o stare materială deosebit de prosperă. Mai aproape de epoca modernă voi aduce aspescte mai relevante în dezvoltarea economică şi parcursul istoric al Germaniei. În 1945 , Germania era în ruine. Poporul german , obosit după război şi preocupat de un viitor nesigur , îşi făurise o existenţă în fostul imperiu prăbuşit .Şi totuşi în cursul următorilor 40 de ani , au apărut două Germanii diferite . În vest , Republica Federală Germană s-a dezvoltat într-o democraţie capitalistă , prosperă din punct de vedere economic şi stabilă politic; în est , Republica Democrată Germană care a fost din punct de vedere economic statul cel mai productiv din 1 O scurtă Istorie a Germaniei , Mary Fulbrook , pag 11 2 A.D Xenopol , Studii Economice , pag 49 Page 3

Economia Germaniei Referat blocul comunist . Luând în considerare trecutul turbulent al celor două Germanii , această transformare dublă în două sisteme politice şi socio-economice diferite , este într-adevăr remarcabilă. Ambele Germanii experimentau de fapt ceea ce se numea un miracol economic . Fenomenul din Germania de Vest este bine cunoscut . Încă înainte de reforma monetară din 1948 şi datorită urmărilor programului Marshall , economia Germaniei a realizat rate uriase de creştere Şomajul care la începutul deceniului era relativ crescut în jur de 8% s-a transformat la sfârşitul deceniului într-o lipsă de forţă de muncă . Între timp , alte măsuri de reform economic au fost interprinse . Agricultura a fost colectivizată în cursul a două faze principale :19521953 şi 1959-1960. Deşi s-au făcut unele concesii populaţiei , accentual în productia industrială a continuat să fie pus pe industria grea. Această creştere economic a fost pusă momentan sub semnul întrebării iar economia centralizată a Germaniei de Est nu era un rival serios pentru succesul material al ţării vecine .În timp ce numărul de refugiaţi pregătiţi să-şi părăsească locuinţa creştea în fiecare an şi lipsa forţei de muncă a afectat economia RDG pentru că mulţi bărbaţi tineri părăseau atmosfera sumbră şi tensionată din ţara lor pentru a căuta un viitor mai bun în Vest. Această creştere rapidă s-a redus la sfârşitul anilor 50 aşadar economia germană s-a situat pe acelaşi palier cu cele ale altor societăţi industrial vestice în anii 60. Germania de Vest a fost dependentă de comerţ şi de importul de combustibil şi a fost afectată negativ în perioada crizei petroliere cât şi de recesiunea de la sfâşitul anilor 1980. Economia era stagnantă în comparaţie cu ultimile decenii , şomajul rămânând la o cotă relativ înaltă de 8-10 % , iar ratele de creştere 2-3 % relativ joase , insă inflatia percepută ca principala temere a multor germani înca de la începutul anilor 1920 – a fost menţinută la unul dintre cele mai joase nivele din întreaga Europă. La sfârşitul anilor 1980 s-au produs schimbări extraordinare în sistemul care a dominat Europa de Est timp de 40 de ani. Uniunea Sovietică slabă economic şi extinsă politic nu mai era capabilă să susţină apărarea masivă la acelaşi nivel cu S.U.A. Industria din Page 4

Andreea Năstase

Grupa 1

Germania de Vest a fost frecvent prezentată în termenii unui parteneriat social armonios între patroni şi muncitori iar structura sindecatelor era relativ liniară cu un singur sindicat pe fabrică , ce simplifica disputele industriale . Se consideră un mit faptul că Germania de Vest prosperă era o societate fără clase . Un număr mare de familii importante aveau funcţii de conducere în economia şi societatea vest –germană . Pentru majoritatea germanilor care îşi amintesc anii foametei de după război , strategia guvernamentală din marea coaliţie s-a schimbat întruna de neo-keynesianism cu reforme economice ( incluzând TVA mai ridicat de 11 % şi investiţii de stat massive în infrastructura ecnomică, în special în construcţia de şosele şi pentru extinderea învăţământului superior. Trecând peste numeroase obstacole economice , război , destrămare , recesiune s-a găsit forţa ca odată cu inceputul anilor 1989 să se schimbe regimul politic din Germania de Est . A avut loc aşadar căderea Zidului Berlinului şi cele două părţi din Berlin s-au deschis pentru a fluidiza traficul în ambele direcţii . O extraordinară perioadă a urmat , în care un număr mare de estgermani au fugit pentru a profita de prilejul de a vedea cum este viaţa în cealaltă Germanie interzisă , bogată , după care s-au întors acasă încărcaţi cu banana, portocale şi cu alte poduse pe care au putut să le cumpere cu puţinii lor bani. 3 Căderea comunismului şi tranziţia spre economia de piaţă în Europa de Est a dus la o reconsiderare a rolului şi dezvoltării Comunităţii Europene .Germania nu era singura ţară care trecea prin schimbări dramatice , în timp ce perioada postbelică ajungea la final.În timp ce graniţele dintre cele două ţări au dispărut , complexitatea construirii unor noi ordini stabile începea să se arate. Istoricul nu poate prezice viitorul dar este evident că suntem martori la sfârşitul unei ere care mai mult ca sigur va deveni , istorie .

