Mediul Subtropical [PDF]

Zitiervorschau

•

Mediul mediteranean se intalneste de o parte si de alta a Ecuatorului,intre paralele 30-40 latitudine nordica si sudica.Aceasta se intalneste pe insulele si statele de pe marginea Marii Mediterane,dar si pe areale mai restranse in vestul continentelor,in Clifornia(America de Nord),in centrul statului Chile(America de Sud),in Africa de Sud si in sudul Australiei.

Clima mediului mediteranean este caracterizat prin aparitia celor patru anotimpuri ,avand extreme vara si iarna. Vara dureaza patru luni, este foarte calda si secetoasa,cu temperaturi ridicate,media lunara fiind de 20-25 grade,si datorita precipitatiilor reduse prezinta uscaciuni.Toamna este mai scurta,de circa doua luni si odata cu ea incep ploile care refac stratele acvifere si reinvie vegetatia care a avut de suferit pe timpul verii.Iarna este caracterizata prin ploi mai bogate ,cer mohaorat si valuri de frig,asemanandu-se cu climatul temperatoceanic.Primavara determina o explozie vegetala,cu plante inflorite datorita temperaturilor moderate si solului umed,facand acest anotimp cel mai placut din an.

• Temperatura medie anuala oscileaza intre 15 si 20 grade.Verile sunt mai fierbinti in interiorul continentelor si mai racoroase in zonele litorale. Cantitatea anuala de precipitatii este in mediu de 500-1000 mm, valorile cele mai mari ajungand peste 1500 mm si cele mai mici sub 350 mm. Elementul climatic il constituie alternanta si interactiunea maselor de aer polar si subtropical arid,astfel bat vanturile de vest .Muntii bareaza vanturile pe diferite directii formand vanturi locale cum ar fi :mistralul,un vant rece care bate in sudul Frantei,bora,vant rece care bate pe tarmul estic al Marii Adriatice si in nordul Italiei, sirocco,vant cald care bate dinspre sud spre Mediterana,vantul cald Santa Ana pe tarmul estic american in California si vantul cald Berg in Africa de Sud.

• În țarile mediteranene dominǎ relieful înalt format din munti tineri ca:M-tii Pirinei,M-tii Alpi,M-tii Apenini,M-tii Pindului,M-tii Carpati.Solurile specifice sunt solurile calcaroase,solurile galbene si rosii(terra rosca).este o regiune care are inca vulcani activi. Din aceasta cauza cutremurele sunt dese.

Muntii Pirinei

Muntii Alpi

Muntii Pindului

• In functie de clima plantele prezinta adaptari specifice.Plantele sunt perene si sempervirente.Au frunze mici,dure,cu spini. In aceasta regiune se intalnesc paduri xerofite si tufisuri xerofile. Padurile xerofite se intalnesc in general pe versantii muntilor pana la altitudinea de 1500 m,chiar pana la 2500 m in Muntii Atlas pe tarmul African.Pe terenurile mai umede se predomina sterjarul de pluta in amestec cu pinul maritim,pinul de alep si arbusti,iar pe cele uscate si pe calcare creste stejarul de stanca si mai multe specii de arbusti: de fistic,de laur,de levantica,de otetar etc.In zonele mai calde se intalneste maslinul salbatic,in sudestul Australiei apar eucaliptii si in Liban si in sudul Turciei se dezvolta cedrul.

Stejarul de pluta

Pinul maritim

Fisticul

Levantica

• Mediul mediteranean este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor; impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim; in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce modifica mult, caracteristicile initiale ale tarmului.

• a) Mediul de viaţă de tipul maquis. Defrişarea pădurilor a contribuit la dezvoltarea tufărişurilor xerofite, care se întâlnesc pe ţărmurile mediteraneene de vest. Aici cresc măslini, stejari de stâncă, palmieri pitici, arbuşti ţepoşi. În sudul Franţei acest tip de vegetaţie se numeşte garriga, în Chile – mattoral (fig. 6.7), în Australia – scrub (vegetaţia este formată preponderent din eucalipţi pitici şi acacii). • b) Badlands-urile. Este un mediu cu un peisaj dezolant, alcătuit din multe ravene, alunecări de teren, suprafeţe erodate. Se mai numesc pământuri rele, întrucât nu mai pot fi folosite nici în agricultură, nici la împăduriri.

• c) Regiunile alpine. Reprezintă un mediu mai puţin transformat de om, caracterizat prin peisaje montane spectaculoase, cu forme glaciare, gheţari şi lacuri glaciare. Influenţa antropică ţine de staţiunile de odihnă şi turism (lacurile Maggiore, Como, Garda, Idra etc.). Munţii Alpi sunt cunoscuţi datorită numeroaselor staţiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarnă, unele cu o dotare tehnică dintre cele mai moderne: Maso Corto (2004 m), faimoasa Valle dyAosta (important nod de comunicaţie între Italia şi Franţa prin celebrul tunel de sub Mont Blanc, de 11,5 km). În aceste regiuni se află parcurile naţionale Gran Paradiso şi Cogne.