Proiect Climatizare [PDF]

Zitiervorschau

ARGUMENT

In acest proiect am tratat instalatia de aprindere, incercand sa acopar toate aspectele esentiale legate de partile componente, diagnosticarea, intretinerea si repararea instalatiilor de aprindere in stransa corelare cu diversitatea lor constructiva si particularitatile fiecaruia. In capitolul I am prezentat notiuni introductive cu privire la instalatia de aprindere, destinatia si partile componente ale acesteia, precum si instalatii electronice de aprindere. In capitolul II am abordat diagnosticarea instalatiilor de aprindere prin corelarea simptomelor functionarii anormale cu posibilele defectiuni ale acestora in functie de particularitatile constructive ale fiecarui tip, precum si verificarile care trebuie efectuate pentru functionarea in parametrii constructivi ai instalatiilor de aprindere. In capitolul III am prezentat modalitati de intretinere a instalatiilor de aprindere, menite sa asigure atat buna functionare, cat sa si prelungeasca timpul de utilizare fara interventii de natura reparatorie a acestora. Capitolul IV trateaza defectele in exploatare ale instalatiilor de aprindere, cu simptome, cauze si solutii de remediere a acestora. Capitolul V urmareste punerea in evidenta a unor solutii de remediere in cazul nefunctionarii totale sau partiale, sau constatarii defectelor anumitor componente ale instalatiilor de aprindere, pe standuri speciale sau cu ajutorul unor dispozitive in functie de particularitatile fiecarui tip de instalatie de aprindere. Capitolul VI prezinta masurile de protectia muncii caracteristice lucrarilor la instalatia de pornire si masuri privind protecţia împotriva stingerii incendiilor. In incheiere am prezentat bibliografia si anexele (desenele si tabelele) aferente proiectului.

CAP. I INSTALATIA ELECTRICA DE CLIMATIZARE Instalatia de climatizare se bazeaza pe principiul aerotermei si are rolul de a regal temperatura aerului, fie in scopul incalzirii, dezabururii geamurilor, fie al ventilarii habitaclului (spatial din interiorul automobilelor). In prezent, toate automobilele sunt prevazute cu instalatii de climatizare. 1.1 ECHIPAMENTELE INSTALATIEI DE CLIMATIZARE Instalatia electrica de climatizare este formata in principiu din electromotor, comutator, rezistenta pentru modificarea turatiei electromotoruluila unele constructii-si accesoriile de racordare. a. Electromotoare pentru incalzire si ventilatie Instalatia de climatizare a habitaclului autoturismelor FIAT, LADA este prevazuta cu electromotoare tip ME-240 sau tip ME-255. Electromotorul tip ME-255 este unificat cu electromotorul tip ME-241 de actionare a stergatoarelor de parbirz. Electromotoarele se monteaza in carcasa radiatorului climatizorului. Electromotorul tip ME-240 (fig.1 Anexa A) este prevazut cu doi poli magnetici, doua perii, cu excitatie serie, el fiind destinat sa functioneze in current continuu. El are doua trepte de viteza de rotatie: 3000 si 2200 rot/min. Turatia mai mica de 2200 rot/min, se realizeaza prin conectarea in serie a rezistentei tip CE-328, in circuitul de alimentare a electromotorului. Caracteristicile tehnice ale electromotoarelor pentru climatizare sunt aratate in tabelul 1 Anexa B. Electromotorul se compune din corpul 6, doua scuturi paliere 5 si 13 si rotorul 8. In corpul din aliaj de aluminium este turnat miezul magnetic 7 al statorului, format din tole de otel electrotehnic. Placile au forma speciala. Ansamblul obtinut dupa montarea lor are forma unui cilindru cu doi poli magnetici, pe care se executa infasurarea 14 a statorului. Intre scutul palier inferior 5 si corp se monteaza placa transversala 1 din material izolant, stratificat, pe care se fixeaza portperiile cu periile 2. Rotorul este format dintr-un miez magnetic din placi de otel electrotehnic. In crestaturile miezului rotorului, izolate cu carton electrotehnic, se introduce infasurarea ondulata, ale carei capete se cositoresc la lamelele 3 din cupru ale colectorului. La partea inferioara a arborelui se preseaza colectorul, iar la partea superioara a arborelui, iesita in afara, se monteaza ventilatorul cu palete executate din material plastic. Arborele rotorului se roteste in doi cuzineti metaloceramici 11 autolubrifianti, care se fixeaza cu ajutorul unor saibe elastice din otel arc. Suprafata sferica exterioara a cuzinetilor este acoperita cu un inel din pasla 12