3 O scurtă Istorie a Germaniei , Mary Fulbrook pag 299 Page 5

Economia Germaniei Referat

Germania în Economia Mondială în pragul anilor 2000

Suprafaţa Populaţia Densitatea Capitala Nr de locuitori Rata de urbanizare Populaţia prevăzută în 2025 IDU ISSDU Rata şomajului (2001)

356980 km pătraţi 82400000 locuitori 230,8 Berlin 3317000 87,7 78100000 locuitori 0,921(18) 0,924(15) 10,4

Economia celei de a 3 a puteri economice a lumii merge greu : cresterea economică a fost de 0,2 % în 2002 , după 0,6% în 2001 şi nu Page 6

Andreea Năstase

Grupa 1

ar trebui să depăşească 0,3% în 2003. Deficitul statului a reprezentat în jur de 3,8% din PIB cu mult peste pragul de 3% prevăzut in pactul European de stabilitate . În 2002 exporturile au crescut cu 2,6% după o creştere de 5% în 2001 dar, dacă surplusul commercial a atins 126,1 mld euro pe an , asta se datorează unui recul al importurilor de 2,1 % .4 La acea vreme cancelarul Gerhard Schroder a prezentat numeroase reforme surprinzătoare pentru un guvern de stânga : scăderea alocaţiilor pentru somerii de lungă durată , înlesnirea dreptului de concediere , mărirea vârstei de pensionare . Sectorul bancar a devenit un simbol al dificultăţilor economice al ţării : preţul acţiunilor au scăzut iar creanţele irecuperabile s-au multiplicat . Pentru a face faţă dificultăţilor crescânde multe bănci au decis în 2003 să creeze o societate comună cu alte instituţii , pentru a regrupa anumite credite şi pentru a le ceda pe piaţă. Germania rămâne cu toate acestea un loc de instalare atrăgător pentru interprinderile străine , având totuşi cel mai mare cost din Europa în domeniul muncii, impozite ridicate , puţină flexibilitate a muncii.C otizaţiile reprezintă 42% din salariul brut al unui salariat . Tranferurile de capital dinspre Vest înspre Est , care reprezintă cca 90 mld euro pe an , continuă să apese economia. Fatidicul an 2002 a adus cu el o vară cu inundaţii care au produs pagube de 9,2 mld de euro , 400 de km de cale ferată si 640 km de străzi distruse numai în Saxonia , mau multe poduri stricate şi zece poduri de cale ferată smulse , toate acestea au costat casele de asigurări cel puţin 1,8 mld iar stocurile pierdute şi echipamentele distruse au adus un număr mare de interprinderi mai si mijlocii în pragul falimentului.

Germania în Economia Mondială în prezent

Germania nu este doar o ţară mare ca suprafaţă, ci este şi o putere economică incontestabilă, a patra din lume şi prima din Europa, precum şi un factor geopolitic major care dictează politica externă, dar şi internă, uneori, a statelor europene. Germania este una dintre cele mai dezvoltate şi solide țări din lume, bazată pe industria 4 Andre Gamblin , Economia Lumii 2004 , pag 140 Page 7

Economia Germaniei Referat prelucrătoare şi comerţul exterior, şi a devenit, în ultimii ani, una dintre locomotivele economiei mondiale. Ea are cea mai mare economie naţională din Europa, a patra din lume după PIB-ul nominal şi a cincea din lume în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, conform datelor din 2008. De la începuturile erei industriale, Germania a fost un lider inovator şi beneficiar al unei economii din ce în ce mai globalizate. Aceasta este lider mondial în exporturi, în 2011, în plină criză a datoriilor din zona euro, exportând bunuri în valoare de 1408 trilioane euro. Exporturile reprezintă mai mult de o treime din producţia naţională. Germania este relativ săracă în materii prime. Numai lignitul și sarea de potasiu au importanţă din punct de vedere economic. Centralele electrice pe lignit sunt una dintre principalele surse de energie electrică din Germania. Petrolul, gazele naturale şi alte resurse sunt, în cea mai mare parte, importate din alte ţări. Produsul intern brut este format în proporţie de 71 la sută din sectorul serviciilor, 28,1% sectorul industrial şi 0,8% - sectorul agricol. Majoritatea bunurilor produse sunt din domeniul ingineriei, în special automobile, instalaţii mecanice, metalurgie şi bunuri chimicale. Germania este cel mai mare producător de turbine de vânt şi tehnologii ale puterii solare din lume. 2011 a fost un an-record pentru economia germană. Companiile germane au exportat mărfuri în valoare de peste 1 triliard de euro, cea mai mare cifră din istorie. Numărul de persoane angajate în câmpul muncii a crescut la 41,6 milioane de persoane, cea mai mare cifră înregistrată vreodată.5

