Operatii de Pace [PDF]

Zitiervorschau

Academia Forțelor Terestre "NicolaeBălcescu" Sibiu Departamentul de Științe Militare

PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA OPERAȚII DE PACE

Realizat: Sd. cap. DimaMihaela-Alexandra Sd. cap Mielcioiu Diana-Andreea

SIBIU 2017

CUPRINS 1.Introducere 2.Tipologia OPERAȚIILOR DE PACE  Operațiile de pace înviziunearomânească  Operațiile de pace (PSO) înconcepția SUA 3.Armata României în Operațiile de Pace 4. Concluzii 5.Bibliografie

1.Introducere Având în vedere dimensiunea conflictelor armate din ultimii ani, conceptul de război a suferit numeroase modificări dezvoltând un puternic caracter asimetric al confruntărilor militare. Modificările apărute la nivel regional cât și global au influențat natura și conținutul misiunilor Armatei Romaniei. Forțele Terestre Române trebuie să răspundă rapid și eficient în toate tipurile de opera ții, mai pu țin războiul, atât la nivel teritorial cât și înafara granițelor țării. Operațiile de pace se desfă șoară în cele mai multe cazuri la nivel multinațional, de accea este necesară sincronizarea doctrinelor în care este prevăzut acest tip de operații. Operațiile de pace reprezintă acele acțiuni militare, altele decât războiul, care se desfășoară în sprijinului acțiunilor diplomatice, cu scopul stabilirii și men ținerii păcii în zonele de conflict.1 Operațiile de pace, denumite în doctrinele NATO Operații în spijinul păcii (POS), sunt acel tip de acțiuni militare care previn sau împiedică războiul, promovând totodotă pacea prin utilizarea/nonutilizarea forței. În literatura de specialitate operațiile de pace se regăsesc în formula operațiile de stabilitate și sprijin." Operaţiunile de stabilitate şi sprijin constau în utilizarea tuturor capabilităţilor militare în toate tipurile de operaţiuni, mai puţin războiul." 2 Strategia militară a României subliniază că "participarea la operaţiile multinaţionale de sprijin a păcii este una din misiunile strategice de bază ale forţelor armate pentru starea de pace"3

2.Tipologia OPERAȚIILOR DE PACE 

Literatura de specialitate romanească prezintă două tipuri de operaţii de pace: operaţii de stabilitate și operații de sprijin. Există cateva delimitări între aceste operații, astfel: operațiile de stabiliate la care poate participa plutonul/compania de infanterie sunt: "controlul armamentelor, combaterea terorismului, sprijinul operaţiilor antidrog, asistenţa umanitară şi civică , asistenţa acordată unei naţiuni, evacuarea necombatanţilor, impunerea de sancţiuni, operaţiile de pace, demonstraţia de forţă."4 De reținut este faptul că operațiile de stabilitate asigură anumite facilități statului în care se desfasoară precum: realizarea păcii, construcția păcii, menținerea păcii, impunerea păcii și prevenirea conflictului. Operațiile de sprijin constau în sprijinul autorităților civile în timpul sau după situațiile de criză precum: inunda ții, incendii, cutremure etc.

1Cernat Romică, "Operaţiile de menţinere a păcii şi Dreptul Internaţional Umanitar" la: http://www.arduph.ro/domenii/operatiuni-de-pace/operatiile-de-mentinere-a-pacii-si-dreptul-internationalumanitar/ (accesat pe 10.01.2017).

2Trocan Constantin, " Menţinerea păcii între operaţiile în sprijinul păcii şi operaţiile de pace", Revista Academiei Fortelor Terestre, nr4, 2004.

3 *** Strategia Militară a României, Editura Militară, Bucureşti, 2001.

4 Trocan Constantin, " Menţinerea păcii între operaţiile în sprijinul păcii şi operaţiile de pace", Revista Academiei Fortelor Terestre, nr4, 2004, p2.

 o o o o o o

In concepția SUA5, operațiile în sprijinul păcii(PSO) sunt operaţii multinaţionale desfășurate sub egida ONU ori a mandatului OSCE. În categoria acestora regăsim următoarele operaţii: de prevenire a conflictului (Conflict Prevention - CP); de realizare a păcii (Peace Making – PMO); de menţinere a păcii (Peace Keeping - PKO); de impunere a păcii (Peace Enforcement - PEO); de construire a păcii (Peace Building - PBO); umanitare (Humanitarian Operation - HO).

