Lucrari Practice Biologie1 [PDF]

Zitiervorschau

INTRODUCERE Plantele sunt împărţite convenţional în două grupe mari: plante inferioare (talofite) şi plante superioare (cormofite). Spre deosebire de cormofite, talofitele nu au corp diferenţiat în organe vegetative, au mărimi microscopice şi de cele mai multe ori sunt monocelulare sau coloniale. Totodată, printre talofite, mai ales printre algele marine, se întâlnesc unele specii care au corpul de zeci de metri lungime, diferenţiat morfologic în organe similare rădăcinii, tulpinii şi frunzei. Cu toate acestea talul lor, de cele mai multe ori, constă din celule care exercită una şi aceeaşi funcţie şi numai la cele mai evoluate morfologic se observă o diferenţiere în structura şi funcţia celulelor (Laminaria, Macrocystis). Gameţii sunt produşi de structuri unicelulare numite gametocişti la toate talofitelor cu excepţia carofitelor unde apar structuri pluricelulare. Reproducerea sexuată la talofite este

reprezentată

de

autogamie,

izogamie,

anizogamie,

oogamie,

gametangiogamie, conjugare. Ciclul de viaţă al multor talofite cuprinde gametofaza cu o durată lungă de timp şi sporofaza cu o durată mai mică. Există şi în acest caz excepţii. La unele alge brune sporofaza este dominantă, iar gametofaza este redusă la gameţi (la Fucus) ceea ce se aminteşte de ciclul de viaţă de la cormofite. Tot o excepţie este situaţia de la algele roşii. Ciclul lor de viaţă cuprinde trei generaţii: două incuse în sporofază (carposporofitul şi tetrasporofitul) şi a treia generaţie (gametofitul) inclusă în gametofază. Această excepţie trebuie privită ca o soluţie adoptată de rodofitele superioare la probabilitatea redusă de apariţie a zigotului, probabilitate care odată îndeplinită este urmată de o

1

multiplicare apreciabilă a mito- şi meiosporilor finalizând prin creşterea numărului de gametofiţi. După modul de nutriţie talofitele sunt foarte variate: heterotrofe autotrofe şi mixotrofe. De aceea produsul de asimilaţie este variat: glicogen leucozină, uleiuri, volutină, paramilon, amidon, etc.. Deci, plantele inferioare nu au origine monofiletică, ci una polifiletică şi o evoluţie de sine stătătoare. Interesul pentru studiul plantelor inferioare a crescut în ultimul timp pentru că s-a înţeles rolul talofitelor în natură şi că aceste organisme deţin o parte din informaţia subtilă a funcţionării unui ecosistem. Ele pot fi întâlnite pe sol, în sol, pe suprafaţa arborilor, în bazine acvatice, în izvoare cu apa termală, pe gheţarii din Arctica şi din Antarctica şi în aer. Unele specii de alge acvatice se pot dezvolta în cantităţi exagerate, provocând fenomenul de “înflorire” a apei, dând o culoare şi un miros caracteristic, influenţând calităţile potabile şi tehnice ale apei. Pentru prevenirea unor astfel de fenomene nedorite, se cere, în primul rând, studierea taxonomiei, ecologiei şi biologiei speciilor. Manualul nostru propune o cale de familiarizare a studenţilor cu taxonomia, biologia şi ecologia talofitelor după un sistem care nu coincide cu sistemul filogenetic tradiţional expus în manualele de botanică. Sistemul propus se bazează pe componenţa pigmenţilor fotosintetici şi a produselor fotosintezei, ca nişte caractere constante şi deosebit de importante în taxonomia autotrofelor. Ordinea expunerii materialului nu este originală. Modelul expunerii este cel al programelor manualelor de botanică din ţările occidentale ( Raven, Evert, Eichhorn) urmărindu-se familiarizarea studenţilor cu structura celulei şi a talului la diferite grupe de plante inferioare, cu structura organelor de reproducere considerată primordială în taxonomie

2

LUCRAREA I Regnul Monera Increngatura Cyanophyta Cuprinde alge unicelulare, coloniale şi filamentoase care au clorofila "a", xantofile, carotenoizi, ficoeritrină ficocianină şi alloficocianină (aceste caractere apropie cianofitele de lumea algelor). Nu au nucleu individualizat (adevărat), nu au plastide, mitocondrii şi reproducere sexuată (aceste caractere apropie cianofitele de bacterii înfăţişând legături strânse de filogenie între aceste două grupe de procariote:cianofite-bacterii). Celulele au perete celular; deseori la exterior peretele produce un înveliş mucilaginos numit teacă (vagină) cu grosime mare la sporii de rezistenţă. Celula are conţinutul diferenţiat în cromatoplasmă (colorată divers) situată la periferia celulei şi centroplasmă (incoloră) situată în partea centrală a celulei. Unele cianofite filamentoase conţin celule specializate numite heterocişti (celule cu pereţi groşi cu conţinut omogen, cu rare incluziuni granulare şi pigmenţi). Heterociştii fixează azotul atmosferic în condiţii anaerobe şi, prin ruperea lor, filamentele se fragmenteză în porţiuni scurte numite hormogonii din care se dezvoltă noi taluri. Aceste alge au un tip de celule specializate numite achineţi (bogate în incluziuni granulare de rezervă) cu pereţi groşi menite să reziste în condiţii nefavorabile ( spori de rezistenţă ).

