Proiect Licenta - Incalzire Si Climatizare [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA TEHNICA "GH. ASACHI" DIN IASI FACULATATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII SECTIA INSTALATII

INDRUMATOR,

STUDENT,

CONF.DR.ING. VERDES MARINA

STROESCU SILVIU

2011

UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE. ASACHI" DIN IAŞI FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII SPECIALIZAREA INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII APROBAT

~dra

Prof. d\]'. gnatJnn

TEMA-CADRU pentru elaborarea Proiectului de

Licenţă

Între studentul Stroescu Silviu care a solicitat înscrierea pentru coordonarea elaborării Proiectului de licenţă şi conf.dr.ing. Verdes Marina în calitate de coordonator, s-au stabilit următoarele: 1) Tema proiectului tehnic, specialitatea instalaţii de incalzire si climatizare, stabilită de comun acord, este:

şi

Instalatii de incalzire si climatizare pentru o cladire administrativa din oras Iasi. a fost atribuita prin ordinul nr ......... ../. ......................... .

2) Termenul de predare a proiectului este :15.07.2011 3) Elementele iniţiale ale temei sunt: Plan de situatie, planuri caracteristice, structura si caracteristicile elementelor de inchidere, gradul de ocupare, echipamente si utilaje montate in cladire. 4) Conţinutul notei explicative (enumerarea problemelor ce vor fi abordate- piese scrise) : Partea I-a: Memoriu tehnic-justificativ, descrierea funcţional constructivă a clădirii şi fundamentarea soluţiilor adoptate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Partea a 11-a: Caiet de sarcini, care cuprinde : a) breviar de calcul; b) caiete de sarcini pentru: - execuţia lucrărilor; - punerea în funcţie; - verificarea materialelor si echipamentelor; - transportul, depozitarea si manipularea echipamentelor - pozarea si imbinarea conductelor - montarea corpurilor de incalzire - probarea instalatiilor de incalzire c) program de verificarea a executării lucrărilor de instalaţii ; - Partea a III-a: Documentaţie economică : - Antemăsurătoare ; 5) Denumirea materialului grafic aferente proiectului (piese desenate -minim 7 planşe): - planuri caracteristice cu amplasarea instalatiei de incalzire; - schema izometrica - schema termoenergetica -schema coloanelor. 6) Verificarea compatibilităţii structurii clădirii cu soluţiile tehnice de implementare a instalaţiilor şi consultaţii pentru elaborarea documentaţiei economice se solicită la titularii disciplinelor de specialitate, respectiv: Prof. dr.ing. Gavrilas Ioan

şi

Prof.dr ing.

Serbănoiu

Ioan

7) Tema a fost primita pe data de 17.10.2010 8) Verificarea stadiului elaborării proiectului se va efectrua săptămânal de către îndrumător, iar proiectul de licenţă se va preda cu minim două săptămâni înainte de susţinere, pentru a fi verificat de comisia preliminară constituită la nivelul Catedrei de Insta'taţii.