imbibat in lubrifiant. Jocul axial al arborelui rotorului se regleaza cu ajutorul setului de garnituri 10. El trebuie sa se afle in limitele de 0,1-0,5 mm. b. Comutatorul electromotorului climatizorului La autoturismele FIAT, LADA, pentru a conecta electromotorul climatizorului, si pentru a modifica regimul de functionare a acestuia, se utilizeaza comutatoarele tip BK-408 sau tip BK-408 A. Comutatoarele se fixeaza cu ajutorul unor lamele elastice in orificiul practicat in panoul aparatelor de bord. Comutatorul este format dintr-un corp de materiala plastic, executata din doua bucati intre care se fixeaza trei borne. Una dintre borne este alamita. La aceasta borna se racordeaza capatul conductorului de culoare albastra cu dungi negre ale al electromotorului climatizorului. Comutatorul trebuie astfel montat in locasul sau, incat borna alamita sa se afle la partea superioara. Borna din mijloc se afla in contact permanent cu contactul mobil basculant de current. Borna superioara, respective cea inferioara se pun sub tensiune pe rand, dupa cum clapeta comutatorului este apasata in sus sau in jos. Transmiterea miscarii de la clapeta la contactul mobil se face prin intermediul unui arc si al impingatorului cilindric. In pozitia din mijloc curentul este intrerupt. c. Rezistenta tip E-328 a electromotorului climatizorului Aceasta are rolul de a micsora viteza de rotatie a electromotorului climatizorului in momentul conectarii in circuitul de alimentare a acestuia. Rezistenta se fixeaza cu ajutorul a doua suruburi si al unui suport in carcasa electroventilatorului climatizorului. Conductorul rezistiv, din ni-crom, se infasoara pe un suport ceramic. Valoarea rezistentei este de 1 Ω, la temperatura de 20ºC.

1.2 SCHEMA CONEXIUNILOR SI CIRCUITELOR INSTALATIEI ELECTRICE DE CLIMATIZARE Functionarea instalatieie electrice de climatizare poate fi urmarita pe schema din figura 2 Anexa C. Conectarea electroventilatorului climatizorului are loc astfel: -se inchid contactele ,,30/1” si ,,INT” ale comutatorului cheii de contact 4 si apasand in sus clapeta comutatorului 7, electromotorul 1 este alimentat cu current direct prin siguranta nr.2, din caseta 6, dezvoltand o turatie de 3000 rot/min; -apasand in jos clapeta comutatorului, electromotorul este alimentat prin rezistenta 8 de 1,0 Ω, iar turatia se reduce la 2200 rot/min; -comutand clapeta in pozitia din mijloc, curentul de alimentare a electromotorului se intrerupe. 1.3 APARATE PENTRU MARIREA GRADULUI DE CONFORT In acestea se includ: stergator si spalator de parbriz, aparat de climatizare, aprinzator de tigari, radio,ceas. Aparatele de incalzire si climatizare sunt formate din: prize de aer din fata cabinei automobilului, conducte flexibile, ventilator electric si comutator de comanda. La comanda, pe timp cald, se conecteaza motorul electric al turbinei (fig.3 Anexa D) care absoarbe aerul si-l introduce in habitaclu, fie direct (prin racordurile de la parbriz si pe sub bord), fie prin canale laterale (fig.4. Anexa E). Pentru incalzire, automobilele au un racord cu tub de cauciuc care preia apa incalzita de la chiulasa motorului termic si o conduce printr-un radiator special, plasat la carcasa ventilatorului, care reintra apoi in circuitul sistemului de racier. Circuitul apei poate fi deschis dupa necessitate pe timp rece, sau inchis pe timp cald. Cand se impune incalzirea cabinei, se deschide circuitul apei calde si se conecteaza electroventilatorul pentru introducerea fortata a aerului, care, trecand prin celulele radiatorului, se incalzeste. La autobuze, instalatia de incalzire este independenta, avand un sistem de circulatie propriu. La utomobilele cu instalatie de racier cu aer, incalzirea sface prin racord special, care recicleaza gazele arse prin canalele speciale din cabina.