3

Clasificare: Cyanophyta cuprinde clasele : Cyanophyceae şi Prochlorophyceae. Din clasa Cyanophyceae

reţinem subclasele

:

Chroococcophycidae şi Hormogoniophycidae. Cheia de determinare pentru subclase l a. Specii unicelulare, coloniale sau filamentoase, totdeauna fară hormogonii şi heterocişti.................................................Chroococcophycidae l b. Specii cu structură filamentoasă, cu trichomi cu înmulţire prin spori pluricelulari – hormogonii...................................Hormogoniophycidae Subclasa Chroococophycidae Cheia de determinare pentru ordine l a. Specii unicelulare sau coloniale, fără deosebire morfologică între vârf şi bază................................................................................Chroococcales l b. Specii filamentoase, cu filamente târâtoare sau verticale fără heterocişti...……………………………………………………Pleurocapsales Ordinul Chroococcales Familia Chroococcaceae Cuprinde specii cu celule sferice nediferenţiate sau forme coloniale nediferenţiate fără o dispunere liniară a celulelor. Cheia de determinare a genurilor l a. Forme coloniale, cu celule sferice. Coloniile cu 2-8 celule (rar mai numeroase)

înconjurate

de

învelişuri

concentrice

gelatinoase ........................................................................................................ GIoeocapsa

4

l b. Forme coloniale cu celule sferice, elipsoidale sau alungite, înglobate într-o substanţă gelatinoasă; colonia are o teacă mai mult sau mai puţin precisă......................................................................................Microcystis l c. Forme coloniale cu celule globuloase, elipsoidale sau cilindrice. Coloniile sunt tabulare, alcătuite din 4-16 sau mai multe celule, în grupe de câte 4........................................................................................Merismopedia Genul Gloeocapsa Cuprinde specii care formează colonii cu câte 2-8 celule şi mai multe (foarte rar). Coloniile sunt înconjurate de învelişuri mucilaginoase concentrice, incolore sau colorate (galben, albastru, brun sau roşu). După diviziune celulele rămân înglobate în pereţii mucilaginoşi ai celulei-mamă apoi flecare celulă-fiică îşi elaborează propriul perete mucilaginos în interiorul celulei mamă. GIoeocapsa polydermatica. Este o specie cu talul compartimentat mai mult sau mai puţin strâns de culoare oliv-brun. Teaca este incoloră groasă cu multe straturi evidente. Creşte pe stânci umede. Genul Microcystis Cuprinde specii coloniale cu celule aşezate neuniform într-o substanţă mucilaginoasă. Celulele au proprietatea de a se divide în toate direcţiile. Din acest motiv coloniile sunt neregulate. Microcystis aeruginosa Este o specie cu celule sferice până la alungite de obicei cu vacuole pline cu gaz ceea ce le dă o culoare aproape neagră. Vacuolele cu gaz contribuie la menţinerea coloniilor la suprafaţa apei. Creşte în planctonul apelor stătătoare sau lin curgătoare. Deseori provoacă înflorirea apei.

5

Genul Merismopedia Cuprinde specii cu colonii plate de formă pătrată sau triunghiulară. În plan sunt dispuse 4-16 celule sau mai multe. Celulele au formă globuloasă, eliptică sau cilindrică şi se divid pe două direcţii ale spaţiului. În citoplasmă sunt vacuole gazoase. Merismopedia punctata. Este o specie cu celule sferice până la ovale aşezate într-un singur plan şi înglobate într-o structură gelatinoasă (mucilaginoasă). Celulele sunt dispuse câte două; perechile de celule sunt separate unele de altele prin mucilagiu. Creşte în ape dulci, în apropierea malului apelor cu vegetaţie abundentă. Subclasa Hormogoniophycidae Cheia de determinare pentru ordine l a. Specii cu tal ramificat (prototal), adesea cu heterocişti Stigonematales l b. Specii cu tal filamentos, neramificat (sau fals ramificat), care se înmulţesc

prin

hormogonii

şi

uneori

prin

achineti.

