Mediul Ecuatorial [PDF]

Zitiervorschau

Zona ecuatorialaeste situata între 5°latitudine S si 10°latitudine N,la care se mai adaugasi climatul musonic umed si cel litoral cu alizee. Padurea ecuatoriala Padurea ecuatoriala este o padure care este totdeauna verde si segaseste în zonele calde si umede ale tropicelor la o altitudine mica. Pestetoate, umezeala este factorul principal care influentea 11311l117l zadistributia padurilor ecuatoriale, desi alti factori, cum ar fi solurile, potfi importante. Precipitatiile anuale sunt în medie între 1,500 - 4,000mm, si temperatura medie este între 25 - 35° C. Mai important este ca nuexista un sezon uscat în urma umezelei severe. În afara de baldachinulde sus, mai sunt doua sau mai multe straturi forestiere, compuse înmare parte din puieti, arbusti, si copaci. Vita de vie si muschii atasaticopacilor sunt de obicei din abundenta. Vazut din aer baldachinul de suseste închis si o lumina subtire atinge solul padurii . Solurile Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri,desi jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compusa din soluri rosii.Clima calda si precipitatiile copioase în zonele ecuatoriale umede ducela o puternica actiune a climei asupra solulilor. Mineralele din sol suntdizolvate în continuu de apa de ploaie. Solurile rosii sunt foarte sarace în minerale, desi siliciul, aluminiul, si fierul devin concentrate pentru ca în mare parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie. Solurile de lut, desisarace în minerale, contin destul de multa apa si padurea ecuatoriala aevoluat astfel încât sa se foloseasca de acest avantaj. Solurile podzolice,care pot fi foarte raspândite local, cum ar fi în bazinul RíoNegrodin Amazon, contin predominant sulf. Ele sunt sarace în lut, au un orizontalbit sub stratul de humus, si un orizont B care acumuleaza materiaorganica descompusa incomplet. Cum acesti compusi organici sestrecoara în râuri au produs asa numitele râuri cu apa neagra (cum ar fiRío Negro). Solurile aluvionale dealungul râurilor sunt de obicei bogate în minerale în comparatie cu solurile rosii. Cel mai bun exemplu este bazinul hidrografic al Amazonului care are o întindere de peste 3,500km.Cantitatea mica de minerale din solurile ecuatoriale a fost dobândita întimpul evolutiei padurii ecuatoriale. Activitatea biologica accelerata dinlitiera, împreuna cu precipitatiile abundente, vor duce la degradareachimica rapida a solurilor ecuatoriale. Având soluri sarace în mineraleplantele din padurea ecuatoriala pot captura mineralele retragându-le în tulpina, acumulându-le din apa de ploaie în muschi si pe trunchi siducându-le la radacina înainte de a fi consumate. Acest lucru este realizat cu ajutorul unor ciuperci care absorb minerale. Aceste asocierisimbolice poarta numele de simbioze; ciupercile aprovizioneaza copaciicu minerale si acestia furnizaeza energie ciupercilor. Flora Flora în padurile ecuatoriale este dominata de angiosperme sau plantelecu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Într-un hectar de padureecuatoriala matura se gasesc de la 80 la 200 de specii lemnoase.Datorita naturii predominant lemnoase a padurii speciilor le ia multtimp sa înfloreasca.