CAP.II DIAGNOSTICAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ELECTRICITATE Sistemul de alimentare cu electricitate este compus din bateria de acumulatoare, generator, regulator de tensiune si cablurile de conexiune. La majoritataea automobilelor moderne, regulatorul de tensiune este incorporat in generator. De obicei, bateria se verifica printr-o procedura separata si inaintea diagnosticarii celorlalte componente ale sistemului de alimentare cu electricitate. Generatoarele actuale sunt masini asincrone, cu poli in gheara, associate cu redresoare in punte trifazata. Regulatorul de tensiune are in mod obisnuit trei borne: un aconectata la plus, una la masa si a treia care alimenteaza excitatia (rotorul) generatorului. Regualtoarele electronice pot avea si mai multe borne, avand functiuni suplimentare (de exemplu de semnalizare si auto-test). Observatie! Regulatorul mentine tensiunea constanta in punctual in care o masoara, adica in punctual din care se alimenteaza (plusul si masa). Daca sistemul are cintacte imperfecte, pe care apar caderi de tensiune, tensiunea in alte puncte ale sistemului de alimentare poate varia fata de valoarea stabilita de regulator. La majoritatea constructiilor noi, generatorul include si regulatorul de tensiune care este electronic; astfel generatorul apare ca o masina ce da direct current continuu la o tensiune constanta. Curentul debitat este functie de sarcina conectata la borne. Cand generatorului i se cere mai mult decat poate da, el nu se distruge, ci incepe sa-si scada tensiunea sub valoarea normala de functionare. Exista mai multe scheme de conectare a generatorului in cadrul sistemului de alimentare. O schema comuna este cea de pe autoturismul Dacaia, cu regulatorul separate si o perie a alternatorului la masa. Regulatorul de tensiune se alimenteaza dupa cheia de contact de la baterie si alimenteaza la randul sau excitatia la borna DF. Controlul sistemului se face prin voltmetrul termic cu bimetal de pe tabloul de bord. O alta schem ades utilizata este cea a firmei Delco-Remy pe vehicule General Motors. Daewoo etc. Generatorul G are legatura directa cu bateria Bat la borna notata B (sau +). Alte legaturi ale generatorului se fac printr-o cupla cu mai multi pini. Uzual se foloseste pinul l care alimenteaza lampa de semnalizare Ls de pe tabloul de bord. Aceasta este conectata la + prin cheia de contact CC si cutia de sigurante. Pinul P este conectat la stator si poate fi folosit optional la un turometru exterior, iar pinul S se conecteaza la modelele ce au cutie de viteze automata.

Regualtorul de tensiune are incorporat suplimentar si functia de a comanda lampa Ls in caz de avarie. Cand cheia este in pozitia OFF, lampa este stinsa. Cand se trece in pozitia RUN se conecteaza aprinderea dar motorul nu functioneaza si lampa se aprinde. Dupa ce motorul a pornit, lampa trebuie sa se stinga. 2.1 DIAGNOSTICAREA EXTERIOR