Agricultura 5 www.timpul.md Page 8

Andreea Năstase

Grupa 1

Potrivit statisticilor, agricultura, silvicultura, exploatarea reprezintă doar 0,8% din PIB-ul Germaniei şi antrenează doar 2,4% din numărul total al populaţiei. Cu toate acestea, sectorul agricol al nemţilor este extrem de productiv, iar Germania este în măsură să acopere 90% din nevoile sale nutriţionale cu producţia internă. Zootehnia este ramura principală a agriculturii nemţeşti, în special creşterea porcinelor (10 mln. capete) şi bovinelor (5,3 mln. capete). Producția vegetală limitată de condiţiile naturale nefavorabile, se bazează pe cultivarea cerealelor: grâu - 2744 tone, secară - 1904 t, orz - 2592 t, ovăz 890 t, sfeclă de zahăr - 7233 t, seminţe de in - 5 t, cartofi - 12140 t, mere, pere, prune şi cireşe - în total 533,3 t. Germania este al treilea cel mai mare producător agricol din Uniunea Europeană, după Franţa şi Italia.

Industria Industria şi construcţiile reprezintă 28% din produsul intern brut şi antrenează 29,7% din totalul forţei de muncă. Germania excelează în producţia de automobile, maşini, echipamente electrice şi produse chimice. Cu fabricarea de 5,2 milioane de vehicule în 2009, Germania a fost al patrulea cel mai mare producător mondial şi cel mai mare exportator de automobile. Industria prelucrătoare este axată pe chimie şi construcţia de maşini. Produsele sale industriale exportate sunt: fontă şi feroaliaje, oţel, aluminiu, cupru rafinat, plumb, staniu, zinc, tractoare, maşini textile şi agricole, autovehicule, biciclete, locomotive, vagoane de cale ferată, nave . Page 9

Economia Germaniei Referat

Energie Cu poziţia sa centrală în Europa, Germania este un nod de transport important. Acest lucru este reflectat în reţelele sale de transport dense şi moderne. Germania dispune de o reţea de autostrăzi, a treia cea mai mare la nivel mondial după lungime şi unde lipseşte limita de viteză pentru majoritatea rutelor. De asemenea, Germania a stabilit o reţea de trenuri de mare viteză care leagă marile oraşe germane, precum şi destinaţii din ţările vecine. Viteza maximă a trenului variază între 200 km/h şi 320 km/h. Conexiunile sunt oferite fie la intervale de 30 de minute, în fiecare oră, sau la două ore.

Creștere PIB - 3.056% PIB-ul pe cap de locuitor - 31437 euro PIB - 0,8% - agricultura, 28,1% - industria, 71% - serviciile Populaţia aflată sub pragul sărăciei - 15,6% Rata şomajului - 5,6% Salariul mediu brut - 4,217 euro Salariul mediu net - 2040 euro Export - 1288 trilioane euro Import - 1155 trilioane euro Datoria externă brută - 4713 trilioane dolari Rezerve valutare - 200 bilioane euro

Perspective de viitor 2014

Creşterea Produsului Intern Brut al Germaniei va încetini în trimestrul doi din 2014, după ce iarna blândă a reprezentat un puternic avânt pentru cea mai mare economie europeană în primele Page 10

Andreea Năstase

Grupa 1

trei luni ale anului, se arată într-un raport lunar al Ministerului de Finanţe de la Berlin, publicat marţi. Datele recente sugerează că Germania a înregistrat o performanţă foarte solidă în perioada ianuarie-martie 2014, datorită avansului înregistrat în sectorul industriei şi construcţiilor, care au beneficiat de iarna blândă.Pe fondul creşterii activităţii economice în primul trimestru datorită vremii favorabile, datele ajustate sezonier pentru următoarele trei luni vor fi mai slabe. Dar acest efect tehnic nu ar trebui interpretat ca un semn al încetinirii ritmului de creştere al economiei', se arată în raportul Ministerului de Finanţe. Datele recente indică o expansiune a comenzilor în industrie şi un avans al sectorului privat, în timp ce încrederea investitorilor este uşor afectată de tensiunile din Ucraina. Guvernul de la Berlin se aşteaptă la o creştere a PIB-ului Germaniei de 1,8% în acest an, datorită majorării solide a consumului privat.

Concluzii

Page 11

Economia Germaniei Referat

Sistemul de inteligenţă economic cel mai performant în Europa este cel german. Spiritul de disciplină si capitalul tehnic nu sunt singurii factori ce-I explică reuşita .Dacă Germania este principala putere din Europa şi una dintre primele din lume aceasta se datorează în particular , sistemului său naţional de inteligenţă economic.Modelul german de inginerie a informaţiei se bazează înainte de toate pe un profund sentiment colectiv de patriotism economic. 6 Acest motor al Europei pare greu de oprit din funcţiune chiar dacă prezintă uneori perspective nu tocmai optimiste în privinţa creşterii economice.

6 Tiberiu Brăilean , Sisteme Economice pag 181 Page 12

Andreea Năstase

Grupa 1

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5.

Andre Gamblin , Economia Lumii 2004 Ed. Ştiinţelor Sociale şi Politice A.D Xenopol , Studii Economice Ed. Tipo Moldova Tiberiu Brăilean , Sisteme Economice Ed. Junimea www.timpul.md Mary Fulbrook , O scurtă Istorie a Germaniei Institutul European

Page 13