COORDONATOR Conf.dr.ing. Verdes Marina

STUDENT Stroescu Silviu

~~~~'--" - 1-

UTI

Proiect de Diplomă

2011

CUPRINS A. Piese scrise A.1. Memoriu tehnic A.l.1 Descrierea funcţional- constructivă a clădirii .......................................... 3 A.2. Memoriu justificativ A.2.1. Soluţii de ansamblu .............................................................................4 A.2.1.1 Pompă de caldură .............................................................................. 5 A.2.1.1.1 Funcţionarea unei pompe de caldură ............................................. 7 A.2.1.1.2 Tipuri de pompe de caldură ............................................................ 8 A.2.1.1.3 Pompa de caldură sol-apă ............................................................... 9 A.2.1.1.4 Generalităţi despre agentul de lucru al PC .................................... 11 A.2.1.2 lncălzirea prin pardoseală ................................................................. 12 A.2.1.3 Ventiloconvectoare ......................................................................... 16 A.3. Bază de proiectare

A.3.1 Calculul rezistenţei la transfer termic a elementelor de construcţie ........... 17 A.3.1.1 Calculul rezistenţei termice minime necesare a elementelor de construcţie ............................................................................................................................... 18 A.3.1.2 Calculul rezistenţei la transfer a elementelor de construcţie ........... 18 A.3.1.3 Determinarea rezistenţei termice ..................................................... 19 A.3.2. Parametri climatici exteriori de calcul. .......................................................... 21 A.3.2.1. Situaţia de vară ................................................................................ 21 A.3.3 Parametri climatici interiori de calcul ............................................................. 22 A.3.3.1 Situaţia de vară ......................................................................................... 22 A.3.4 Bilanţul termic ................................................................................................ 23 A.3.4.1.Sarcina termică de vară .................................................................... 23 A.3.5.Aporturi de căldură prin elemente inerţiale .................................................. 23 A.3.6 Aporturi de căldură prin elemente neinerţiale ............................................... 24 A.3.7 Aporturile de căldură din încăperi alăturate ................................................... 24 A.3.8 Degajări de căldură de la surse interioare ............................................................25 A.3.8.1. Degajările de căldură de la oameni ...................................................... 25 A.3.8.2. Degajările de căldură de la iluminat.. .................................................... 26 A.3.8.3. Degajările de căldură de la maşini şi utilaje acţionate electric ........ 26 A.3.8.4. Degajările de căldură de la echipamentele de birou ....................... 27 A.3.9.Determinarea necesarului de căldură .................................................................27 A.3.10. Pierderile de presiune pe reţeaua de conducte ........................................... 31 A.3.11 Dimensionarea instalaţiei de incălzire ............................................................... 32 A.3.11.1.Dimensionarea corpurilor de incălzire ............................................... 32 A.3.11.2.Determinarea necesarului termic incălzire ........................................ 34 A.3.11.3.Determinarea necesarului termic răcire ............................................ 34 A.3.11.4.Dimensionarea instalaţiei incălzire prin pardoseală .......................... 34 A.3.11.5.Dimensionarea pompelor de circulaţie a agentului termic ................ 40 A.3.11.6. Dimensionarea vasului de expansiune închis ....................................40

1

Proiect de Diplomă

UTI

2011

B.Breviar de calcul B.l.l. Calculul rezistenţei la transfer termic a elementelor de constructie ................. 42 B.1.2 Aporturi de căldură,degajărari de căldură- perioada de vară ........................... 51 8.1.2.1. Calculul defazării si amortizării elementelor inerţiale exterioare ....... 52 B.1.2.2. Calculul coeficientului mediu de asimilare termică ............................. 55 8.1.2.3. Aporturi de căldură prin elemente inerţiale si neinerţiale ................. 56 8.1.2.4. Aporturi de căldura de la incaperi vecine si degajări interioare .......... 56 B.1.3. Necesar de căldură. Perioada de iarnă ............................................................... 68 B.1.4. Dimensionare instalaţie pardoseală .....................................................................69 B.1.5. Calculul reţelelor de distribuţie agent termic cald şi rece .................................. 71 B.1.6. Alegerea echipamentelor .....................................................................................73 8.1.6.1 Alegere pompelor .....................................................................................73 8.1.6.2 Vas de expansiune ....................................................................................74 8.1.6.3 Radiatoare .........................................................................................................76 8.1.6.4 Ventiloconvectoare ..................................................................................76 8.1.6.5 Pompa de căldură .....................................................................................81 8.1.6.6 Aparate de aer conditionat .............................................................................83 B.2. Elaborare caiet de sarcini ....................................................................................... 85 C. Documentaţia economică .......................................................................................... 89 C.1. Antemăsurătoare ............................................................................................92 C.2. Devize analitice ...............................................................................................93 C.3. Măsuri de tehnica securităţii muncii .............................................................. 95 D. Bibliografie ..................................................................................................................95 E. Anexe ............................................................................................................................95

C.Piese desenate 1. PLAN DE SITUAŢIE 2. PLAN ETAJ 11NSTALAŢII 3. PLAN ETAJ 2 INSTALAŢII 4. PLAN PARTER INSTALAŢII 5. SCHEMA COLOANELOR 6. SCHEMA IZOMETRICA 7. SCHEMA TERMOENERGETICĂ ÎN CENTRALA TERMICĂ

2

Proiect de Diplomă

UTI

2011

TEMA PROIECTULUI Să

se elaboreze documentaţia tehnica-economică necesară pentru realizarea de încălzire şi climatizare pentru o clădire administrativă. Bilanţul termic se va calcula pentru 24 ore.

instalaţiei

A.l. MEMORIU TEHNIC

A.l.l DESCRIEREA FUNqiONAL- CONSTRUCTIVĂ A CLĂDIRII Clădirea

cu

destinaţia aferentă

unui sediu birouri ce are ca activitate comercializarea de materiale de construcţii şi instalaţii, pentru care se va proiecta instalaţia de încălzire şi climatizare. Este situată în municipiul laşi şi este amplasată în zona climatică III, cu temperatura exterioară de -18°C şi zona eoliană IV. Întocmită conform cerinţelor din tema de proiectare, lucrarea respectă normele şi standardele în vigoare, astfel încât să poată fi asigurat confortul utilizatorilor precum şi nivelurile de performanţă necesare. Din punct de vedere constructiv imobilul P+2E are structură de rezistenţă pe cadre şi planşee din beton armat, închiderile exteriore se realizează din b.c.a. Finisajele exterioare şi interioare sunt din tencuială pe bază de var şi ciment. Acoperişul clădirii este de tip terasă necirculabilă.

Proiectul cuprinde următoarele piese de ~ plan parter; ~ plan etaj 1; ~ plan etaj 2; ~

secţiune transversală;

~

fatadă laterală dreapta;

~

fatadă laterală

arhitectură:

stanga;

• La parter este amplasată camera centralei, cu 5=8.8 mp; 2 grupuri sanitare cu 5=5.9 mp, respectiv 5=6.3 mp, 2 birouri cu 5=24.4 mp, respectiv 5=36.6 mp, un hol cu o suprafrafaţă 5=25.4 mp, hol de acces cu 5=11.18 mp si casa scării cu S=12.73mp. Pardoseala la acest nivel este rece din placi de gresie in grupurile sanitare, camera centralei, hol uri, casa scării şi caldă din parchet în cele 2 birouri. • La etajul 1 al clădirii se găsesc 3 birouri de urmatoarele suprafeţe S1=27.7mp, S2=33.7mp, S3=43.5mp, dotate cu pardoseală caldă din parchet, 2 grupuri sanitare şi 2 holuri având aceleaşi dimensiuni şi tip de pardoseală ca cele de la parter şi un balcon cu S=4.5mp şi pardoseală rece din placi de gresie. • La etaj 2 se găsesc 3 săli de conferinţe care au urmatoarele suprafeţe S1=27.7mp, S2=33.7mp, S3=43.5mp. şi un balcon cu S=4.5mp.Restul camerelor de la acest nivel, grupurile sanitare şi holurile au aceleasi dimensiuni şi tip de pardoseală ca cele anterioare. Pentru realizare încălzirii şi climatizării s-a ales o pompă de caldură in varianta solapa cu o capacitate de răcire de 25KW şi încălzire de 38 KW. Acumulatorul pompei de caldură, care furnizează agent termic, are o capacitate de 1500 L şi este dotat cu un baston electric, care pe baza unor senzori, în cazul în care

3

Proiect de Diplomă

UTI

2011

temperatura fluidului este sub limita admisă, acţionează o siguranţa electrică care are rolul de a stabiliza parametri acestuia. În birouri unde se realizează atât încălzirea cât şi condiţionarea aerului interior s-au montat ventiloconvectoare de puteri satisfăcătoare pentru acoperirea necesarului de încălzire şi răcire rezultat din calcul. În sălile de conferinţă de la etajul 2 s-a optat pentru încălzirea prin pardoseală, iar pentru răcirea aerului interior s-au montat aparate de aer condiţionat de puteri corespunzatoare. În restul încăperilor unde nu este necesară condiţionarea aerului interior (holuri, toalete, casa scării), s-au montat radiatoare din aluminiu pentru acoperirea sarcinii termice pe parcursul sezonului rece. Radiatoarele sunt alimentate printr-o retea separata de cea a ventiloconvectoarelor de la un distribuitor aflat în camera centralei termice cu agent termic de 5o•c. Distribuţia agentului termic de încălzire cât şi a celui de răcire se realizează bitubular prin distibuţie inferioară,forţată, tubulatura aleasa a fost cea din oţel. Fiecare etaj este alimentat printr-o reţea separată de celelalte etaje, iar reţeaua de alimentare a ventiloconvectoarelor este independentă de cea a radiatoarelor.Pentru satisfacerea acestei condiţii s-a dotat centrala termică cu un distrubuitor cu 4 ieşiri, 3 pentru fiecare nivel şi una pentru reţeaua de ventiloconvectoare.lar pentru retur s-a montat un colector cu tot atatea intrări. Pentru egalizarea presiunii din instalatie între reteaua de tur si ce de retur, s-a montat o butelie de egalizare a presiunii. Din conditii tehnice, reţeaua de alimentare a serpentinelor aferente încălzirii prin pardoseală este separată de toate celelalte, agentul termic necesar fiecărei încăperi fiind transportat printr-o coloana individuală, iar pentru reglarea parametrilor termici ai fiecărei coloane, s-au montat la baza colanelor câte o vana cu trei cai. Pentru alimentarea circuitelor din pardoseală, în fiecare sală de conferinţă s-a montat câte un distribuitor.Tubul din sistemul de pardoseala este din PE-X, polietilenă reticulară cu barieră antivapori. Aceste tuburi se caracterizează printr-un foarte bun comportament la cald, fiabilitate mare (min. 50 ani), flexibilitate, bună rezistentă la temperaturi coborate (pana la -50° C). lnstalaţia de încălzire prin pardoseală este automatizată, astfel temperatura de tur a agentului termic al acesteia variaza in funcţie de temperatura exterioară. Procurarea apei calde menajere a acestui imobil se realizeaza prin intermediul unui boiler electric, vertical, montat în centrala termică, iar reţeaua de distribuţie a apei calde menajere este confecţionată din oţel zincat. Grupurile sanitare aferente acestui imobil, sunt dotate cu aparate de ventilare a aerului interior. A.2. MEMORIU JUSTIFICATIV A.2.1.

SOLUŢII

DE ANSAMBLU

Soluţia aleasă

in vederea realizării încălzirii şi condiţionării imobilului a fost axată pe alegerea unei pompe de căldură sol-apă care satisface ambele cerinţe. Am optat pentru această soluţie doarece am dorit ca în acest proiect să fie folosite numai energii regenerative şi care să polueze cât mai puţin mediul înconjurător.

4

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Principalul rol al instalaţiei de încălzire este de a asigura în perioada rece temperatura optimă în incaperi, acolo unde oamenii işi desfasoară activitatea productivă. lnstalaţia de climatizare este destinată asigurării condiţiilor de microclimat pe timpul perioadei călduroase a anului pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor curente. Corpurile de încălzire folosite sunt : ventiloconvectoctoare şi radiatoare. Avantajul folosirii ventiloconvectoarelor dă posibilitatea folosirii aceluiasi echipament pentru răcire (vara) cât şi pentru încălzire (iarna). Conceptul general"dezvoltare

durabilă"

extrem de mediatizat în întreaga

lume, impune de la sine utilizarea unor tehnologii, în toate domeniile, care să asigure actualelor generaţii un trai cât mai bun fără a periclita modul de viaţă al generaţiilor viitoare. Unul din efectele dezvoltării tehnologice a întregii societăţi umane, din ultimul secol, este creşterea tot mai pronunţată a consumurilor de energie, dar şi dependenţa tot mai accentuată a omenirii, de consumul combustibililor fosili, în special produse petroliere, gaze naturale şi cărbuni.Aceste surse de energie clasice reprezintă un foarte mare factor de risc datorită emisiilor poluante din timpul arderii, cât şi datorită epuizării lor. O energie regenerabilă este energia a cărei sursă este nelimitată în timp, nepoluantă şi a care1 exploatare cauzează cele mai m1c1 neajunsuri ecologice posibile. Tipuri de energii regenerabile: eoliană, solară, geotermică, hidraulică, biomasa. În cazul încălzirii locuinţelor şi a apei calde menajere se utilizează energia solară, geotermală şi combustibilul solid regerabil (biomasa) şi a sistemelor cu pompe de căldură.

A.2.1.1 Pompa de căldură Pentru o utilizare indicată a căldurii mediului ambiant sunt disponibile sursele de căldură sol, apă şi aer. Toate reprezintă un acumulator de energie solară, astfel încât cu aceste surse de energie se utilizează indirect energie solară. Pentru utilizarea practică a acestor surse de energie trebuie respectate următoarele criterii: -disponibilitate suficientă, - capacitate cât mai mare de acumulare, -nivel cât mai ridicat de temperatură, - regenerare suficientă, - captare economică, -timp redus de aşteptare. Pompele electrice moderne de căldură, oferă posibilităţi tehnice efective pentru economisirea de energie şi reducerea emisiilor de C0 2 • În cazul reducerii necesarului de căldură prin izolaţie termică îmbunătăţită, pompa electrică de căldură reprezintă o bună alternativă.

Adaptarea corectă a sursei de căldură şi a sistemului de distribuţie de căldură la regimul de funcţionare al pompelor de căldură, conduce la funcţionarea sigură şi economică a instalaţiilor de încălzire cu pompe de căldură. Pompa de căldură oferă premisele tehnice necesare pentru a folosi eficient energia solară sub formă de căldură ecologică pentru încălzire şi preparare de apă caldă menajeră.

Pompa de căldură obţine aproximativ trei sferturi din energia necesară pentru din mediul înconjurător, iar pentru restul, pompa de căldură utilizează ca energie

încălzire

5

Proiect de Diplomă

UTI

2011

de acţionare curent electric. Căldura ecologică -energie solară acumulată în sol, apă şi aer -stă la dispoziţie în cantităţi nelimitate. Aceasta oferă posibilitatea pentru încălzire economică şi ecologică prin utilizarea căldurii ecologice

Avantajele

utilizării

unei pompe de căldură:

-eficienţa

De exemplu, pentru a încălzi o casă: - În primul caz, se alege un sistem convenţional de încălzire. Astfel, va consuma 100% energie pentru a acoperi necesarul de căldură. - În al doilea caz, se alege pompa de căldură. Astfel, va consuma numai 30%, tot atâta energie cât să obţină acelaşi rezultat deoarece restul de energie pentru încălzire va fi luată din mediul înconjurător natural în mod gratuit. Cu alte cuvinte, când un sistem convenţional de căldură foloseşte o unitate de energie, pompa de caldură foloseşte doar 0.3 ceea ce permite o încălzire accesibilă din punct de vedere financiar. • prietenoasă faţă de mediul înconjurător: o sursă de energie curată şi regenerabilă. Având în vedere că pompa de căldură consumă mai puţină energie, se reduce astfel poluarea care rezultă din folosirea combustibililor convenţionali. Combustibilii convenţionali sunt cauza emisiilor poluante cum ar fi dioxidul de carbon, oxizii de nitrogen şi dioxidul de sulf. Oxizii de nitrogen şi dioxidul de sulf sunt în mod special neplăcuţi- aceştia sunt o parte din cauza apariţiei ploii acide şi a anumitor probleme de respiraţie. Aceste gaze sunt monitorizate cu mare atenţie de autorităţile europene. Pentru obţinirea aceluiaşi rezultat, încălzirea unei case pe baza unei pompe de căldură poate reduce poluarea cu oxizi de nitrogen cu 70% în comparaţie cu un cazan pe bază de combustibili convenţionali. În cazul dioxidului de sulf, reducerea poluării cu această substanţă se poate face cu până la 30%. Dioxidul de carbon este un gaz şi mai "important" şi constituie subiectul celui de-al treilea"+". -responsabilă faţă de mediul înconjurător: o metoda eficientă de a combate efectul de seră Dioxidul de carbon este unul dintre gazele responsabile pentru "efectul de seră". Este un lucru deja bine ştiut în ziua de azi şi anume că efectul de seră în creştere schimbă clima planetei noastre. Este nevoie să se ia măsuri în acest sens şi încă foarte urgent. Conferinţa Internaţională de la Kyoto a declanşat alarma şi a fixat obiective privind reducerea gazelor implicate pentru diferite ţări. Pompa de căldură face pe deplin parte din politica de combatere a efectului de seră-ba mai mult, este un aliat de nădejde în această luptă. De exemplu: în Franţa, unde 1 kWh de căldură produs cu gaz rezultă în echivalentul a 370g de dioxid de carbon, acelaşi 1 kWh de căldură produs cu ajutorul unei pompe de căldură produce doar 60g de dioxid de carbon, adică de 6 ori mai puţin.

6

Proiect de Diplomă

UTI

A.2.1.1.1

Funcţionarea

2011

unei pompe de căldură

Cllldur;; ecologica Compresor

Turul w-cullului de int.\lzire Fletufut dreuftul•;t do inctttzire Conden"lltOr Vllt\lil de deStindere Vaţt,-'lr(ramr

Modul de funcţionare al pompei de căldură corespunde modului de funcţionare al unui frigider. În cazul frigiderului, agentul de răcire scoate căldura cu ajutorul vaporizatorului, iar prin intermediul condensatorului aparatului, aceasta se transferă în încăpere. În cazul pompei de căldură, căldura se atrage din mediul înconjurător (sol, apă, aer) şi se introduce la sistemul de încălzire. Circuitul agregatului de răcire se realizează conform legilor fizice. Agentul de lucru, un lichid care atinge punctul de fierbere la o temperatură redusă, se conduce într-un circuit şi consecutiv, se evaporă, se comprimă, condensează şi se destinde.

Preluarea căldurii din mediul înconjurător În vaporizator se află agent de lucru lichid la presiune redusă. Nivelul de temperatură al căldurii ecologice din vaporizator este mai ridicat decât domeniul de temperaturi de fierbere corespunzător presiunii agentului de lucru. Această diferenţă de temperatură conduce la o transmitere a căldurii ecologice asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe şi vaporizează. Căldura necesară se preia de la sursa de căldură. Creşterea

temperaturii în compresor Vaporii rezultaţi din agentul de lucru se aspiră continuu din vaporizator de către compresor şi se comprimă. In timpul comprimării cresc presiunea şi temperatura vaporilor. Transferul de căldură la instalaţia de încălzire Vaporii agentului de lucru ajung din compresor în condensatorul care este înconjurat de agent termic. Temperatura agentului termic este mai redusă decât temperatura de condensare a agentului de lucru, astfel încât vaporii se răcesc şi se lichefiază (condensează) din nou. Energia (căldura) preluată în vaporizator şi suplimentar, energia electrică transferată prin comprimare, se eliberează în condensator prin condensare si se transferă

7

Proiect de Diplomă

UTI

2011

agentului termic.

Circuitul se închide În continuare se recirculă agentul de lucru prin intermediul unui ventil de destindere în vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiunea ridicată a condensatorului la presiunea redusă a vaporizatorului. La intrarea în vaporizator se ating din nou presiunea şi temperatura iniţială. Circuitul este închis. A.2.1.1.2 Tipuri de pompe de căldură Aproape toate pompele de căldură sunt bazate fie pe compresia vaporilor, fie pe ciclu Aceste două principii vor fi discutate pe scurt în cele ce urmează. Teoretic, pompele de căldură pot fi obţinute prin mai multe cicluri şi procese termodinamice. Acestea includ ciclurile Stirling şi Vuilleumier, cicluri monofazate, sisteme de sorbţie solid- vapori, sisteme hibride (combinarea sistemului de compresie a vaporilor şi a ciclului de absorbţie) şi procesele electromagnetice şi acustice. Unele dintre acestea sunt pe punctul de a intra pe piaţă sau au ajuns deja la maturitatea tehnică şi ar putea deveni importante pe viitor. de

absorbţie.

Compresia vaporilor Cea mai mare parte a pompelor de căldură funcţionează pe principiul ciclului compresiei vaporilor. Principalele componente ale acestor pompe sunt compresorul, valvele de expansiune şi cele două schimbătoare de căldură (vaporizatorul şi condensatorul). Aceste componente formează un ciclu închis. Prin aceste componente circulă un lichid volatil, cunoscut ca şi fluid de lucru sau refrigerant. În evaporator temperatura fluidului de lucru lichid este menţinută mai scăzută decât temperatura sursei de căldură, făcâd căldura să curgă de la sursa de căldură la lichid, evaporâd fluidul de lucru. Vaporii din evaporator sunt compresaţi la o temperatură şi opresiune mai ridicate. Vaporii fierbinţi intră în condensator, unde se condensează şi cedează căldură. În final, fluidul de lucru aflat la presiune înaltă este condus la valvele de expansiune unde se destinde, revenindu-şi la forma iniţială. Compresorul funcţionează de obicei cu un motor electric. Absorbţia

Pompele de aceasta însemnând

căldură că

mai

care

funcţionează

degrabă căldura

prin absorbţie sunt acţionate termic, este cea care alimenteză ciclul şi nu energia

mecanică.

prin absorbţie utilizate pentru ventilarea spaţiului funcţionează pe bază de gaz, în timp ce instalaţiile industriale funcţionează pe bază de abur presurizat sau de pierderile de căldură. În sistemele de absorbţie, compresia fluidului de lucru se realizează termic întrun circuit de soluţie care este compus dintr-un absorbant, o pompă de soluţie, un generator şi o valvă de expansiune. Vaporii de joasă presiune din evaporator sunt absorbiţi în absorbant. Acest proces generează căldură. Soluţia este pompată la presiune înaltă apoi intră în generator, unde fluidul de lucru este vaporizat cu ajutorul unei surse externe de căldură la o temperatură înaltă. Fluidul de lucru (vapor) este condensat în condensator în timp ce absorbentul este returnat în absorber prin valvele de expansiune. Pompele de

căldură

care

funcţionează

8

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Căldura

este preluată de la sursa de căldură în evaporator. Căldura utilă este cedată la o temperatură medie în condensator şi în absorber. În generator, căldura la temperatură înaltă este suplimentată pentru a funcţiona în proces. O cantitate mică de energie ar putea fi utilizată pentru funcţionarea pompei soluţiei.

A.2.1.1.3 Pompa de caldură

sol-apă

Sursa de căldură -Solul Solul are proprietatea că poate acumula şi menţine energia solară pe o perioadă mai lungă de timp, ceea ce conduce la un nivel de temperatură al sursei de căldură aproximativ constant de-a lungul întregului an şi astfel la o funcţionare a pompelor de căldură cu indice de putere momentan (randament) ridicat. Căldura mediului ambiant este transmisă cu un amestec de apă şi agent de protecţie la îngheţ (apă sărată), al cărui punct de îngheţ ar trebui să fie aproximativ -15 oc (se vor respecta indicaţiile producătorului). Astfel se garantează faptul că apa sărată nu va îngheţa în timpul funcţionării. Preluarea de căldură din sol se realizează prin intermediul tuburilor din material plastic cu suprafaţă mare montate în sol. Lungimea tuburilor nu trebuie să depăşească o lungime de 100 m, deoarece, în caz contrar, apar pierderile de presiune şi astfel, puterea pompei ar fi prea ridicate. Capetele tuburilor sunt introduse în colectoare pe tur si pe retur, care trebuie am-plasate la un nivel mai ridicat decât tuburile, pentru a se putea aerisi întregul sistem de tuburi. Fiecare tub se poate bloca separat. Apa sărată se pompează prin tuburile din material plastic cu ajutorul unei pompe de circulaţie; astfel, aceasta preia căldura acumulată în sol. Prin intermediul pompei de căldură se utilizează căldura pentru încălzirea încăperilor. lngheţarea temporară a solului în zona din jurul tuburilor- de obicei în a doua jumătate a perioadei de încălzire - nu are efecte secundare asupra funcţionării instalaţiei şi asupra creşterii plantelor. Dar totuşi, nu trebuie plantate plante cu rădăcini foarte adânci în jurul tuburi lor pentru apă sărată. Regenerarea solului încălzit se realizează deja, începând cu a doua jumătate a perioadei de încălzire prin radiaţie solară şi precipitaţii mai puternice, astfel încât se poate asigura faptul că pentru perioada următoare de încălzire "acumulatorul" sol este pregătit din nou pentru încălzire. Lucrările de săpături necesare, se realizează în cazul construcţiilor noi fără costuri suplimentare foarte mari, dar în cazul construcţiilor deja existente, costurile

9

un

Proiect de Diplomă

2011

sunt de regulă atât de ridicate încât de cele mai multe ori se renunţă la această variantă. Cantitatea de căldură ce poate fi preluată din sol, depinde de diferiţi factori. Ca sursă de căldură este indicat pământul argilos umectat cu apă în mod corespunzător. Se poate considera o putere de preluare a căldurii de qE = 10 până la 35 Watt pentru fiecare m 2 suprafaţă a solului ca valoare medie anuală pentru funcţionare pe timp de un an (monovalentă). În cazul solului foarte nisipos, puterea de preluare a căldurii este mai redusă. în caz de dubiu se solicită efectuarea unei expertize a solului. Din cauza faptului că pompele de căldură consumă mai puţină energie primară decât sistemele convenţionale de încălzire, acestea sunt o tehnologie importantă pentru reducerea emisiilor poluante, cum ar fi dioxid de carbon (C0 2), dioxid de sulf (S02) şi oxizii de azot (NOx). Cu toate acestea, impactul total asupra mediului a pompelor de căldură depinde foarte mult de cum este produsă electricitatea. Pompele de căldură care funcţionează cu electricitate provenită dintr-o hidrocentrală sau energie reînnoibilă reduce mult emisiile faţă de situaţia în care energia necesară funcţionării ei este generată de centralele electrice care funcţionează pe bază de cărbune petrol sau gaz. Solul captează energia solară radiată. Energia este captată de sol, fie direct sub formă de radiaţii sau indirect sub formă de căldură provenită de la ploi şi din aer. Căldura acumulată în sol se preia prin schimbătoare de căldură montate orizontalnumite şi colectori pentru sol -sau prin schimbătoare de căldură montate vertical -aşa numite sonde pentru sol. Sondele şi schimbătoarele de căldură se vor monta numai aproape de suprafaţa apei freatice. Montarea sondelor şi a schimbătoarelor de căldură la un nivel inferior al apei freatice nu se aprobă de obicei, deoarece nu se poate preveni avarierea orizontului apei freatice. Astfel se va proteja apa potabilă care se găseşte la un nivel inferior.

Sistem de Încălzire cu pompă de căldură cu colectori orizontali amplasaţi În sol A-pompă

de căldură; B-distribuitor de apă sărată; C-colector orizontal amplasat în sol; O-Colector apă sărată; E-Încălzire prin pardoseală Datorită suprafeţei

este

dificilă

mari necesare pentru montarea colectorilor orizontali pentru sol, realizarea chiar şi în cazul locuinţelor noi din motive de spaţiu. în special în

10

Proiect de Diplomă

UTI

2011

sălile

aglomerate, cu suprafeţe foarte mici, spaţiul este limitat. Din acest motiv în prezent, se cu preponderentă sonde verticale de căldură pentru sol, care se pot introduce la adâncimi de 50 până la 150 m. Se utilizează diferite modele tehnice şi modalităţi de instalare. Sondele sunt fabricate de obicei din tuburi de polietilenă. De regulă se montează patru tuburi paralele (sondă cu tub dublu cu profil U). Apa sărată curge în jos din distribuitor în două tuburi şi este recirculată în sus, prin celelalte două tuburi spre colector. O altă variantă este formată din tuburi coaxiale cu un tub interior din material plastic pentru alimentare şi un tub exterior din material plastic pentru recircularea apei sărate. Sondele de căldură pentru sol se montează, în funcţie de model, cu utilaje de foraj sau cu utilaje de înfigere prin batere. Pentru aceste tipuri de instalaţii este necesară o aprobare de la organele competente. Numeroase instalaţii cu pompe pentru sonde de căldură pentru sol funcţionează de mulţi ani fără a prezenta vreo defecţiune şi sunt preferate de utilizatori. Conform măsurătorilor efectuate, în condiţii hidrogeologice bune, mai ales în cazul în care există apă freatică curgătoare, este posibilă funcţionarea monovalentă a pompelor de căldură fără răcirea pe timp îndelungat a solului. Premisa pentru proiectarea şi montarea sondelor de căldură pentru sol o reprezintă cunoaşterea exactă a caracteristicilor solului, a stratificării, a rezistentei pământului cât şi existenţa apei freatice şi a apei stratificate cu determina rea nivelului de apă şi a direcţiei de curgere. La o instalaţie cu sonde de căldură pentru sol, în condiţii hidrogeologice normale, se poate porni de la o putere medie a sondelor de 50 W/m pe lungime de sondă (conform VOI 640). montează

Instalaţie

de pompă de căldură cu sonde pentru sol

În cazul în care sonda se află într-o rocă permeabilă pentru apele freatice, se pot realiza puteri de extracţie mult mai mari.

A.2.1.1.4 Generalităţi despre agenţii de lucru ai pompelor de căldură

Pentru a permite funcţionarea ciclică apompelor de căldură, agenţii termodinamici din acestea, preiau căldură prin vaporizare şi cedează caldură prin condensare, la temperaturi

11

Proiect de Diplomă

UTI

2011

scăzute

sau apropiate de ale mediului ambiant, deci trebuie să fie caracterizate de unele proprietăţi particulare, care îi deosebesc de agenţii termodinamici din alte instalaţii. Proprităţile agenţilor

•

• •

• • • •

de lucru:

Să

nu fie poluanţi - este cunoscut faptul că unii agenţi de lucru clasici şi anume cateva tipuri de freoni, contribuie la distrugerea stratului de ozon al stratosferei terestre; Presiunea de vaporizare trebuie să fie apropiată de presiunea atmosferică şi uşor superioară acesteia, pentru a nu apare vidul în instalaţii; Presiunea de condensare trebuie să fie cât mai redusă , pentru a nu apare pierderi şi pentru a se realiza consumuri energetice mici în procesele de comprima re impuse de funcţionarea acestor instalaţii; Căldura preluată de un kilogram de agent, prin vaporizare trebuie să fie cât mai mare, pentru a se asigura debite masice reduse; Căldura specifică în stare lichidă trebuie să fie cât mai mică, pentru a nu apare pierderi mari prin ireversibilităţi interne, în procesele de !aminare adiabatică; Volumul specific al vaporilor trebuie să fie cât mai redus, pentru a se obţine dimensiuni de gabarit reduse ale compresoarelor; Să nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie şi toxicitate.

Pentru a nu se utiliza denumirile chimice complicate ale acestor substanţe, agenţii frigorifici au fost denumiţi freoni, sunt simbolizaţi prin majuscula R, (de la denumirea în limba engleză - Refrigerant) şi li s-a asociat un număr care depinde de compoziţia chimică.

A.2.1.2 lncălzire prin pardoseală

~

Generalităti

La acest sistem de încălzire, corpul de încălzire este reprezentat de întreaga pardoseală a camerei.Paradoxal, deşi este cel mai mare corp de încălzire ce s-ar putea imagina pentru o camera, nu ocupa deloc spaţiu din aceasta, permiţând amenajarea nestingherită a interiorului.

12

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Este de mentionat şi faptul că acest sistem nu provoacă arderea particulelor fine de praf din aer. Astfel, pereţii încăperii rămân curaţi timp mai îndelungat. };>

..,..

Domeniul de aplicare

Instalaţii

interioare de încălzire la: • • •

..,..

Instalaţii

Locuinţe

uni sau plurifamiliale Construcţii publice (şcoli, spitale, birouri, biserici) Construcţii comerciale (magazine, supermarket-uri, restaurante etc.) • Hoteluri • Construcţii industriale de producţie şi depozitare exterioare pentru topirea gheţii şi a zăpezii la: • • • •

};>

Parcaje de maşini Platforme şi scări exterioare la cladiri publice Piste aeroportuare Terenuri sportive etc.

Scurt istoric

Ideea folosirii pardoselii ca terminal de încălzire nu este deloc noua. Sisteme de acest fel, într-o variantă primitivă, existau înca din antichitate, în China şi Egipt. În aceste sisteme, gazele calde produse într-un focar erau trecute printr-un canal special executat sub pardoseala încăperii. Un sistem mai evoluat apare, în aceeasi perioada, în Roma antică. De această dată, gazele calde erau dirijate prin canale la mai multe încaperi. Se poate vorbi despre un prim sistem centralizat de încalzire prin pardoseală. În configuraţia actuală, instalaţiile de încălzire prin pardoseală apar la începutul secolului trecut. Profesorul englez Baker este primul care obţine un brevet cu titlul" Sistem de încălzire a localurilor cu apă caldă transportată prin ţevi sub pardoseală". Drepturile asupra acestui brevet sunt cumparate în 1909 de firma Crittal Co., care realizează pe baza lui încalzirea palatului Royal River. Dezvoltarea efectivă a sistemului are loc imediat după al doilea razboi mondial, odată cu campania de reconstrucţie din Europa. Tehnica din acea perioadă consta în înglobarea de ţevi din oţel de W' sau%" fără straturi de izolaţie termică sub ele. Cu o astfel de tehnologie s-au executat în Europa, numai în perioada 1945 -1950, instalaţiile de încălzire din peste 100.000 de locuinţe. Această perioadă de pionierat a pus in evidenţă nu numai avantajele sistemului, dar şi o seamă de neajunsuri determinate de lipsa unei cercetări aprofundate a efectelor asupra omului.

};>

Neajunsuri. Cauze, remediu.

Instalaţiile realizate în perioada menţionată mai sus au produs numeroase tulburări fiziologice oamenilor, cum ar fi: probleme de circulaţie a sângelui, creşterea tensiunii arteriale, dureri de cap, transpiraţie excesivă.

13

Proiect de Diplomă

UTI Cercetările stăpânite

efectuate au pus în

evidenţă două

2011

tipuri de probleme care nu erau

corect:

• Valoarea temperaturii superficiale a pardoselii • Inerţia termică a sistemului S-a demonstrat că, pentru a nu se crea senzaţii de inconfort, temperatura superficială a pardoselii nu trebuie să depăşească 28+29°C. Ori, în cazul instalaţiilor în cauză, se constatau în mod frecvent valori de 40°C sau mai mult. Pe de altă parte, înglobarea ţevilor într-un masiv de beton, care acumula o cantitate importantă de caldură şi avea o inerţie termică mare, conducea la accentuarea şi prelungirea în timp a supratemperaturii pardoselii. Soluţia s-a dovedit a fi intercalarea între serpentinele de teava şi planşeu! de beton a unui strat puternic izolator termic. Aşadar, principalele măsuri de evitare a disconfortului sunt: • Menţinerea temperaturii superficiale a pardoselii la cel mult 28+29°C (în zone de trecere, zone marginale, băi- se admit 31+35oC) • Separarea pardoselii încălzitoare de planşeu! masiv din beton printrun strat izolator termic

~

Confortul termic

De obicei, noţiunea de confort termic este asociată cu temperatura interioara a încăperii în care se gasesc oamenii. De fapt, senzaţia de confort termic trebuie înţeleasă ca un echilibru termic al corpului uman sub influenţa factorilor de natură fizică ai mediului înconjurător.

În acest context, vorbind despre temperatură, trebuie observat că un factor important de confort îl reprezintă şi distribuţia ei cât mai uniformă în încăpere. Cum zona inferioară a piciorului este una sensibilă, este de dorit că aici temperatura să fie mai ridicată decât în zona capului. Este cunoscut de toată lumea că o pardoseală rece creează o senzaţie neplacută, chiar dacă temperatura masurată mai sus, în zona torsului şi a capului este corespunzătoare( 20- 22° C). La sistemele de încălzire convenţionale (sobe, şeminee radiatoare, convectoare) dezideratul de mai sus este greu, dacă nu imposibil, de atins. În imaginile alăturate sunt trasate curbe de variaţie pe verticală a temperaturii în cazul ideal şi la încălzirea prin pardoseală sau cu radiatoare (dupa REHAU). Se poate constata ca încalzirea prin pardoseală este cea care asigură distribuţia temperaturilor foarte apropiă de situatia ideală, deci este cea care conferă cel mai inalt grad de confort termic, adică "picioare calde şi cap limpede". Aceleaşi considerente ce ţin de sensibilitatea picioarelor impun şi limitele superioare ale temperaturii pardoselii (nici prea caldă nu este confortabilă). Astfel, după REHAU (Germania) temperatura superficială a pardoselii nu trebuie sa depăşească urmatoarele valori: • • • • •

Încăperi de lucru în care se stă mult in picioare .... 27° C Birouri şi camere de locuit ........................................ 28° C Coridoare, spaţii de trecere ...................................... 30° C Băi şi hale pt. bazine de înot ...................................... 33° C Zone puţin circulate (ex. zone de margine )............ 35° C

14

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Avantajele sistemului de încălzire prin radiaţie de pardoseală În principal, se pot sintetiza astfel: );;>

• •

Oferă

un nivel ridicat al confortului termic Calitatea aerului interior este mai bună faţă de alte forme de încălzire

~

se evita arderea prafului din atmosferă (elimina senzaţiile neplacute la respiratie) ..,. miscarea aerului în cameră este mult redusă (implicit, a prafului) • Condiţii igienice superioare ~ nu se mai formeaza zone umede pe pardoseală, acolo unde s-ar forma colonii de bacterii • Se foloseste agent termic de joasa temperatura ~ compatibilitate perfectă cu echipamentele termice în condensaţie, ale caror randamente sunt cu cel puţin 15% superioare celor clasice ~ posibilitatea de a folosi forme economice de caldură (recuperari de căldura deseu, energie solară, pompe de căldură) • Consum de caldură mai redus faţa de sistemele tradiţionale (cu 10 -15 %) ~ diminuarea pierderilor prin conductele de transport al agentului termic de joasă temperatura ~ reducerea pierderilor prin convecţie pe suprafeţele vitrate ~ reducerea pierderilor prin diminuarea temperaturii aerului interior

Sistem );;>

Încălzire de pardoseală

tradiţional

Limitele şi dezavantajele sistemului

Limitele sistemului de încălzire prin pardoseală privesc, în esenţă, urmatoarele aspecte: 1. Temperatura suprafeţei încălzitoare este redusă, fapt benefic din punct de vedere fiziologic, dar dezavantajos sub raportul cantităţii de caldură cedată în cameră. De aici rezultă: • Casele care se echipează cu astfel de sisteme trebuie sa aibă pierderi mici de caldură, deci să fie bine izolate termic; • Daca numai intr-un mic număr de încăperi ale casei caldura asigurată de pardoseală nu acoperă necesarul, se poate adopta un

15

Proiect de Diplomă

UTI

2011

sistem mixt, completând cu altă sursa (radiatoare, ventiloconvectoare etc.); • Dacă în cea mai mare parte a casei pardoseala nu poate acoperi necesarul de caldură, atunci este recomandat să se adopte un sistem de încalzire clasic. 2. Inerţia termică a sistemului este relativ mare, ceea ce conduce la urmatoarele considerente: În cladiri cu ocupare permanentă (deci cu funcţionarea sistemului de încălzire relativ continuă) şi cu o bună izolare termică sub serpentină, inerţia termică nu pune probleme, dar trebuie avute în vedere: ..,... o bună corelare a funcţionării sistemului de încălzire cu temperatura exterioară (automatiza re) .... întreruperile de funcţionare, trecerile pe regim redus sau repunerile in functiune să fie anticipate cu cea. doua ore. • În cladiri cu ocupare ocazională (ex. case de vacanţă) este recomandabil să se adopte un sistem de incalzire clasic, cu aer cald. 3. Problemele de proiectare, care implică: •

• • •

Cunoaşterea

in detaliu a caracteristicilor arhitectonice şi constructive ale casei Calcule mai complexe şi laborioase (problema soluţionată în general prin programe de proiectare specializate) Relativa rigiditate a sistemului care, odată executat, nu mai poate fi corectat prin adăugiri sau diminuari (lucru simplu şi uşor de facut la un radiator). În plus, finisajul pardoselii trebuie să ramână cel pentru care s-a elaborat proiectul (daca o pardoseală din gresie va fi ulterior acoperită cu o mochetă groasă, emisia de caldura catre încapere se va injumătaţi).

A.2.1.3 Ventiloconvectoare

Ventiloconvectorul este echipamentul de climatizare care funcţionează în regim de corp de încălzire, unitate de aer condiţionat şi ventilator, prin utilizarea apei ca agent

16

Proiect de Diplomă

UTI

2011

termic, atât pentru încălzire, cât şi pentru răcire. În prezent, ventiloconvectorul înregistrează un interes crescut datorită calităţii deosebite a microclimatului generat pe tot parcursul anului, devenind astfel opţiunea numărul unu pe piaţa de specialitate. Prin înglobarea funcţiilor de încălzire, răcire şi ventilaţie, ventiloconvectorul confortul termic optim al ambientului şi conferă spaţiilor avantaje de ordin economic şi estetic. realizează

Aceste echipamente multifunctionale pot fi amplasate în spaţii rezidenţiale, comerciale, industriale, restaurante, săli de conferinţe, dar şi în locuinte individuale, tip "standard" sau "vilă", în care se doreste un grad sporit de confort. Pentru o funcţionare silenţioasă, fiabilă şi durabilă se recomandă respectarea instructiunilor de montaj, folosire şi intreţinere. Ventiloconvectoarele sunt proiectate şi fabricate la cele mai înalte standarde şi prezintă urmatoarele avantaje de funcţionare şi de întreţinere: - funcţionalitate continuă: racire pe timpul verii şi încălzire iarna (pană la cele mai scăzute temperaturi); -accesibilitate şi întreţinere uşoară; - utilizare silenţioasă, eficienţă şi siguranţă - redundanţă scăzută; - protecţie ecologică şi design atrăgător; - gama diversificată de puteri frigorifice.

ridicată

în exploatare;

A.3. BAZA DE PROIECTARE A.3.1 CALCULUL

REZISTENŢEI

LA TRANSFER TERMIC A ELEMENTELOR DE

CONSTRUCŢIE

Rezolvarea problemelor de higrotermică a construcţiilor prezintă o importanţă atât din punct de vedere a asigurării condiţiilor de confort termic, a microclimei cerute cât şi din punct de vedere economic. Dimensionarea instalaţiei de încălzire, regimul de exploatare a acesteia, consumul de combustibil sunt dependente de alegerea materialelor şi de dimensionarea elementelor de construcţie ce delimitează încăperea. La realizarea clădirilor este necesar să se urmărească satisfacerea condiţiilor termice legate de realizarea : deosebită

•

rezistenţei

minime necesare la transferul de căldură prin elementele delimitatoare limitării fluxului termic şi a evitării condensării vaporilor de apă pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie;

în vederea

•

stabilităţii

termice a elementelor de construcţie şi a încăperii, pentru limitarea oscilaţiei de. temperatură a aerului interior pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie;

•

rezistenţei

la permeabilitate la vapori;

•

rezistenţei

la permeabilitate la aer la elementele exterioare

17

Proiect de Diplomă

UTI A.3.1.1 CALCULUL

REZISTENŢEI

2011

TERMICE MINIME NECESARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUqiE

Criteriul standardizat de verificare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie exterioară îl reprezintă rezistenţa minimă necesară Ro neccucondiţia: Rona:< Ro Rona: se determin~ pe baza relaţiei de staţionaritate a fluxului termic unitar cu condiţia limitării superioare a diferenţei dintre temperatura ti a aerului interior şi temperatura ei min a suprafeţei interioare a elementelor de constructie:

Ronec=

unde: ti şi te- temperaturile de calcul convenţionale ale aerului interior şi exterior; m- coeficientul de corecţie al temperaturii convenţionale de calcul a aerului exterior; coeficientul de masivitate termică; m = 1,225 -0,050

• •

•

n

D=LRiSi j=l

indicele inerţiei termice al elementului compus din "n" straturi. Si- coeficient de asimilare termică a stratului j pentru perioada de 24 ore a oscilaţiilor densităţii fluxului termic. Rj - rezistenţa la permeabilitate termică a stratului.

• • •

A.3.1.2 CALCULUL

REZISTENŢEI

LA TRANSFER A ELEMENTELOR DE

CONSTRUCŢIE

Elementele de construcţie, în majoritatea cazurilor, sunt alcătuite din mai multe straturi din materiale omogene sau neomogene aşezate perpendicular faţă de direcţia fluxului termic. Rezistenţa termică,

pentru elementele formate din straturi omogene, amplasate perpendicular pe direcţia fluxului de căldură, este următoarea: n

Ro= Ri+ LRi+Re j=J

unde:

-

rezistenţa

la transfer termic superficial la nivelul

18

suprafeţei

interioare;

Proiect de Diplomă

UTI

2011

- rezistenţa la permeabilitate termică a straturilor 1.. ... n de grosime &n şi conductivitate termică An, bn fiind un coeficient de calitate ce ţine seama de tehnologia de execuţie a elementelor de construcţie, modul de alcătuire a câmpului izolator etc.

- rezistenţa la transfer termic superficial la nivelul suprafeţei exterioare. Verificarea stabilităţii termice constă în calculul factorului de amortizare şi verificarea încadrării lui în limitele

x =17... 25.

A.3.1.3 Determinarea rezistenţei termice Ro

Rezistenţa la transfer termic a elementului de construcţie considerat Ro se calculează cu

relaţia:

în care: •

R1 - rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa interioară în

1

1

Ri = - = - = o' 12s 8 ai •

Re- rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa exterioară în

•

ai, ae- coeficient de transfer termic prin suprafaţa interioară în

•

ai = 8 pentru suprafeţe interioare ale spaţiilor închise, la o mişcare naturală a 2

aerului, la flux termic de jos în sus, [W/m k]

•

ae

=23 pentru suprafeţe de încăperi reci, viteza medie a aerului 0,3 m/s,

2

[W/m k]

19

Proiect de Diplomă

UTI

2011

în care: dk - grosimea straturilor componente a elementelor de construcţii (m); bk- coeficient de calitate al materialului din stratul K; 2 Âk- coeficientul de conductivitate termică a materialului din stratul K, [W/m k] • k- numărul de straturi din elementul de construcţie. Calculul indicelui inerţiei termice D, a elementului de construcţie:

• • •

n n d D = l:Rk ·Sk=I -i.Sk

k~l

k~l

Ak

în care: • •

RK- rezistenţa la permeabilitate termică a stratului K din 2 element, [m k /w] SK- coeficientul de asimilare termică a materialului stratului K,

[W /m 2k]

Calculul coeficientului de masivitate termică a elementelor de construcţie: m = 1,225

- O,OSD. Criteriul standardizat de verificare a gradului de izolare al elementelor de construcţie exterioare îl reprezintă rezistenţa termică necesară : Ronec~ Ro

Ro nec- se determină pe baza relaţiei de staţionaritate a fluxului termic unitar cu condiţia limitării superioare a diferenţei dintre temperatura ti a aerului interior şi temperatura Ti min a suprafeţei interioare a elementului de construcţie:

• • •

te= -18•c (conform STAS 6472/3-89) ~Ti max = 45K (conform STAS 6472/3-89 pentru p =60%) ~Ti max - diferenţa maximă de temperatură admisă între suprafaţa

interioară şi

• •

aerul interior. m- coeficient de masivitate termică; n -coeficient faţă de direcţia fluxului termic în raport cu elementul de

construcţie;

n=1

20

Proiect de Diplomă

UTI

2011

A.3.2. PARAMETRI CLIMATICI EXTERIOR! DE CALCUL

A.3.2.1. SITUAŢIA DE VARĂ

Parametrii climatici de calcul pentru perioada caldă au fost adoptaţi pentru luna iulie , deoarece temperatura aerului exterior si radiaţia solara conduc la solicitarea termica exterioara cea mai defavorabilă. Pentru instalaţiile de climatizare în normele în vigoare (STAS 6648/2-82) se prescrie temperatura aerului exterior şi conţinutul de umiditate. a) Temperatura aerului exterior (te)- este o mărime variabilă în timpul unei zile si reprezintă temperatura orară efectivă a aerului exterior servind la calculul aporturilor de căldură din exterior prin elementele de construcţie. Se calculează cu relaţia:

în care: tem -temperatura medie

zilnică

, în

funcţie

de localitate si gradul de asigurare în care este

încadrată încăperea;

c·Az

-abaterea temperaturii aerului exterior faţa de temperatura medie zilnica

Temperatura aerului exterior este necesara pentru reprezentarea punctului de stare. Variaţia diurnă

Ora c·Az tem te

1 -4.2 18.6 14.4

2 -4.8 18.6 13.8

3 -5.4 18.6 13.2

pentru 4 -5.8 18.6 12.8

Ora C·Az tem te

13 5.5 18.6 24.1

14 5.8 18.6 24.4

15 6.0 18.6 24.6

16 5.8 18.6 24.4

temperatura 6 5 -6.0 -5.6 18.6 18.6 12.6 13 17 5.2 18.6 23.8

18 4.2 18.6 22.8

efectivă

7 -4.5 18.6 14.1 19 2.6 18.6 21.2

a aerului exterior te : 10 8 9 -1.8 0.6 2.7 18.6 18.6 18.6 16.8 19.2 21.3 20 0.5 18.6 19.1

21 - 1.0 18.6 17.6

22 - 2.1 18.6 16.5

4.1 18.6 22.7

12 5.0 18.6 23.6

23 -2.9 18.6 15.7

24 -3.5 18.6 15.1

11

b) Conţinutul de umiditate al aerului exterior (cpi ) - este necesar pentru reprezentarea punctului de stare al aerului exterior si se stabileşte în funcţie de gradul de asigurare; c) Intensitatea orara a radiaţiei solare - necesara la determinarea aporturilor de caldura din exterior . Pentru calculul aporturilor de căldură din exterior prin elemente inerţiale, valoarea intensităţii radiaţiei solare globale, 1, sau medii lm, se calculează cu relaţiile: 2 l=a1·a2·lo+ld, [W/m ] 2 lm= a1·a2·lom+ldm, [W/m ] în care: a1- factor de corecţie a radiaţei solare directe în funcţie de starea atmosferei; a2- factor de corecţie a radiaţiei solare directe pentru localităţi situate la altitudini mai mari de 500m;

21

Proiect de Diplomă

UTI

2011

10 ; lom - intensitatea radiaţiei solare directe orare si respectiv medie zilnică pantru 2 luna iulie şi localităţi cu atmosferă curată, in funcţie de oră si orientare, in W/m ; ld; ldm- intensitatea radiaţiei solare difuze orare si medii zilnice. Pentru elementele de construcţie fără inerţie termică (ferestre, luminatoare) intensitatea radiaţiei solare se calculează cu relaţia:

10 max, ldmax -intensităţile directe maxime pentru orientările respective. d) Viteza vântului - nu influenţează calculul în perioada de coeficientul de schimb de căldură la exterior a= 17.5 [W/m 2 K].

vară.Se adoptă

pentru

A.3.3 PARAMETRI CLIMATICIINTERIORI DE CALCUL A.3.3.1 SITUAŢIA DE VARĂ

Parametrii climatici interiori de calcul ce sunt

luaţi

în considerare în perioada

caldă

sunt: a) Temperatura interioară de calcul ti -este temperatura aerului măsurată în centrul încăperii la înălţimea de 1,5 m de la pardoseală. Ea intervine la reprezentarea punctului de stare, la întocmirea bilanţului termic şi la stabilirea debitului de aer necesar pentru încăperile climatizate. b) Umiditatea relativă a aerului interior cl>i- se alege ca şi temperatura aerului pe considerente de confort.Este limitată superior în funcţie de temperatura aerului,condiţie care evită senzaţia de zăpuşeală, astfel:

ti

22

cPi

QO

23 66

24 63

25 60

c) Viteza de mişcare a aerului interior vi- se zona de lucru sau şedere, astfel: Nivel de confort Confort sporit Confort Confort industrial

26 56 adoptă

[OC] [%]

valori pentru viteza aerului în

Valori recomandate 0.10 ... 0.20 m/s 0.20 ... 0.30 m/s 0.30 ... 0.50 m/s

22

27 53

Proiect de Diplomă

UTI

A.3.4

BILANŢUL

2011

TERMIC

A.3.4.1.SARCINA TERMICĂ DE VARĂ

Bilanţul termic

pentru perioada de

vară determină

sarcina

termică

de vară

şi

are

relaţia:

Ov- reprezintă aporturile de căldură din exterior prin elementele inerţia le, vitrate şi de la încăperile vecine, în W; Cldeg- reprezintă degajările de căldură de la sursele interioare (oameni, iluminat, maşini şi utilaje acţionate electric sau alte surse calde), în W;

Oi:E =fluxul termic patruns din exterior prin elementele

neinerţiale;

QpE =fluxul termic patruns prin elementele inerţiale; Q- fluxul termic pătruns prin elementele de delimitare interioară de la încăperile vecine;

A.3.5.APORTURILE DE CĂLDURĂ PRIN ELEMENTE INERŢIALE Ca urmare a efectului de acumulare a caldurii care are loc în elementele inerţiale fluxurile termice recepţionate de suprafaţa exterioara, sunt defazate cu un anumit numar de ore şi amortizate faţa de cauzele exterioare (temperatura aerului exterior şi radiaţia solara) care le genereaza. Fluxul termic pătruns prin elementele cu se calculează cu relaţia:

inerţie termică QpE,

opace la

radiaţia solară,

n

QPE

= LSi[k(tsm- t;) +11· U; ( - tsm]: [w] j~l

în care: j = l...n- numarul elementelor de construcţie cu inerţie termica; Sr suprafaţa elementului de construcţie considerat [ m 2 ]; 20 k- coeficientul global de transfer de căldură, conform STAS 6478/3-75, [W/ m C]; 0 ti- temperatura de calcul a aerului interior [ C]; 11 - coeficientul de amortizare a oscilaţiilor de temperatură reprezentând raportul dintre amplitudinea oscilaţiilor de temperatură pe suprafaţa interioară a elementului considerat şi amplitudinea oscilaţiilor temperaturii echivalente de calcul; ai - coeficientul de schimb de căldură la interior; având valoarea de 8 [W / m 2 0 C] pentru 20 pereţi şi 5,8 [W/ m C] pentru planşee; t 5 - temperatura exterioară echivalentă de calcul (temperatura aerului însorit) , [°C];

ts =te+ A . I [ OC]; a tsm - temperatura medie exterioară echivalentă de calcul (temperatura medie a aerului 0 însorit) , [ C];

23

Proiect de Diplomă

UTI

2011

A a

t sm = t em +-·1 m

[°C],

unde:

tem -temperatura medie zilnică a aerului exterior [ C]; 2 lm -intensitatea medie a radiaţiei solare [W/ m ]; te- temperatura efectivă a aerului exterior [ °C]; A- coeficientul de absorbţie a radiaţiei solare; 2 a- coeficientul de schimb de căldură la exterior, are valoarea de 17,5 [W/ m °C]; 2 1 -intensitatea radiaţiei solare [W1 m ]; 0

A.3.6 APORTURI DE CĂLDURĂ PRIN ELEMENTE NEINERŢIALE

Conform STAS 6648/1-82 fluxul termic patruns prin ferestre se calculeaza astfel:

în care: OJ -fluxul termic cauzat de Or- fluxul termic cauzat de unde:

radiaţia solară directă şi difuză; diferenţa

de temperatură dintre interior şi exterior;

în care;

c1 - coeficient de calitate a ferestrei în funcţie de tipul sticlei şi alcătuirea ferestrei; c2- coeficient de ecranare a ferestrei, în funcţie de tipul dispozitivului de ecranare şi de locul lui în montaj; c3- raportul dintre aria geamului şi aria totală a ferestrei pentru ferestrele de tip vitrină; m- coeficientul de acumulare a fluxului termic radiat în elemente delimitorii ale încăperii; 2 Si- aria însorită a ferestrei [m ]; 2 S- aria totală a ferestrei [m ]; 2 Deoarece ferestrele sunt de tip vitrină, Si=S[m ];

:X -intensitatea maximă a radiaţiei solare directe [W/ m

1

17- intensitatea maximă a radiaţiei solare difuze

[W/ m

2

2

];

];

k- coeficient global de transfer termic prin ferestre difuze [W/ m 2]; 0

t 5 - temperatura aerului însorit [ C];

ti- temperatura aerului interior [°C];

A.3.7 APORTURILE DE CĂLDURĂ DIN ÎNCĂPERI ALĂTURATE

Aporturile de

căldură

din încăperi

alăturate

se

determină

cu

relaţia:

Q = Spi · Kpi · (ta -ti)=~ Spi · Kpi · Ma [W]; Spi

-suprafaţa

peretelui interior ce desparte încaperea climatizata de cea ventilata (în

24

această

2011

Proiect de Diplomă

UTI

suprafată se poate include şi suprafaţa eventualelor uşi şi ferestre interioare), [m

2 ];

2

Kpi- coeficientul global de transfer termic al peretelui considerat, [W1 m °C]; 0 ti- temperatura aerului din înd3perea climatizată, [ C]; 0 ta- temperatura aerului din îndiperea învecinată, [ C];

A.3.8 DEGAJĂRI DE CĂLDURĂ DE LA SURSE INTERIOARE A.3.8.1 DEGAJAREA DE CĂLDURĂ DE LA OAMENI

Degajarea de căldură de la oameni este dependentă de mai mulţi factori din care cei mai importanţi se referă la felul activităţii care evidenţiază efortul depus şi temperatura aerului interior. Degajarea de căldură a oamenilor se determină cu relaţia: Oom = N*q om În care: N -numărul de persoane q 0 m - degajare specifică de căldură a unei persoane în funcţie de starea de efort şi temperatura aerului interior. q 0 m poate fi redat în nomograme sau tabele. În nomograma urmatoare se poate citi funcţie de gradul de efort şi temperatura aerului interior: qom- degaja rea de căldură totală qp _ degaja rea de căldură perceptibilă; q 1 - degajarea de căldură căldură !atentă; ql

=qom-qp

-

-

1

1

r-

1 . .".,

,..,. c::_........._ J/ll.a.-11

-"'"""" -

~

."

...

~

1'

-- -

~·

~

·"......

/ , ~ ~"' _, ~

1 '

"'-

11

-

....

~

" ..

~· ~-

",.

1-'

~·

.....

~

1

_--;;~-t--

1

fi

:... Fi-.., .... ! -~

1 [

R11.'4111 • .

It.

~

~

1-'\

!.,.;

.~

f'

.... 1-•

~

~

L"....

,(' ~ . ...

11' .,.... ?: ~ t....· r

"""

~"'

-F• ,

~,.. ~

"-

=

r--.. !-......

_........."......,

-

-

'"""'

lAici . .

J:.

~

Degajarea de căldură a oamenilor

În cazul în care se cunoaşte mai exact tipul de activitate depusă pentru degajarea de căldură a oamenilor se poate evalua cu ajutorul tabelului.

Degajarea de căldură a oamenilor funcţie de tipul activităţii (după ASHRAE)

25

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Degajarea [W] Tipul

activităţii

Aşezat

Aşezat Aşezat,

Bărbat

la teatru, matinee la teatru, noaptea muncă

uşoară,

birouri,

adult 115 115 130

qp

ql

65 70 70

30 30 45

Ponderată

95 105 115

apartamente 75 55 Activitate moderate, birouri, 140 130 apartamente 75 Mers uşor, magazine 160 130 55 75 Mers uşor, bănci, farmacii 160 145 70 160 Muncă sedentară, restaurante 145 80 80 Muncă la bandă în fabrică 220 140 235 80 265 250 90 160 Dans moderat, discotecă 295 185 110 Mers cu 4,8 km/h, muncă uşoară la 295 maşini unelte 425 170 255 Bowling 440 Muncă grea, fabrică 440 425 170 255 Muncă grea la maşini unelte 470 425 180 285 210 315 Atletism 585 525 Ponderarea s-a efectuat considerând că o femeie degajă aproximativ 85% din degajarea de căldură a unui bărbat adult iar un copil aproximativ 75% din aceasta. * - această degajare conţine 18 W căldură din mâncarea consumată, 9 W căldură perceptibilă şi 9 W căldură latentă.

A.3.8.2. DEGAJĂRILE DE CĂLDURĂ DE LA ILUMINAT · Caldura degajata de sursele de iluminat electric se

determină

cu

relaţia:

Cli1 = f3·Nn [W]; în care:

Nn- puterea instalată a corpurilor de iluminat [W]; f3 - coeficient care ţine seama de partea de energie căldură. f3 = 1.

electrică transformată

A.3.8.3. DEGAJĂRILE DE CĂLDURĂ DE LA MAŞINI ŞI UTILAJE ACŢIONATE ELECTRIC

Se determina cu

relaţia

:

liJ 1 - coeficientul de utilizare a puterii instalate, reprezentând raportul dintre puterea maxima necesara şi puterea instalata. Se adopta valori cuprinse între 0.7+0.9;

26

de

Proiect de Diplomă

UTI

2011

liJ 2 - coeficientul de înd'ircare şi reprezinta raportul dintre puterea medie necesara şi cea maxima. Se adopta valori cuprinse între 0.5+0.8; liJ3- coeficientul de simultaneitate în funcţionare, în cazul mai multor maşini. Se adopta valori cuprinse între 0.5+1; liJ 4 -coeficientul de prelucrare a caldurii de catre aerul interior. Se adopta valori cuprinse între 0.1+1; NM-puterea instalată, [W]

A.3.8.4. DEGAJĂRI DE CĂLDURĂ DE LA ECHIPAMENTUL ELECTRONIC DE BIROU Echipamentele de birou au degajări importante de căldură şi trebuie luate în considerare puterile electrice indicate de producător. Dacă nu se cunoaşte echiparea exactă a biroului, în faza de proiect tehnic se pot utiliza datele de mai jos. La stabilirea exactă a echipamentului sarcinile termice se vor reevalua. Degajarea de căldură a echipamentului de birou

Nr.

Tip echipament

Degajarea de

căldură

maximă

1 2 3 4 5 6 7 8

500-1500 w 100-400W 500w 90W 75W 50 w

Server Calculator Staţie de lucru Laptop Ploter Imprimantă de birou cu de jet cerneală Imprimantă cu laser Copiator de mare

250W 300-400 w

viteză

9 10 11

250W 200W 100W

Retroproiector Videoproiector Copiator digital

A.3.9.DETERMINAREA NECESARULUI DE CĂLDURĂ Calculul necesarului de căldură pentru încălzirea încăperilor unei clădiri este de mare deoarece acest calcul constituie baza de dimensionare a instalaţiei de încălzire.

importanţă,

S-a determinat necesarul de căldură, în vederea proiectării instalaţiilor de încălzire după prescriptiile de calcul care se regăsesc în SR 1907-1/1997. Necesarul de căldură de calcul, Q al unei încăperi se calculează cu relaţia:

Q=Q

:r

(1+ A100+A) +Q. c

in care:

27

o

1

'[W]

Proiect de Diplomă

UTI •

•

• •

2011

Qr- flux termic cedat prin transmisie, considerat în regim termic staţionar, corespunzător diferenţei de temperatură între interiorul şi exteriorul elementelor de construcţie care delimitează încăperea. [W] Q- sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de calcul a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora. [W] Ac- adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci Ao- adaosul pentru orientare;

Necesarul de căldură al unei încăperi se majorează sau se cu fluxul termic absorbit sau cedat de diverse procese cu permanent dacă acesta depăşeşte 5% din necesarul de căldură de calcul Q. Fluxul termic cedat prin transmisie, Or, se

determină

cu

micşorează

caracter

relaţia:

, [W] unde: • • •

si- coeficient de asimilare termica; Qs- fluxul termic cedat prin sol; m- coeficient de masivitate termică a elemenţilor de construcţie exterioare; Coeficientul de masivitate termică a elementelor de construcţie exterioare se alculează cu relaţia:

m = 1,225- 0,05 D în care: D- indicele inerţiei termice a elementului de construcţie, calculat conform STAS 6472/3. -pentru elementele de construcţie cu D~se considera m =1; -pentru tâmplăria exterioară se consideră D = 0,5; -pentru elementele de construcţie în contact cu solul precum şi planşeele peste subsolurile neîncălzite se consideră: A- aria suprafeţelor fiecărui element de construcţie, determinată 2 conform STAS 6472/3 [m ] • ti şi te- temperaturile pe faţa interioară, respectiv exterioară a elementului de construcţie, [ 0 C] • te- conform STAS 1907 • Ro- rezistenţa termică specifică corelată a elementului de construcţie 2 considerat, stabilită conform STAS 6472 [m K/W] • Qs- fluxul termic cedat prin sol, W Fluxul termic cedat prin sol, Qs, se va calcula astfel: •

28

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Os= S ti-tf + Sbcti-te[W] ~

Rbc

în care: • Abc - aria unei benzi cu lăţimea de 1 m situată de-a lungul conturului exterior al 2 suprafeţei Ap, [m ] • Rbc- rezistenţa termică specifLcă a benzii de contur la trecerea căldurii prin pardoseală şi sol către aerul exterior, [m 2 K/W] • ti- temperatura interioară de calcul, [•q • te- temperatura exterioară de calcul, [•q Rezistenţa termică specifică acumulată pământ,

Rp, se determină cu

a pardoselii

şi

a stratului de

relaţia:

în care:

• o -grosimea straturilor luate în considerare, [m] •

/...- conductivitatea termică a materialului din care este stratul luat în considerare, conform STAS 6472/3

•

a.i - coeficientul de transfer termic prin suprafaţă la interior, 2 conform STAS 6472/3, [W/m K]

Fluxul termic cedat prin transmisie, adaosuri:

QT,

alcătuit

este afectat de

următoarele

•

Ao - adaosul pentru orientare, în scopul diferenţierii necesarului de căldură de calcul al încăperilor diferit expuse radiaţiei solare;

•

Ac- adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, în scopul

corectării bilanţului

termic al corpului omenesc în în care elementele de construcţie cu rezistenţa specifică redusă, favorizează intensificarea cedării de căldură a corpului prin radiaţie. Adaosul pentru orientare, Ao, afectează numai fluxul termic cedat prin elementele de încăperilor cu pereţi exteriori ale construcţie supraterani şi are valorile: încăperile

Orientare

N

NE

E

SE

s

sv

V

NV

Ao

+5

+5

o

-5

-5

-5

o

+5

Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, Ac, afectează numai fluxul termic prin elementele de construcţie ale încăperilor a căror rezistenţă termică 2 medie, Rm, nu depăşeşte 10 [m K/W]. Rezistenţa medie Rm se calculează cu relaţia:

29

Proiect de Diplomă

UTI

2011

în care;

• Ar- aria suprafeţei totale a încăperii (reprezentând suma tuturor delimitatoare),[ m

2

suprafeţelor

)

• Q T- flux termic cedat prin transmisie Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura interioară a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora Q, se determină ca valoarea maximă între sarcinile termice Oît şi Oi2.

pentru încălzirea de la temperatura exterioară de calcul la temperatura interioară convenţională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora,determinată ţinând seama de numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condiţii de confort fiziologic cu relaţia:

• Qi 1 - sarcina

termică

convenţională

[W]

• le. e.coperite. cu mochete. usoe.re.

5

75

120

./ ./

V / ./. V . /

100

V

// .....-:: V /

90

V. :::;...- /

70

....-:;.--:: V

60

....-:::;:

.6- ::;...-

50

~ .".. V

40

30

_, .... ~ 1 1

10

o

r.-::

.;-

;.,..-

!?::: 1-' V l.--:: V /'.~ ~ / V ./ ~ ~ ....-:: ~

20

./

./

90

O

1

2

3