UNUI

SISTEM

CU

REGULATOR

Diagnosticarea sistemului de alimentare cu electricitate trebuie precedata in mod obligatoriu de o verificare si incarcare a bateriei. Dupa efectuarea acestor operatiuni se parcurg, in ordine, etapele urmatoare:

c)

a) se verifica vizual integritatea conexiunilor la generator; b) se verifica integritatea si intinderea curelei de antrenare; se citeste tensiunea la bornele bateriei cu motorul oprit. Valoarea ei trebuie sa fie de circa 12,7 V. Daca motorul a fost pornit de curand, bateria poate sa fie polarizata si tensiunea ei sa fie superioara acestei limite. Daca tensiunea este sub 12V se verifica bateria; d) se porneste motorul si se adduce la turatia de 2000 min-1. fara a se conecta alti consumatori, se citeste tensiunea la bornele bateriei duopa 1-2 minute, perioada necesara stabilizarii sale. Ea trebuie sa fie in mod normal in limitele 14,2 ± 0,5V. Daca tensiunea este mai mare trebuie reglat sau inlocuit regulatorul, daca tensiunea este mai mica, poate exista un defect in generator sau in regulator. De aceea se masoara suplimentar tensiunea pe borna DF la generator si regulator. Intre cele doua citiri nu trebuie sa fie diferente mai mari de 0,1V. In caz contrar, cablul de legatura sau conexiunile lui sunt defecte. Se compara apoi tensiune acitita pe borna DF cu aceea masurata la baterie.  In cazul generatorului cu o perie la masa (Dacia, Lada etc.), daca intre tensiunea la baterie si cea pe borna DF este o diferenta mai mare de 0,1V (la regulatoerele mecanice) sau 1V (la cele electronice), atunci regulatorul este defect si trebuie reglat sau inlocuit. In caz contra defectul este in generator.  In cazul generatoarelor cu o perie la plus (cele cu regulator electronic incorporat sau nu, Oltcit, Volkswagen etc.), daca tensiunea pe excitatie este mai mica de 1V defectul este in generator, altfel se inlocuieste regulatorul.

Observatii! 1) La unele modele, mai ales la cele cu regulatorul incorporat, este dificil de masurat tensiunea la perie. Unele regulatoare au insa carcasa metalica pusa la aceasta tensiune. Daca nu, se leaga in prealabil un fir conductor la perie. Trebuie acordata atentie izolarii acestui fir fata de alte potentiale pentru a nu distruge regulatorul. 2) Daca se constata ca regulatorul este scos din functiune, trebuie verificata obilgatoriu si rezistenta rotorului, caci altfel un nou regulator va fi si el distrus. 3) Orice manevra la regulatot trebuie facuta cu contactul taiat pentru a nu periclita regulatorul. e) Se mentine turatia motorului la 2000 min-1. Suplimentar fata de punctual d se conecteaza consumatori importanti: se aprinde faza lunga, se porneste aeroterma etc. Se citeste din nou tensiunea la baterie dupa 2-3 minute necesare stabilizarii sale. Ea nu trebuie sa varieze cu mai mult de 0,2-0,7V fata de cazul d. daca totusi aceasta variatie apare, defectul poate fi in generator sau in regulator. Modul de separare intre cele doua cause este asemanator cu cel prezentat la punctual d si anume masurand tensiunea pe excitatie, DF.