Talul

are

heterocişti ............................................................................................................ Nostocales 1.b.1 Talul nu are heterocişti....................................................Oscillatoriales Ordinul Oscillatoriales Fam. Oscillatoriaceae Cuprinde specii filamentoase, neramificate sau fals ramificate, drepte ori diferit îndoite. Teaca de gelatină nu este prezentă: dacă este

6

prezentă atunci ea este subţire (uneori groasă); de cele mai multe ori teaca este incoloră. Cheia de determinare a genurilor l a. Tal filamentos subţire drept ori neregulat îndoit. Rar poate avea formă de spirală regulată foarte laxă………………………………Oscillatoria l b. Tal filamentos subţire răsucit în spirală regulată cu mai mult de l -2 ture (dacă au mai puţin de 1-2 ture este genul Romeria). Pereţii transversali ai celulelor

pot

fi

uşor

sau

greu

vizibili

…………………………………………………………………..……Spirulina l c. Tal filamentos, subţire, înconjurat întotdeauna de o teacă gelatinoasă tare. Filamentele sunt libere sau reunite în mănunchiuri fără aspect de tufă...........................................................................................................Lyngbya Genul Oscillatoria Speciile acestui gen au talul filamentos şi subţire. Filamentele sunt solitare ori grupat împletite formând straturi compacte (pelicule) care acoperă solul umed sau plutesc sub formă de crustă groasă deasupra apei din bălţi ori bazine poluate. Filamentele sunt divers colorate în nuanţe de albastru, verde, galben, roşu, violet sau brun. Capetele filamentelor vii execută mişcări de pendulare sau rotire. Oscillatorta princeps. Talul filamentos fără teacă de gelatină Genul Spirulina Cuprinde specii acvatice răspândite în mlaştini, ape stătătoare, dulci, salmastre, în planctonul râurilor şi a lacurilor bazice, sărate, minerale, termale. Filamentele sunt subţiri, solitare sau formând o peliculă; nu au teacă de

7

gelatină; forma lor este regulat spiralată. Pereţii transversali ai celulelor sunt slab vizibili, doar la formele mari pereţii sunt vizibili. Filamentele se mişcă în sensul răsucirii în jurul axului longitudinal. Spirulina platensis. Este o specie cu filamente regulat răsucite. Este o algă comună care produce înflorirea apei în ape calde şi alcaline. Genul Lyngbya Speciile acestui gen sunt asemănătoare cu cele ale genului Oscillatoria, dar se deosebesc prin prezenţa tecii gelatinoase foarte bine dezvoltate. Filamentele sunt solitare şi formează straturi compacte de formă şi consistenţă diferită. Sunt drepte ori divers îndoite. Teaca este incoloră sau colorată în galben, brun; uneori este subţire alteori groasă. Filamentele nu oscilează, ci alunecă în interiorul tecii. Ordinul Nostocales Fam. Nostocaceae Cuprinde specii cu filamente drepte ori neregulat îndoite, solitare ori reunite în colonii gelatinoase. Celulele vegetative sunt de forme diferite şi nediferenţiate funcţional. Heterociştii sunt prezenţi intercalar şi mai rar terminal sau bazal. Cheia de determinare a genurilor l a. Filamentele formează colonii gelatinoase, macroscopice şi mai rar microscopice....…………………………………………………….Nostoc l b. Filamente cu heterocişti intercalari. Sporii pot fi în contact direct cu heterociştii; pot fi solitari sau în şirag şi de cele mai diverse forme. Celulele vegetative sunt globuloase sau de alte forme, dar nu dis coidale. Teaca

8

getalino as ă

es te

invizib ilă

în

apă

…......................................

….Anabaena Genul Nostoc Cuprinde specii cu filamentele înglobate într-o teacă gelatinoasă formând colonii microscopice sau macroscopice de mărimea unei prune. În stadiul tânăr coloniile sunt globuloase sau aproape sferice, iar la maturitate sunt rotunjite sau plate. Filamentele sunt alcătuite din celule vegetative, heterocişti şi spori. Heterociştii sunt intercalari foarte rar terminali, în formă globulară sau elipsoidală. În masa gelatinoasă filamentele sunt dipuse spiralat, împletite regulat ori radial. Celulele de Nostoc sunt similare celor de Anabaena, dar filamentele sunt incluse într-o masă gelatinoasă. Nostoc commune. Este o specie cu colonia membranoasă plată care poate să aibă mulţi cm. în diametru. Culoarea este galben verde, oliv-verde ori brună. Creşte pe sol umed ori suprafeţe umede. Genul Anabaena Cuprinde specii cu filamente drepte ori îndoite solitare sau reunite în pelicule ori gheme. Teaca gelatinoasă este moale, difuză foarte rar diferenţiată şi vizibilă: de obicei în apă nu se observă. Heterociştii sunt intercalţi. Sporii sunt solitari sau dispuşi în şirag, uneori în contact direct cu heterociştii. Anabaena flos-aque. Are filamente subţiri neregulat răsucite. Sporii sunt dispuşi în şirag şi se formează lângă locul de împletire a

