Recuperarea Traumatismelor Umarului La Sportivi [PDF]

Zitiervorschau

RECUPERAREA TRAUMATISMELOR UMARULUI LA SPORTIVI

Marin Robert PS II

Recuperarea umarului Umarul este compus din mai multe entitati anatomice, dintre care amintim: articulatia umarului, articulatia acromio-claviculara, coafa rotatorie, muschiul deltoid, muschiul biceps brahial, aceste formatiuni fiind frecvent expuse la traumatisme.   Aceste traumatisme pot fi directe (cadere pe umar, lovituri) sau indirecte (cadere pe mana sau cot).   Pierderea raportului normal dintre oasele articulatiei umarului (scapula si humerus) poarta denumirea de luxatie scapulo-humerala. Aceasta poate aparea in urma unui traumatism indirect, prin caderea pe mana cu cotul extins. Reprezinta o urgenta medicala datorita durerilor si complicatiilor pe care le dezvolta si se reduce ortopedic, imediat dupa prezentarea in camera de garda,  dupa o evaluarea radiologica prealabila. In cazul imposibilitatii reducerii, aceasta se va realiza sub anestezie generala sau chirurgical. In 48% din cazuri, luxatia este insotita de recidive, acest procent variind in functie de varsta. Astfel, vorbim de luxatie recidivanta de umar care nu se poate trata decat chirurgical (procedeu Latarjet/ Bankart).

Disjunctia acromio-claviculara apare in urma unui traumatism direct, prin caderea pe umar. Prin ruperea ligamentelor acestei articulatii, membrul superior este coborat de catre forta gravitationala,

aparand o treapta la nivelul de unire al scapulei cu clavicula. Tratamentul este conservator (imobilizare si repaus) pentru disjunctiile usoare (gradul I si II), tratamentul chirurgical fiind rezervat pentru disjunctiile grave (gradul III, IV, V) si la sportivii de performanta.

Sindromul de snapping scapula apare atunci cand la miscarea articulatiei scapulo-toracice pacientul descrie o jena sau sunete de razuire, macinare, trosnit. Tratamentul este conservator si consta in administrare de medicatie antialgica/antiinflamatorie, aplicatii locale reci, fiziokinetoterapie, tratamentul chirurgical fiind rezervat pacientilor la care tratamentul conservator a esuat.   O entitate aparte este coafa rotatorie (ms. supraspinos, infraspinos, subscapular si rotund mic) predispusa la rupturi sau dezinsertii humerale. Se gaseste in partea superioara a articulatiei umarului, si este afectata fie prin traumatisme de intensitate mica, dar repetate: hanbal, aruncatori de ciocan, culturisti, dans sportiv, fie in urma unui traumatism indirect, violent prin cadere pe mana sau cot cu bratul pe langa corp. In acest caz se poate insoti de fractura tuberculului mic al capului humeral. Tratamentul este chirurgical si consta in reinsertia coafei cu ancore.   Tendinita calcica a umarului apare prin depunerea unor depozite de calciu la nivelul tendoanelor musculare ce se regasesc la nivelul umarului, in special in muschiul supraspinos. Odata cu depozitele de calciu va aparea si o inflamatie locala, insotita de dureri puternice. Apare indeosebi la persoanele peste 40 de ani, tratamentul consta in repaus, medicatie antialgica/antiinflamatorie, aplicatii locale reci, urmate de o perioada de fiziokinetoterapie.In cazul in care durerile persista iar pacientul pierde din mobilitatea umarului, se recomanda interventia chirurgicala.   Capsula articulara, chiar daca este ingrosata in partea scapulara, este predispusa la leziuni. Pot sa apara leziuni SLAP (dezinsertii sau rupturi in partea superioara a articulatiei), rupturi anterioare (in luxatii antero-inferioare) sau posterioare. Aceste leziuni se trateaza chirurgical prin reinsertia capsulei cu ancore sau prin suturi.

Capsulita adeziva (frozen shoulder) apare in special in a 5a si a 6a decada de viata, fiind mai frecvent intalnita la sexul feminin. Se caracterizeaza prin limitarea mobilitatii umarului prin contractia si cicatrizarea posttraumatica a capsulei articulare. Cauze poate fi multifactoriala: trumatism direct la nivelul umarului, sindroame cervicale, procese autoimune. Simptomatologia consta in dureri moderate la nivelul umarului, ce se accentueaza noaptea, cu redoare si limitarea progresiva a miscarilor. In timp, pacientul nu va mai prezenta dureri dar mobilitatea activa si pasiva a umarului va fi sever limitata. Tratamentul de electie este chirurgical si consta in injectii intra-articulare cu corticosteroizi si medicatie antialgica/antiinflamatorie. In cazul in care simptomele nu se remit, se recomanda interventia chirurgicala (distensie articulara sub control artroscopic, mobilizare sub anestezie, sinovectomie sau chiar artroliza).   Ruptura tendonului proximal al muschiului biceps brahial apare la ridicarea unei greutati egale sau mai mari de 68 kg (reprezinta forta de tensiune la nivelul tendonului). Ruptura se localizeaza la nivelul portiunii intra-articulare sau in partea proximala a santului intertubercular. Majoritatea

leziunilor, cu exceptia tinerilor, se trateaza conservator, singurul inconvenient fiind cel estetic, mobilitatea si forta fiind pastrate la nivelul membrului superior.

Tendinita muschiului biceps brahial este asociata de obicei cu alte afectiuni primare ale umarului: sindromul de impingement, stenoza canalului intertubercular, leziunile coafei rotatorilor. Are ca punct de reper in anamneza pacientului o durere in partea anterioara a umarului, accentuate la miscarile de anteflexie a bratului si de rotatie interna a bratului peste 10 grade. Tratamentul poate fi conservator (AINS, corticoterapie locala, anestezite infiltrate local, fizioterapie) sau chirurgical (tenotomie sau tenodeza).   Umarul este o articulatie complexa, expusa la traumatisme directe si indirecte, iar patologia sportiva la nivelul umarului este foarte variata si inselatoare. De cele mai multe ori diagnosticul necesita investigatii paraclinice multiple. Tratamentul indicat de catre medicul ortoped, chiar daca este conservator cu antiinflamatoare locale sau orale, imobilizari, repaus fizic, gheata, infiltratii locale, trebuie insotit de un program complex de recuperare medicala in vederea obtinerii unui rezultat functional bun. De cele mai multe ori pacientul prezinta la sfarsitul tratamentului ortopedic deficit de mobilitate, tulburari de vascularizatie, de sensibilitate, atrofie musculara, de aceea dr. Andrei Ioan Bogdan va recomanda un program complex de recuperare ce consta in fizio si kinetoterapie. Fizioterapia are rolul de a scadea inflamatia si este recomanda inca de la primele simptome ale afectiunii pentru a diminua durerea, inflamatia, practic pentru a imbunatatii starea generala a pacientului. In medie dureaza 10 zile, fiind urmata de o evaluare a medicului curant. Kinetoterapie are rolul de a reda functia, mobilitatea, tonusul muscular, asigurand integrarea pacientului in mediul familial, social si profesional.

Sursa:centrukinetic.ro