2.2 DIAGNOSTICAREA UNUI INCORPORAT

SISTEM

CU

REGULATOR

Multi constructori nu recomanda demontarea generatorului si inlocuirea unor componente ale sale, ci inlocuirea lui totala. Verificarea generatorului se face si in acest caz dupa o verificare si incarcare prealabila a bateriei. Se parcurg etapele mentionate in continuare: a) se verifica visual integritatea conexiunilor la generator; b) se verifica integritatea si intinderea curelei de antrenare; c) cu cheia in pozitia RUN si motorul oprit, lampa Ls trebuie sa fie aprinsa. Daca nu, se desface cupla de la generator si in cupla de pe cablu se pune pinul Ls la masa printr-o siguranta de 5A. 1.Daca lampa se aprinde, generatorul se va inlocui (este distrus regulatorul). 2.daca lampa nu se aprinde, este o intrerupere intre cheia de contact si cupla (pinul) L care trebuie depistata. d) Cu cheia in pozitia RUN si motorul functionand la turatie moderata, lampa trebuie sa se stinga. Daca nu se stinge, se desface cupla de la generator; 1. daca lampa se stinge, regulatorul de tensiune este defect. 2. daca lampa nu se stinge, intre cupla si lampa este un scurtcircuit la masa care trebuie depistat. Un astfel de scurtcircuit poate distruge regulatorul de tensiune si, deci, generatorul. In orice caz trebuie parcurse etapele urmatoare. e) Se verifica generatorul efectuand operatiunile descries in continuare: 1. Se conecteaza in parallel cu bateria un voltmetru digital si in serie pe cablul de +, intre baterie si generator, un ampermetru. 2. Se masoara tensiune abateriei cu cheia de contact in pozitia OFF; 3. Se desface cupla de la generator. 4. Se trece cheia de contact in pozitia RUN si se citeste cu un voltmetru digital tensiune a intre pinul l din cupla si masa. Aceasta tensiune trebuie sa fie diferita cu cel mult 0,1V fata de tensiunea la baterie citita la punctual 2. daca nu, se verifica conexiunile lampii Ls si firele de legatura. 5. Se reconecteaza cupla la generator. 6. Se porneste motorul si se mentine la o turatie moderata. Se masoara tensiunea la baterie, care trebuie sa fie in plaja 14,2 ±0,5V, deci net mai mare decat cea anterioara, dar in orice caz sub 16V. daca tensiunea nu respecta aceste conditii, se inlocuieste generatorul. 7. Se mentine motorul la o turatie moderata (aprox. 2000 min -1). Se conecteaza un reostat de curent mare (de exemplu unul cu carbon de 70A) in paralel cu bateria. Se creste curentul pornind de la valori mai mici ale lui pana catre valoarea nominala a generatorului, astfel incat tensiunea la bornele bateriei

sa ramana peste 13V. daca valoarea maxima a curentului astfel obtinut nu difera de curentul nominal cu mai mult de 15A, generatorul este in buna stare tehnica. In caz contrar este necesara inlocuirea lui. Cu generatorul functionand la curent maxim de la punctual e7 se masoara caderea de tensiune intre borna minus a bateriei si carcasa generatorului. Ea trebuie sa fie mai mica de 0,5V. In caz contrar se verifica legaturile la masa de la baterie, generator si motor.

CAP. III

INTRETINEREA , DEFECTELE SI REMEDIEREA SISTEMULUI DE CLIMATIZARE

Pentru a avea aer curat in interiorul automobilului este necesar sa se pastreze curatenia si integritatea elementelor componente ale instalatiei de climatizare. Instalatia de climatizare nu necesita lucrari de intretinere speciala. Periodic se verifica garniturile, conductele, racordurile circuitului de apa si ale celui de aer. Garniturile defecte se inlocuiesc si se strang legaturile si colierele slabite. Pentru evitarea depunerilor calcaroase in radiatoare, este optim ca instalatia sa functioneze cu antigel in apa de racire. La prepararea lichidului antigel trebuie sa se foloseasca apa distilata lipsita de saruri minerale. Trebuie sa se verifice periodic nivelul lichidului, iar in cazul completarilor sau umplerilor trebuie sa se pastreze curatenia si sa se faca o buna aerisire. Daca robinetul de comanda a intrarii apei in instalatia de climatizare, la temperaturi excesiv de scazute, nu se roteste, acesta nu se va forta, ci se va astepta cateva minute, cu motorul in functiune, timp in care lichidul cald revine la robinet si-l deblocheaza. Periodic trebuie controlat gradul de uzura a periilor, colectorului, bornele si conexiunile circuitelor instalatiei electrice. Electroventilatoarele in general nu se ung decat cu ocazia demontarii lor, acestea fiind echipate cu lagare metaloceramice autolubrifiante. Instalatiile de conditionat aerul si aeroterma se verifica functional si constructiv ca si conexiunile si comenzile lor. Aeroterma poate prezenta defectiuni ale ventilatorului (care se repara sau se inlocuieste), la motorul electric (al carui electromotor se remediaza in atelier), la sistemul de comanda (dezoxidarea si refacerea conexiunilor, curatirea contactelor comutatorului sau inlocuirea lui). Electovalvele defecte se inlocuiesc. Defectele, cauzele si modul de remediere sunt prezentate in tabelul 2 Anexa F.