9

filamentelor deseori aproape de heterocişti. Anabaena flos-aque produce uneori înflorirea apei şi trăieşte alături de Microcystis. Fam. Rivulariaceae Cuprinde specii cu filamente subţiri asimetrice, mai îngroşate la mijloc unde este zona meristematică (intercalară) şi subţiate spre vârf (unde celulele sunt vacuolizate). Cheia de determinare a genurilor l a. Filamente reunite în colonii gelatinoase; dispunerea lor este radială, sporii lipsesc întotdeuna........................................................Rivularia l b. Sporii sunt prezenţi ...................................................GIoeotrichia Genul Rivularia Cuprinde specii cu filamente care se subţiază treptat spre vârf şi se termină filiform. Filamentele sunt reunite în colonii sferice, fixate, rar planctonice. Rivularia dura. Specie cu heterocist dispus bazal, dar fără spor de rezistenţă ataşat. Mucilagiul (teaca de gelatină) este tare, cu consistenţă fermă. Creşte în ape dulci, salmastre, stătătoare sau curgătoare. Genul GIoeotrichia Cuprinde specii de apă stătătoare, rar curgătoare; uneori este întâlnită şi printre muşchii din turbării. Filamentele sunt progresiv subţiate la vârf, terminându-se filiform. Filamentele sunt reunite în colonii gelatinoase în formă aproape sferică. GIoeotrichia pisum Specie cu filamente subţiri asimetrice, progresiv subţiate la vârf şi terminate filiform. Heterocistul este bazal, urmat de un achinet rezultat din contopirea câtorva celule vegetative plasate deasupra

10

heterocistului. Creşte în ape stătătoare pe plantele acvatice submerse. Provoacă înflorirea apei.

11

PLANŞA I Cyanophyta Cyanophyceae Chroococcophycidae Chroococcales Chroococcaceae

Gloeocapsa polydermatica (după V.Şalaru şi colab.)

12

Microcystis aeruginosa (după V.Şalaru şi colab.)

Merismopedia punctata (după V.Şalaru şi colab.)

Hormogoniophycidae Oscillatoriales

13

Oscillatoriaceae

Oscillatoria princeps

Spirulina platensis.

14

Lyngbya sp.(după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.)

Nostocales Nostocaceae

Nostoc commune.(după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.)

15

Anabaena flos-aque (după V.Şalaru şi colab.) Rivulariaceae

Gloeotrichia pisum(după V.Şalaru şi colab.)

16

LUCRAREA II Increngatura Rhodophyta Algele roşii sunt organisme marine care vieţuiesc în zona litorală şi sublitorală a mărilor. Pot fi alge monocelulare de formă cocoidă, alge lamelare, heterotrihe şi filamentoase prinse de substrat prin rizoizi. Celulele au de obicei un singur nucleu, dar în unele cazuri celulele bătrâne sunt polinucleate. Rodofitele inferioare au celule cu un singur cromatofor stelat uneori prevăzut cu pirenoid. Rodofitele superioare au celule cu numeroşi cromatofori parietali cu formă lamelară sau de grăuncioare. Reproducerea sexuată este de tipul oogamiei. Carpogonul are o formă de butelie cu baza dilatată (zona unde este oosfera), cu o prelungire numită trichogin la rodofitele superioare floridee. Carpogonul se dezvoltă pe o ramură scurtă numită ramură carpogonială. Spermatocistele sunt celule mici, adunate în ciorchine, situate la capătul ramurilor spermatogene. Fiecare spermatocist (celulă mică) produce câte o spermatie imobilă. După ce sunt eliberate, spermatiile se deplasează pasiv, cu ajutorul apei, spre carpogon. La locul de contact al spermatiei cu carpogonul pereţii se resorb şi nucleul spermatiei începe deplasarea spre oosferă. Rezultatul fecundării este carposporul. Din carpospor apare tetrasporofitul unde se formează tetrasporii din care apar gametofiţii. Clasificare: Rhodophyta cuprinde clasa Rhodophyceae: subclasa Bangiophycidae şi subclasa Florideophycidae.

17

Cheia de determinare pentru subclase l a. Alge rodofite fără trichogin...............................Bangiophycidae l b. Alge rodofite cu trichogin.................................Florideophycidae Subclasa Bangiophycidae Cheia de determinare a ordinelor l a. Alge unicelulare fără tal diferenţiat. Se înmulţesc numai prin monospori ori achineţi ......................................................Porphyridiales l b. Tal filametos sau lamelar, deseori heterotrich............. Bangiales Ordinul Porphyridiales Fam. Porphyridiaceae Alge tericole cu arhetal disociat în celule rotunde care se înmulţesc prin bipartiţie. Colonii în geluri amorfe. Genul Porphyridium Alge comune sub formă de plăci de culoare roşu închis, întâlnite pe sol, la baza zidurilor, în locuri sărate, la marginea mărilor. Celulele sunt rotunde, globuloase solitare sau în aglomerări mucilaginoase informe. Porphyridium purpureum. Este o algă roşie ce creşte pe soluri sărăturoase sau în ape salmastre. Alga formează aglomerări mari de aproximativ 15 cm. Cromatoforul este mare, stelat, cu pirenoizi. Ordinul Bangiales Cuprinde alge cu talul mare, lamelar sau filamentos simplu ori ramificat alcătuit din unul ori câteva straturi de celule. Cheia de determinare a genurilor l a. Tal filamentos polistich, pluristratificat, liber în mediul