3. Romania în Operațiile de pace Fiind parte integrată din Europa și din lume, Romania trebuie să i și asume anumite responsabilități și indatoriri, precum și dreptul de a participa în acțiunile multina ționale de men ținere a păcii .Aceste misiuni, de tip coaliţie sau desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU, sunt expresii ale îndeplinirii angajamentelor pe care România şi le-a asumat ca membru al comunităţii internaţionale. "Începând cu anul 1991, România, în baza tratatelor și înţelegerilor la care a aderat, a luat parte la un număr însemnat de misiuni în afara teritoriului statului român, fiind recunoscută de comunitatea internaţională ca un partener de bază în efortul internaţional pentru stingerea focarelor de confl ict și intrarea în normalitate a vieţii economico-sociale din regiunile afectate. România a participat și continuă să participe la operaţii în afara teritoriului statului român, iar dintre misiunile deja încheiate voi puncta elementele relevante pentru fi ecare dintre ele"6 –

DESERT STORM (Coaliţia internaţională împotriva Irakului în perioada 20.02 – 20.03.1991). România a participat în cadrul operaţiei ca parte a Forţei Multinaţionale din zona Golfului Persic cu 1 spital de campanie (200 paturi), 384 militari. Participarea a avut la bază Rezoluţia nr. 678 a Consiliului de Securitate al ONU.

–

UNOSOM II (UN OPERATION IN SOMALIA – “RESTORE HOPE”, 06.07.1993 – 26.10.1994). Participarea României a avut la bază solicitarea Secretariatului General al ONU

–

UNAMIR (MISIUNEA DE ASISTENŢĂ ONU ÎN RWANDA, în cadrul deta șamentului belgian). Participarea României a avut la bază Rezoluţia nr. 872 din 05.10.1993 a Consiliului de Securitate al ONU. Ţara noastră a participat la misiune cu 5 observatori (06.03 – 15.04.1994)

5 Directiva Bi-MNC pentru doctrina NATO a operaţiunilor în sprijinul păcii – 16 octombrie 1998. 6 Ciuca Nicolae, "ParticipareaFortelor Terestre la misiuni in afarateritoriului statului roman", în: DOCUMENT, nr.64,2014, p.2-4

–

GROM (MISIUNEA DE OBSERVARE DIN TRANSNISTRIA) sub egida OSCE. În perioada 19.04 – 19.06.1992, o grupă de 25 de observatori militari români a participat în Republica Moldova la această misiune

–

UNAVEM III (MISIUNEA DE VERIFICARE A NAȚIUNILOR UNITE PENTRU ANGOLA) desfășurată în perioada 01.06.1995 – 30.05.1997 a avut caracter umanitar în beneficiul populaţiei civile locale

–

MONUA (MISIUNEA DE OBSERVARE A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU ANGOLA) desfășurată în perioada 30.06.1997 – 26.02.1999. Participarea a avut la bază Hotărârea Consiliului de Securitate nr. 1118 din 1997.

–

ALBA (FORȚA MULTINAŢIONALĂ DE PROTECŢIE PENTRU ALBANIA) desfă șurată în perioada 14.04. – 24.07.1997, s-a constituit în baza Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU nr. 1101 din martie 1997, România fiind singura ţară din afara NATO prezentă la această operaţiune.