Multe specii ating maturitatea în 30 sau mai multiani.Oamenii de stiinta împart de obicei padurile ecuatoriale în straturi, desisunt foarte greu de delimitat. Verdeata puietilor, vita de vie, muschii, sicopacii mici de obicei ascund o vedere clara a straturilor paduriiecuatoriale dar de obicei este posibil sa le vedem. Cinci straturi pot fiidentificate. Cel mai înalt este format din copaci care îsi împingcoroanele deasupra baldachinului. Acesti copaci pot avea o înaltime depeste 50 m. Acestia sunt niste copaci magnifici, cum ar fi copacul de bumbac Kapok, ale carui crengi pot avea 30 – 40 m. Principalul baldachin umple spatiile dintre copacii din primul strat si formeaza un învelis continuu cu acestia. Vita de vie, muschii si lichenii pot creste dinabundenta în baldachin daca razele solare ajung la ei. Sub baldachinulde sus se afla un strat vag de copaci mai mici care pot avea o înaltime de10 – 30 m. Multi pot fi copaci giganti care nu au atins maturitatea; altiisi-au atins înaltimea maxima. Un strat de arbusti sub acest strat decopaci mai mici poate avea copaci care nu si-au atins înaltimea maxima,dar si o mare varietate de copaci maturi. În final, ultimul strat consta înnumerosi puieti si plante ierboase împrastiate . Fauna Padurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pamântdatorita numarului de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, darsunt si multe vertebrate. O regiune mare de padure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de specii, desi multedintre acestea nu au fost înregistrate stiintific.În contrast cu padurile temperate, majoritatea animalelor din padureaecuatoriala se afla în arbori. Chiar si unele vertebrate masive, cum ar fiurangutanul, a evoluat astfel încât sa-si petreaca majoritatea vietii încopaci. Marea diversitate a mutor grupuri de animale, cum ar fipasarile, poate fi explicata în mare parte prin faptul ca multe combinatiiunice de specii tind sa ocupe straturi diferite ale padurii. Viata bazata în copacii tropicali a dus la evolutia multor adaptatiispecifice. În padurile ecuatoriale din Lumea Noua multe grupuri demamifere, cum ar fi maimutele si câtiva porci spinosi, au cozi; aceastatrasatura ajuta în mobilitate dar de asemenea le da posibilitatea sa se agate pentru a ajunge la hrana. Câteva paduri din Asia sunt cunoscute înspecial pentru animalele care au abilitatea de a sari dintr-un copac înaltul, care este o metoda eficienta de a merge prin padure.Interactiile reciproce între plante si animale sunt o caracteristica apadurilor ecuatoriale. Multe grupuri de animale, dar în special insectelesi pasarile, polenizeaza copacii. Insectele primesc hrana din nectar sialte substante, si în schimb polenizeaza urmatoarele flori pe care le viziteaza.Dupa ce se formeaza fructul, animalele raspândesc semintele.Pasarile si mamiferele sunt a genti importanti de împrastiere asemintelor plantelor în aproape toate padurile. Unele grupuri deani male ofera protectie unei plante si primeste hrana în schimb.Furnicile sunt cele mai obisnuitesi abundente animale din padurileecuatoriale, si au evoluat sa ocupe toate straturile padurii. Multe plantetropicale au structuri scobite în care locuiesc multe tipuri de furnici.Furnicile furnizeaza substante hranitoare copacilor si în multe cazuri îiprotejeaza de pradatori. Importanta

Acum este acceptat de oamenii de stiinta, ca padurile ecuatoriale sunt deo valoare mai mare ca resurse sustinute pe o mare perioada de timpcând sunt lasate intacte decât când sunt convertite la pasuni sau la altehabitate simplificate. Padurile ecuatoriale au construit cea mai mare biomasa de pe Pamânt, si au facut asta aproape independent deconditiile solului prin evoluarea reciclarii substantelor hranitoare.Padurile ecuatoriale administrate pot astfel sa furnizeze cantitati uriasede lemn valoros si sa stabilizeze clima locala.Pentru ca padurile ecuatoriale contin cea mai mare diversitate deplante si animale de pe Pamânt, ele pot reprezenta o sursa demedicamente, mâncare si alte produs e. Substantele medicinale dejadescoperite în padurile ecuatoriale, cum ar fi diosgenina - un agent activ în pilulele contraceptive, reserpina pentru problemele cardiace, sicurarafolosita la operatia de inima si de plamâni, duc la descoperiri simai mari în viitor. Doar un procent foarte mic al plantelor din padureaecuatoriala au fost evaluate pâna acum ca având valoare potentialachimica. Impactul uman Sunt un mare numar de factori naturali si introdusi de oamenicare afecteaza padurile ecuatoriale. Ciclonii,focurile forestiere, bolile,alunecarile de teren, si alti factori naturali au acum o influenta minima în comparatie cu defrisarile, cum ar fi cele cauzate de prelucrarealemnului, construirea de drumuri, minarit, obtinerea pasunulor si arecoltelor. Societatile traditionale au practicat cultivarile “taie-si-arde”unde au fost defrisate mici zone pentru a cultiva plante. Când mineralele din sol s-au consumat dupa doi sau trei ani, terenul a fost abandonat sialtul a fost defrisat. Pentru ca terenurile erau mici erau repederecolonizate de padurea înconjuratoa re dupa ce erau abandonate.Zonele defrisate sunt atât de mari încât ar trebui sute de ani derecuperar e naturala pentru a reface vegetatia originala. Din 1970 rata defrisarii tropicale a fost accelerata foarte mult. Regiunea estica, în locuri cum ar fi Australia, Sumatra, Malaezia, a început sa sufere pierderi imense datorita lemnului si operatiilor deagricultura. În Amazonia, care a devenit un focar al atentiei mondiale, au fost defrisari în mare partepentru mari ferme de vaci si programe guvernamentale ambitioase, cum ar fi colonizarea dealungulTransamazonului. Proportiile totale ale defrisarilor tropicale sunt greu de estimat, dar probabil100,000 km² de padure ecuatoriala sunt distrusi sau serios degradati în fiecare an. Unele paduri aufost distruse aproape în totalitate. Spre exemplu, a ramas mai putin de 2% din padurea ecuatoriala dela coasta Atlanticului din Brazilia. Pierderea biodiversitatii, si încalzirea globala (duc la crestereadioxidului de carbon din aer) devin subiecte de dezbatere globale carese învârt în jurul distrugerii padurilor. Este clar, totusi, disparitiaspeciilor este de departe cea mai importanta grija. Se stie înca atât deputin despre diversitatea si ecologia padurii ecuatoriale încâtdistrugerile în masa pot avea loc datorita activitatilor umane înainte casa se poata faca ceva pentru a întelege consecintele, si cel maiimportant, de a le preveni. Din fericire, un numar de organizatiinationale si internationale au fost înfiintate din 1970 pentru a se ocupa în special cu schimbarea si conservarea padurilor. S-au gasitnumeroase alternative