~~~ ~ :%; P. ~ ~~

5

4

6

7

B

~

~

--:::: 1-' /

....-::

/

/

/

20

......

il ~

V

30

~

.....

../"

"1!

22.5

l/

/

V V

15

:/

../"

./

V

/

./

V

./

/

V

./

v v

/

1-'

/

5

~

/

110

I...

10

V

.......

/

V ..- .....

.;-

V

k'

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 2B 29 30 31 32 T _. logoritmic ( K)

l Die.gre.me. 7

CEDAREA SPECIFICA DE CALDURA Pe.rdosee.le. e.=perite. cu mochete. groe.se. 120 110

V

/

100

/

90

!~

...

./

V' . /

V V // V

80

V L' 'L

70

......-::: V /

60

/

40

A

~%

30

A~ %

20 10

o !..,.oi O

"

1

~ ~ • 2

3

4

5

~ ~ !-"""

6

7

B

;::::::

...... .......

V

...-: ~ ~--""'

/ L

/

......-: ;:....-

y / 1..--': ;:....V::: V. ,.,..,. -;,.- / ...... ....... r;;.........:: % . / V ../" :;.-~ ...... ...... ~ ~ v ../". ~ :::::::; V 1-' ~ ...... ,.......

"'

50

V V

/

!""

V

....... f-""

/

~

/

V

....

/

V

./

~ !.;-"

1-'

/~-""'

v v /

-

5 7.5 ]'

1o 15 20 22.5 30

~

-

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 2B 29 30 31 32 T _. logaritmtc ( K)

39

li

i

~

~

Proiect de Diplomă

UTI

A.3.11.5.DIMENSIONAREA POMPELOR DE

2011

CIRCULAŢIE

A AGENTULUI TERMIC

Circulaţia

agentului termic în instalaţia de încălzire este asigurată cu pompele de circulaţie. Rolul acestora este acela de a învinge rezistenţele hidraulice liniare şi locale pentru circuitul cel mai defavorizat al instalaţiei de încălzire. Sunt utilizate pentru capacităţi mici şi medii pompe cu montaj pe conductă (in-line) cu turaţie variabilă, consumuri de energie electrică redusă, silenţioase şi grad mare de fiabilitate. Pompele au racorduri filetate sau cu flanşe pentru montajul direct pe conducte. Părţile turnate în contact cu apa sunt din materiale rezistente la coroziune. Motoarele cu puteri sensibil mai mici decât cele tradiţionale au 3 sau 4 viteze sau cu selecţie manuală a vitezei dorite, iar cuzineţii sunt de tip autolubrifiant. Există şi varianta constructivă cu pompă dublă care utilizează o pompă de rezervă comutată automat în caz de defect. 3 Principalele caracteristici ale unei pompe sunt debitul de fluid G, în m 1 h şi 2 diferenţa de presiune între refulare şi aspiraţie exprimată în N /m sau în bar. În unele cazuri se foloseşte noţiunea :înălţime de pompare H ca fiind echivalentul în înălţime coloană de lichid a presiunii realizate de pompă. Este necesar de asemenea a se cunoaşte puterea motorului de antrenare P, în kw, turaţia n, tensiunea de alimentare şi frecvenţa curentului electric. Fabricile producătoare de pompe pun la dispoziţia proiectanţilor caracteristicile G,H,P şi randamentul 11 al întregii game de tipodimensiuni, sub formă de diagrame sau tabele. Pentru alegerea corectă a pompei este necesară stabilirea prin calcul a caracteristicilor tehnice ale acesteia şi anume: debitul nominal de pompare Gp şi înălţimea de pompare Hp. Debitul nominal de pompare se stabileşte în funcţie de sarcina termică Oc pe care agentul purtător de căldură o cedează la consumator cu un ecart prestabilit.

A.3.11.6. DIMENSIONAREA VASULUI DE EXPANSIUNE ÎNCHIS Standardul 7132 1 1986 clasifică instalaţiile de încălzire centrală cu apă având temperatura maximă de 115°C în două categorii: instalaţii

care sunt în

legătură directă

cu atmosfera,

prevăzute

cu vas de expansiune

deschis; instalaţii

care nu sunt în legătură directă cu atmosfera, prevăzute cu supape de siguranţă şi cu vas de expansiune închis. În varianta de asigurare a instalaţiilor de încălzire cu apă caldă prin supape de siguranţă şi vas de expansiune închis, funcţiunile sistemului de siguranţă sunt îndeplinite astfel: preluarea variaţiei de volum şi mica rezervă de apă de către vasul de expansiune închis; menţinerea în stare plină cu apă a instalaţiei prin presiunea exercitată de perna de aer asupra apei din vasul de expansiune închis care, în acest caz poate fi montat la partea inferioară a instalaţiei, în apropierea cazanului; limitarea superioară a presiunii în instalaţie prin supape de siguranţă montate pe cazan înaintea oricărui organ de închidere; eliminarea aerului la umplerea şi pătrunderea lui la golire prin conducte, vase şi robinete de dezaerisire.

40

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Sistemul cu supape de siguranţă şi vas de expansiune închis, cu membrană elastică de separaţie între perna de aer şi apă ,este mai costisitor, vasul are un volum total -pentru acelaşi volum util - mai mare, implică prezenţa supapelor de siguranţă şi a unor elemente minime de automatizare (blocarea alimentării cu combustibil la atingerea temperaturii maxime prescrise de cazan); în regim normal de funcţionare, presiunea în instalaţie creşte până la limita de rezistenţă a componentelor instalaţiei. Are în schimb avantajul separării apei de aer prin membrana elastică şi nu cere, după cum s-a mai arătat, condiţii speciale în ceea ce priveşte cota de montare, iar racordul la cazan se reduce la o singură conductă scurtă. Vasul de expansiune închis se dimensionează ţinând seama de volumul util Vu necesar, care corespunde volumului de apă rezultat din dilatarea apei conţinută în instalaţie, la încălzirea de la temperatura de alimentare, de + 10 °C, la temperatura medie în condiţii nominale- calculată ca medie aritmetică între temperaturile din conducta de ducere - tur, şi conducta de întoarecere- retur. Presiunea minimă Pmin [bar] din vasul de expansiune închis -în timpul funcţionării instalaţiei - este stabilită astfel încât presiunea în orice punct al instalaţiei să fie mai mare decât presiunea aburului saturat corespunzătoare temperaturii apei din conducta de duce re. Presiunea maximă Pmax [bar] din vasul de expansiune închis este stabilită astfel încât să nu se depăşească presiunile admise în instalaţia interioară. Volumul vasului de expansiune închis se calculează cu relaţia:

1

Vo= 1,1.Vu·--1_ Pmin

[litri]

Pmax

în care: 3

Vu- volumul util al vasului de expansiune închis [m ]; Pmin- presiunea minimă din vasul de expansiune închis [bar]; Pmin = 2 [bar]; Pmax- presiunea maximă din vasul de expansiune închis [bar]; Pmax = 10 [bar]; Vu=0,04 ·Vinst [litri] în care: Vinst- volumul apei din instalaţie stabilit prin însumarea volumelor de apă din interior ale 3 echipamentelor şi conductelor [m ]; Volumul apei din instalaţie este egal cu suma dintre volumul de apă conţinut de corpurile statice de încălzire, volumul de apă conţinut de conducte şi volumul de apă conţinut de centrala termică. V instalatie =Vcorpuri+ Vacumulator+ Vconducte [litri]

41

Proiect de Diplomă

UTI

2011

B.BREVIAR DE CALCUL B.l.l. CALCULUL

REZISTENŢEI

LA TRANSFER TERMIC A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

1. Perete exterior (PE)

Perete exterior

:Jolistiren expanaat :=-oaie tabla otel profilota

PERETE EXTERIOR (PE)

Nr. Crt.

o 1

2

Tip material

1 Foi tabla otel profilata Polistiren expandat

2

Coeficient de asimilare termica a materialului s [W/m 2 K] 3

58

125.6

0.006

0.044

0.29

0.12

Conductivitatea termica de calcul 'A a materialului [W/mK]

Grosime stratului

6 [m]

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2 K/W]

Coeficient de masivitate termica m

5

6

3.37

1.04

4

3

BCA

0.51

5.7

0.25

4

Tencuiala ciment si var

0.7

8.24

0.01

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rpe = Ri + Rcond + Re 0 01 X -+ O.ZS X + 0 .000103 + 0 .49 + 0 .0014 Rcon d =O.OOG --+- + -' = - SB

0.044

0.51

0.7

0.041

X= (3-0.49) * 0.044 = 0.11 m X= 12 cm (grosimea izolatiei) Rcond = 0.000103 + 2.72 + 0.49 + 0.0014 = 3.21 Rpe =0.125 + 3.21 + 0.043 =3.37 b) Calculul coeficientului de masivitate termica. m =1.225-0.050

D --

"'n R' s· - "'n Sis· L..j=1 J • J - L..j=1 ii J 42

~

3

Proiect de Diplomă D= ~*125.6+ ~*0.29+ 58

0 25 0 01 " *5.70+ " *8.24 0.51 0.7

0.044

2011

= 3.6

m= 1.225-0.05*3.6=1.04 2. Perete interior portant {PIP)

;:Jiaco gi;Js carton Sclteo veto 'linercla :Jioca giJs carton

PERETE INTERIOR PORTANT (PIP)

Nr. Crt.