18

marin.............................................................................................Bangia l b. Tal lamelar foliaceu.........................................................Porphyra Fam. Bangiaceae Genul Porphyra Alge cu talul roşu-violaceu, lamelar-foliaceu, care poate ajunge la 40 cm (în mod excepţional depăşeşte 1 m). Lama foliacee se îngustează către bază şi formeză un „stip” scurt cu o calozitate de fixare. Structura talului este monostromatică. Sunt alge arctice şi subarctice comestibile. Porphyra leucosticta. Este o algă roşie marină. Talul lamelar prezintă o porţiune lăţită cu margini cutate şi o parte bazală îngustată, redusă cu care se prinde de substrat. Creşte în Marea Mediterană şi în Marea Neagră. Subclasa Florideophycidae Cheia de determinare a ordinelor l a. Alge cu aparatul vegetativ cladom uni- sau multiaxial. Ramurile carpogoniale izolate....................................................................Nemalionales l b. Aparatul vegetativ un cladom uniaxial care ia naştere direct din spor (nu au protonemă). Ramura carpogonială este formată din 4 celule .....................................................................................................Ceramiales l c. Aparat vegetativ cladom multiaxial uneori fucoid. Celulele au cromatofori discoidali................................................................Gigartinales Ordinul Nemalionales Cuprinde 5 familii dintre care noi ne vom referi la familia: Batrachospermaceae. Fam. Batrachospermaceae

19

Cuprinde alge filametoase, violete, violet-purpurii sau gri-albăstrui care cresc în ape curgătoare fixate pe pietre ori alte suporturi dure din apă. Familia cuprinde 2 genuri: Chantrasia şi Batrachospermum. Genul Batrachospermum Cuprinde alge roşii răspândite în ape dulci limpezi, lin curgătoare. Talul formează tufe mici, moi gelatinoase. Batrachospermum moniliforme. Este o algă cu talul alcătuit din noduri şi internoduri, ramificat şi cu aspect de tufă. Internodurile sunt alcătuite dintr-o singură celulă alungită, iar nodurile sunt alcătuite din mai multe celule mici. La noduri se formează verticile de ramuri secundare, iar la baza lor iau naştere filamente subţiri (ramuscule) care se prelungesc în lungul internodului superior şi inferior alcătuind o corticaţie. Ordinul Ceramiales Este cel mai bogat ordin al algelor roşii. Cuprinde 4 familii. Noi ne vom referi la familiile: Ceramiaceae, Dasyaceae şi Rhodomelaceae Fam. Ceramiaceae Cuprinde alge cu talul alcătuit dintr-un filament axial , acoperit în parte de celule mici care alcătuiesc stratul cortical. Cheia de determinare a genurilor l a. Tal dichotomic ramificat, cu strat cortical continuu sau numai pe o parte a talului. Fronda este cilindrică. Ramura carpogonială se dezvoltă pe celula bazală a filamentului cortical ................................... ……………………………………………..Ceramium l b. Ramura carpogonială se dezvoltă pe anumite celule, dispuse lateral pe "lăstarii" bazali. Ramurile laterale pornesc altern de la fiecare

20

segment.

Gonimoblast

alcătuit

din

gonimolobi

rotunjiţi

..............................................................................................Callithamnion Genul Ceramium Cuprinde alge cu tal grosier până la 20 cm cu fronde filamentoase, cu cortex pe toată lungimea ori numai pe articulaţii. Ceramium rubrum. Are talul filamentos şi ramificat. Terminaţiile filamentelor sunt dichotomice. Cele două terminaţii (extremităţi) sunt curbate una către alta în formă de cleşte. Celulele care alcătuiesc talul sunt cilindrice, dispuse una după alta în şir axial. La articulaţia dintre aceste celule se formează un manşon alcătuit din celule mici, roşii ce dau filamentelor un aspect articulat. Această algă este frecventă în Marea Neagră. Genul Callithamnion Cuprinde alge roşii cu tal filamentos, ramificat aproape dichotomic sau radiar; filamentele se dispun altern. Callithamnion polispermum. Este o algă cu talul în formă de arbust, ramificat aproape dichotomic sau verticilat. Filamentele sunt compuse dintrun rând de celule plurinucleate, mari la baza filamentului şi mai mici la vârf. Ramurile sunt lipsite de perişori terminali. Creşte în Marea Neagră începând din mai până în octombrie. Fam. Rhodomelaceae Cuprinde alge roşii cu tal ramificat, cilindric, aplatizat sau foliaceu. Cladomii talului sunt cu aspect de tijă învelită în pleuridii corticante. Familia cuprinde 11 genuri. Noi ne vom referi numai la genul Polysiphonia.