economice prin defrisarea în masa. Aceasta vafi principala provocare pentru pastrarea unei parti importante din pad Defrisarea padurii ecuatoriale Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala depadure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa seinrautateasca daca rata actuala de deforestare nueste incetinita. In fiecare minut 26 de hectare depadure sunt pierdute – si nu e greu de vazut cadaca continuam vom avea o planeta lipsita depadure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai dinpricina faptului ca multe specii de animale isi auhabitatul in padure ci si deoarece padurile joacaun rol important in reglarea climei planetei.Odata Pamantul era acoperit in majoritate depadure dar odata cu cresterea populatiei umane acestea au trebuit sa fietaiate. Acest lucru este foarte adevarat in special in Marea Britanie undeagricultura a avut un rol foarte important si a redus padurile la catevapalcuri imprastiate. Insa padurea tropicala a avut de suferit mai alessecolul trecut, la inceputul sec. 20 era 1,5 miliarde de hectare fata decele 700 de milioane ramase.Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioanede hectare pe an, iar 45% din padurea originala a disparut. CAUZELE DEFRISARII Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole,drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauzelegate de deforestareOamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani,luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural.Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce maimulta nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cucomertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradarefara precent asupra padurii.Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilorsi comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in paduredobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animalesi mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericolpentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficienttimp pentru a-si regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand soluluinu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce ladegradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, dincauza cresterii populatiei – unele surse spun ca mutarea culturilor estecauza a peste 70% din defrisarile padurii.La fel ca si mutarea culturilor taierea copacilor pentru folosirealemnului in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjariminore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este maimare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problemaserioasa. Inainte ca taierea intesiva sa ia locul celei vechi cu topoare sianimale comertul cu lemn aveao o influenta nesemnificativa asuprapadurii, insa aparitai drujbelor, tractoarelor, drumurilor si caii ferateau avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au devenitprincipalele tinte pentru companiile de taiere, iar management-ul prosta dus la pierderi fara precedent. EFECTELE DEFRISARII Zona padurilor ecuatoriale este o zonafascinanata, plina de mister si promisiunipentru multi oameni c are traiesc in zonatemperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceastasa dispara. O data data distrusa

padurea,solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani,ar disparea intr-o singura decada ducand lainundatii nemaintalnite din pricina faptului canu mai exista sol sa acumuleze apa. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc inpadure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitiaunui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii deani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea aveadefrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii amauzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauzaprincipala a acestor fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera.Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de carbon si produc oxigenprin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxidde carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imensdezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucrucare ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii majorede clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fostarsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid decarbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum existaintr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori deo importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce ladisparitia lumii cum o stim noi.O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiilestiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat cadoar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padureaecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt deacord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuripentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului. Deexemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 deplante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in paduriletropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala. SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprireadeteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial culemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar fiintampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprireacompleta a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan sedesfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare. Acestea permitdesfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat efectelenegative asupra mediului sa fie minimalizate.Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelorexploatarii forestiere se numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie nonprofit care a fost infiintata in 1993pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate bine. Cu o marca cunoscuta intenational, lansata in 1996, FSC permitecumparatoriior cu constiinta sa identifice lemnul provenit din surse bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost insemnateca acceptand standardele FSC.Regiuni din padurea ecuatoriala care au fost catalogate ca fiindprea sensibile chiar si pentru defrisari rationale au fost marcate ca zone protejate si impreuna cu legislatii bine puse la punct acestea pot fii oaparare eficienta impotriva problemelor care afecteaza padureatropicala.Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informareaacelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soartapadurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru aface cel mai bine