Tip material

o

1 Placi gips carton Saltea va ta minerala Placi gips carton

1

2

3

Cond uctivitatea termica de calcul A. a materialului [W/mK] 2

Coeficient de asimilare termica a materialului s [W/m 2 K] 3

0.41

5.23

0.03

0.045

0.5

0.1

0.41

5.23

0.03

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rpip =Ri + Rcond + Ri 0.03 0.1 0.03 2 36 Rcon d = - + - - + - = . 0.41

0.045

0.41

Rpip = 0.125 + 2.36 + 0.125 = 2.61 b) Calculul coeficientului de masivitate termica. m = 1.225-0.050 R. s· cSi s· D .L..j=1 J • J "-'i=1 A.j J

= ""n

= ""n

43

Grosime stratului 6 [m]

4

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2 K/W] 5

2.61

Coeficient de masivitate termica m

6

1.13

Proiect de Diplomă

UTI D= ~*5.23+ ~*0.5+ 0.41

0.045

0 03 ' *5.23 0.41

2011

= 1.87

m= 1.225-0.05*1.87=1.13 3. Perete interior neportant (PIN)

Perete interior 1e;:>or:ant (PIN)

-:-encuiala cimen:+vcr

3CA 1 _,..encuialo ciment 1 vcr

PERETE INTERIOR NEPORTANT (PIN)

Nr.

Crt.

o 1

Tip material

1 Tencuiala ciment si var

Conductivitatea termica de calcul "A a materialului [W/mK] 2

Coeficient de asimilare termica a materialului s [W/m 2 K] 3

0.7

8.24

0.01

Grosime stratului 6 [m) 4

2

BCA

0.51

5.7

0.25

3

Tencuiala ciment si var

0.7

8.24

0.01

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rpin = Ri + Rcond + Ri 0.01 0.25 0.01 o 51 Rcon d = - + - + - = . 0.7

0.51

0.7

Rpip = 0.125 + 0.51 + 0.125 = 0.76 b) Calculul coeficientului de masivitate termica. m = 1.225-0.050 D ~n R ~n oj

=

L..j=1

J • s·J =. L..j=1 A.j s·J

' *5.7+ 0=~*8.24+ 0.7 0.51 0 25

0 001 ' *8.24 0.7

= 3.01

m= 1.225-0.05*3.01=1.07

44

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2 K/W) 5

0.76

Coeficient de masivitate termica m 6

1.07

Proiect de Diplomă

2011

4. Pardoseala parter calda (PDC) ::::ardoseolc ca ca (POC) Porcret 11/ortor ciment+vor Vota mirerolo Beton armat Pietr:s

PARDOSEALA CALDA PARTER (PDC)

Crt.

Tip material

o

1

Cond uctivitatea termica de calcul A a materialului [W/mK] 2

1

Pietris

0.7

8.74

0.2

Nr.

2 3

4 5

Coeficient de asimilare termica a materialului s [W/m 2 K] 3

Grosime stratului 6 [m] 4

Placa beton armat Vata minerala Mortar ciment si var

1.62

15.36

0.1

0.045

0.37

0.14

0.7

8.24

0.01

Parchet

0.41

7.71

0.007

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2 K/W] 5

3.64

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rpdc =Ri + Rcond + Re 01 0 01 0 007 02 Rcond = ' + ' + _x_ + ' + ' = ~ +0.28 +0.061 +0.014+0.014 ~ 3 0.7

1.62

0.045

0.7

0.41

0.045

X= (3-0.36) * 0.045 = 0.133 m X= 14 cm (grosimea izolati ei) Rcond = 0.28+0.061+3.11+0.0107+0.017=3.47 Rpe = 0.125 + 3.47 + 0.043 = 3.64 b) Calculul coeficientului de masivitate termica. m = 1.225-0.050 lii s·J D = ""i=l R'J • s·J = ""i=l A.j

"'n

"'n

45

Coeficient de masivitate termica m 6

0.99

Proiect de Diplomă

D=

2011

0 02 0 12 0 01 *0.37+ ' *10.08+ ~*7.71=4.64 ' *8.74+ ~*15.36+ ' 0.7 1.62 0.045 0.93 0.41

m= 1.225-0.05*4.64=0.99

5. Pardoseala parter rece (PDR)

='ordoseolo rece (PDR) G~sie,

Mo'lor ci-nenl+vcr Vo:o rni1erolo _ Geton_SJrrnot Pietris

PARDOSEALA RECE PARTER {POR)

Nr.

Crt.

o 1 2 3 4

Tip material

1 Pietris Placa beton armat Vata minerala Mortar ciment si var

5

Conductivitatea termica de calcul A. a materialului [W/mK] 2

Coeficient de asimilare termica a materialului s [W/m 2 K] 3

0.7

8.74

4 0.2

1.62

15.36

0.1

0.045

0.37

0.14

0.7

8.24

0.01

2.03

17.99

0.005

Gresie

Grosime stratului

6 [m]

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2 K/W] 5

3.63

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rpdr =Ri + Rcond + Re Rcond =

02 ' 0.7

+

01 ' 1.62

+ _x_ + 0.045

0 01 ' 0.7

+

0 005 ' 2.03

= _x_ +0.28 +0.061 +0.014+0.0024;?: 3 0.045

X= {3-0.36) * 0.045 = 0.133 m X= 14 cm (grosimea izolati ei) Rcond = 0.28+0.061+3.11+0.0107+0.0024=3.46 Rpdr = 0.125 + 3.46 + 0.043 = 3.63 b) Calculul coeficientului de masivitate termica.

46

Coeficient de masivitate termica m

6

0.99

Proiect de Diplomă

UTI

2011

m = 1.225-0.050 ~n R' s· D

~n ois· J • J = L..j=1 'ij J

= L..j=1

D=

0 02 0 01 ' *8.74+ ~*15.36+ ~*0.37+ ' *10.08+ ~*17.99=4.55 0.7 1.62 . 0.045 0.93 2.03

m= 1.225-0.05*4.55=0.99 6. Planseu cald peste parter (PLC)

Planseu cald (PLC) Parchet Polostire1 extrudat Sapa ipsos Beton orrr::ot _j Tercuialc cimert+vcr

PLANSEU CALD PESTE PARTER (PLC)

Nr. Crt.

o 1

2

3

4

5

Tip material

1 Tencuiala ciment si var

Conductivitatea termica de calcul "'A a materialului [W/mK] 2

Coeficient de asimilare termica a materialului s [W/m 2 K] 3

4

0.7

8.24

0.01

1.62

15.36

0.1

Placa beton armat Sapa ipsos Polistiren extrudat Parchet

1.62

1.03

l5 [m]

1.03

10

0.05

0.03

0.3

0.05

0.41

7.71

0.007

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rplc =Ri + Rcond + Ri 0.01 0.1 0.05 + 0.05 0.007 1 83 Rcon d = - + - + - - + - - = . 0.7

Grosime stratului

0.03

0.41

47

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2 K/W]

Coeficient de masivitate termica m

5

6

2.08

1.09

2011

Proiect de Diplomă

UTI

Rplc =0.125 +1.83 + 0.125 = 2.08 b) Calculul coeficientului de masivitate termica. m = 1.225-0.050

D=

"'n oi s·J L..j::::~1 R"J. s·J = "'n L..j=1~

D= o.o1*8.24+ 0.15*15.36+ o.o5*10+ o.o5*0.3+ o.oo7*7.71=2.64 0.7 1.62 1.03 0.03 0.41 m= 1.225-0.05*2.64=1.0

7. Planseu rece peste parter (PLR) Planseu rece (PLR) Gresie Polosfcen extrudct Sapa __Î_P~():3_ J Beto1 armat 1e1cuiolc ciMe~t-vor

1

PLANSEU RECE PESTE PARTER (PLR)

Nr. Crt.

o 1

2

3

4 5

Tip material

1 Tencuiala ciment si var Placa beton armat Sapa ipsos Polistiren extrudat Gresie

Conductivitatea termica de calcul "A a materialului [W/mK] 2

Coeficient de asimilare termica a materialului s [W/m 2 K] 3

0.7

8.24

0.01

1.62

15.36

0.1

Grosime stratului

6 [m] 4

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2 K/W] 5

2.06 1.03

10

0.05

0.03

0.3

0.05

2.03

17.99

0.005

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rplr =Ri + Rcond + Ri

48

Coeficient de masivitate termica m 6

1.1

Proiect de Diplomă

UTI 0.01 0.7

0.1 1.62

0.05 1.03

Rcon d = - + - + -

+

2011

0.05 0.005 1 81 -+--= . 0.03

2.03

Rplr = 0.125 +1.81 + 0.125 = 2.06 b) Calculul coeficientului de masivitate termica. m = 1.225-0.050

~~ R'J • s·J = .L.j=1 ~n il cSis·J D = .L.j=1 D= ~*8.24+ 0.7

0 15 0 05 0 005 0 05 ' *15.36+ ' *10+ ' *0.3+ ' *17.99=2.55 1.62 1.03 0.03 2.03

m= 1.225-0.05*2.55=1.1

8. Acoperis (AC) Acoperis (AC)

ACOPERIS {AC)

Nr. Crt.

o 1 2

3 4

Tip material

2

Coeficient de asimilare termica a materialului s [W/m 2 K] 3

0.17

3.28

0.005

0.04

0.29

0.12

1.62

15.36

0.15

0.7

8.24

0.01

Conductivitatea termica de calcul A a materialului [W/mK]

1 Carton bitumat Termoizolatie polistiren Placa beton armat Tencuiala ciment si var

Grosime stratului 6 [m]

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2 K/W]

Coeficient de masivitate termica m

4

5

6

3.29

1.1

a) Calculul rezistentei la transfer termic.

+ Rcond + Re X 0.15 0.01 X Rcond = - + + + - = - +0.029+0.092+0.107~ 3 0.17 0.04 1.62 0.93 0.04 Rac =Ri

0.005

X= (3-0.13) * 0.04 = 0.114 m

49

Proiect de Diplomă

UTI

X= 12 cm (grosimea izolati ei) Rcond = 0.029+3+0.092+0.0107=3.13 Rac= 0.125 + 3.13 + 0.043 = 3.29 b) Calculul coeficientului de masivitate termica. m = 1.225-0.050 ~n R" ~n oi D = L..j=1 J • J = L..j=1 );j J

s·

D=

s·

0 005 0 12 0 01 *3.28+ " *0.29+ ~*15.36+ " *10.08=2.48 " 0.17 0.04 1.62 0.93

m= 1.225-0.05*2.48=1.1 9. Elemente neinertiale.

ELEMENTE NEINERTIALE

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2 K/W]

Coeficient de masivitate termica m

FE

0.44

0.73

UE

0.17

1.2

Ul

0.43

1.2

sv

0.44

1

Calculul pierderilor de căldura prin transmisie. a) Birou 1(Parter). Qt = ~(m*A*M)/R+Sp*(ti-tf)/Rp+Sbc*(ti-te)/Rbc Sp =suprafaţa pardoselii; t f =temperatura apei freatice (10° C); Rp =rezistenţa pardoselii; Sbc =suprafaţa benzii de contur (1m 2 ); Rbc = rezistenţa benzii de contur; H = adâncimea pana la apa freatica (6m); Grosimea fundaţiei : 8 = 0.2+0.1=0.3m H=6m Rbc=0.57 m2 K/W. Strat de pământ: 8 = 6-0.3=5. 7 2 A= 1.16 W/m K 8/ A= 4.91 1

o

a1

11.

Rp =- + ~-

Rp =0.125+0.28+0.061 +2.66+0.0107+0.017+4.8=7 .95 Qt = 973.53+36.7*(20-10)/7.95+8.12*(20+18)/0.57 Qt = 973.5+46.16+541.33 = 1560.99 w.

50

2011

Proiect de Diplomă

UTI

b) Birou 2 (Parter). Qt = 618.87+24.41 *(20-10)/7.95+5.4*(20+18)/0.57 Qt = 618.87+30.7+360 = 1009.57 w. c) GSB (Parter). Qt =326.53 +6.3*(15-10)/7.95+7.47*(15+18)/0.57 Qt = 326.53+3.96+432.47 = 762.96 w. d) Centrala termică (Parter). Qt = 207.84+8.84*(18-10)/7.95+2*(18+18)/0.57 Qt = 207.84+8.89+ 126.31= 343.04 w. e) Hol (Parter). Qt = 816.99+25.4*(15-10)/7.95+17.72*(15+18)/0.57 Qt = 816.99+15.97+1025.89 = 1992.14 w. f) Hol Acces (Parter). Qt = 1205.69+11.18*(12-10)/7.95+7.34*(12+18)/0.57 Qt = 1205.69+2.81+386.31 = 1594.81 w. g) Scări interioare. Qt = 4163.1+12.73*(15-10)/7.95+11.2*(15+18)/0.57 Qt = 4163.1+8+648.42 = 4819.52 w. h) GSF (Parter). Qt =80.27 +5.9*(15-10)/7.95+1.85*(15+18)/0.57 Qt =80.27+3.71+107.1 = 191.08 w.

8.1.2 APORTURI DE CĂLDURĂ,DEGAJĂRARI DE CĂLDURĂ- PERIOADA DE VARĂ 1 Parametrii aerului exterior ( grad de asigurare 98 % )

( STAS 6648) -Temperatura medie zilnică: tem= 26 °C -Temperatura medie lunară: tml = 20,4 °C -Amplitudinea oscilaţiei de temperatura:

Az

=6

-Temperatura de calcul a aerului exterior: tev = 26,4 °C -Conţinutul de umiditate a aerului exterior: Xev = 11,55 g/kg 11 Parametrii aerului interior:

( STAS 6648) -Temperatura de calcul a aerului interior: ti= 23,20 °C

51

2011

Proiect de Diplomă

UTI

2011

- Umiditatea relativa a aerului interior: Q>i = max 65%

8.1.2.1. Calculul defazării şi amortizării elementelor inerţiale exterioare

1. Perete exterior (PE)

)

cS[m]

A[W/m2K]

s[W/m2K]

R[m2K/W]

R*s

Tencuiala var si ciment

0.01

0.7

8.24

0.014

0.11

BCA 1

0.125

0.51

5.7

0.24

1.36

BCA 2

0.125

0.51

5.7

0.24

1.36

PEX

0.12

0.044

0.29

2.72

0.78

Foaie tabla

0.006

58

125.6

0.0001

0.001

~1=ch R1s1v'I + Min sh R1s1v'I

1 Min = ~ = ~ * -i = 0.68 -0.086i 1

8.24 .,fi ~1=ch 0.11-v'I +(0.68-0.086i)*sh O.llv'I =1 +0.006i+(0.68-0.086)*(0.078+0.078i). =1.059+0.052i v1="1.059 2 + 0.052 2 = 1.05 m\s 0.052 lill= arctg-- * 0.067 = 0.18 ore 1.059 s1..fl

~2=ch R2s2v'I + M~n sh R2s2v'I Min =s1 * Mt1 =1.44 * Mt1 2 )

52

Mf = sh R1s1..fl+Mfn ch R1s1..fl = 0.078+0.078i+(0.68-0.0B6i)•(l+0.006i) =O. {J1

1

1.0.59+0.052i

714

_ 0.0

38

i

M~n = 1.44(0. 714-0.038i) = 1.028-0.054i ~2 = 0.834+0.969i+(1.028-0.054i)*(0.636+1.271i) = 1.55+2.24i v2= "1.55 2 + 2.24 2 = 2.72 m/s r.12 2.24 * w = arctg- 0.067 = 3. 7 ore 1.55 )

~3=ch R3s3v'I + M~n sh R3s3v'I

Min=~* Mt s3 2

. 3

=1 * Mt2

Mf = sh R2s2..fl+M~n ch R2s2..fl = 0.636+1.271i+(1.028-0.054i)•(0.834+0.969i) = Q,gg_Q.00 {J2 M~n = 0.99-0.024i 2

1.55+2.24i

~3=0.834+0.969i+(0.99-0.0024i)*(0.636+1.271i)= 1.466+2.22i

v3= "1.46 2 + 2.22 2 = 2.65 m/s

52

24

i

Proiect de Diplomă

UTI

2011

2 22 IT!3= arctg " * 0.067 = 3. 79 ore 1.46

~ ~4=ch R4s4v'l + M!n sh R4s4v'l 53 Min= * Mf = 19.65 * Mf 4

54

3

3

Mf = sh R3s3v'I+Mjn ch R3s3v'I = 0.636+1.271i+(0.99-0.0024i)•(0.834+0.969i) = _ 3 {33 1.466+2.22i M!n =19.65(1.0022+0.0024i) = 20.65+0.047i ~4 = 0.985+0.304i+(20.65+0.047i)*(0.494+0.606i) = 11.15+12.84i v4= V11.15 2 + 12.842 = 17 m/s 12.84 IT14= arctg-- * 0.067 = 3.28 ore 11.15

+ . i 1 0022 0 0024

~ ~5=ch R5s5v'l + M~n sh R5s5v'l Min=~ * M 1 = 0.0023 * M 1 ~

5

4

4

Mf = sh R4s4v'I+M!n ch R4s4v'I = 0.494+0.606i+(20.65+0.047i)•(0.985+0.304i) = _ _ _ i 4 {34 11.15+12.84i M~n =0.0023(1.11-0.65i) = 0.0025-0.0014i ~5 = 1+(0.0025-0.0014i)*(0.007+0.007i) = 1+0.00001i v5 =1 m/s 0.00001 ITI5= arctg-- * 0.067 = 0.00003 ore

1 11 0 65

1

~ ~aer= 1+M~~r * v'l Min = s5 * Mf aer ae 5 Mf sh RSsS..Ji+M~n ch RSsS..Ji 0.007+0.007i+(0.0025-0.0014i) . 5= {J5 = 1 +0.00001i = 0.0095+0.00561 M~~r= 5.46(0.0095+0.0056i) = 0.051+0.03i

~aer= 1+(0.051+0.03i)* .fi= 0.97+0.051i vaer=

vo. 97 2 +O. 051

2 = 0.97 m/s

0.051

IT!aer = arctg-- * 0.067 = 0.2 ore 0.97

v = v1 *v2 *v3 *v4 *v5 *vaer = 124.8 m/s 1

11 =- = 0.008 11

m= ITI1 +ITI2+1Zl3+1M+IZI5+1Zlaer = 11.15 ore = 12ore

2. Acoperiş (AC)

6[m]

A.[W/m2K]

s[W/m2K]

R[m2K/W]

R*s

Tencuiala var si ciment

0.01

0.7

8.24

0.014

0.11

PBA

0.15

1.62

15.36

0.092

1.41

Termoizolatie

0.12

0.04

0.29

3

0.87

53

Proiect de Diplomă

UTI

Carton bitumat

0.005

0.17

2011

3.28

0.029

0.095

~ 131=ch R1slv'i + M~n sh R1s1v'i 1 Min = ~ = __!.._ * -i =O 68 -0.086i 1 s1-./i

8.24

..,[2

·

~l=ch O.llv'i +(0.68-0.086i)*sh O.llv'i =1 +0.006i+(O. 68-0.086) *(0.078+0.078i) =1.059+0.052i vl=.J1. 059 2 +O. 052 2 = 1.05 m\s 0.052 rnl= arctg . * 0.067 = 0.18 ore 1 059

~ j32=ch R2s2v'i + M~n sh R2s2v'i

Mr

= :~ *

M{ = 0.53 * M{

M' = sh R1s1-./i+Mr ch R1s1-./i = 0.078+0.078i+(0.68-0.086i)*(1+0.006i) =o. 714- 0.038i p1

1

1.0.59+0.052i

M~n = 0.53(0.714-0.038i) = 0.38-0.02i ~2 = 0.834+0.969i+(0.38-0.02i)*(0.636-1.271i) = 1.1+1.43i

v2= .J1. 1 2 + 1. 43 2 = 1.8 m/s 1 43 rn2= arctg " * 0.067 = 3.51 ore 1.1

~ j33=ch R3s3.Ji + M~0 sh R3s3.Ji M3ln-- s2 * Mf2 -- 52 ·96 * Mf2 53

Mf = sh R2s2v'i+M~0 ch R2s2v'i = 0.636+1.2711+(0.38-0.02i)*(0.834+0.9691) = l.0 + . fl2 M~n = 52.96(1.04+0.12i) = 55.08+6.35i 2

4 0 12

1.1+1.431

~3=0.976+0.378i+(55.08+6.35i)*(0.535-0.69i) = 26.06+41.78i

v3= .J26. 06 2 + 41.78 2 = 49.24 m/s 41 7 1213= arctg " * 0.067 = 3.88 ore 26. 06

~ j34=ch R4s4.Ji + Mi0 sh R4s4.Ji 53

Mln = s4 * M~

= 0.088 *

M~

M' = sh R3s3v'i+M~

0

ch R3s3v'i = 0.535+0.691+(55.08+6.35i)*(0.976+0.3781) = l.0 _ . j 3 0 59 fl3 26.06+41.781 Mln =0.088(1.03+0.59i) = 0.09-0.051i P4 = l+(0.09-o.o51i)*(o.oo7+o.oo7i) = 1+o.ooo3i v4= .J1 2 O. 0003 2 = 1 m/s 0.0003 IM= arctg-- * 0.067 = 0.0011 ore 1

3

+

10 ~ r:taer· 'i1 1-' - 1+M aer * V Mln =s4 * Mf

aer ae 4 = sh R4s4v'i+M~0 ch R4s4v'i = 0.007+0.0071+(0.09-0.0511) = 0.0

fl4

1+0.00031 54

_ _ i 97 0 044

i

Proiect de Diplomă

UTI

2011

M~~r= 0.14(0.097-0.044i) = 0.013-0.0061i

~aer = 1+(0.013-0.0061i)* vaer= -../1 2

+O.

..JI = 1+0.013i

013 2 = 1 m/s

0.013

filaer = arctg-- * 0.067 = 0.049 ore 1

v = v1 *v2*v3*v4*vaer = 93.06 m/s 1

Il=-= 0.0.107 V

fii= ITI1 +ITI2+ITI3+ITI4+IT!aer = 7.62 ore = 8ore

8.1.2.2. Calculul coeficientului mediu de asimilare termică

Ceficientul mediu de asimilare termică Smed se va determina ţinând seama de faptul că pereţi interiori şi tavanul sunt tencuiţi cu tencuială de ciment şi var, care are un coeficient de asimilate termică s=8.24W/m2K, iar pardoseala este confecţionată din parchet de stejar cu coeficientul de asimilare termică s=7.71 W/m2K. );>

Birou 1 Parter. Sp=Spint + Spext Sp=(8.12*3.2-1.4 * 1.6*3)+4.52 * 3.2 * 2+(8.12 * 3.2-0.9*2.65 *2)=69.91mp Spi=Spard=36.6mp

S

me

);>

d

69.91•8.24+36.6•8.24+36.6•7.71 69.91+36.6+36.6

1

=8.1W m2K

Birou 2 Parter. Sp=Spint + Spext Sp=(5.4 *3.2-1.4 *1.6*2)+4.52 *3.2 *2+(5.4 * 3.2-0.9*2.65)=56. 76mp Spi=Spard=24.4mp

56. 76•8.24+24.4•8.24+24.4•7. 71

1

S

d

);>

Birou 1 Etaj 1. Sp=Spint + Spext Sp=(5.5*3.2-1.4*1.6)+8.3*3.2+(3.15*3.2-0.9*2.65)+6.05*3.2=68.98mp

me

56.76+24.4+24.4

= 8.15 W m2K

Spi=Spard=27. 7mp

68.98•8.24+27.7•8.24+27.7•7.71

1

S

d

}

Birou 2 Etaj 1. Sp=Spint + Spext Sp=(5.45* 3.2-1.4 * 1.6* 2)+6.05* 3.2 *2+(5.45 *3.2-0.9*2.65 )=63. 74mp Spi=Spard=33.7mp

me

68.98+27.7+27.7

=8.12W m2K

55

Proiect de Diplomă

UTI

63.74*8.24+33.7*8.24+33.7*7.71

2011

1

S

d

);>-

Birou 3 Etaj 1. Sp=Spint + Spext Sp=(9 .3 * 3.2-1.4 * 1. 6* 2-0.8 * 1.6 * 2)+4.52 * 3.2+6.05 * 3.2+(7 .65-0. 9* 2.65 )= 78. 64mp Spi=Spard=43.Smp

me

Smed

63.74+33.7+33.7

78.64*8.24+43.5*8.24+43.5*7. 71 78.64+43.5+43.5

= 8.1 W m2K

1

= 8.1 W m2K

8.1.2.3. Aporturi de căldură prin elemente inerţiale si neinertiale

Calculul s-a facut tabelar, iar acestea au fost atribuite lucrarii la sfarsitul acesteia, la secţiune Anexe. 8.1.2.4. Aporturi de caldura de la incaperi vecine si degajări de căldură interioare );>-

Birou 1 Parter

1) Aporturi de

căldură

de la

încăperile

vecine

Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tm I+Az+5=20.4+6+5=31.4 oc 1

PIP: Qiv=(10.72*3.2-2*0.9*2.65)*--*(31.4-23.20)=92W 2.61

1

Ul: Qiv=2*0.9*2.65*--*(31.4-23.20)=91W 2)

Degajări

de

0.43 căldura de

la oameni

Arbitrar se va considera spaţiul necesar pentru desfasurarea tipului de activitate adoptat, in condiţii de confort şi în vederea obţinerii unui randament maxim al personalului, de 2mp rezervat pentru 1 om. S=36.6mp=>18 oameni Qom=N*qom=18*130=2340W 3)

Degajări

de

căldură

de la iluminatul electric

Din punct de vedere al iluminatului electric, biroul este dotat cu 6 corpuri de iluminat, tip FIRI-07-414, compuse din tuburil fluorescente, încastrate in tavan fals. Q=Nii*B=6*4*14*0.8=269W 4)

Degajări

de

căldură

de la echipamentul electric de birou

Fiecare birou este dotat cu o eate un laptop (90W).

staţie

de lucru (500W), iar fiecare

56

spaţiu

de lucru

deţine

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Q=18*90+500=2210VV

;... Birou 2 Parter 1) Aporturi de

căldură

de la încăperile vecine

Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tmi+Az+5=20.4+6+5=31.4 oc 1

PIP : Qiv=(9.92*3.2-0.9*2.65)*--*(31.4-23.20)=92VV 2.61

1

Ul: Qiv=0.9*2.65*--*{31.4-23.20)=46VV 2)

Degajări

de

0.43 căldură

de la oameni

Arbitrar se va considera spatiul necesar pentru desfasurarea tipului de activitate adoptat, in condiţii de confort şi in vederea obţinerii unui randament maxim al personalului, de 2mp rezervat pentru 1 om. S=24.4mp=>12 oameni Qom=N*qom=12*130=1560VV 3)

Degajări

de

căldură

de la iluminatul electric

Din punct de vedere al iluminatului electric, biroul este dotat cu 4 corpuri de iluminat, tip FIRI-07-414, compuse din tuburil fluorescente, încastrate in tavan fals. Q=Nii*B=4*4*14*0.8=180VV 4) Degajări de căldură de la echipamentul electric de birou Fiecare birou este dotat cu o staţie de lucru (SOOVV), iar fiecare spaţiu de lucru detine eate un laptop {90VV). Q=12*90+500=1580VV

}

Birou 1 Etaj 1 (Sala Conferinte 1)

1) Aporturi de căldură de la încăperile vecine Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tm I+Az+5=20.4+6+5=31.4 oc 1

PIP: Qiv=(8.15*3.2-0.9*2.65)*--*(31.4-23.20)=74VV 2.61

1

Ul: Qiv=0.9*2.65*--*(31.4-23.20)=46VV 0.43

2) Degajări de căldură de la oameni Arbitrar se va considera spaţiul necesar pentru desfaşurarea tipului de activitate

adoptat in condiţii de confort şi in vederea obţinerii unui randament maxim al

personalulut de 2mp rezervat pentru 1 om. 57

Proiect de Diplomă

UTI

2011

S=27.7mp=>13 oameni Qom=N*qom=l3*130=1690W 3) Degajari de căldură de la iluminatul electric Din punct de vedere al iluminatului electric, biroul este dotat cu 4 corpuri de iluminat, tip FIRI-07-414, compuse din tuburil fluorescente, încastrate în tavan fals. Q=Nii*B=4 *4 *14 *0.8=180W 4) Degajări de căldură de la echipamentul electric de birou Fiecare birou este dotat cu o staţie de lucru {SOOW), iar fiecare spaţiu de lucru deţine eate un laptop {90W). Q=13*90+500=1670W

~

Birou 2 Etaj 1 (Sala Conferinte 2) 1) Aporturi de cădură de la încaperile vecine

Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tmi+Az+5=20.4+6+5=31.4 ac 1

PIP : Qiv={5.45*3.2-0.9*2.65)*--*{31.4-23.20)=47W 2.61

1

Ul: Qiv=0.9*2.65*--*{31.4-23.20)=46W 0.43

2) Degajări de căldură de la oameni Arbitrar se va considera spaţiul necesar pentru desfăşurarea tipului de activitate adoptat, în condiţii de confort şi în vederea obţinerii unui randament maxim al personalului, de 2mp rezervat pentru 1 om. S=33.7mp=>16 oameni Qom=N*qom=16* 130=2080W 3) Degajări de căldură de la iluminatul electric Din punct de vedere al iluminatului electric, biroul este dotat cu 6 corpuri de iluminat, tip FIRI-07-414, compuse din tuburil fluorescente, încastrate în tavan fals. Q=Nii*B=6*4 *14 *0.8=269W 4) Degajări de căldură de la echipamentul electric de birou Fiecare birou este dotat cu o staţie de lucru {SOOW), iar fiecare spatiu de lucru deţine câte un laptop {90W). Q=16*90+500=1940VV

58

Proiect de Diplomă

UTI );>

2011

Birou 3 Etaj 1 (Sala Conferinte 3) 1) Aporturi de căldura de la încăperile vecine

Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tmi+Az+5=20.4+6+5=31.4 oc 1

PIP: Qiv=(12.17*3.2-0.9*2.65)*--*(31.4-23.20)=114W 2.61

1

Ul: Qiv=0.9*2.65*--*(31.4-23.20)=46W 2)

0.43 Degajări de căldura

de la oameni

Arbitrar se va considera spaţiul necesar pentru desfăşurarea tipului de activitate adoptat, în condiţii de confort şi în vederea obţinerii unui randament maxim al personalului, de 2mp rezervat pentru 1 om. S=43.5mp=>21 oameni Qom=N*qom=21 *130=2730W 3) Degajări de căldură de la iluminatul electric Din punct de vedere al iluminatului electric, biroul este dotat cu 6 corpuri de iluminat, tip FIRI-07-414, compuse din tuburil fluorescente, încastrate în tavan fals. Q=Nii*B=6*4*14*0.8=269W 4) Degajări de căldură de la echipamentul electric de birou Fiecare birou este dotat cu o staţie de lucru (SOOW), iar fiecare spaţiu de lucru deţine câte un laptop (90W). Q=21*90+500=2390W

59

Proiect de Diplomă

UTI

SARCINA TERMICA DE VARA BIROU

1

2011

PARTER

ORA

PE E

FE E

PE S

Pl V

UIV

OAMENI

ILUMINAT

AP. EL.

