Tratatele de Pace Si Relatiile Internationale Interbelice [PDF]

Zitiervorschau

,,TRATATELE DE PACE ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE INTERBELICE”

CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS (19191920) • Conferința de pace și-a deschis lucrările la 18 ianuarie 1919 în Sala Oglinzilor din palatul Versailles. La lucrările Conferinței au participat delegații din 32 de state. • Țările participante au fost împărțite în state cu interese generale, Marile Puteri și state cu interese limitate sau speciale, care au participat doar la negocierea problemelor ce le priveau direct cum a fost România. Rusia sovietică nu a fost invitată la Conferință. Rolul Conferinței de pace era acela de a încheia tratate separate cu fiecare stat învins.

PALATUL VERSAILLES

CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS (19191920)

• Lucrările Conferinței de pace au fost conduse de Consiliul celor 10 format din șefii de guvern și miniștrii de externe ai celor 5 mari puteri (S.U.A., Anglia, Franța, Italia și Japonia). • Deciziile importante au fost luate de Consiliul celor 4 format din: Woodrow Wilson (S.U.A.), George Clemenceau (Franța), Lloyd George (Anglia) și Vittorio Emanuele Orlando (Italia). • La baza lucrărilor conferinței au stat cele 10 puncte ale președintelui american Woodrow Wilson.

CELE 14 PUNCTE ALE LUI W. WILSON • La 8 ianuarie 1918 președintele american W. Wilson expune în ședința Congresului american Cele 14 puncte ce trebuiau respectate pentru încheierea păcii și care aveau să dea configurație Europei. • 1. Renunțarea la toate tratatele internaționale secrete și la diplomația secretă. • 2. Libertatea comerțului internațional.

• 3. Libertatea navigației comerciale pe timp de pace și război. • 4. Reducerea înarmărilor pe baza de garanții reciproce. • 5. Rezolvarea problemelor coloniale cu respectarea intereselor popoarelor respective. • 6. Eliberarea teritoriilor rusești și libertatea rușilor de a-și rezolva singuri problemele interne și internaționale. • 7. Restabilirea Belgiei în granițele sale.

CELE 14 PUNCTE ALE LUI W. WILSON • 8. Retrocedarea provinciilor Alsacia și Lorena, Franței.

• 9. Restabilirea granițelor Italiei prin rectificare.

• 10. Autonomia națiunilor din fostul Imperiu AustroUngar. • 11. Eliberarea teritoriilor ocupate ale României și Serbiei- Muntenegrului. • 12. Acordarea autonomiei popoarelor din Imperiul Otoman, deschiderea strâmtorilor (Bosfor și Dardanele) pentru comerțul maritim. • 13. Acordarea independenței Poloniei. • 14. Crearea Societății Națiunilor.

TRATATELE DE PACE • Principalele tratate de pace au fost semnate cu: • Germania – la Versailles la 28 Iunie 1919, considerat tratatul de bază și folosit ca model pentru celelalte tratate.

• Austria – la Saint-Germain la 10 Septembrie 1919. • Bulgaria – la Neuilly sur Seine la 27 Noiembrie 1919. • Ungaria – la Trianon la 4 Iunie 1920. • Imperiul Otoman – la Sevres la 10 August 1920, singurul care nu s-a aplicat și a fost revizuit.

TRATATELE DE PACE • Acestea au alcătuit sistemul de la Versailles care a reglementat relațiile internaționale în perioada interbelică, stabilind o nouă ordine internațională, unele din prevederile lor fiind în vigoare și astăzi.

SALA OGLINZILOR VERSAILLES

TRATATELE DE PACE • Tratatele de pace de la Paris-Versailles din 19191920 schimbau harta Europei, rolul Marilor Puteri europene era diminuat. S.U.A. nu a ratificat tratatele, adoptând o poziție izolaționistă. • S-a constituit Societatea Națiunilor, cu scopul de a supraveghea aplicarea și respectarea tratatelor și de a asigura pacea. Actul de constituire a fost semnat de cei 32 de membri fondatori. S.U.A. Nu s-a numărat printre membrii Societății Națiunilor cu sediul la Geneva, în Elveția.