21

Genul Polysiphonia Cuprinde alge cu talul vertical, articulat, cu ramificaţii în multiple planuri. Talul este în formă de tufă cu înălţimea de 10-20 cm. Ramurile au strat cortical, de culoare purpurie închisă. Se fixează de substrat printr-o talpă discoidală sau prin formaţiuni rizoidale. Creşte în Marea Neagră. Fam. Dasyaceae. Cuprinde alge roşii cu tal adesea cilindric, sub formă de cordon puternic ramificat, cu ramuri lungi şi scurte care cresc liber. Familia cuprinde 3 genuri. Genul Dasya Cuprinde alge cu tal cilindric, strat cortical lax şi rămurele monosifonale numeroase. Dasya elegans. Este o specie cu talul filamentos, fin ramificat cu axul şi ramurile principale pluristratificate. Rămurelele sunt monosifonale răspândite pe tot talul. Creşte în Marea Neagră. Ordinul GIGARTINALES Cuprinde alge roşii marine grupate în 10 familii. Fam. Phyllophoraceae. Cuprinde alge cu tal cilindric, plat simplu sau ramificat. Phyllophora sp. Are talul la bază alungit şi la vârf obtuz, lamelar simplu ori ramificat. Talul şi ramurile au o îngroşare mediană, iar suprafaţa lor este netedă şi cu marginile ondulate. Creşte frecvent în Marea Neagră. Fam. Gigartinaceae

22

Algele au talul cilindric, plat, lamelar ori crustos, simplu sau ramificat. Genul Chondrus Alge cu tal plat dichotomic neregulat sau penat ramificat, cu o talpă de prindere. Chondrus crispus. Are aspect de bandă ramificată cu ramurile lăţite. Partea inferioară de formă aproape cilindrică fixează planta pe stânci printro talpă (crampon). Este răspândită în Oceanul Atlantic.

23

PLANŞA II Rhodophyta Rhodophyceae Bangiophycide Porphyridiales Porphyridiaceae

24

Porphyridium purpureum.(după V.Şalaru şi colab.)

Bangiales Bangiaceae

25

Porphyra leucosticta.(după Obuch P.A.din Gorlenko M.V.) Florideophycidae Nemalionales Batrachospermacee

26

Batrachospermum moniliforme.(după Pop I şi colab.)

Ceramiales Ceramiacee

27

Ceramium rubrum.(după V Şalaru şi colab.)

Callihtamnion polispermum.(după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.)

Rhodomelacee

28

Polysiphonia sp.(după V.Şalaru şi colab9 Dasyacee

29

Dasya elegans (după Peterfi Şt. Ionescu Al.) Gigartinales Phyllophoracee

Phyllophora sp.(după Peterfi Şt ,Ionescu Al.) Gigartinacee

Chondrus crispus ( după Mihai Gh. din Wettstein R.)

30

LUCRAREA III Increngatura Cryptophyta Cuprinde forme libere, monadoide, solitare sau cocoide, palmeloide şi imobile. Cromatoforii sunt sau nu prezenţi. Formele imobile au zoospori biflagelaţi asemănători cu celulele mobile având criptă ori şanţ longitudinal. Clasa Cryptophyceae Ordinul Cryptomonadales Familia Cryptomonadaceae Cuprinde forme cu 2 flageli divergenţi şi trichociste aşezate în serii longitudinale. Cryptomonas ovata. Este liberă solitară turtită dorsoventral, cu partea posterioară rotunjită. Extremitatea anterioară este truncată, cu o depresiune sau şanţ longitudinal prelungit spre interiorul celulei ca o criptă. Are 2 cromatofori (cu pirenoizi) de culoare brună. Creşte în ape dulci. Increngatura Dinophyta Cuprinde forme unicelulare cu sau fără carcasă (tecă, cochilie) bivalvă, cu 2 flageli cu sau fără şanţuri pe carcasă. Ne vom referi la clasa Dinophyceae, în care sunt cuprinse subclasele: Prorocentrophycidae şi Peridiniphycidae Cheia de determinare a subclaselor l. a. Celule fără şanţuri, cu 2 flageli apicali heteromorfi …....................................................................................... …..Prorocentrophycidae