TOTAL

1

26

-21

9

92

91

2340

269

2210

5016

2

26

-31

9

92

91

2340

269

2210

5006

3

26

-4U

9

92

91

2340

269

2210

4997

4

26

-46

8

92

91

2340

269

2210

4990

5

26

-49

8

92

91

2340

269

2210

4987

6

24

407

8

92

91

2340

269

2210

5441

7

23

568

7

92

91

2340

269

2210

5600

8

21

712

7

92

91

2340

269

2210

5742

9

19

409

6

92

91

2340

269

2210

5436

10

18

774

6

92

91

2340

269

2210

5800

11

18

607

6

92

91

2340

269

2210

5633

12

17

133

5

92

91

2340

269

2210

5157

13

17

140

5

92

91

2340

269

2210

5164

14

16

144

5

92

91

2340

269

2210

5167

15

16

146

5

92

91

2340

269

2210

5169

16

15

141

5

92

91

2340

269

2210

5163

17

15

130

5

92

91

2340

269

2210

5152

18

18

112

5

92

91

2340

269

2210

5137

19

20

82

5

92

91

2340

269

2210

5109

20

22

51

6

92

91

2340

269

2210

5081

21

23

27

7

92

91

2340

269

2210

5059

22

25

11

8

92

91

2340

269

2210

5046

23

26

-1

8

92

91

2340

269

2210

5035

24

26

-11

9

92

91

2340

269

2210

5026

Sarcina termica de vara

=maximul total orar

60

5800

Proiect de Diplomă

UTI

2011

SARCINA TERMICA DE VARA BIROU 2 PARTER ORA

PE E

FE E

Pl V

UIV

OAMENI

ILUMINAT

AP. EL.

TOTAL

. 1

17

-14

92

46

1560

180

1580

3461

2

18

-20

92

46

1560

180

1580

3456

3

18

-26

92

46

1560

180

1580

3450

4

17

-31

92

46

1560

180

1580

3444

5

17

-33

92

46

1560

180

1580

3442

6

16

271

92

46

1560

180

1580

3745

7

15

379

92

46

1560

180

1580

3852

8

14

474

92

46

1560

180

1580

3946

9

13

272

92

46

1560

180

1580

3743

10

12

516

92

46

1560

180

1580

3986

11

12

404

92

46

1560

180

1580

3874

12

11

88

92

46

1560

180

1580

3557

13

11

93

92

46

1560

180

1580

3562

14

11

96

92

46

1560

180

1580

3565

15

10

97

92

46

1560

180

1580

3565

16

10

94

92

46

1560

180

1580

3562

17

10

87

92

46

1560

180

1580

3555

18

12

75

92

46

1560

180

1580

3545

19

13

55

92

46

1560

180

1580

3526

20

15

34

92

46

1560

180

1580

3507

21

15

18

92

46

1560

180

1580

3491

22

17

7

92

46

1560

180

1580

3482

23

17

-1

92

46

1560

180

1580

3474

24

17

-8

92

46

1560

180

1580

3467

Sarcina termica de vara

=maximul total orar

61

3986

Proiect de Diplomă

2011

SARCINA TERMICA DE VARA BIROU 1 ETAJ 1 ORA

PE E

FE E

PE S

1

21

-7

13

2

21

-10

13

3

21

13

13

4

21

-15

12

5

20

-16

12

6

19

136

11

7

18

189

10

8

17

237

10

9

16

136

9

10

15

258

8

11

14

202

8

12

14

44

8

13

13

47

8

14

13

48

7

15

12

49

7

16

12

47

7

17

12

43

7

18

14

37

7

19

16

27

8

20

18

17

9

21

18

9

10

22

20

4

12

23

20

o

12

24

21

-4

13

UE S

Pl V

UIV

-20

74

46

-28

74

46

-36

74

46

-42

74

46

-45

74

46

-40

74

46

-24

74

46

14

74

46

31

74

46

77

74

46

96

74

46

109

74

46

116

74

46

13

74

46

123

74

46

121

74

46

112

74

46

98

74

46

75

74

46

46

74

46

25

74

46

10

74

46

-1

74

46

-10

74

46

Sarcina termica de vara

OAMENI

ILUMINAT

AP.EL.

TOTAL

1690

180

1670

3667

1690

180

1670

36S6

1690

180

1670

3671

1690

180

1670

3636

1690

180

1670

3631

1690

180

1670

3786

1690

180

1670

3853

1690

180

1670

3938

1690

180

1670

3852

1690

180

1670

4018

1690

180

1670

3980

1690

180

1670

3835

1690

180

1670

3844

1690

180

1670

3741

1690

180

1670

3851

1690

180

1670

3847

1690

180

1670

3834

1690

180

1670

3816

1690

180

1670

3786

1690

180

1670

3750

1690

180

1670

3722

1690

180

1670

3706

1690

180

1670

3691

1690

180

1670

3680

=maximul total orar

62

4018

Proiect de Diplomă

UTI

2011

SARCINA TERMICA DE VARA BIROU 2 ETAJ 1 ORA

PEE

FE E

Pl V

UIV

OAMENI

ILUMINAT

AP. EL.

TOTAL

1

18

-14

47

46

2080

269

1940

4386

2

18

-20

47

46

2080

269

1940

4380

3

18

26

47

46

2080

269

1940

4426

4

18

-31

47

46

2080

269

1940

4369

5

17

-33

47

46

2080

269

1940

4366

6

16

271

47

46

2080

269

1940

4669

7

15

379

47

46

2080

269

1940

4776

8

14

474

47

46

2080

269

1940

4870

9

13

272

47

46

2080

269

1940

4667

10

12

516

47

46

2080

269

1940

4910

11

12

404

47

46

2080

269

1940

4798

12

12

88

47

46

2080

269

1940

4482

13

11

93

47

46

2080

269

1940

4486

14

11

96

47

46

2080

269

1940

4489

15

10

97

47

46

2080

269

1940

4489

16

10

94

47

46

2080

269

1940

4486

17

10

87

47

46

2080

269

1940

4479

18

12

75

47

46

2080

269

1940

4469

19

13

55

47

46

2080

269

1940

4450

20

15

34

47

46

2080

269

1940

4431

21

16

18

47

46

2080

269

1940

4416

22

17

7

47

46

2080

269

1940

4406

23

17

-1

47

46

2080

269

1940

4398

24

17

-8

47

46

2080

269

1940

4391

Sarcina termica de vara= maximul total orar

4910

Proiect de Diplomă

UTI

2011

SARCINA TERMICA DE VARA BIROU 3 ETAJ 1 ORA

PE E

PE N

FE E

FE N

PIV

UIV

OAMENI

ILUMINAT

AP. EL

TOTAL

1

25

5

-18

-4

114

46

2730

269

2390

5557

2

26

5

-26

-6

114

46

2730

269

2390

5548

3

26

5

-34

-8

114

46

2730

269

2390

5538

4

25

5

-39

-9

114

46

2730

269

2390

5531

5

25

5

-42

-9

114

46

2730

269

2390

5528

6

24

5

348

21

114

46

2730

269

2390

5947

7

22

4

487

24

114

46

2730

269

2390

6086

8

20

4

610

5

114

46

2730

269

2390

6188

9

19

3

349

9

114

46

2730

269

2390

5929

10

18

3

660

18

114

46

2730

269

2390

6248

11

17

3

513

23

114

46

2730

269

2390

6105

12

17

3

114

25

114

46

2730

269

2390

5708

13

16

3

120

27

114

46

2730

269

2390

5715

14

16

3

124

27

114

46

2730

269

2390

5719

15

15

3

125

28

114

46

2730

269

2390

5720

16

15

3

121

27

114

46

2730

269

2390

5715

17

15

3

111

61

114

46

2730

269

2390

5739

18

17

3

96

65

114

46

2730

269

2390

5730

19

19

3

70

16

114

46

2730

269

2390

5657

20

22

3

44

10

114

46

2730

269

2390

5628

21

23

4

23

5

114

46

2730

269

2390

5604

22

25

4

9

2

114

46

2730

269

2390

5589

23

25

5

-1

o

114

46

2730

269

2390

5578

24

25

5

-10

-2

114

46

2730

269

2390

5567

Sarcina termica de vara = maximul total orar

64

6248

Proiect de Diplomă

2011

SARCINA TERMICA DE VARA SALA CONFERINTE 1 ETAJ 2 ORA

PE E

FE E

PE S

UE S

1

21

-7

13

-20

2

21

-10

13

3

21

13

13

4

21

-15

12

5

20

-16

12

6

19

136

11

7

18

189

10

8

17

237

10

9

16

136

9

10

15

258

8

11

14

202

8

12

14

44

8

13

13

47

8

14

13

48

7

15

12

49

7

16

12

47

7

17

12

43

7

18

14

37

7

19

16

27

8

20

18

17

9

21

18

9

10

22

20

4

12

23

20

o

12

24

21

-4

13

-28 -36 -42 -45 -40 -24 14 31 77 96 109 116 13

123 121 112 98 75 46 25 10 -1 -10

AC

45 43 39 37 35 33 32 32 31 30 29 29 28 30 33 38 40 46 48 49 50 50 49 47

Pl V

UIV

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

74

46

OAMENI

ILUMINAT

AP.EL.

TOTAL

1690

180

1670

3712

1690

180

1670

3699

1690

180

1670

3710

1690

180

1670

3673

1690

180

1670

3666

1690

180

1670

3819

1690

180

1670

3885

1690

180

1670

3970

1690

180

1670

3883

1690

180

1670

4048

1690

180

1670

4009

1690

180

1670

3864

1690

180

1670

3872

1690

180

1670

3771

1690

180

1670

3884

1690

180

1670

3885

1690

180

1670

3874

1690

180

1670

3862

1690

180

1670

3834

1690

180

1670

3799

1690

180

1670

3772

1690

180

1670

3756

1690

180

1670

3740

1690

180

1670

3727

Sarcina termica de vara= maximul total orar

65

4048

Proiect de Diplomă

2011

SARCINA TERMICA DE VARA SALA CONFERINTE 2 ETAJ 2 ORA

PE E

FEE

AC

Pl V

UIV

OAMENI

ILUMINAT

AP. EL.

TOTAL

1

18

-14

55

47

46

2080

269

1940

4441

2

18

-20

52

47

46

2080

269

1940

4432

3

18

26

48

47

46

2080

269

1940

4474

4

18

-31

45

47

46

2080

269

1940

4414

5

17

-33

42

47

46

2080

269

1940

4408

6

16

271

41

47

46

2080

269

1940

4710

7

15

379

39

47

46

2080

269

1940

4815

8

14

474

38

47

46

2080

269

1940

4908

9

13

272

37

47

46

2080

269

1940

4704

10

12

516

36

47

46

2080

269

1940

4946

11

12

404

35

47

46

2080

269

1940

4833

12

12

88

35

47

46

2080

269

1940

4517

13

11

93

35

47

46

2080

269

1940

4521

14

11

96

36

47

46

2080

269

1940

4525

15

10

97

40

47

46

2080

269

1940

4529

16

10

94

46

47

46

2080

269

1940

4532

17

10

87

49

47

46

2080

269

1940

4528

18

12

75

55

47

46

2080

269

1940

4524

19

13

55

58

47

46

2080

269

1940

4508

20

15

34

60

47

46

2080

269

1940

4491

21

16

18

60

47

46

2080

269

1940

4476

22

17

7

60

47

46

2080

269

1940

4466

23

17

-1

59

47

46

2080

269

1940

4457

24

17

-8

58

47

46

2080

269

1940

4449

Sarcina termica de vara

=maximul total orar

66

4946

Proiect de Diplomă

UTI

2011

SARCINA TERMICA DE VARA SALA CONFERINTE 3 ETAJ 2

ORA

PE E

PE N

FE E

FE N

AC

Pl V

UIV

OAMENI

ILUMINAT

AP. EL

TOTAL

1

25

5

-18

-4

71

114

46

2730

269

2390

5628

2

26

5

-26

-6

67

114

46

2730

269

2390

5615

3

26

5

-34

-8

62

114

46

2730

269

2390

5600

4

25

5

-39

-9

58

114

46

2730

269

2390

5589

5

25

5

-42

-9

55

114

46

2730

269

2390

5583

6

24

5

348

21

52

114

46

2730

269

2390

5999

7

22

4

487

24

51

114

46

2730

269

2390

6137

8

20

4

610

5

50

114

46

2730

269

2390

6238

9

19

3

349

9

48

114

46

2730

269

2390

5977

10

18

3

660

18

47

114

46

2730

269

2390

6295

11

17

3

513

23

46

114

46

2730

269

2390

6151

12

17

3

114

25

45

114

46

2730

269

2390

5753

13

16

3

120

27

45

114

46

2730

269

2390

5760

14

16

3

124

27

47

114

46

2730

269

2390

5766

15

15

3

125

28

52

114

46

2730

269

2390

5772

16

15

3

121

27

59

114

46

2730

269

2390

5774

17

15

3

111

61

63

114

46

2730

269

2390

5802

18

17

3

96

65

72

114

46

2730

269

2390

5802

19

19

3

70

16

75

114

46

2730

269

2390

5732

20

22

3

44

10

77

114

46

2730

269

2390

5705

21

23

4

23

5

78

114

46

2730

269

2390

5682

22

25

4

9

2

78

114

46

2730

269

2390

5667

23

25

5

-1

o

77

114

46

2730

269

2390

5655

24

25

5

-10

-2

74

114

46

2730

269

2390

5641

Sarcina termica de vara

=maximul total orar

67

6295

Proiect de Diplomă

UTI

2011

8.1.3. Necesar de căldură. Perioada de iarnă

Calculul s-a facut tabelar,conform SR 1907-1/97 iar acestea au fost atribuite lucrării la sfârşitul acesteia, la secţiune Anexe.

SARCINA TERMICA IARNA [W) TIP RADIATOR

PARTER

PUTERE TERMICA

NR.

[W/ELEM]

ELEM

-

C.T.

640

CLAN3

BIROU 1

2879

-

-

BIROU 2

1885

-

-

G.S.F.

375

G.S.B.

960

HOL

CLAN 3

88

5

CLAN 3

88

11

2649

CLAN3

88

11*3

HOL ACCES

1955

CLAN 3

88

12*2

SCARI INTERIOARE

6066

CLAN3

88

12*6

-

-

-

-

-

-

-

17409

ETAJ1 BIROU 1

2201

BIROU 2

1719

BIROU 3

2437

G.S.F.

283

CLAN3

88

4

G.S.B.

514

CLAN3

88

6

HOL1

1637

CLAN3

88

7*3

HOL2

463

CLAN3

88

6

9254

ETAJ2 SALA CONFERINTE 1

2325

-

-

-

SALA CONFERINTE 2

1825

-

-

-

SALA CONFERINTE 3

2705

-

-

-

G.S.F.

357

CLAN 3

88

5

G.S.B.

584

CLAN 3

88

7

HOL 1

2013

CLAN3

88

8*3

HOL2

612

CLAN 3

88

7

10421

TOTAL [W]

37084

68

Proiect de Diplomă

UTI

2011

B.1.4. Dimensionare incalzire pardoseală

1. Sala de conferinte 1 S=27.7mp Q=2325W lnstalatia de incalzire va fi compusa din doua circuite identice, necesarul de caldura Q si suprafata S se vor imparti in mod egal fiecarui circuit. 5'=13.85mp Q'=1163W Qt 1163

q=-=-=83.97W/mp St 13.85

qmax=11.6*(30-Te) Tc=ti+1 °=18°+1 o=19oC qmax=11.6*11=127.6W/mp q:5:qmax (conditie indeplinita) Pas [cm] 5 7.5 10 15 20 22.5

Tmedlog [K]

Ttur [OC] 36 37 37.5 40 42 43.5

lsp [m/mp] 20 13.3 10 6.7 5 4.4

Ltub [m] 277 184.2 138.5 92.79 69.25 60.94

15 16 17 19 21.5 23

170 5.88

195 5.12

205 4.87

240 4.16

Debit [1/h]/Emisie caldura [W] 18*2mm 20*2mm 16*2mm

-

-

-

170/986 195/1131 205/1189

240/1392 290 300

350

290 3.44

300 3.33

350 2.85

-

-

2. Sala de conferinte 2 S=33.7mp Q=1925W lnstalatia de incalzire va fi compusa din doua circuite identice, necesarul de caldura Q si suprafata S se vor imparti in mod egal fiecarui circuit. S'=16.85mp Q'=913W Qt

913

q=-=-=54.18W/mp St 16.85

qmax=11.6*(30-Tc) Tc=ti+r=18°+r=19°C qmax=11.6*11=127.6W/mp q:5:qmax (conditie indeplinita)

69

Proiect de Diplomă

UTI

Pas [cm] 5 7.5 10 15 20 22.5 30

Tmedlog

[K]

Ttur [OC]

10 10.8 11.3 12.8 14.5 15.5 18.5

D[l/h] llt[OC]

175 4.49

2011

31 31.5 32 34 35.5 36.5 39.5

lsp [m/mp] 20 13.3 10 6.7 5 4.4 3.3

Ltub [m] 337 224.1 168.5 112.89 84.25 74.14 55.57

Debit [1/h]/Emisie caldura [W] 20*2mm 16*2mm 18*2mm -

-

-

-

175/1044 185/1102 200

255 275 295

365

185 4.2.4

200 3.93

255 3.08

275 2.85

295 2.66

365 2.15

-

3. Sala de conferinte 3 S=43.5mp Q=2437W lnstalatia de incalzire va fi compusa din doua circuite identice, necesarul de caldura Q si suprafata S se vor imparti in mod egal fiecarui circuit. S'=21.75mp Q'=1219W q= Qr =

1219

Sr 21.75

=56.04W/mp

qmax=11.6*{30-Tc) Tc=ti+ 1°=18°+ 1o=19oC qmax=11.6*11=127.6W/mp qs;qmax (conditie indeplinita) Pas [cm] 5 7.5 10 15 20 22.5 30

Tmedlog [K]

Ttur [OC]

10 10.9 11.1 13 14.5 15.5 18.5

31 31.9 32.1 34 35 36 39

lsp [m/mp] 20 13.3 10 6.7 5 4.4 3.3

Ltub [m] 434.8 282.75 217.5 145.72 108.75 95.75 71.77

70

Debit [1/h]/Emisie caldura [W] 18*2mm 20*2mm 16*2mm -

-

-

-

-

-

-

-

170/986 190/1102

240/1363 280

-

-

340

-

Proiect de Diplomă

UTI B.l.S. Calculul Dimensionarea Q

reţelelor

de distribuţie agent termic

hidraulică

a traseului agentului termic pentru R [mmH20/m]

IR*L+Z [mmH20]

11.52

4.25

15.77

15.77

6.5

0.176

0.25

0.426

16.196

7

4

9.1

9.5

18.6

34.796

D [in]

D [mm]

0-C

0.96

6.4

%

12,25

0.1

1.8

8.5

1-C

0.37

1.6

y,

15,25

0.025

0.11

C-B

1.97

1.3

%

12,25

0.22

V

I~

R*L [mmH20/m]

z

R*L+Z [mmH20]

L [m]

[m/s]

încălzire.

[mmH20]

[KW]

Nr.tronson

2011

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC PARTER

3-A

0.88

1.65

%

12,25

0.09

1.6

6.5

2.64

5.3

7.94

42.736

4 5

0.98

7.4

%

12,25

0.1

1.9

6.5

14.06

3.25

17.31

60.046

5 6

1.86

5.5

%

12,25

0.2

6

2.5

33

4.95

37.95

97.996

6-A

2.75

2

%

12,25

0.28

12

2.5

24

9.7

33.7

131.696

A-B

3.63

5.7

y,

15,25

0.24

6

1.5

34.2

4.25

38.45

170.146

7 8

1.01

2.25

%

12,25

0.11

2

6.5

4.5

3.9

8.4

178.546

8-D

2.02

6.85

%

12,25

0.22

7

4.5

47.95

10.7

58.65

237.196

9-D

0.98

0.9

%

12,25

0.1

1.9

6.5

1.71

3.25

4.96

242.156

y,

15,25

0.19

4

1.5

31.2

2.7

33.9

276.056

3.5

2.5

22.75

6

28.75

304.806

D-10

3

7.8

10 11

5.88

6.5

%

21.25

0.22

11-B

7.77

2.85

%

21.25

0.28

5.5

2.5

15.675

9.7

25.375

330.181

B-B

13.37

1

1

27

0.3

4.5

3

4.5

20.25

24.75

354.931

Q

L [m]

D [in]

D [mm]

V

R [mmH20/m]

I~

R*L [mmH20/m]

z

[m/s]

[mmH20]

R*L+Z [mmH20]

IR*L+Z [mmH20]

Nr.tronson

[KW]

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC ETAJ 1 0'-C'

0.52

6.4

%

12,25

0.05

0.65

8.5

4.16

1.05

5.21

5.21

1'-C'

0.29

1.6

%

12,25

0.03

0.26

6.5

0.416

0.3

0.716

5.926

C'-B'

3.24

1.3

%

21.25

0.11

1.1

4

1.43

2.4

3.83

9.756

3'-A'

0.55

1.65

%

12,25

0.05

0.65

6.5

1.0725

0.8

1.8725

11.6285

4'-5'

0.47

7.4

%

12,25

0.05

0.65

6.5

4.81

0.8

5.61

17.2385

5'-6'

1

5.5

y,

15,25

0.06

0.6

2.5

3.3

0.45

3.75

20.9885

6'-A'

1.56

2

y,

15,25

0.1

1.3

2.5

2.6

1.25

3.85

24.8385

A'-B'

2.11

5.7

%

21.25

0.06

0.55

1.5

3.135

0.3

3.435

28.2735

7'-8'

1.01

2.25

y,

15,25

0.06

0.6

6.5

1.35

1.2

2.55

30.8235

8'-10'

2.02

15

%

21.25

0.06

0.55

7

8.25

1.3

9.55

40.3735

10'-11'

4.23

6.5

1

27

0.1

0.6

2.5

3.9

1.25

5.15

45.5235

11'-B'

5.95

2.85

1

27

0.13

1.1

2.5

3.135

2.1

5.235

50.7585

B'-B

11.3

3.2

11'

35,75

0.14

0.85

2.5

2.72

2.45

5.17

55.9285

71

Proiect de Diplomă

UTI

Nr.tronson

Q [KW]

L [m]

D [in]

D [mm]

V

[m/s]

R [mmH20/m]

r~

2011

R*L [mmH20/m]

z [mmH20]

R*L+Z [mmH20]

LR*L+Z [mmH20]

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC ETAJ 2 0"-C"

O.S9

6.4

%

12,25

0.06

0.8

8.5

5.12

1.55

6.67

6.67

1"-C"

0.36

1.6

%

12,25

0.04

0.35

6.5

0.56

0.5

1.06

7.73

C'-B"

0.95

1.3

%

12,25

0.06

0.55

4

0.715

0.7

1.415

9.145

3"-A"

0.68

1.65

%

12,25

0.07

1

6.5

1.65

1.6

3.25

12.395

4"-5"

0.62

7.4

%

12,25

0.06

0.85

6.5

6.29

1.2

7.49

19.885

5"-6"

1.29

5.5

y,

15,25

0.08

0.95

2.5

5.225

0.8

6.025

25.91

2

%

21.25

0.06

0.45

2.5

0.9

0.45

1.35

27.26

6"-A"

1.96

AII-BII

2.63

5.7

%

21.25

0.06

0.75

1.5

4.275

0.3

4.575

31.835

7"-8"

1.01

2.25

y,

15,25

0.06

0.6

6.5

1.35

1.2

2.55

34.385

8"-B"

2.02

24

%

21.25

0.06

0.5

7

12

1.3

13.3

47.685

B"-B

5.6

6.4

1

27

0.12

0.95

2.5

6.08

1.8

7.88

55.S65

Nr.tronson

Q [KW]

L [m]

D [in]

D [mm]

V

R [mmH20/m]

r~

R*L [mmH20/m]

z

[m/s]

[mmH20]

R*L+Z [mmH20]

rR*L+Z [mmH20]

SCl-B

2.33

7.3

*

21.25

0.08

4.745

2.2

10.439

10.439

%

21.25

3.18

1.3

4.134

4.134

11.28

2.8

31.584

31.584

z

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC SC1

SC2-B

1.83

7.95

0.65

7

DISTRIBUTIE AGENTTERMIC SC2 0.06

0.4

7

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC SC3 SC3-B

2.71

14.1

*

21.25

0.09

0.8

7

Dimensionarea hidraulica a traseului agentului termic pentru Q

[KW]

L [m]

D [in]

D [mm]

V

[m/s]

R [mmH20/m]

r~

răcire.

