Poporul Român - Popor Romanic. [PDF]

Zitiervorschau

Poporul român – popor romanic. Identitatea unui popor este dată de spațiul de locuire, de limba vorbită, de cultura sa și, cel mai important, de locuitorii săi. Formarea poporului român Etnogeneza românească reprezintă un proces istoric ce are drept rezultat apariția unui nou popor în spațiul european, care vorbește o limbă proprie. Formarea poporului român începe după anul 106 și se consideră a fi încheiată în secolele VII/IX. Construcția etnică românească s-a desfășurat la nord și sud de Dunăre printr-un proces care presupune două componente: procesul de romanizare a populației autohtone și asimilarea elementului slav de către populația daco-romană Slavii, în drumul lor peste Dunăre, au rupt monolitul daco-roman, ducând la apariția unei insule latine în această parte a Europei. Din punct de vedere etnic, poporul român are ca rădăcini autohtonii geto-daci, care au conviețuit cu ceilalți locuitori ai Imperiului Roman, au adoptat civilizația și tradițiile acestora printr-un liant deosebit de important:limba latină. Slavii au desăvârșit procesul de formare a poporului român Poporul român,popor romanic Limba română are la bază trei elemente: limba geto-dacă, limba latină și limba slavă.

Prin componenta sa latină, poporul român este înrudit cu alte popoare europene: francez, italian, spaniol și portughez, fiind parte din familia popoarelor romanice Stratul latin are o pondere între 60% și 70% în vocabularul limbii române și i-a oferit și structura gramaticală. Individualitatea limbii române față de celelalte limbi neolatine este dată de substratul autohton și de adstrat. De-a lungul istoriei, roma nitatea românilor a fost pusă la îndoială, mai ales atunci când românii din Transilvania, aflată sub stăpânire habsburgică și mai apoi austro-ungară, și-au cerut drepturile naționale, aducând ca dovezi vechimea și continuitatea de locuire în spațiul românesc. Printre contestatarii romanității românilor sunt și Franz Sulzer și Robert Roesler, care au susținut că poporul român s-a format la sud de Dunăre, de unde ar fi migrat către nord în secolul al XIII-lea. Teoriei imigraționiste i-aurăspuns istorici români precum A.D. Xenopol și Bogdan Petriceicu Hasdeu, care au argumentat științific netemeinicia acestei teze, susținând teoria continuității, bazată pe dovezi ce atestă originea latină și continuitatea de locuire a românilor.În secolul al XX-lea, istorici precum Vasile Pârvan sau Gheorghe Brătianu au susținut romanitatea românilor utilizând argumente științifice în lucrările lor Argumente care susțin teoria imigraționistă Dacii au fost exterminați ca popor. • Românii nu se trag din coloniștii romani din Dacia. Provincia Dacia a fost părăsită de toți locuitorii după retragerea aureliană.

• 165 de ani de ocupație nu au fost suficienți pentru romanizare. • Românii s-au format la sud de Dunăre, de unde au imigrat la nord în secolul al XIII-lea. • Lipsesc mențiuni scrise despre români, anterioare secolului al XIII-lea. • Formarea poporului român la sud de Dunăre este dovedită de adoptarea ortodoxiei.

Argumente care susțin teoria continuității Geto-dacii au continuat să trăiască în Dacia, după cucerirea romană. Procesul de romanizare a fost ireversibil. • Daco-romanii au reprezentat populația rămasă după retragerea aureliană. • Poporul român s-a format la nord și sud de Dunăre și nu există nicio dovadă a imigrării lui la nord de Dunăre. • Au fost păstrate toponimia și hidronimia dacice. • Au fost descoperite unelte agricole şi obiecte de

cult creştine din secolele IV – VIII. Numeroase dovezi arheologice demonstrează continuitatea de locuire la nord de Dunăre. • Anonymus şi alți cronicari medievali oferă informații referitoare la existența poporului român la nordul Dunării.