31

l b. Celule cu un şanţ transversal (cingulum) şi un şanţ vertical ori longitudinal (sulcus). Flagelii sunt câte unul plasaţi în cele 2 şanţuri ….....................................................................……………Peridiniphycidae Subclasa Prorocentrophycidae Ordinul Prorocentrales Cuprinde forme cu celula acoperită într-o carcasă celulozică bivalvă fără şanţuri. Fam. Prorocentraceae Celulele sunt sferice ovate sau eliptice fără dinţi sau cu 1-2 dinţişori de o parte şi de alta a locului de ieşire a flagelilor. Exuviaella cordata. Celule cu formă ovat-alungită, cu simetrie bilaterală, libere, solitare şi mobile. Carcasa este celulozică alcătuită din 2 jumătăţi de forma unor sticle de ceas. Anterior are 2 flageli dintre care unul este îndreptat înainte şi celălalt în formă de arc. De o parte şi de alta a locului de ieşire a flagelilor se află uneori 1-2 dinţişori. În celulă sunt 2 cromatofori bruni gălbui cu pirenoizi şi un nucleu mare bazal. Subclasa Peridiniphycidae Ordinul Peridiniales Cuprinde forme mobile monadoide biflagelate, cu carcasa formată din numeroase plăci cu pori. Fam. Peridiniaceae Celulele au o carcasă cu structură poligonală uşor vizibilă. Peridinium tabulatum. Celule solitare, libere, mobile de formă ovată, turtite dorso-ventral acoperite cu o carcasă celulozică. Şanţul transversal (cingulum) este aproape la mijloc şi împarte celula în două. Cele două părţi

32

sunt acoperite de epitecă (la nivelul epiconului) şi de hipoteca (la nivelul hipoconului) care alcătuiesc de fapt carcasa celulozică. Şanţul sulcus este pe hipocon (acoperit de hipotecă), pe partea ventrală, dispus perpendicular pe cingulum. În şanţul cingulum este flagelul cingular, iar în sulcus este flagelul sulcal. Creşte în ape marine. Fam. Ceratiaceae Genul Ceratium Cuprinde celule ale căror carapace (carcasă) prezintă apendici în formă de coarne. Epiteca are întotdeuna un corn, iar hipoteca are 1-3 coarne. Partea mediană a corpului este aproape întotdeauna aplatizată dorsoventral. Increngatura Chrysophyta Clasa Bacillariophyceae Caractere generale -Diatomeele sunt organisme monocelulare, coloniale, microscopice cu talul cocoid; -Cromatoforii au culoare brună; -Celula este acoperită cu un înveliş silicios numit carapace; -Carapacea are formă de cutie şi este compusă din 2 teci: una exterioară numită epitecă şi cealaltă internă numită hipotecă. Tecile au valvă (faţă) şi pleură (partea laterală); -Pe valve se observă striaţii constante la număr şi formă care servesc la sistematica diatomeelor; -La unele diatomee valvele au un canal longitudinal numit rafă.

33

Diatomeele

se

împart

în

2

subclase:

Centrophycidae

şi

Pennatophycidae Cheia de determinare a claselor l a. Valve rotunde, eliptice, tri- quadri, sau multiunghiulare cu simetrie radială, cu areole, rar cu puncte şi striuri ..............................Centrophycidae l b. Valve larg eliptice până la îngust liniare cu structură bilaterală, cu striuri, puncte ori coaste transversale aşezate penat în raport cu rafa situată de

obicei

central.

valvei

Uneori

rafa

este

pe

marginea

............................................................................................

.Pennatophycidae Subclasa Centrophycidae Ordinul Coscinodiscales Cuprinde diatomee cu valve în general circulare, fără excrescenţe, la majoritatea genurilor. Fam. Coscinodiscaceae Diatomeele au valve discoidale, rotunde, netede, convexe cu structură areolată, punctată sau striată, radiară. Cyclotella operculata. Celula este solitară în formă de disc sau tobă. Valvele sunt circulare cu aria centrală nu prea largă şi cu ornamentaţii punctiforme dispuse radial. De la aria centrală la marginea valvei este o zonă cu striuri dispuse radial. Creşte în ape dulci. Coscinodiscus radiatus. Valvele sunt circulare, netede, bombate. Suprafaţa valvei are areole hexagonale dispuse în rânduri radiale. Creşte în ape marine.

34

Melosira granulata. Celule cilindrice unite în filamente lungi, compacte. Valvele au suprafaţa ornamentată cu puncte. Cromatoforii sunt numeroşi, placoizi, mici. Creşte în ape dulci. Ordinu Bidulphiales Cuprinde forme cu celule scurt-cilindrice sau prismatice, unite în colonii în formă de lănţişoare. Fam. Bidulphiaceae Valvele au excrescenţe sub formă de coarne groase. Când celulele formează lanţuri, atunci ele se unesc prin capetele coarnelor. Triceratium distinctum. Are formă de cutie triunghiulară, cu excrescente unghiulare teşite cu care celulele se prind între ele fomând lanţuri. Valvele au pe suprafaţa lor areole. Creşte în ape marine. Fam. Chaetoceraceae Valvele au peri lungi fără crampoane terminale. Chaetoceros affinis. Celule scurt cilindrice, unite în lanţuri, mai rar solitare. Valva poartă pe margine 2 cili (peri) lungi cu formă, orientare şi structură caracteristică. Creşte în ape marine şi salmastre.