R*L [mmH20/m]

[mmH20]

R*L+Z [mmH20]

LR*L+Z [mmH20]

DISTRIBUTIE AGENT RECE C'-B'

6248

4.06

y,

15.25

0.4

16

6.5

64.96

51.5

116.46

116.46

10'-11'

4018

6.5

y,

15.25

0.26

7

6.5

45.5

22

67.5

183.96

11'-B'

8928

2.85

%

21.25

0.32

7

4

19.95

20.5

40.45

224.41

B'-B

15176

3.2

1

27.00

0.34

6

1.5

19.2

8.6

27.8

252.21

5800

6.5

y,

15.25

0.38

14

6.5

91

46.5

137.5

389.71

11-B

9786

2.85

%

21.25

0.34

8.5

5.5

24.225

31.5

55.725

445.435

8-B

24962

1

1%

35.75

0.32

3.5

2.5

3.5

12.75

16.25

461.685

72

Proiect de Diplomă

UTI

2011

8.1.6. Alegerea echipamentelor

B.l.G.l.ALEGERE POMPE Pompele de circulaţie la instalaţiile de încălzire cu apă caldă, vehiculează fluidul purtător de căldură într-un circuit închis.

Pentru alegerea corectă a pompei este necesară stabilirea prin calcule a caracteristicilor tehnice a acesteia şi anume: debitul nominal a pompei Gp şi înălţimea de pompare Hp

Gp- debitul nominal de pom pare se stabileşte în funcţie de sarcina termică pe

care

agentul termic o cedează la consumator cu un ecart prestabilit (~t=10°C).

=

G P

Qc *3600[mc 1h] p*cp* ~~

cp- căldura specifică a apei cp = 4,186 [kJ/kgK] ; p- densitatea medie a fluid ului purtător de căldură în funcţie de temperatura medie 3

p = 980 [kg/m ] Se calculeaza distanta de la centrala termica pana la cel mai indepartat punct de consum (pe traseul conductelor) si se dubleaza valoarea obtinuta (tur+ retur). Se considera o pierdere medie de presiune de 30 mmCA (0,03 mCA) pe metru de conducta. Deci :

=

Hp 2 X d X 0,03 [mCA] unde: Hp- inaltimea de pompare necesara, [mCA] d- distanta de la centrala termica la cel mai indepartat punct de consum, [m]

a) Pompa circuit de incalzire parter (P1) G=

17 409 ' 980*4.186*10

*3600 = 1.52mc/h

H = 2*27.25*0.03 = 1.63mCA Se va alege pompa de înalta eficienta Wilo Stratos 30/1-4 CAN b) Pompa circuit de incalzire etaj 1 (P2) G=

9 254 ' 980*4.186*10

*3600 = 0.81mc/h

H =2*29.45*0.03 =1.76mCA Se va alege pompa de înalta eficienta Wilo Stratos 30/1-4 CAN c)

Pompa circuit de incalzire etaj 2 (P3) G=

357 980*4.186*10

*3600 = 0.31mc/h

H =2*32.65*0.03 = 1.95mCA Se va alege pompa de inalta eficienta Wilo Stratos 30/1-4 CAN d) Pompa circuit incalzire pardoseala SC1 (P5) G=

2 33 ' 980*4.186*10

*3600 = 0.2mc/h

H = 2*7.3*0.03 = 0.43mCA Se va alege pompa de inalta eficienta Wilo-Stratos PICO 25/1-6

73

2011

Proiect de Diplomă

UTI

e) Pompa circuit de incalzire pardoseala SC2 (P6) 1 83 " 980•4.186•10

G=

*3600

=0.16mc/h

H =2*7.95*0.03 =0.0.47mCA Se va alege pompa de inalta eficienta Wilo-Stratos PICO 25/1-6 f)

Pompa circuit de incalzire pardoseala SC3 (P7) 2 71 =980•4.186•10 *3600 =0.23mc/h " H =2*14.1 *0.03 =0.84mCA

G

Se va alege pompa cu rotor imersat Wilo-Smart A 25/4-130 g) Pompa circuit racire (P4)

G=

24 97 " 980•4.186•10

*3600 = 2.19mc/h

H = 2*12.55*0.03 =0.75mCA Se va alege pompa de înalta eficienta Wilo Stratos 40/1-12 CAN 8.1.6.2 VAS DE EXPANSIUNE PMAX

V0 =1,1· Vu

= 94.5 [ l]

PMAX- PMIN

În care: Vu- volumul util al vasului de expansiune inchis [ l] PMAX- presiunea maximă din vasul de expansiune închis în timpul funcţionării instalaţiei stabilita astfel încit să nu se depăsească presiunea admisă în instalaţia interioară ,respectiv presiunea admisă în corpurile de încălzire. PMIW presiunea minimă din vasul de expansiune închis în timpul funcţionării instalaţiei, stabilită astfel încât presiunea în orice punct al instalaţiei să fie mai mare decât presiunea admisa în instalaţie Vu =0,04· Vinstalaţie [ l

Vinstalaţie =Yradiatoare

] = 68.69 1

+ Yconducte + Yventiloconvectoare + Yacumulator = 1717.2 1

Yradiatoare = 233*0.3 = 70 1 Yconducte =

Yconducte

=

TI*D?1

~-* li 4

n: * 0.01225 2

* 69.65

+

n: * 0.01525 2 * 49.66 4

4 n: * 0.03575 2 + 4 * 4.2

+

n: * 0.02125 2 * 98.1 4

+

n: * 0.027 2 * 19.95 4

Yconducte = 0.0082+0.009+0.034+0.011+0.0042 = 0.0664 mc = 66.4 *2 = 132.81

=

Yacumulator 1500 1 Yventiloconvectoare = 2*3.7+2.8+3.6*2= 14.4L

74

UTI

Proiect de Diplomă

2011

VAS DE EXPANSIUNE ERCE 100L Date tehnice Capacitate

100 litri

Presiune maxima de lucru 10 bar Temperatura max de lucru Temperatura min de lucru

99

oc

-10

oc

Presiune de preincarcare 1.5 bar Domeniu de utilizare incalzire Dimensiuni Diametru exterior Diametru racord Latime Inaltime Adancime

500mm 1

11

50 cm 79.5 cm 50cm

Latime pachet

51cm

Inaltime pachet

83 cm

Adancime pachet

51 cm 16 kg

Greutate Greutate volumetrica

34 kg Caracteristici constructive Suport/ Stativ

DA

Tip membrana fixa pulberi epoxidice culoare rosie

Vopsea

Forma

cilindrica 463 RON

PRET

75

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Acest vas de expansiune Elbi ERCE 100 es.te potrivit pentru instalarea in diferite sisteme. Este disponibil intr-o versiune speciala, construit conform reglementarilor internationale: CE, WRAS, UDT. Caracteristici vas de expansiune ERCE 100 : • Temperatura de lucru vas de expansiune: -10° ... +99°C; • Structura robusta din otel de inalta calitate, facut sa dureze; • Vopsea vas de expansiune din pulberi epoxidice de lunga durata; • Membrana acestui vas de expansiune ERCE 100 este din cauciuc special si asigura o performanta mai buna si o durata mai mare de viata; • Sunt vase de expansiune in conformitate cu directiva 97 /23/EC. 8.1.6.3 ALEGERE RADIATOARE

Dimensionare radiatoare Incapere

CT GSF GSB HOL HOL ACCES SCARI INTERIOARE GSF

Necesar Caldura [W]

Putere [W/elem]

Nr. Elem

1955

PARTER CLAN3 CLAN3 CLAN3 CLAN3 CLAN3

88 88 88 88 88

8 5 11 11*3 12*2

6066

CLAN3

88

12*6

88 88 88 88

4

640 375 960 2649

GSB HOL1 HOL2

283 514 1637 463

GSF

357

GSB HOL1

584 2013

HOL2

612

Tip radiator

ETAJ1 CLAN3 CLAN3 CLAN3 CLAN3 ETAJ 2 CLAN3 CLAN3

6 7*3 6

88

5

CLAN3

88 88

7 8*3

CLAN3

88

7

8.1.6.4 VENTILOCONVECTOARE

Aceste ventiloconvectoare sunt echipate cu control AB, ce comanda electrovalva pentru sistemele cu 2 sau 4 tevi. Au termostat, comutator 3 viteze si comutator vara/off/iarna. Unitatea este construita din tabla zincata, ce este curbata si perforata special pentru fixarea accesoriilor sau a unitatii, pe perete sau tavan.

76

UTI

Proiect de Diplomă

2011

Toate componentele se asambleaza fara sudare. Peretii interiori sunt protejati impotriva condensului. BIROU 1 ETAJ 1, BIROU 2 PARTER VTP SOAB Debitul nominal de aer Viteza maxima

920 m 3 /h

Viteza medie

720 m 3 /h

Viteza minima

573 m 3 /h

Puterea de racire Debit de apa Pierderea de presiune Putere racire totala maxima* Putere racire totala medie* Putere racire totala minima* Sensibila maxima Sensibila medie Sensibila minima

7641/h 9.6 kPa 4400W 3380W 2760W 3870W 2080W 2390W

Puterea de incalzire Putere incalzire maxima** Putere incalzire medie** Putere incalzire minima** Debit de apa. Pierderea de presiune.

5580W 4570W 3890W 4761/h 28.3 kPa

Caracteristici electrice Alimentare electrica

220V

Putere rezistenta electrica

2500W Caracteristici motor ventilator

Putere motor ventilator

108W

Curent maxim absorbit

0.47A

Nivelul de zgomot Nivel presiune sonora viteza maxima Nivel presiune sonora viteza medie

77

48.5 dBA 40.5 dBA

UTI

Proiect de Diplomă

Nivel presiune sonora viteza minima Nivel putere sonora viteza maxima Nivel putere sonora viteza medie Nivel putere sonora viteza minima

2011

34.5 dBA 57 dBA 49 dBA 43 dBA

Continutul de apa lR*

0.91itri

Continutul de apa 3R*

2.81itri

Numar tevi

4

Model constructiv

carcasat de pardoseala

Latime

141 cm

Inaltime

52.5 cm

Adancime

23 cm

Greutate

35 kg

PRET

1991 RON

BIROU 2- ETAJ 1 VTP 60AB

Debitul nominal de aer Viteza maxima

1130 m 3 /h

Viteza medie

920 m 3 /h

Viteza minima

720 m 3 /h

Puterea de racire Debit de apa

9961/h

Pierderea de presiune

10.3 kPa

Putere racire totala maxima*

5790W

Putere racire totala medie*

4030W

Putere racire totala minima*

3070W

Sensibila maxima

4540W

Sensibila medie

3870W

Sensibila minima

2880W

Puterea de incalzire Putere incalzire maxima**

78

13400W

UTI

Proiect de Diplomă

2011

Putere incalzire medie**

11500 w

Putere incalzire minima**

9100W

Debit de apa.

12461/h 7.08 kPa

Pierderea de presiune. Caracteristici electrice Alimentare electrica

220V

Putere rezistenta electrica

2500W

Caracteristici motor ventilator Putere motor ventilator 146W Curent maxim absorbit 0.63 A Nivelul de zgomot Nivel presiune sonora viteza maxima

54.5 dBA

Nivel presiune sonora viteza medie

48.5 dBA

Nivel presiune sonora viteza minima

41.5 dBA

Nivel putere sonora viteza maxima

63 dBA

Nivel putere sonora viteza medie

57 dBA

Nivel putere sonora viteza minima

50 dBA

Continutul de apa 3R*

2.81itri

Numar tevi

2

Model constructiv

carcasat de pardoseala

Latime

141 cm

Inaltime

52.5 cm

Adancime

23 cm

Greutate

35 kg

PRET

2135 RON

BIROU 3 ETAJ 1, BIROU 1 PARTER VTP70AB Debitul nominal de aer Viteza maxima

79

1

1320 m 3 /h

UTI

Proiect de Diplomă

2011

Viteza medie

1150 m 3 /h

Viteza minima

946 m 3 /h

Puterea de racire Debit de apa

13651/h

Pierderea de presiune

17.9 kPa

Putere racire totala maxima*

6780W

Putere racire totala medie*

6150W

Putere racire totala minima*

5330W

Sensibila maxima

5390W

Sensibila medie

4840W

Sensibila minima

4140W

Puterea de incalzire Putere incalzire maxima**

15500 w

Putere incalzire medie**

14000 w

Putere incalzire minima**

11850 w

Debit de apa.

14981/h

Pierderea de presiune.

12.2 kPa

Caracteristici electrice Alimentare electrica

220V

Putere rezistenta electrica

3000W

Caracteristici motor ventilator Putere motor ventilator

172W

Curent maxim absorbit

0.75 A

Nivelul de zgomot Nivel presiune sonora viteza maxima

52.5 dBA

Nivel presiune sonora viteza medie

48.5 dBA

Nivel presiune sonora viteza minima

43.5 dBA

Nivel putere sonora viteza maxima

62 dBA

Nivel putere sonora viteza medie

57 dBA

Nivel putere sonora viteza minima

53 dBA

80

Proiect de Diplomă

UTI

2011

Continutul de apa 3R*

3.6 litri

Numar tevi

2

Model constructiv

carcasat de pardoseala

Latime

171 cm

Inaltime

52.5 cm

Adancime

23 cm

Greutate

47 kg

PRET

1920 RON

8.1.6.5 ALEGERE POMPEI DE CALDURĂ

Sarcina totală încălzire= 37kW Sarcina totală răcire= 25kW

Lista de materiale echipamente din centrala termica - Pompa de caldura

Nr. Crt.

1

2

COD

DENUMIRE

350657901

Pompa de caldura sol-apa in varianta base, incalzire+ racire activa, inclusiv automatiza rea GEO 37 BC.

350759900

Set conexiune circuit primar pt . pompe 37 kW: vas expansiune, supapa de siguranta, pompa de circulatie, manometru, termometre tur/retur, filtru etc

3

350971900

Separator de impuritati 2", pentru montare pe returul instalatiei, la pompa de caldura

4

350975900

Separator aer 2", pentru montare pe turul instalatiei, la pompa de caldura

5

350931900

Acumulator caldura (puffer) fara diafragma, capacitate totala 1500 ltr., pentru stocat agent termic

81

IMAGINE PRODUS

•

~b .~ r•r.". "' V .. r~

1

Proiect de Diplomă

UTI

6

351379900

lzolatie termica pentru stocatorul de 1500 ltr.

7

354391901

Rezistenta electrica 3/6/9 kW comuta bila

228087001

Senzor de temperatura si umiditate HT-HC

350983-

Termometru cu cadran, montare in

900

teaca de imersie la puffer

8

9

2011

DJ __

(~;

Lista de materiale echipamente schimbator de caldura cu pamantul - Colector Vertical Nr. Crt.

Cod produs

Denumire produs

1

136196-100

Colector verticalSonda dubla RAUGEO PE100, 1=100m

2

350499-001

Tub Pantalon 32x32x40

3

222859-001

Distantieri montati la 2 metrii unul de celalalt

4

135695-100

Teava de legatura de la gura puturilor la distribuitor 40x3,7

5

354265-001

Camin de distributie+ distribuitor modular cu diametru de 2" pentru 6 circuite cu diametru de 40mm

6

350479-001

Solutie antigel RAUGEO (etilenglicol) bidon 60 ltr.

7

245022-001

Mufe de electrofuziune d=32

8

245032-001

Mufe de electrofuziune d=40

82

IMAGINE PRODUS

-

•S -;:.....

~

.

Proiect de Diplomă

UTI

2011

8.1.6.6 ALEGEREA APARATELOR DE AER CONDIŢIONAT

Pentru alegerea mai rapidă şi mai uşoară a aparatelor de aer conditionat s-a apelat la metoda de calcul prin intermediul coeficientului de conversie exact. SC3 : 6.3KW * 3412 =21496 BTU/h SC2: 5 KW * 3412 = 17060 BTU/ h SC1 : 4.1KW * 3412 = 13990 BTU/h În funcţie de calculele efectuate s-au ales urmatoarele aparate de aer conditionat *Aer Conditionat, Ferroli ,New Smile PC7, * Moduri de functionare: racire, dezumidificare, incalzire, ventilare * Filtre de curatare regenerabile * Functia AUTO (permite pastrarea unei temperaturi constante prin alternarea modurilor de functionare incalzire/racire in mod automat) * Modul de funtionare FEEL selecteaza automat cea mai potrivita modaliate de functionare (COOL, DRY, FAN sau HEAT) in functie de temperatura ambianta initiala * Telecomanda cu raze infrarosii pentru controlul tuturor functiilor de climatizare * Modul de functionare DRY- accentueaza fenomenul de dezumidificare pe Vara *Functionare pe noapte (SLEEP)- asigura confortul nocturn autoreglandu-si viteza ventilatorului si temperatura setata *Modul de functionare VENTILATOR- activeaza unitatea interna numai in ventilatie *Mod de functionare SWING- activeaza/dezactiveaza functionarea automata a deflectorului de aer * Programator orar pornit/oprit * Reglare automata a vitezei ventilatorului *Mentinerea automata in memorie a setarilor si repornirea in cazul caderilor de tensiune *Tip : Reversibil

•

SC3 : New Smile 24000 btu

CARACTERISTICI TEHNICE Aer conditionat Ferroli NEW SMILE 24000 BTU (1790 RON)

CAPACITATE DE RACIRE CAPACITATE DE INCALZIRE CONSUM RACIRE CONSUM INCALZIRE EER COP CLASA DE ENERGIE ALIMENTARE AGENT FRIGORIFIC DEBIT AER NIVEL ZGOMOTUl NIVEL ZGOMOT UE GREUTATE UI/UE

24000 BTU 24000 BTU 2.43KW 2.18 KW

220V R 407c 1600 mc/h

14/56 kg

83

Proiect de Diplomă

UTI DIMENSIUNI DIMENSIUNI PARAMETRII PARAMETRII CULOARE

•

Ul UE DE FUNCTIONATE MOD RECE DE FUNCTIONARE MOD CALD

2011 1103x400x300 1027x766x433 20 ... .43 grd -5 ... 24 grd ALB

SC2 : New Smile 18000 btu

CARACTERISTICI TEHNICE Aer conditionat Ferroli NEW SMILE 18000 BTU (1420 RON)

CAPACITATE DE RACIRE CAPACITATE DE INCALZIRE CONSUM RACIRE CONSUM INCALZIRE EER COP CLASA DE ENERGIE ALIMENTARE AGENT FRIGORIFIC DEBIT AER NIVEL ZGOMOTUl NIVEL ZGOMOT UE GREUTATE UI/UE DIMENSIUNI Ul DIMENSIUNI UE PARAMETRII DE FUNCTIONATE MOD RECE PARAMETRII DE FUNCTIONARE MOD CALD CULOARE

•

SC2 : New Smile 18000 btu

84

18000 BTU 18000 BTU 1.99 KW 1.74 KW

220V 800 mc/h

14/56 kg 1103x400x300 1027x766x433 20 .... 43 grd -5 ... 24 grd ALB

UTI

Proiect de Diplomă

2011

8.2. ELABORARE CAIET DE SARCINI

1. Descrierea generală a lucrării

şi

Conform temei de proiectare prezentul proiect prevede realizarea instalaţiei de încălzire climatizare pentru o clădire cu destinaţia sediu de firmă, situată în oraşul laşi.

2. Verificarea materialelor şi echipamentelor La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparate agrementate termic, care corespund prevederilor proiectului, standardelor de stat şi normelor interne de fabricaţie.

Ventiloconvectoarele vor fi însoţite de : -certificatul de calitate al furnizorului, care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute; -fise tehnice cuprinzand caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare in care se mentin aceste caracteristici ; -instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului; -certficatul de garantie specificand perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor; -certificatul de atestare a performantelor materialelor si aparatelor, emise de catre institute de specialitate, abilitate in acest scop Inaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se vor supune unui control cu ochiul liber, pentru a se constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic şi calitativ (deformări, starea elementelor de îmbinare şi de racordare, funcţionarea dispozitivelor de reglaj, forma pieselor şi elementelor speciale şi accesoriile), se vor remedia defecţiunile respective sau se var înlocui aparatele care nu pot fi aduse în starea corespunzătoare prin remediere. 3. Transportul, depozitarea şi manipularea Transportul materialelor, echipamentelor şi componentelor instalaţiilor se va efectua cu mijloace adecvate acoperite, asigurate contra deteriorări lor datorate vibraţiilor, şocurilor, coroziunii, temperaturii, în concordanţă cu instrucţiunile producătorului. Materialele pentru instalaţii asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenţă nefavorabilă, pe durata depozitării, se pot depozita în aer liber, în stive sau rastele, pe platforme speciale amenajate în acest scop, cu respectarea normelor de pază şi tehnica securităţii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici se vor depozita sub şoprone şi vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilenă. Materialele ce se deteriorează la umiditate, frig, căldură sau radiaţia solară (ex. aparataj electric) se vor păstra în baterii închise. Foile de tablă se vor aşeza orizontal pe grinzi de lemn în magazii sau şoproane. Se interzice aşezarea foilor de tablă direct pe pământ. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii şi în aşa fel încât sa nu se deterioreze.

85

UTI

Proiect de Diplomă

2011

4. Pozarea conductelor Traseele conductelor instalaţiei de încălzire necesită şi se proiectează în aşa fel încât să permită accesul în timpul exploatării, ele realizându-se cu lungimi minime, montajullor fiind ingropat in sapa . Trasarea şi fixarea consolelor şi susţinătorilor se face înaintea finisării elementelor de construcţie, conductele vor fi manşoane de protecţie. În încăperi cu instalaţii sanitare, la traversarea pardoselilor partea superioară a manşonului de protecţie va depăşi cu 30 mm nivelul pardoselii finite. La mijlocul înălţimilor coloanele vor fi prevăzute cu suporţi ficşi. Racordarea coloanelor verticale la conductele de distribuţie se face prin porţiuni orizontale cu lungimea de 0,8 m, care corespunde preluării dilatărilor porţiunilor de coloană situată peste punctul fix. 5. Îmbinarea conductelor. După trasarea şi fixarea suporţilor şi dispozitivelor de susţinere, respectiv după pozarea conductelor se va trece la îmbinarea lor şi fixarea definitivă pe suporţi. În cadrul atelierului de prefabricate se vor executa tronsoane de instalaţii. Pentru distribuţie, coloanele verticale, pe lungimea unui etaj cu legăturile corpurilor de încălzire şi cu conductele by-pass, urmând ca pe şantier să se îmbine aceste tronsoane între ele. Îmbinarea se va face prin fitinguri filetate pentru a permite demontarea corpurilor de încălzire.

Corpurile de încălzire se fixarea lor definitivă la poziţie.

asamblează

pe

şantier,

tot pe

şantier

se va executa

şi

Formarea şi amplasarea corpurilor de încălzire. Amplasarea corpurilor de încălzire este stabilită prin proiectul instalaţiei de încălzire. Distanţa minimă de la corpul de încălzire până la coloana de alimentare este indicată în tabele. Operaţia de formare a corpurilor de încălzire constă din: • adăugarea sau scoaterea de elemente la corpul sosit din fabrică; • montarea corpurilor şi a reducţilor; • proba de presiune; • însemnarea defecţiunilor de etanşeitate; • eliminarea acestora prin demontare, remontare şi uneori prin înlocuire de elemente. La întreprinderile de instalaţii se va asigura prefabricarea corpurilor de încălzire. 6.

7. Montarea corpurilor de încălzire. Pentru montarea corpurilor de încălzire se efectuează următoarele operaţii: • trasarea poziţiei suporţilor de susţinere şi fixare; • fixarea suporţilor la poziţie şi montarea lor pe elemente de construcţie; • montarea corpurilor de încălzire; • racordarea la reţeaua termică.

86

Proiect de Diplomă

UTI

2011

vor fi astfel fixate încât corpul de încălzire să fie paralel cu suprafaţa finită a elementului de construcţii. În acest scop trebuie să se cunoască atât cota pardoselii finite cât şi finisajul pereţilor. Corpurile de încălzire se vor monta la o distanţă minimă de 4 cm faţă de peretele finisat. Adâncimea de încastrare în zidăria netencuită a consolelor şi susţinătoarelor va fi de minimum 12 cm. Corpurile de încălzire se vor monta pe lângă pereţii uşori, fixate pe suporturi metalice sprijinite pe pardoseală, executată din profile metalice cu pereţi subţiri, formate la rece. Până la montarea armăturilor şi legăturilor, toate corpurile de încălzire vor fi prevăzule cu capace şi cu dopuri. La racordarea ţevilor de diametre diferite se asigură: • continuitatea conductelor verticale şi coaxialitatea lor; continuitatea generatoarei superioare a conductelor montate pe orizontal; • • la schimbarea direcţiei a fasciculelor de con ducte montate în acelaşi plan, curbele se vor executa astfel: - cu aceeaşi rază de curbură, corespunzătoare ţevii cu diametru cel mai mare, când schimbarea de direcţie se face într-un plan perpendicular pe planul în care se găseşte fascicolul de ţevi; - cu acelaşi centru de curbură în cazul în care schimbarea de direcţie se face în acelaşi plan în care se găseşte fascicolul de ţevi. Ţevile sudate longitudinal se montează prin sudură, orientate spre elementele de Consolele

şi susţinătoarele

construcţie.