CAP.VI MĂSURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII ŞI RESPECTARE A NORMELOR PSI 4.1 Măsuri de protecţia muncii In atelierele de reparat echipament electric, se vor lua masuri adecvate, ca: ventilarea camerelor de inacrcat baterii de acumulatoare si folosirea echipamentului de protectie recomandat la manipularea electrolitului si acidului sulfuric sau a instalatiilor din dotare; la dispozitivele si aparatele de verificare, care folosesc energie electrica din retea, se vor lua toate masurile de evitare a producerii scurtcircuitelor, inlaturand orice improvizatie; lampile portative vor fi alimentate la tensiunea de 24V. Pentru ca demontarea automobilelor care urmează să fie reparate să se facă în bune condiţii, muncitorii care execută efectiv aceste operaţii trebuie să cunoască în mod precis ordinea tehnologică a operaţiilor, sculele şi dispozitivele obişnuite sau speciale care se folosesc, precum şi pericolele la care se expun în cazul nerespectării procesului tehnologic de demontare. La executarea operaţiilor de demontare, muncitorii vor utiliza scule, unelte, diverse dispozitive de demontat, de presat sau de uşurare a efortului fizic, instalaţii de ridicare (vinciuri, cricuri, macarale) pe care înainte de a le folosi trebuie să le controleze şi să le probeze. Este interzisă folosirea de scule sau unelte decalibrate, deteriorate sau uzate. La operaţiile de demontare şi montare a ansamblurilor grele sau voluminoase se vor folosi mijloace mecanizate de ridicare (macarale mobile, grinzi rulante, electropalane), iar prinderea ansamblurilor ce urmează a fi ridicate se va face cu ajutorul unor dispozitive speciale care vor asigura suspendarea corectă, echilibrată şi sigură a acestora. Depresarea bucşelor, inelelor de rulmenţi, cămăşilor, se va face cu ajutorul preselor sau al dispozitivelor speciale corespunzătoare fiecărei dimensiuni în parte, fiind interzisă depresarea cu ajutorul ciocanelor sau dornurilor care produc deformări, ruperi accidentale de piese sau accidente. Demontarea sau montarea ansamblurilor metalice nituite sau sudate se va face în locuri special amenajate prevăzute cu paravane metalice de protecţie, contra schijelor de metal degajate în timpul lucrului sau a flamei de la aparatele de sudare sau tăiere. Sculele vor fi aşezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri corespunzătoare şi la înălţimi accesibile. După terminarea lucrului sculele vor fi curăţate , după care vor fi închise în dulapuri. Ascuţirea sculelor de tăiat, cioplit se va face de un lucrător instruit special în acest scop. Atelierele pentru reparat rezervoare vor fi prevăzute cu instalaţie de apă şi de scurgere la canal în interiorul lor. Pardoseala va fi din ciment sau mozaic şi va fi acoperită cu grătare de lemn. Se vor prevedea băi pentru spălare, probă de presiune şi dezincrustare, dotate cu mijloace mecanizate pentru manipularea

rezervoarelor. Lucrările de reparaţii la rezervoarele de combustibil se vor executa numai după ce acestea au fost spălate bine cu apă sau cu vapori de apă. Se interzice desfundarea conductelor de benzină, încercarea conductelor pentru aer, prin suflare cu gura. Spălarea şi degresarea pieselor mici se vor face numai cu detergenţi, în cuve speciale, amplasate în locuri corespunzătoare.

4.2 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA STINGERII INCENDIILOR

În încăperi cu pericol de incendii şi explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea a două scule feroase şi folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. Este interzis accesul în atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor străine. Pe uşile acestor încăperi se vor monta tăbliţe cu inscripţia „INTRAREA OPRITĂ”. Este interzis fumatul în halele de întreţinere şi reparaţii. În acest scop se vor amenaja locuri pentru fumat. Este interzisă păstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanţi, în interiorul halelor sau atelierelor cu excepţia locurilor anume prevăzute prin proiectul de construcţie.