–

SEBRING (perioada 11–13.05.2005), s-a obţinut consensul cu privire la desfășurarea în Afganistan, în cadrul misiunii ISAF pentru asigurarea comenzii Kabul Multinational Brigade (KMNB), în perioada februarie – august 2006."Consider că este necesar să subliniez faptul că, cea mai mare contribuţie la misiunea SEEBRIG, pe timpul misiunii în Teatrul de operaţii Afganistan, a revenit ţării noastre, cu 233 militari."(Ciucă Nicolae, 2014)

–

IFOR (FORŢA DE IMPLEMENTARE A PĂCII ÎN BOSNIA HERŢEGOVINA) desfă șurată în perioada 08.03 – 01.11.1996,

–

SFOR (HERŢEGOVINA ) a fost o misiune de stabilizare (consolidare) a păcii, hotărâtă de Consiliul de Securitate al ONU la 12.12.1996 pentru a succede IFOR (Forţa de Implementare din Bosnia-Herţegovina)

–

19 septembrie 2001, a fost dislocată prima structură tip ROFND (Detașamentul Naţional de Forţe) în cadrul MN BDE South West, sub comandă italiană, concomitent cu introducerea în Teatrul de operaţii Kosovo a Celulei Naţionale de Informaţii (RONIC).

–

anul 2005 a fost introdusă în teatrul de operaţii o companie de infanterie/UNAMI, aceasta fi ind dislocată la Basrah, care a acţionat în cadrul Forţei de Protecţie a Misiunii ONU din Irak.

–

FINGAL-Pluton de poliţie militară dislocat în Kabul, compus din 25 de militari.

–

ENDURING FREEDOM(iulie 2002-prezent)

În anul 1998, România s-a situat pe locul al doilea, în ceea ce prive ște contribuţia cu efective în misiunile ONU, iar în anul 1999 a rămas singura ţară cu trupe în zonă, datorită încheierii oficiale a misiunii. Misiunea românească a încetat practic la data de 27.08.1999.7

4.Concluzii Operațiile de pace sunt rezultatul contextului internațional centrat pe consolidarea rela țiilor diplomatice, precum și a creșterii importanței organizațiilor și instituțiilor internaționale. Noul mediu de securitate a schimbat accentul de pe tradiționala formă de luptă armată spre profesionalismul ce au la bază gestionarea crizelor prin operații de stabilitate și sprijin.Forțele terestre au ca misiune principală „participarea la asigurarea securităţii României pe timp de pace“ 8 adică participarea acestora la „modelarea mediului geo-strategic de securitate în conformitate cu interesele României prin măsuri şi acţiuni specifice pentru (…) contracararea proliferării armelor de distrugere în masă (controlul armamentelor), combaterea terorismului, realizarea şi menţinerea păcii şi stabilităţii regionale şi globale precum şi pentru diminuarea ameninţărilor la adresa acestora” 9. În concluzie, contribuția României misiunile și operațiile internaționale de stabilitate și sprijin a fost și este în continuare una dintre direcțiile principale de evoluție spre care se îndreaptă Armata României.

BIBLIOGRAFIE 1. *** Strategia Militară a României, Editura Militară, Bucureşti, 2001 7 Ciuca Nicolae, "Participarea Fortelor Terestre la misiuni in afarateritoriului statului roman", DOCUMENT, nr.64,2014,p.2 8 *** Forțele Terestre-1, op.cit.,p.16. 9 Matei M., "Un aliat cu o contribuţie semnificativă este respectat", în: Observatorul Militar, Nr.38 (23-29 septembrie), 2004, p.5.

2. Cernat, R., "Operaţiile de menţinere a păcii şi Dreptul Internaţional Umanitar" consultat la : http://www.arduph.ro/domenii/operatiuni-de-pace/operatiile-de-mentinere-a-pacii-si-dreptulinternational-umanitar/ accesat pe 10.01.2017 3. Ciuca, N., "Participarea Forțelor Terestre la misiuni in afara teritoriului statului roman", DOCUMENT, nr.64, 2014. 4. Ispas, L., Roman, N., "Elemente de artă militară-TACTICĂ-",Editura Academiei Forțelor Terestre "Nicolae Balcescu", Sibiu, 2010. 5. Matei M., "Un aliat cu o contribuţie semnificativă este respectat", în: Observatorul Militar, Nr.38, Editura Ministerului Apărării Naționale, București, 2004 6. Trocan, C., "Menţinerea păcii între operaţiile în sprijinul păcii şi operaţiile de pace", Revista Academiei Fortelor Terestre, nr.4 , Editura Academiei Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu", Sibiu, 2014.