8. Probarea Instalaţiile

instalaţiilor de încălzire de încălzire vor fi supuse

următoarelor

probe:

• proba la rece; • proba la cald; • proba de eficacitate. Proba la rece, constă în umplerea cu apă a instalaţiei de încălzire şi verificarea instalaţiei la o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de regim, dar, nu mai mică de 5 bari. Înainte de proba la rece, instalaţiile vor fi spălate cu apă potabilă, introducerea apei facându-se pe una din conductele racordului, iar evacuarea pe cealaltă, cu ştuţuri anume prevăzute. Operaţia se repetă prin schimbarea sensului de circulaţie a apei. Proba la rece se va executa înaintea vopsirii şi izolării termic a conductelor, în perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de+ soc. Proba de presiune va începe după cel puţin 3 ore de la punerea instalaţiei sub presiune, se face măsurarea presiunii din 10 în 10 minute. Proba se va considera corespunzătoare dacă pe toată durata probei manometru! nu a indicat variaţii de presiune. Proba la cald, are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de comportare la dilatare şi la contractare şi a circulaţiei agentului termic la temperatura cea mai înaltă de funcţionare a instalaţiei. După minim 2 ore de funcţionare se va verifica dacă toate elementele corpurilor de încălzit au ajuns la aceeaşi temperatură şi dacă temperatura corpurilor de încălzire nu prezintă diferenţe sensibile.

87

Proiect de Diplomă

UTI

2011

După

efectuarea probelor instalaţiile vor fi golite dacă până la punerea în funcţiune există pericolul de îngheţ. Proba de eficacitate, se va face la toate instalaţiile de încălzire prin măsurători efectuate în încăperile indicate de beneficiar. Proba se va face cu întreaga instalaţie în funcţiune, în condiţii normale de exploatare, la temperaturi scăzute ale aerului exterior, cât mai aproape de valoarea nominală. Această probă constă în măsurarea temperaturii aerului din interiorul încăperilor cu termometre de sensibilitate 1 /10 oc. În paralel se vor măsura temperaturile aerului exterior şi ale agentului termic atât pe tur cât şi pe retur. Măsurarea temperaturii se face într-un singur punct situat la cel mult 2 m de peretele exterior cei mai dezavantajos şi la 0,75 m de la pardoseală, dar în afara zonei de radiaţie a corpurilor de încălzire. Rezultatele sunt satisfacătoare dacă temperaturile aerului interior corespund celor prevăzute în proiect cu abateri de ±5 oc la +1 oc. 9. Montarea ventiloconvectoarelor Ventiloconvectoarele se montează pe elemente de sustinere proprii. Fiecare ventiloconvector va fi echipat cu vana cu trei cai pentru reglarea cantitativa a debitului de apa racita functie de temperatura din camera. Bateriile de racire vor fi construite astfel incat sa permita evacuarea in conditii optime a condensului. Automatizarea ventilo-convectoarelor se va face prin: - pornirea si oprirea aparatului, - reglarea temperaturii interioare la valoarea de referinta dorita -fixarea vitezei dorita a ventiloconvectorului. 10. Montarea ventilatoarelor Montarea ventilatoarelor centrifuge Ventilatoarele centrifuge se pot monta pe fundaţii aşezate direct pe pământ, pe planşee, pe console fixate în pereţi, pe suporturi metalice, pe stâlpi de beton armat, suspendate de planşee. La montarea pe elementele de constructţe trebuie ăa se verifice rezistenţa acestora la sarcinile statică şi dinamică, luându-se eventual măsuri de consolidare a lor. Montarea ventilatoarelor pe postamente şi fundaţii aşezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este recomandata faţă de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitării transmiterii vibraţiilor în întreaga clădire. Fundaţiile şi postamentele ventilatoarelor trebuie aşezate distanţat de elementele de construcţie ale clădirii. Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibraţiilor să fie supuse acţiunii apei, uleiului sau căldurii.

Montarea ventilatoarelor axiale Se face pe canale de aer sau în orificii special amenajate în pereţii încăperii. Pentru o funcţionare normală a ventilatorului (fără zgomot şi cu vibraţii cât mai reduse) se vor respecta urmatoarele măsuri: • axele ventilatorului şi motorul electric să fie bine centrate şi perfect orizontale, flanşa să fie bine fixată în perete sau pe canalul de aer

88

Proiect de Diplomă

UTI

2011

se prevadă pe suportul motorului o placă amortizoare de zgomot din cauciuc sau de 3-5 mm grosime • să se evite intrarea sau ieşirea forţată a aerului, neparalelă cu axul, asigurându-se între orice cot şi ventilator o porţiune dreaptă de canal cu lungimea de cel puţin patru diametre sau, dacă aceasta nu este posibil, să se prevadă între cot şi rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer • dacă se lucrează cu aer cu umezeală mare sau încărcat cu praf sau vapori de acizi, motorul trebuie montat în exteriorul canalului de aer • să se prelungească carcasa (tubul) ventilatorului cu o porţiune de canal dreaptă având o lungime de circa 1.5- 2 ori diametru! pe partea de refulare a ventilatorului • ventilatorele axiale montate în pereţii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zăpezii prin jaluzele şi vor avea dispozitive prevăzute cu plasă de sârmă. •

să

pâslă

10. Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor climatizare. La finalizarea lucrărilor de montaj, înainte de predare cărte beneficiar, instalaţiile de ventilare vor fi supuse unui ansablu de operaţii tehnice având drept scop verificarea instalaţiei executate în ceea ce priveşte corespondenţa cu prevederile proiectului, performanţele şi efectele scontate, precum şi crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionări corecte. Punerea în funcţiune şi darea în exploatare presupune operaţiile specifice a fi efectuate în ordinea de mai jos: - lucrări premergătitoare; - verificarea instalaţiei; -punerea în funcţiune a instalaţiei; - reglarea instalaţiei; -verificarea eficacităţii globale.

C. DOCUMENTATIE ECONOMICA PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/95, normativului C56/85 şi HG 273/94, participanţii care concură la realizarea planului de control a urmăririi execuţiei, astfel încît lucrările executate să fie conforme cu prevederile normelor în vigoare, iar instalaţia executată să se încadreze în parametri normali de performanţă, calitate şi fiabilitate sunt : B= Beneficiar (dirigintele de santier desemnat de acesta) E= Executantul (responsabilul tehnic cu executia) P= Proiectantul (seful de proiect) Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 secţiunea 3 art. 23d, executantul are obligaţia convocării factorilor ce participă la verificări cu minim 3 zile înainte de fiecare fază. Prezenţa proiectantului şi certificarea de către acesta a calităţii lucrărilor executate este obligatorie pentru următoarele faze : ./ predarea amplasamentului şi trasarea lucrării (poziţionarea corpurilor de încălzire/răcire şi alegerea traseelor sistemului de distribuţie) ./ ori de cîte ori condiţiile obiective de pe şantier impun modificarea soluţiilor proiectului

89

Proiect de Diplomă

UTI

2011

../ la recepţia la terminarea lucrărilor ../ la recepţia punerii în funcţiune Recepţia lucrărilor

Recepţia lucrărilor

se va efectua în strictă conformitate cu prevederile normativelor şi legislaţiei în vigoare. Fazele de recepţie la lucrărilor sunt: )o>

recepţia

)o>

recepţia

la terminarea lucrărilor punerii în funcţiune )o> recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţiei legală Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor respecta întocmai prevederile proiectului de execuţie, ale standardelor şi normativelor în vigoare, ale tehnologiilor moderne de execuţie pentru materialele care nu sînt încă asimilate în normativele româneşti - cu precizarea că acestea trebuie să fi obţinut în prealabil agrementul tehnic. Înainte de montare, toate echipamentele şi materialele folosite vor fi inspectate vizual de către executant, pentru a putea depista din această fază eventualele defecte, neconcordanţe cu nivelul de calitate prescris în certificatele de calitate şi conformitate, sau cu prevederile prezentei documentaţii Nr.

1

2

Faza de

Cine verifica

execuţie

poziţiei Trasarea echipamentelor, şi a circuitelor hidraulice de distribuţie

Verificarea caracteristicilor şi calităţii materialelor puse în

Faza

B+E+P

FN

Se întocmeşte proces verbal de predare a amplasamentului şi trasare a lucrării

B+E

FN

Executantul va prezenta copii după certificatele de calitate a materialelor

B+E

FN

Se verifică corespondenţa între proiect şi lucrarea realizată

B+E+P

FD

B+E+P

FD

operă

Montarea

3

armăturilor, şi

echipamentelor, a circuitelor de

distribuţie

4

rezistenţă de etanşe~ate la rece

5

Proba la cald eficacitate

6

Receptia la teminarea lucrarilor

B+E+P

FN

7

Recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie

B+E+P

FN

FN FD

Proba

şi

proba

şi

de

Observatii

= Fază normală de execuţie = Fază determinantă a execuţiei 90

Se

întocmeşte

probă

Se Se

proces verbal de de presiune

întocmeşte

întocmeşte

recepţie

Se

proces verbal

proces verbal de la terminarea lucrărilor

întocmeşte

proces verbal de

recepţie definitivă

Proiect de Diplomă

UTI Participanţii

2011

la fazele de urmanre a calităţii lucrărilor vor fi executant, fie direct, fie prin intermediul beneficiarului. Intocmit, Stroescu Silviu Semnăturile de luare la cunoştinţă:

anunţaţi

de

către

BENEFICIAR - - - - - - - - - - - - - - - - EXECUTANT _____________________________ VIZAT INSPECTORATUL JUDEŢEAN ÎN CONSTRUCŢII IAŞI

PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII PE FAZE DETERMINANTE

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii şi a Ordinului M.L.P.A.T.nr. 31/N/1995 privind controlul Statului în fazele de execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor : Sediu de firmă, loc. laşi INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE ŞI CLIMATIZARE

Obiectivul de investiţie: Obiectul: Beneficiar: Proiectant general: Denumirea Nr. Crt.

lucrărilor

,, ............... ." Stroescu Silviu PARTICIPĂ:

ce se

recepţionează

calitativ şi/sau în faza determinantă pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiei

Proba 1

rezistenţă

de

etanşeitate

-Inspectoratul în

=1

construcţii

şi

la presiune la

Acte ce se întocmesc

- Proiectant =P - Beneficiar =B - Executant =E

B, E, P,

1

rece

Proces verbal de probă de presiune Proces verbal de control a calităţii lucrărilor în fază determinantă

Proces verbal de

2

Proba la cald eficacitate a CLIMATIZARE

şi

proba de de

instalaţiei

recepţie

calitativă

B, E, P,

1

Proces verbal de control a calităţii lucrărilor în fază determinantă

INTOCMIT Stroescu Silviu

91

Proiect de Diplomă

UTI

2011

C.l. ANTEMASURATOARE INSTALAŢIE

Nr.crt 1.

Articol ICOlBl

2.

IC03Cl

3.

IC03Dl

4.

ICOlEl

5.

ICOlAl

6.

DE CUMATIZARE SI INCALZIRE

U.M

ID01A2

Denumire articol deviz Ţeava OL pt. Încălzire D = 1/2" Ţeava OL pt. încălzire D = 3/4" Ţeava OL pt. încălzire D = 1" Ţeava OL pt. încălzire D = 11/4" Ţeava OL pt. încălzire D = 3/8" Robinet retur radiator D=l/2"

7.

ID15Al

8.

IB22A01

m

Cantitate 99.32

m

196.2

m

39.9

m

8.4

m

139.3

buc

24

Ventil aerisire manual ~1/2"

Buc

24

Elemente de prindere corpuri de

Buc

24

Buc

12

încălzire(set de 2 susţinători+! consolă)/

9.

IC34Al

radiator Cot 3/8" la 90°

10.

IC34Cl

Cot 3/4" la 90°

Buc

12

11.

IC34Dl

Buc

6

12.

IC34Al

Buc

2

13.

IC34Bl

Buc

10

14.

IC34Cl

Fitinguri din fonta maleabila pt. lnsurubari tevi otel piesele fiind cu 2 suruburi.pt.D=l" Fitinguri din fonta maleabila pt. lnsurubari tevi otel piesele fiind cu 2 suruburi.pt.D=3/8" Fitinguri din fonta maleabila pt. lnsurubari tevi otel piesele fiind cu 2 suruburi.pt.D=l/2" Fitinguri din fonta maleabila pt. lnsurubari tevi otel piesele fiind cu 2 su ru bu ri. pt. 0=3/4"

Buc

18

15.

SD14Bl

Filtru de impurităţi ~1"

Buc

6

16.

SD14Cl

Filtru de impurităţi ~11/4"

Buc

4

17:

SD14Al

Buc

6

18.

ID16Al

Filtru de impurităţi ~3/4" Dezaerator automat de coloana 0=3/8"

Buc

1

92

Proiect de Diplomă

UTI

2011

C.2. DEVIZE ANALITICE Lista de materiale echipamente din centrala termica - Pompa de caldura Nr. Crt.

IMAGINE PRODUS

COD

DENUMIRE

350657901

Pompa de caldura sol-apa in varianta base, incalzire+ racire activa, inclusiv automatizarea - GEO 37 BC.

350759900

Set conexiune circuit primar pt. pompe 37 kW: vas expansiune, supapa de siguranta, pompa de circulatie, manometru, termometre tur/retur, filtru etc

-1,~.

350971900

Separator de impuritati 2", pentru montare pe returul instalatiei, la pompa de caldura

{~ f{

350975900

Separator aer 2", pentru montare pe turul instalatiei, la pompa de caldura

5

350931900

Acumulator caldura (puffer) fara diafragma, capacitate totala 1500 ltr., pentru stocat agent termic

6

351379900

lzolatie termica pentru stocatorul de 1500 ltr.

1

2

3

4

Cantit.

U.M.

Pret unitar (EUR)

Pret total (EUR)

1

buc

17363

17363

1

buc

1960

1960

1

buc

511

511

1

buc

511

511

1

buc

1785

1785

1

buc

694

694

1

'1

"'

1

1

"'

'4

'"~

c;;:----

93

c

; --_,_

~'

~;

Proiect de Diplomă

7

354391901

Rezistenta electrica 3/6/9 kW comutabila

8

228087001

Senzor de temperatura si umiditate HT-HC

9

350983900

Termometru cu cadran, montare in teaca de imersie la puffer

2011

DJ M----..:~

1

buc

179

179

1

buc

239

239

1

buc

16.53

16.53

23259

Total EUR fara TVA- Pret catalog

Lista de materiale echipamente schimbator de caldura cu pamantul - Colector Vertical Nr. Crt.

Cod produs

Denumire produs

1

136196100

Colector vertical - Sonda dubla RAUGEO PE100, 1=100m

2

350499001

Tub Pantalon 32x32x40

3

222859001

Distantieri montati la 2 metrii unul de celalalt

4

135695100

Teava de legatura de la gura puturilor la distribuitor 40x3,7

5

354265001

Camin de distributie + distribuitor modular cu diametru de 2" pentru 6 circuite cu diametru de 40mm

6

350479001

Solutie antigel RAUGEO (etilenglicol) bidon 60 ltr.

IMAGINE PRODUS

~~

f

o & -

-

94

Cantit.

U.M.

Pret unitar (euro)

Pret total (euro)

6

buc

705

4230

12

buc

31

372

300

buc

4.5

1350

300

m

2.04

612

1

buc

1680

1680

6

buc

390

2340

Proiect de Diplomă

UTI

2011

7

245022001

Mufe de electrofuziune d=32

24

buc

10.96

263.04

8

245032001

Mufe de electrofuziune d=40

24

buc

12

288

Pret de lista TOTAL EURO fara TVA

11135

C.3. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII Pentru executarea lucrărilor se impune respectarea prevederilor Legii nr. 319/2006 privind sănătatea şi securitatea în muncă precum şi H.G. nr. 300/2006 privind cerinţele minime obligatorii de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile. De asemenea vor fi respectate şi prevederile următoarelor Hotărâri Guvernamentale: H.G. nr. 971/2006- hotărâre privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă; H.G. nr. 1048/2006- hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locuri de muncă; H.G. nr. 1051/2006- hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special afecţiuni dorsolombare; H.G. nr 1091/2006- hotărâre privind cerinţele minime de securitatea şi sănătatea pentru locuri de muncă; H.G. nr. 1146/2006- hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

D. BIBLIOGRAFIE

SR 1907/1 -97 SR 1907 /2-97 STAS 6472/3-84 STAS 6648/1-82

V. Ciocan, M. Verdeş

Necesarul de căldură de calcul Temperaturi interioare convenţionale de calcul Calculul termotehnic al elementelor de inchidere ale cladirilor căldură aporturilor de din Calculul exterior.Prescripţii fundamentale Instalatii de ventilare si climatizare. Calcul si dimensionare., Ed. "Gh. Asachi", lasi, 2005 Manualul instalatorului -incalzire Manualul instalatorului -ventilare

D. ANEXE

95

-

~--

.,

PARTER- BIROU 1 ( ti=20°C; te=-l8°C)

1

~

QJ ....

§ ::l

c

QJ

o

QJ ....

...,"'

QJ

c

...,a

·;:::

...J

QJ

o

"'

3

~

QJ

.§

...,"'

~

'-"

"'....o. ::l "'

c:

....

a"'

::l

z

..., N

"' "'

'-"

u

R'

u

o

m 2K/

8

9

10

6.7 2

19.264

3.37

3

o

6.72

0.44

1

4.7 7

21.21

2.61

m

m

m'

-

m'

m'

1

2

3

4

5

6

7

PE

E

8.12

3.2

25.9 8

1

FE

E

1.4

1.6

2.24

PIP

V

8.12

3.2

25.9 8

Ul

V

0.9

2.6 5

2.39

2

o

4.77

0.43

PIP

s

3.77

3.2

12.0 6

1

o

12.06

2.61

PE

s

1.92

3.2

6.14

1

o

6.14

3.37

4.52

8.1 2

36.7 o

1

o

36.7

3.64

c

-

106.86 4

.-< ...... u

Llt

c m

062

0.85

1.00

20.0

23.2

-33

-]]

0.94

564

20.36

o0002

0.85

1.00

22.7

21.2

-5

271

O.

4.4 8

O.

o.

"'

4.4

9

22

8

O. 9

O. 32

4.2

o.

O. 42

4.2

9

o

o

9

51

568

80

2.27

o 75

-4.5

26

575

IOJ

2 27

-0.3

-1.8

26

4.0

4.4 8 4.4

o.

o.

3.4

9

59

4.4 8

o.

o

o 48 O.

o

26

4.4 8

3.8

2.4

227

4.4 8

O. 27

55

2.27

4.4 8 4.4 8

383

53

2.27

26

20 20

26 .4 26

4

.4

20

26

4

.4

25.4

0.0062

o 85

1.00

546.3

0.0062

0.85

1.00

423.3

20 .4

26 .4

30.08

O.OCI62

0.85

1.00

268.4

31.7

23.2

30.98

0.0062

0.85

1.00

147

31.9

21.2

146

2.27

0.68

4.08

26

147

2.27

0.83

4.98

26

20 .4

26 .4 26

20

103

2.27

0.97

5.82

26

20 1 26

.4

4

22

4.4 8

80

2.27

O.X7

5.22

26

20 .4

O. 19

4.4 8

51

2.27

0.7

4.2

26

o.

O. 16

4.4 8

2.27

0.43

2.58

o

o.

"

2.27 2.27

44 R

2.27 2.27

o

O.

9

1

4.4 8

o.

O.

4.4

9

"

8

474

28 7

26

09

47

26 .4

2.27

O.

427

4

123

4.4

23.2

20 .4

20 .4

13

27.9

26

5.82 1 26

o.

591.75

26

0.97

9

1.00

2.7

2.27

O.

0.85

-0.6

136

4.4 8

(l.OO!l2

-0.1

4.4

o.

24.2

0.45

4.4 8

O.

379

2.27

o.

8

18

2.27

.15

4.4

]fi]

123

26

O.

23.2

136

5.46

29

25.0

33R

0.91

25

562.8

498

2.27

O.

1.00

26 .4

146

O.

0.85

20

20 .4

o.

0.0062

26 4

. 144

2.27

0.09

0.54

0.17

1.02

0.35

-2.1

0.48

2.88

0.59

3.54

276

21.5

20 .4

4.4 R

41

378.55

28.8

23.2

216

57

272

31.3

23.2

433

83

516

317

87

404

88

88

17 17

o. 1 o. 12

17

o. 1 o.

0.2 0.0

0.1 2 0.3

0.7 1.6

0.25 0.47

0.71 1.09

1.75 3.55

12

17

O. 12

17

O.

o.

o.

12

17

o.

o.

12

17

O.

o.

12

17

O.

O.

17 O. 17

3.41818

o.

o.

2.40754

12

17

o.

o.

12

17

o.

o.

12

17

O. 11

1 O.

1.00

146

32.4

23.2

93

93

1 26

31.82

0.0062

0.85

1.00

136

32.7

23.2

96

96

1 26

32

0.0062

0.85

1.00

123

32.8

23.2

97

97

31.82

0.0062

0.85

1.00

103

32.5

23.2

94

94

1 26

31.22

0.0062

0.85

1.00

80

31.7

23.2

87

87

20 4

1 26

]0.2

0.0062

0.85

1.00

53

30.5

23.2

75

75

26

20 .4

1 26

28.58

0.0062

0.85

1.00

28.6

21.2

55

55

O. 11

1 O.

26

20 .4

1 26

O.

1 O.

12

17

26

20 .4

1 26

26

20 .4

1 26

26

20 .4

1 26

26

20

1 26

4

.4

.4

.4

.4 .4 .4

.4 .4

.4

26.54

0.0062

0.85

1.00

26.5

21.2

34

34

24.98

0.0062

0.85

1.00

25

o

23.2

18

18

23.9

OJK>62

0.85

1.00

23.9

21.2

23.12

0.0062

0.85

1.00

23.1

23.2

-1

-1

22.46

0.0062

0.85

1.00

22.5

23.2

-8

-8

APORTURI DE CALDURA PRIN PE ~E) -!11~9\J 3 ţŢAJ.

1

4.09943 616 3.84572 048

O.

0.85

4

4.23074 232

12

0.0062

.4

4.26755

12

31.46

.4

S1=2*(1 .4cl*sl)"'

(l.6c2*s2)

4.4 8

0.5 1 0.7 0.5

ld

O. Il

O.

0.5 1 0.7 0.5

ID

12

O.

0.5 1 0.7

05

~1

2*1.4*1.6

Smed=R.IO

APORTURI DE CALDURA PRIN FE (E)- BIROU 2 ETAJ 1

17

o. 1 o. 11

17

o. 1 o. 12

17

O. 12

1 O. 17

o. 1 o. 12

17 17

o. 1 o. 12

17

o. 1 o. 12

17

o. 1 o. 12

17

o. 1 o. 12

17

APORTliRI DE CALDURA PRIN PE (N)- BIROU 3 ETAJ 1

h-e

Az

tem

12 00

13. 00

O. 91

110

12.

00

14. 00

Il 97

OII

12 IlO

15. 00

1.

6.

00

0()

12 00

1fi. 00

o 97

6. 110

12 00

17. 00

O. 87

12. 00

IR. 00

70

110

o

no

12 00

19. 00

O. 43

6

2fi

()()

25 8

12.

20. 00

26

110

05 4

{)()

12 ()()

21. 00

12 00

22.

12 00

21. 00

12

0.0

00

o

12 00

1.0

12 00

2.0

12 IlO

3.0

12 00

4.0

12

5.0

00

o

12. 00

09

o

7.0

12. 00

8.0

12. 00

9.0

12.

o o

o

5.8

2fi

2

()()

fdl

26 00

5.8

26

52

2fi

4.2

26

()()

110

()()

O. 35

00

O. 48

()()

O. 59

()()

35 4

fi. IlO

4.2

O. 70

6.

6.

fi.

6. ()()

O. 90

()()

O. 97

()()

o 94

12. 00

2fi IlO

00

00 6.0

54 fi

O. 17

RO

()()

~- --

1\7

,.

Il 75

O. 30

o 10

10.

o

00

00

45

12. 00

Il. 00

O. 68

12 00

12 00

O. X3

6.

fi. 00 fi. 00

1.0

2 2.1

o

28 8

o 4.8

5.4

o

5.8

2 6.0

o 5fi 4

()()

()()

26 IlO

tc""lem

c*/\z 31 46 31JQ 32.00

1

tm1

20.

411 20.

411 20.

40

tcv=tm1

•1\7

o 00

13tl 00

5.00

59. 00

26.40

0.00

123. 110

5.00

59 00

0.00

5 00

59. 00

20. 40

26.40

31.22

20 40

26.40

'00 53.0

53.0

00

Il.

"

00

Il. 85

no

o

1

85

00

O. R5

1. 00

1.

59 110

o.

1

85

{){)

o 0.00

o 110

5.00

59 011

Il. 85

2fi.54

211. 411

26.40

0.00

0.00

5 ()()

59 00

O. 85

00

26.40

0.00

0.00

5.00

59 00

O. 85

1. 00

59 011

O. 85

on

59 ()()

O. 85

()()

00

24.9H

20.

40

on 1.

21.911

211. 411

26.40

0.00

0.00

5 00

2fi OII

23.12

20. 40

26.40

0.00

0.00

5.011

2fi 00

22.46

20. 40

2fi.40

0.00

0.00

5.00

59 110

O. 85

26 00

2\.80

20. 40

26.40

o 00

0.110

5.00

59 00

o.

1.

85

(){)

R5

2fi ()()

2fi IlO

21.20

20.

40

26.40

0.00

0.00

5.00

59. 00

1.

o

26.40

fi. 00

2.7

26. 00

28.70

20. 40

6.

4.0 8

26. 00

30.08

20. 40

4.9 8

26 00

30.98

20. 40

123. 110

5.00

0.00

\3tl. 00

5.00

26.40

0.00

140. 011

5.00

26.40

0.00

147. 00

5.00

0.29

0.94

5.8

0.25

23.20

30.87

2fi.43

3.23

4.44

0.29

0.94

5.8

00 08

0.21

0.00

63.25

23.20

2R.58

26.43

3.23

2.15

0.29

0.94

5.8

0.0 08

0.10

0.00

63.25

23.20

2fi.54

2fi.43

3.23

0.11

0.29

0.94

5.8

0.0 08

O.ot

0.00

IJ3.25

23.20

24.9R

26.43

3.23

-1.45

0.29

0.94

5.8

0.0 08

-0.07

0.00

tll.25

23.20

23 90

26.43

3.23

-2.53

0.29

0.94

5.8

0.0 08

-0.12

0.00

63.25

23.20

23.12

2fi.43

3.23

-3.31

0.29

0.94

5.8

0.00

63.25

23.20

22.46

26.43

3.23

-3.97

0.29

0.94

5.8

0.0 08

-0.18

0.00

tl3.25

23.20

21.80

26.43

3.23

-4.63

0.29

0.94

5.8

0.0 08

-0.21

0.0 08

00

-0.15

23.20

21.03

26.43

3.23

-5.40

0.29

0.94

5.8

0.0 08

-0.25

82.55

63.25

23.20

22.06

2fi.43

3.23

-4.37

0.29

0.94

5.8

0.0 08

-0.20

103.00

63.25

23.20

24.90

26.43

3.23

-1.53

0.29

0.94

5.8

0.0 08

-0.07

123.00

63.25

23.20

2fi.24

26.43

3.23

-0.19

0.29

0.94

5.8

0.0 08

..o.ot

1. 00

13tl.OO

63.25

23.20

29.62

26.43

3.23

3.19

0.29

0.94

5.8

0.0 08

0.15

1. 00

14tl.OO

63.25

23.20

31.07

2tl.43

3.23

4.64

0.29

0.94

5.8

0.0 08

0.22

1. 00

147.00

tl3.25

23.20

31.98

2tl.43

5.8

0.0 08

0.2fi

O. 85

00

"

5.35

63.25

fi325

59. 110

85

3.23

98.05

98.05

1.