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Fratila, Maria V. Popa, Mariana Fratila – Automobile. Sofer mecanic auto, manual pentru scoli profesionale, anul I şi II, Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti, 1994. 2. Gheorghe Fratila, Mariana Fratila, Stefan Samoila – Automobile. Cunoastere, intretinere si reparare, manual pentru scoli profesionale – anii I, II şi III, Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti, 2003. 3. Mihai Stratulat, Cristian Andreescu – Diagnosticarea automobilului, Societatea Stiinta si Tehnica S.A., 1998. 4. Constantin Arama, Adrian Mihai, Gheorghe Ruse, Dan Vaiteanu, Gheorghe Zatreanu – Automobilul de la A la Z, Editura Militara – Bucuresti, 1985. 5. C. Arama, B. Grünwald, Tr. Dudas, Al. Danescu, N. Apostolescu, A. Manole, Combustibili si lubrifianti pentru motoare, Editura Tehnica, Bucuresti, 1962.

ANEXA A

ANEXA B

Tabelul 1 Caracteristicile tehnice ale electromotoarelor instalatiilor de climatizare

Caracteristicile tehnice Tensiunea nominala, in V Puterea nominala, in W Viteza de rotatie mare a arborelui rotorului (echipat cu paletele ventilatorului), la puterea nominala, in rot/min Valoarea curentului absorbit, la puterea nominala in A Viteza de rotatie mica a arborelui rotorului (echipat cu paletele ventilatorului), in rot/min Valoarea curentului absorbit, la viteza de rotatie mica a arborelui, in A Polaritatea cablurilor

*Pentru electromotorul tip ME-255

Tipul electromotorului PAL 443, 132-07, ME-240 025 (LADA) (SKODA 105S, (FIAT) 120LS) 12 12 20 60 3000 3000 (spre stanga) 6 (4,5*) 2200

2000

2,5 (2,5*)

-

-

-Cablul (albastru) cu papuc-polul negativ; -cablul cu tub de plastic-polul pozitiv

ANEXA C

Fig.2 Schema conexiunilor si circuitelor instalatiei electrice de climatizare. 1-electromotor; 2- baterie de acumulatoare; 3- alternator; 4- comutator cu cheie de contact; 5- intreruptor lumini exterioare; 6- caseta cu sigurante; 7- comutator electromotor; 8- rezistenta a electromotorului.

ANEXA D

Fig.3 Electroturbina pentru climatizare: 1-turbina; 2- electromotor; 3- clema; 4- carcasa turbina cu priza absorbtie si ferestre dirijate aer in habitaclu; 5-capac.

ANEXA E

ANEXA F Tabelul 2 Defectele, cauzele si modul de remediere a instalatiei de climatizare Cauze

Modul de remediere

Instalatia nu incalzeste suficient Circuitul de apa contine aer - Se aeriseste -Se verifica si se inlocuieste termostatul Apa de racire, nu se incalzeste suficient defect; se acopera radiatorul cu o husa Circuitul apei in radiatorul climatizorului -Se spala instalatia de apa, este strangulat sau infundat se inlatura depunerile si strangularile Motorul electric este defect -Se repara motorul Robinetul de reglare a debitului apei -Se verifica si se repara robinetul este defect Apa din instalatia climatizorului se incalzeste prea mult Cantitatea de apa din instalatia de racire -Se completeaza apa pana la nivelul normal a motorului este insuficienta -Se verifica, se inlatura pierderile si se Sunt pierderi de pa in instalatie completeaza cu cantitatea necesara de apa -Turbina uzata se inlocuieste si se inlatura Debitul pompei de apa este prea mic eventualele strangulari Cureaua de ventilator patineaza -Se intinde normal cureaua -Conectorul termic defect se inlocuieste, se Conectorul termic nu verifica si se inlatura eventiualele defectiuni conecteaza electroventilatorul ale electroventilatorului