TRATATUL DE PACE CU GERMANIA (28 IUNIE 1919 – VERSAILLES) • S-a semnat în Sala Oglinzilor din Palatul Versailles la 28 Iunie 1919. Germania este declarată unic vinovat pentru declanșarea războiului și obligată să plătească uriașe despăgubiri de război, să renunțe la colonii și să se dezarmeze. Tratatul cuprindea clauze militare, teritoriale și economice • Clauze militare: Germania a fost obligată să renunțe la serviciul militar obligatoriu. Să-și reducă armata la 100.000 de oameni. Să demilitarizeze toate teritoriile din stânga Rinului și de asemenea 50 de km. din dreapta Rinului.

TRATATUL DE PACE CU GERMANIA (28 IUNIE 1919 – VERSAILLES) • Clauze teritoriale: Pierdea 13% din teritoriu. Pierdea Alsacia și Lorena care erau date Franței. Franța ocupa Saar-ul drept gaj pentru plata datoriilor de război. Nu aveau voie să realizeze Anschluss-ul, adică unirea Austriei cu Germania. Pierdea coloniile Africa, China și Oceanul Pacific. • Clauze economice: Din punct de vedere economic trebuia să plătească reparații de război în valoare de 132 miliarde mărci aur.

ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE • Ce sugerează această caricatură în legătură cu atitudinea Germaniei faţă de Tratatul de la Versailles ?

PALATUL VERSAILLES

ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE • Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe: • Tratatul de la Versailles (1919): ,,Art. 42. Se interzice Germaniei de a menţine sau de a constitui fortificaţii, fie pe malul stâng al Rinului, fie pe malul drept, la vest de o linie trasată la 50 km est de acest fluviu. Art. 51. Teritoriile cedate Germaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate la Versailles la 24 februarie 1871 şi a tratatului din Frankfurt de la 10 mai 1871 se reintegrează în suvernanitatea franceză. Art. 80. Germania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa Austriei, între frontierele care se vor fixa printr-un tratat. Art. 119. Germania renunţa, în favoarea principalelor Puteri aliate şi asociate, la toate drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări. Art. 160. Începând din acest moment, totalul efectivelor armatei statelor care constituie Germania nu va trebui să depăşească o sută de mii de oameni, inclusiv ofiţeri şi necombatanţi, şi va fi destinată exclusiv la menţinerea ordinei pe teritoriu şi la poliţia frontierelor. Art. 173. Orice fel de serviciu militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania. Armata germană nu va putea fi constituită şi recrutată decât prin angajări voluntare.” Identificaţi, pe baza textului, clauzele teritoriale şi militare ale tratatului de la Versailles.De ce tratatul de la Versailles a fost considerat un dictat de către Germania. Argumentaţi răspunsul.

TRATATUL DE PACE CU AUSTRIA (10 SEPTEMBRIE 1919 –SAINT GERMAIN) •

Tratatul cu Austria s-a semnat la 10 septembrie 1919 la Saint Germain. Conform clauzelor teritoriale și politice ale tratatului se limitau principalele frontiere ale Austriei ca stat nou format cu vecinii săi.

• Pentru a evita un eventual Anschluss, art. 88 impunea Austriei obligația să nu se unească cu Germania, ca o reciprocitate a art. 80 din Tratatul de la Versailles. • României i se recunoștea unirea cu Bucovina de la 15/28 noiembrie 1918. La 10 decembrie 1919, România a semnat Tratatul de pace cu Austria și Tratatul Minorităților.

SAINT GERMAIN

TRATATUL DE PACE CU BULGARIA (27 NOIEMBRIE 1919 – NEUILLY SUR SEINE)

• Tratatul de pace cu Bulgaria s-a semnat la 27 noiembrie 1919 la Neuilly Sur Seine. • Tratatul recunoștea frontiera stabilită prin Pacea de la București din 1913 prin care România primea Cadrilaterul, iar Bulgaria ceda teritorii în favoarea Greciei și Regatului sârbo-croato-sloven.