1.

00

26.43

0.0 08

-0.30

00

59 00

31.78

0.0 08

o

o

23.20

5.8

85

n

63 25

0.94

00

85

0.28

82.55

0.29

59.

59. 110

0.0 08

·6.43

o

59

5.8

3.23

1. 00

0.00

0.94

26.43

O. 85

26.40

0.29

20.00

00

20. 40

6.()9

23.20

O. 85

25.40

OJO

3.23

63.25

53.0

00

5.8

26.43

0.00

53.0

26.

0.94

32.52

5.8

00

o

0.29

23.20

0.94

85

5.00

fi.41

63.25

0.29

59 00

00

3.23

0.0 08

-6.25

5.00

103.

26.43

3.23

0.00

0.00

32.84

26.43

0.00

26.40

0.29

23.20

20.IR

26.40

20. 40

0.0 08

23.20

20.00

24.20

5.8

tl3.25

2fi 00

26 00

0.94

0.00

(){)

1.8

0.29

5.8

85

fi. IlO

6.31

0.94

59. 00

00

3.23

0.29

5.00

5.00

2fi.43

-5.83

0.00

o

32.74

321

o(){)

RO.O

11.28

26.43

26.40

59.

0.0 08

20.60

20. 40

00

103.00

5.8

23.20

211.18

59.

tl3.25

0.94

fi3.25

2fi. OII

5.00

IB.OO

0.29

0.00

1.

o

23.20

6.02

5.8

no

o

fi3.25

323

0.94

o

2tl.40

116.00

IQo)

26.43

0.29

85

20. 40

32 45

Q=S1Qdt

o•o

-5.23

59 00

20.3tl

23.20

"m

3.23

5.110

00

63.25

Qo=at•

O=ts-

26.43

0.00

26

14600

Qdt=k •dt

dt=tsm -ti

tt=tcv/2 1 ts""""tet(A 1 tsm=tcm+(A 110 lac)f /ae)Im

21.20

0.00

40

lm=ala2\D mlldm

23.20

2tl.40

211.

Dlld

63.25

20. 40

()()

l=ala21

0.00

00

20.(1()

26

3.00

00

59.

IlO

2tl.40

40

26.40

fi.

5 00

O. 85

20. 40

20. 40

00

IlO !HUl

•2

28.58

26.40

21.50

0.6

IOJ

00

•1

5.00

30.20

26. 00

fi.

00

5.00

59.

26.40

4.5

00

\4ti.

IDm

0.00

fi. 00

o

1d

26.40

31.lQ

20.

1D

ld

1.

AI'QB.TUJUOEt:AUlU&APIUN fEIEl- Blll.QU 3 ETAJ 1

3.23

5.55

0.29

0.94

08

00 08

0.0 08

1

-0.24

-0.27

-0.29

j -~~~ 1

'l!.l-4!1.6

lt•o.s•tl

1

APORTURIL>E CALDURA PRIN FE (N)- BIROU 3 ETAJ 1

el

el

0.5 1 0.7 0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.7

2.27

-0.9

-5.4

2fi

20 1 2fi

o

1.2 8

2.27

2o

20 1 26 .4 .4

1.2 8

2.27

2o

20 1 2fi .4 .4

20

26

20 1 26 4 .4

20.36

0.0062

fl.R5

1.00

98.05

21.0

23.2

28

-6

21

-45

26

20 .4

26 .4

21.5

0.0062

0.85

1.00

82.55

22.0

23.2

28

-3

24

-1.8

26

20 1 2fi .4 .4

24 2

0.0062

0.85

1.00

103

24.8

23.2

2l

o 31

o 9 O.

0.4 42 1 5

1.2

O.

1.2 8

52

0.4 1

8

9

O.

O.

o.

o

1.2 8

o.

2.27

RO

2.27

103

2.27

5.82

-1

-o

0.94

0.75

-0 3

5.64

4

21.2

23.2

-fi

-6

20.6

0.0062

O.R5

1.00

20.6

23.2

-8

-8

20.18

0.0062

0.85

1.00

20.2

23.2

-9

-9

0.0062

O.R5

1.00

20.0

23.2

-9

-9

26

25.4

0.0062

0.85

1.00

123

26.2

23.2

2.7

26

20 1 26 .4 .4

28.7

0Jl062

0.85

1.00

136

29.5

23.2

18

18

1.2 8

146

2.27

0.08

4.08

26

20 1 2o .4 .4

30.0M

{).()(J62

0.85

1.00

146

31.0

23.2

23

23

1.2 8

147

2.27

o 83

4.98

26

20 1 26 .4 .4

30.98

0.0062

0.85

1.00

147

31.9

23.2

25

25

20 1 26 4 .4

31.46

0.0062

0.85

1.00

146

32.4

23.2

27

27

31.82

0.0062

0.85

1.00

136

32.7

23.2

27

27

1.2 8

Ilo

2.27

0.97

5.82

26

20 1 26 .4 .4

26

20 1 26 4 .4

26

20 .4

74

8

O. 7

1.2 8 0.4

1.2 8

1 0.4 5

1.2 8

1.2 8

O.

o

9

51

1.2 8

O. 9

o

1.2

4 O. J

12 8

O. 27

1.2 8

12 8

53

12.3

2.27

103

2.27

o 97

5.H2

28

27

27

20 1 26 4 .4

30.2

0.0062

0.85

1.00

98.05

30.8

23.2

43

22

65

26

20 1 26

28.58

0.0062

0.85

1.00

28.6

23.2

16

16

26

20 1 26 .4 .4

20 54

0.0062

0.85

1.00

26.5

23.2

10

10

2fi

20 1 26 .4

24 98

0.0062

0.85

1.00

25.0

23.2

26

20 1 26 .4 .4

23.9

0.0062

0.85

1.00

23.9

23.2

2.27

0.43

2.58

2 27

0.09

0.54

0.17

1.02

3.54

28

23.2

61

26

0.59

23.2

32.5

25

4.2

2.27

32.8

103

36

0.7

2.88

123

1.00

23.2

2.27

0.48

1.00

0.85

31.7

53

2.27

O.H5

0.0062

82.55

26

0.35

0.0062

1.00

5.22

2.27

26

32 31.82

0.85

0.87

26 26

.4

.4

.4

20 1 20 .4

.4

20 1 26 .4 .4

23.12 22.46

0.(1062

0.0062

0.85 11.85

1.00

1.00

23.1

22.5

/\PORTURI DE CALDURA PRIN ACOPERIS· SALA CONFERINTE 1 ETAJ 2

d•st)• (1.6c2•s2)

o.

1

o.

o. 17

12

1

12

o. 17

O. 1 O. 12 17

o.

1

o.

1

12 4.0

14.

3

1.04 6.76

o.

o. 17

12

o. 17

1

12

o. 17

o.

O.

12

17

1

1 0.45371 616 0.41293 28

o. 17 17

O. 1 O. 12 17

o.

1

o.

1

12

o.

o. 17

1

12

o.

o

17

12

o. 17

1

12

o. 17

O. 1 O. 12 17

o.

14.

4.0

1

6.76 1.04

1

o.

12

17

o.

o.

12

17

o.

17 1

12

o. 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. o.

17 1

12

o. -2

o. 12

o. 17

1

o. 17

12

-2

0.41293 28

o. 1 o. 1 0.45371 12

12

23.2 23.2

s2

12

0.0062

2.27

-2 1

.4

si

O. 1 O.

31.22

80

2.27

20

1 26

el

o.

-0.6

1.2

Sl=l*(O 8-

el

12

-0.1

o

28

1.00

045

76

O.

O.R5

2.27

26

o

0.0062

2.27

5.46

65

21.2

I.J6

0.91

o

1.00

123

2.27

O.

O.R5

20 1 2fi .4 .4

146

O.

O. 9

53

0.97

4

1.2 8

68

1 0.7

0.5 1 0.7

59

7

O. 9

53

1.2

77

o7

-4

2.27

9

1

-4

IQt

1.2 8

o

o5

Qf~Qi

O. 24

74

o5

23.2

QPSk (ls-ti)

O.

o

0.5 1 0.7

21.8

!!()

Q1=cl c2c3m(Si•a 1•a2•m maxtSJdmax)

20 1 26 4 4

O.

0.5 1 0.7

tio=t('"/2

20 1 2fi .4 .4

o

0.5 1 0.7

ts=tc! Naei

26

O. 9

0.5 1 0.7

l=ala21D+Id

26

O.

0.7

0.0062

a2

-4.2

"

0.5

21.8

•1

-4.8

1.2

0.5 1 0.7

A/ac

-0.7

O. 66

0.5 1 0.7

1

tc=tcm! cAz

-0 8

6]

0.5 1 0.7

te

2.27

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

tm

1.2 8

O. 9

0.5 1 0.7

tem

O. 25

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

cA7.

O.

O. 9

0.5 1 11.7

Az

1.2 8

0.5 1 0.7

0.5

o

ld

2o

O.

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

ID

~·

c3

J•o.s•t.6

Smcd=R.IO

1

o. 17

616

APORTLIRJ DE CALDURA PRIN ACOPERIS- SALA CONFERINTE 2 ETAJ 2

h-c

Az

c' Az

tem

!UJ

17.

on

Il. 87

8.0

IR. OII

11. 70

()(}

o

()()

80

19. 00

O. 43

6 (){)

2.5 8

2fi. 00

8

o o

20. 00

Il. 119

0.5

26. 00

8.0

21.

o

00

8.0

o

22. 00

8.0

2].

00 R.O

8.0

8.0

8.0

o 8.0

8.0

o

8.0

24. 00 1.0

o

8 Il

35

o. 48

O. 59 Il. 711

2.0

o

3.0

o

4.0

Il. 90 Il. 97

o

6.0

7.0

8.0

o

(X)

6. 00

00 fi. 00 6. 00

fi. IlO

00

6. 110

Il. 94 Il. 75

o. 30

8.0

9.0

o

Il 111

8.0

10.

4 1.0 2 2.1

o 2.8 8

35 4 42

4.8

5.4

o

2fi. ()()

2fi. 00 26. 110 2fi. ()()

2fi.

no 2fi 00 26. ()()

31.22 30.20

20 40 20.

40

2858

20. 40

26.54

20. 40

24.98

23.90

23.12

22.46

21.80

21.20

20.60

20.

4[1 20.

40 20. 40 20.

40 20. 40 20.

40 20. 40

tcv=tml

'"' 26 40

2fi.40 2fi.40

ID

ld

59.

o

247 00

89.0

1

53.0

247.

59. 00

85

0.00

1

0.00

59. 00

o.

1

85

00 1. 00

00

o

o

00 247.

00

00

0.00

268.95

23.20

22.4fi

27.Rl

4.63

~5.37

00

0.00

2fi8.95

23.20

21.80

27.83

4.63

000

268.95

23.20

21.20

27.83

0.00

268.95

23.20

20.fi0

27.83

26.40

0.00

1

0.00

247. 00

59 00

R5

26.40

0.00 1 0.00

247. 00

59 00

R5

00

26.40

0.00

247.

00

59. 00

O. 85

00

247. 00

59. 00

O. 85

OII

247.

00

59. 00

85

1. 00

o

247. 00

59. 00

O. 85

00

80.0

247

00

59. 00

Il 85

00

103. 00

247. IlO

59. 00

R5

532.1123. 00 00

247 00

59. 00

M7.1136.

247.

59. 00

247 00

59.

247. 00

85

1 00

85

1 00

1

0.00

3\.82

2n.40

532.

123.

247.

59. 00

8.0

15. 00

8.0

In.

00

2

()()

fi.

6.0

26

.5.8

26 OII

00

00

O. 97

fi OII

()()

32.00

.l\.82

20.

40 20

40

~0.18

1. 00

59 00

2fi

~0.13

O.

247. 00

5.8

5.8

R5

136. 00

6,

0.03

OII 08

00

M7. 00

O. 97

0.0 08

.59.

0.00

20. 40

14. 00

5.8

00

1

59. 00

8.0

1.39

247.

0.00

00

00

0.30

0.30

247.

fi.

0.75

-4.71

711. 1146. 00 00

5.4 fi

2fi.

110

4.63

4.63

26.40

Il. 91

27.83

27.83

20. 40

Il 00

28.58

23.12

31.4fi

00

8.0 Il

()()

23.20

23.20

26.40

2fi. 00

268.95

268.9.5

2fi.40

4.9 8

00

0.00

0.00

20. 40

O. 83

0.15

00

30.98

12. 00

2fi.

0.0 08

1. 00

30.08

8.0 Il

o 4.0

00

5.8

O. H5

20. 40

O. 68

5.8

1.39

59. 00

28.70

IX)

Il. 00

1.39

0.30

247.

20. 40

o

0.30

3.25

1. 00

25.40

26. 00

5.33

4.63

O. 85

20 40

o

4.63

27.83

59. 00

20 40

2.7

27.83

31.07

247. 00

24.20

O.fi

33.16

23.20

0.00 1 0.00

26. 00

fi.

23.20

268.95

26.40

1.8

00

268.95

()()

26.40

26.40

0.00

26.40

0.110 1 0.00

26.40

241. 00

26.40

381. 00

26.40

2fi.40 2h.40

0.00

89.0 1 53.0

26.40

26.40

1

00

1

00

711. 1146.

00

00

734. 1147.

00

00

00

()()

00

00

:"IRI. 00

103 00

247. 00

o.

o. 00

o. 85

IlO

o.

1

85

00

o.

1

{)()

85

00

59. 00

O. 85

59 ()()

o.

IlO

1. H5

00

O. 85

1. 00

o•o

128.65

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

QtFa!•

'dt

284 85

26.40

26.40

Qdl=k

0.0 08

O. 85

6. 00

2fi. IKl

O=tstsm

00

21.50

o

~h

59. 00

2fi. 00

40

dt=tsm

247. 00

4.5

20.

tt=tcv/2 1 ts--=tcf(A 1 tsm=temt(A t 10 /ae)l /ae)lm

0.00 1 0.00

2fo.40

fi. 00

40

mtldm

O. 85

20.3fi

20.

00

lm=a1a21D

59.

26. 00

4

00

o.

l=ala21 Dtld

247. 00

5.6

20 40

1

80.0

fi. 00

o

40

Il. 85

1

241.

20.00

2

•2

IDm

26. OII

5.8

20.

•1

ld

6.0

00

8.0

00

2fi.

tml

20.18

()()

O. 45

o

4.2

c•A7.

26. 00

6.

6.

IlO

26. 00

00

fi. 80

5.0

o 8.0

O. 17

5.2

tc=tcmf

0.00

268.95

23.20

26.54

27.83

4.fi3

~1.29

1.39

0.30

0.25

-0.06

Q=S(Qdt

'0o) 33.

7 33. 33. 7

33.

7 JJ.

55 52 48 45

0.00

268.95

23.211

24.98

27.83

4.fi3

·2.85

0.30

1.39

5.8

0.0 08

0.00

268.95

23.20

23.90

27.83

4.63

~3.93

0.30

1.39

5.8

0.0 08

1.39

5.8

0.0 08

~0.22

0.30

1.39

5.8

0.0 08

~0.25

33. 7

38

~6.03

0.30

1.39

5.8

0.0 08

-0.28

33. 7

37

4.63

~6.63

0.30

1.39

5.8

0.0 08

-0.31

33.

)fi

4.63

~7.23

0.30

1.39

5.8

0.0 08

~0.34

33. 7

35

-0.35

33. 7

35

0.00

268.95

23.20

20.18

27.83

4.63

-7.65

0.30

1.39

5.8

0.0 08

o 00

268.95

23.20

20.00

27.83

4.63

~7.83

0.30

1.39

5.8

0.0 08

-0.36

128.65

268.95

23.20

21.23

27.83

4.63

~6.59

0.30

1.39

5.8

0.0 08

-0.31

284 85

268.95

23.20

23.44

27.83

4.63

-4.39

0.30

1.39

5.8

11.0 08

-0.20

426.85

268.95

23.20

27.10

27.83

4.63

-0.73

0.30

1.39

5.8

0.0 08

-0.03

5.8

0.0 08

5.8

0.0 08

575.20

685.95

268.95 268.95

23.20

23.20

29.31 3336

27.83 27.83

4.63 4.63

1.39

0.30

1.48

1.39

0.30

5.54

0.0

750.35

2M!.95

23.20

35.18

27.83

4.63

7.35

0.30

1.39

5.8

77090

268.95

23.20

3fi.22

27.83

4.fi3

8.39

0.30

1.39

5.8

750.35

268.95

23.20

36.5fi

27.83

4.fi3

8.73

0.30

1.39

5.8

0.0 118 0.0 08

685.95

20!!.95

23.20

3n.48

27.83

4 63

8.66

0.30

1.39

5.8

575.20

268.95

23.20

35.91

27.83

4.63

8.08

0.30

1.39

5.8

42fi.R5

2fi8 95

23.20

34.72

27.83

4.63

6.89

0.~0

1.39

5.8

.....

-

--

08 0.0 08

0.0 08 0.0 08

0.07 0.26 0.34 0.39 0.41 0.40

0.38 0.32

33.

7 33.

7

7

33.

33.

7 33.

33.

7 33.

7

JJ.

7 33. 33.

7 33.

7 33. 7 33.

7 JJ . 7

42

41

39

35

36

40

46

49 55 58 60 fi() 60 59 58

. . .

,

APORTURI DE CALDURA PRIN l 1E (S)- BIROU!, SCI ETAJ 1. 2

el

e2

el

,,

ID 2.3

2.3

R

2.3 R

2.3 8

41

tc=tcml cJ\7.

Nac

•1

a2

l=ala21Dt ld

ts=tel

Naei

ti=tcv/2 li O

Qi=c 1c2c3m(Si*a l*a2*1D maxtSidmax)

Qt~Sk

Qf~Qi

(ts-tt)

IQt

20 1 26 .4 .4

21.8

0.0006R

21.8

23.2

-20

-20

5.88

-0.8

-4.8

26

20 1 26 4 .4

21.2

O.OOOfiR

21.2

23.2

-28

-28

26

20 4

26

20 1 26 4 .4

5.88

23

1

26

5.88

53

te

tm

-4.2

5.88

R

tem

-{).7

2.3 R

23

cAz

588

2J 8

2.3

5 88

80

5 88

103

5.88

-0.9

() 97 -1

0.94 0.75

-0.3

-5.4

5.82

5.64 -4.5

-1.8

1

.4

21)

1

26

20 .4

1 26

26

-6

1 26

26 .4

20.6

0.00068

20.6

23.2

-36

-36

20.18

0.1}0068

20.2

23.2

-42

-42

20

0.00068

20.0

23.2

-45

-45

2036

O.Ofl068

20.4

23.2

-40

-40

26

20 1 26 .4 .4

21.5

0.{)0068

21.5

23.2

-24

-24

26

20 .4

1 26

24.2

0.00068

24.2

23.2

14

14

.4

4

159

123

5.88

-0.1

-0.6 1 26

20 1 26 .4 .4

25.4

O OOOfiR

25.4

23.2

li

31

316

136

5.88

0.45

2.7 1 26

20 1 26 4 .4

28.7

0.00068

28.7

23.2

77

77

2.3 8

354

146

5.88

0.68

4.08 1 2fi

20 1 26 4 .4

30.08

11.00068

30.1

23.2

96

96

2.3 8

)94

147

5.88

o 83

4.98 1 26

20 1 26 .4 .4

30.98

0.00068

31.0

23.2

109

109

354

141i

5.88

0.91

5.46 1 26

20 1 26 .4 .4

31.46

0.00068

31.5

23.2

116

116

5.82 1 26

20 1 26 4 .4

31.82

0.00068

31.8

23.2

121

121

26

20 1 26 .4

32

0.0()()68

32.0

23.2

123

123

31.82

0.00068

31.8

23.2

121

121

31.22

0.00068

31.2

23.2

112

112

2.3 8

2.3 8

2.3 8 2.3

8 2.3 8

316

136

5.88

159

123

5.88

41

2.3 2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8 2.3 8

2.3

1 -- --

A7

ld

- -

0.97

103

5.88

0.97

5.82 1 26

20 1 26 4 .4

RO

5.88

0.87

5.22 1 26

20 .4

.4

53

5.88

0.7

4.2

1 26

20

1 26

302

0.00068

30.2

23.2

98

98

5.88

0.43

2.58

26

20 .4

1 26

28.58

0.00068

28.6

23.2

75

75

26

20 1 26 .4 .4

26.54

0.00068

26.5

23.2

47

47

26

20 1 26 .4 .4

24.98

0.00068

25.0

23.2

25

25

5.88 5.88 5.88 5.88 5.88

0.09

0.17 0.35

0.54

1.02

-2.1

0.48

2.SS

0.59

3.54

.4

1 26 .4

.4

1 26

26

20

26

20 .4

26

20 1 26 .4 .4

4

.4

1 26 .4

23.9

0.0006S

23.9

23.2

10

10

23.12

0.0006S

23.1

23.2

-1

-1

22.46

0.00068

22.5

23.2

-10

-10

- --- -- - -- -

-- ---- --

Az

h-e

12.

oo

12. OII 12.

on 12. ()()

12. OII 12. ()\)

12. IlO

13. 00 14. 00 15. OII 16. 00

2fi

97

00

o.

18. IlO

O. 43

on

O. 09

6. OII

12.

0.0

()(1

12. 00

1.0

12. 00

2.11

O. 17

o 35 ()

4R

O. 59 O.

711

o

12. 00

3.0

12 00

4.0

o

12. 00

5.0

12.

fi.O

o

00

o

12 (10

7.0

12

8.0

o

OII

o

12.

9.0

00

5.8

o.

19. 00

23. 00

12

00

2

()()

52

2fi 00

2

12 00

00

()()

2fi OII

42

22. 00

12.

2 fi.O

fi.

12 00

o 10. 00

2fi

fi. 00

OII

21. 00

00

58

80

()()

6.

fi. 00

1.0

fi. OII

2.1

fi. 0(1

2.8

()()

3.5 4

fi.

110

00 6. (X)

90

O. 97

6. 00 6.

00

00 fi.

75

o 30 O.

10

2

o

8

4.2

4.8

5.4

o 5.8

fi.O

()()

5.6 4

fi 00

4.5

94 ()

o 2.5 8 0.5

00

00

1.8

o

O.fi

o

o.

fi.

2.7

45

()()

o

Il. 00

O. fi8

12. 00

83

()()

o 00

te=tcm+

2fi 00

(X)

O. 70

()()

12.

fi.

tem

O. 97

R7

12 00

on

5.4 00

17. 00

20 00

12.

o. 91

c• M

c*A7

31.40 31.R2 32.00

31.82

tml

tcv=tml tAz

ID

2!1. 41l

26.40

0.00

20. 40 20. 40 20. 40

00

26.4()

0.00

OII

26.40

0.00

lll3. 00

105.

00

00 59. 00

O. 85 O. 85

1 00 1 00

80.0

105. 00

59 00

O. X5

1. 00

105. 00

59. 00

o

1

85

00

0.00

105. 00

59 00

85

1. 00

o 00

105. 00

59 00

Il. 85

1. 00

59 00

Il 85

00

26.40

0.00

20. 40

20.40

0.00

2h.54

20 40

00 26.

OII 2fi 0(1 26.

00

26 00

26.40

0.00

o 53.0

Il

26.40

0.00

0.00

105. 00 105. 00

59.

00

85

1. 00

105.

00

59. 00

O. 85

00

00

23.90

20 40

26.40

0.00

0.00

23.12

20 40

26.40

0.00

0.00

22.46

20 40

26.40

0.00

0.00

105 00

59. 00

85

2UW

20 40

26.40

0.00

0.00

105 00

59. 00

85

00

26.40

0.00

0.00

105. 00

59. 00

O. 85

00

21.20

20

40

26. 00

20.60

20 40

26.40

0.00

0.00

26. CII

Te= 45"C 1,0

"E.g Gl ·;::

"(j

o

~-~

0,9

8.C

Te

() ~

s::s

=Temperatură exterioară

0,8

0..

0,7 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Temperatura B.U. aer la intrare U.l.

lUMITE DE FUNCTIONARE Tip de

Răcire

funcţionare

aer intrare U.l. (1) Temperatură maximă aer intrare U.E. (1) Temperatură minimă aer intrare U.l. (1) Temperatură minimă aer intrare U.E. (1) Alimentare electrică (variaţie tensiune) Alimentare electrică (variaţie frecvenţă) Temperatură maximă

(•C) (•C) (V) (Hz)

23 B.U.

32 B.S. 43 B.S. 16 B.S. 21 B.S.

15 B.U. ±10% ±2

ferroli

NEW SMILE PC7 CARACTERISTICI APARAT

Următorul absorbită

grafic, valabil la unităţile de perete, furnizează factorii corectori de randament termic (PT) şi puterea electrică (PA), începând cu datele nominale, în funcţie de temperaturile efective de funcţionare a aparatului.

CP

~~

f!:! ,cu O:!::

u.e ...

CP O cn

"C

1,3 1,2 1,1 1,0

-.a c I'CI

0,9

·- CP CP :::1

0,8 0,7

_

.!!! CP ....u ...

811.

Ta=20"C Ta=24"C

0,6 1,2 Ta=20"C Ta=24"C

1,1 111.

1,0

CP·c -CP

u

E

!!! I'CI O"C

u c

0,9

-8E -·I'CI

c .~ .!!! u E ...

0,8

';.!!

-

O CP

~

:::1

Te

0,7

=Temperatură ambient

Il.

0,6 -5 -3 -1

1

3 5

7 9 11

Temperatura B.S. aer la intrare U.E. UR 87% (Umiditate relativă)

=

fi1MITE DE FUNCTION~RE Tip de

funcţionare

Temperatură maximă

aer intrare U.l. (1) Temperatură maximă aer intrare U.E. (1) Temperatură minimă aer intrare U.l. (1) Temperatură minimă aer intrare U.E. (1) Alimentare electrică (variaţie tensiune) Alimentare electrică (variaţie frecvenţă)

lncălzire

(oC) ("C) (oC) ("C) (V) (Hz)

27 B.S. 24 B.S. 20 B.S. -7 B.S.

18 B.U. -8 B.U. ±10% ±2

7

ferroli

NEW SMILE PC7 CARACTERISTICI APARAT

E

c:·ee'

L

1

A

Ktl: •: Ci0'"'

~4j

180

180

c

180

202

202

1240 325 250

mm mm mm

30000'

·,3't"UM·"'' . mm mm mm

_g____ '

'

8

'

MODEL ....

A., ·.·. ~~;; iili\'! 8' 1•,.·\.:·.... c

8

i;'~\

, ., .;·

.. .7000

.. .9000

600 500 232

600 500 232

.12000.;: ·. • Jj';;x' 18000 .·

700 552 256

760 552 256

. 24000·

902 650 307