uz de resursele lor naturale. La celalat capat al firului,consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care il are cumpararea produselor din padurile ecuatoriale. De aceeaorganizatiile de conservare incearca sa-i educe sa cumpere alternativeasupra acestor produse si ii incurajeaza sa faca decizii informate asuprastilului lor de viata. Numai in acest fel putem opri si eventual intoarcedegradarea padurilor ecuatoriale Climatul ecuatorial cuprinde în cea mai mare parte a sa mediul geografic al pădurilor ecuatoriale. Acest mediu geografic este reprezentat pe mari suprafețe în: 

Africa centrală (bazinul hidrografic al râului Congo, zona litorală guineeză)



Bazinul hidrografic al râului Amazon



Arhipelagul Maalaez



Peninsula Malacca Cuprins [ascunde]



1 Clima



2 Vegetatia



3 Fauna



4 Solul



5 Populația



6 Impactul antropic



7 Bibliografie

Clima[modificare] Acest mediu are o uniformitate aparte a regimului climatic, temperatura medie anuală variind între 25 și 28 grade Celsius, iar precipitațiile anuale depășind 2000 mm.

Vegetatia[modificare]

Palmier

Datorită acestor factori climatici, vegetația predominantă este cea semperviriscentă (veșnic verde), luxuriantă, cu arbori stratificați (în 3 straturi: 5-15 m, 15-40m, 40-60m), sub aceste straturi aflându-se arbuști și ierburi la periferia pădurilor. În interiorul pădurilor și între straturi cresc liane și plante epifite (plante fixate pe arbori). Arborii care constituie aceste păduri ecuatoriale sunt: palmierii (peste 1500 specii, cuprinzând și palmierul de ulei și palmierul de cocos ), arborele de cauciuc, arborele de cacao, arborele de cafea, mahonul, accaju etc. Pe țărmurile afectate de maree cresc mangrove.

Fauna[modificare]

Papagalul Ara, o pasăre specifică acestei zone

Condițiile climatice favorabile din această zonă extrem de caldă și umedă permit existența unei mari diversități de animale. Cele mai multe (șerpi, insecte, maimuțe, fluturi, păsări viu colorate ) trăiesc în coroana arborilor unde găsesc o hrană abundentă. Animalele arbolicole s-au adaptat, putând face salturi și agățându-se de ramurile arborilor. În desișurile acestor păduri mai găsim jaguarul, antilopa de pădure.

Solul[modificare] Solurile sunt lateritice (sol rezultat prin alterarea chimică a rocilor, de culoare roșie, în galben sau cafeniu) și lipsite de fertilitate.

Populația[modificare]

Graficul variaţiilor de temperatură şi precipitaţii în oraşul Lagos

Din cauza faptului că pădurile ecuatoriale sunt foarte dense, populația care trăiește în acest mediu se concentrează pe văile dens populate sau pe țărmuri. Lagos, de exemplu, cel mai mare oraș din Nigeria, cu peste 11 milioane locuitori, este o metropolă aflată în acest climat. Aici sezonul ploios ține din aprilie până în iulie, ploi mai blânde apărând și prin octombrie și noiembrie, temperaturile variând foarte puțin de la o lună la alta (27 °C în ianuarie, 25 °C în iulie). În Africa, în zona pădurilor ecuatoriale trăiesc în general pigmeii (populație băștinașă de statură mică).

Impactul antropic[modificare] Impactul antropic constă în defrișări sau incendieri cu scopul fie de a exploata resursele miniere, fie lemnul, fie obținerea de terenuri agricole, drumuri sau spații de locuit. Multe terenuri defrișate cu scopul de a se obține teren agricol au fost abandonate din cauza spălării stratului de sol, aceste terenuri acoperindu-se în scurt timp cu un strat de vegetație deasă, care mai târziu se vor transforma în păduri.

Bibliografie[modificare] 

Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Manual de geografie pentru clasa XI, p. 28