NEUILLY SUR SEINE

TRATATUL DE PACE CU UNGARIA ( 4 IUNIE 1920 – TRIANON)

• Tratatul de pace cu Ungaria s-a semnat la 4 iunie 1920 la Trianon. • Prevederile erau asemănătoare cu cele ale tratatului de la Saint Germain. • Recunoștea unirea Transilvaniei, Banatului cu România. Cererile delegației ungare, dintre care cea mai importantă: menținerea ,,regatului apostolic al Sfântului Ștefan’’ sub o dinastie engleză au fost respinse de consiliul Suprem. • Semnat de Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia prin care se recunoștea Unirea Basarabiei cu România.

TRIANON

TRATATUL DE PACE CU IMPERIUL OTOMAN (10 AUGUST 1920 – SEVRES)

• Tratatul de pace cu Imperiul Otoman s-a semnat la 10 august 1920 la Sevres.

• Singurul care nu s-a aplicat și a fost revizuit. • Turcia pierdea teritoriile din Orientul Apropiat împărțite între Franța, Anglia, rămânând în Europa doar cu Istanbulul.

SOCIETATEA NAȚIUNILOR • La inițiativa președintelui S.U.A. W. Wilson se constituia Societatea Națiunilor. La 28 aprilie 1919, Conferința de Pace de la Paris a adoptat Pactul Societății Națiunilor, având ca obiective garantarea păcii și a securității, eliminarea războiului ca mijloc de rezolvare a conflictelor între state. Societatea Națiunilor a avut sediul la Geneva, iar organele sale principale au fost: Adunarea Generală formată din toți membrii, Consiliul (organul executiv) și Secretariatul (condus de un Secretar General). Hotărârile Adunării și Consilliului se iau numai pe bază de unanimitate. România a fost membru fondator al Societății Națiunilor din 1919.În 1930 și 1931 președintele Adunării Generale a Societății Națiunilor a fost ales Nicolae Titulescu.

SOCIETATEA NAȚIUNILOR • Carențe ale sistemului de securitate: • - lipsa unor mijloace practice prin care să fie impusă pacea. • - sancțiunile impuse agresorului aveau doar un caracter moral și economic. • - incapacitatea Societății Națiunilor de a face față agresunilor statelor revizioniste (Japonia atacă China – 1931, Italia atacă Abisinia – 1935). • - sistemul securității colective creat de Societatea Națiunilor s-a dovedit a fi ineficient. • În 1946 Societatea Națiunilor este desființată.

ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE • Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe: • ,,Înaltele părţi contractante considerând că, pentru a dezvolta cooperarea între naţiuni, pentru a le garanta pacea şi securitatea, este necesar să se accepte anumite obligaţiuni, de a nu recurge la război, să se respecte relaţiile internaţionale bazate pe justiţie şi onoare, să se observe riguros prescripţiile dreptului internaţional, recunoscute de aici înainte ca regulile de conducere efectivă a guvernelor, să se facă să domnească dreptatea şi să se respecte cu sfinţenie toate obligaţiile tratatelor, în raporturile mutual dintre popoarele organizate. Adoptă prezentul pact, care instituie Societatea Naţiunilor.” Identificaţi pe baza textului scopul constituirii Societăţii Naţiunilor. Argumentaţi de ce Societatea Naţiunilor nu a putut să oprească agresiunea. Menţionaţi două alianţe regionale care alcătuiesc sistemul securităţii colective. Din ce motive recurg noile state europene la securitatea colectivă?

SISTEMUL SECURITĂȚII COLECTIVE • Societatea Națiunilor a acționat pentru formarea unui sistem al securității colective format din alianțe bilaterale și regionale. • Alianța cu Polonia în 1921. • Mica Înțelegere (1921) formată din România, Cehoslovacia și Iugoslavia îndreptată împotriva revizionismului maghiar. • Pactul Briand-Kellog (1928) semnat între S.U.A. Și Franța prin care războiul era scos în afara legii.

• Înțelegerea Balcanică (1934) formată din Grecia, România, Iugoslavia și Turcia. • În concluzie sistemul securității colective s-a dovedit a fi un eșec.