35

PLANŞA III Cryptophyta Cryptophyceae Cryptomonadales Cryptomonadaceae

36

Cryptomonas ovata.(după V.Şalaru şi colab.) Dinophyta Prorocentrophycide Prorocentrales Prorocentraceae

Exuviaella cordata.(după Mihai Gh. din Fott) Peridiniphycide Peridiniales Peridiniaceae

37

Piridinium tabulatum (după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.)

Ceratium sp.(după Şalaru V. şi colab.) Chrysophyta Bacillariophyceae Centrophycidae Coscinodiscales

38

Coscinodiscacee

Cyclotella operculata.(după V.Şalaru şi colab)

Coscinodiscus radiatus.(după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.)

39

Melosira granulata.(după V.Şalaru şi colab) Bidulphiales Chaetoceraceae

Chaetoceros affinis.(după V.Şalaru şi colab.)

40

Bidulphiaceae

Triceratium distinctum.(după Weberling F, Schwantes H.)

41

LUCRAREA IV Sublasa Pennatophycidae Cuprinde alge monocelulare sau coloniale. Valvele variază după forma lor: ovale, eliptice, liniare, oviforme, semilună şi rar aproape rotunde. Suprafaţa valvelor este ornamentată cu puncte şi liniuţe scurte care formează striaţii transversale. Uneori valvele sunt ornate cu coaste largi. Printre penate există forme mobile şi imobile. Au simetrie bilaterală. Rafa este prezentă la majoritatea speciilor, iar procesul sexual este o izogamie sau autogamie. Cheia de determinare a ordinelor A. Rafa lipseşte de pe ambele valve. În lungul axei valvare există pseudorafa .....…………………………………………………….Fragilariales B. Cel puţin una din valve prezintă rafa veritabilă..........Achananthales, Naviculales, Bacillariales, Surirellales. a. Una din cele două valve prezintă rafa veritabilă, iar cealaltă pseudorafa ..............................................................................Achnanthales b. Ambele valve au rafa veritabilă: rafa este sub formă unui şanţ care se întinde de la un nodul la celălalt................................................Naviculales c. Ambele valve au rafa: rafa sub forma unui tub cu pori pe faţa internă. Rafa este situată pe o carenă (ridicătură)..........................Bacillariales d. Rafa este situată într-o carenă marginală....................Surirellales Ordinul Fragilariales Cuprinde penate ale căror valve nu au rafa. Celulele sunt alungite, drepte sau curbate, cu valve ornamentale cu striuri transversale care se întrerup în regiunea mediană delimitând pseudorafa.

42

Familia Fragilariaceae Celulele sunt drepte şi uniforme ca structură, adică fără zone intercalare între valve şi pleure (fără septuri). Diatoma vulgare. Celulele au numeroase plastide parietale. Ele pot alcătui colonii în formă de panglică sau de lănţişoare în zig-zag. Valvele sunt liniare pâna la eliptice, cu extremităţile larg rotunjite, rar capitate. Coastele sunt transapicale. Creşte în apă dulce. Synedra sp. Celulele sunt solitare fixate ori liber plutitoare, rectilinii, foarte rar curbate (ca o seceră). Pseudorafa este liniară sau lanceolată, iar marginile rafei sunt netede. Trăieşte în apă dulce şi sărată. Fragilaria sp. Valvele sunt fusiforme, liniare cu capete de diferite forme. Suprafaţa valvelor este întotdeuna ornată cu striuri. Pseudorafa este liniară. Trăieşte în ape dulci şi marine. Asterionella formosa. Celulele sunt reunite întotdeuna în colonii stelate. Valvele sunt foarte fin striate şi cu pseudorafa îngustă liniară. Trăieşte în ape dulci şi marine. Ordinul Achnanthales Fam. Achnanthaceae Cele 2 valve au structuri diferite: valva inferioară are rafa tipică cu nodul central şi noduli terminali, iar cea superioară are pseudorafă (rar). Achnanthes lanceolata. Valvele sunt liniare; valva inferioară cu rafă şi noduli este concavă, iar valva superioară este convexă şi fară rafă. Rafa este dreaptă. Striurile sunt reprezentate se serii de pori. Trăieşte în ape dulci. Ordinul Naviculales Reuneşte penate cu rafa pe ambele valve.

43

Fam.Naviculaceae Pinnularia viridis. Celulele sunt liniar lanceolate, solitare cu polii rotunjiţi ori capitaţi. Rafa este dreaptă ori curbată. Striurile sunt groase la formele mari şi fine la formele mici. Privită valvar celula are formă de elipsă alungită. Pe valvă se vede rafa care uneşte nodulul central cu nodulii terminali. Suprafaţa valvei este ornată cu striuri groase care nu ajung până la rafă. Privită pleural în celulă se văd 2 cromatofori parietali, nucleul central cu citoplasmă în jur (ca o punte), 2 vacuole mari şi picături de ulei. Creste în apă dulce. Navicula sp. Celulele sunt solitare. Valvele sunt liniare, lanceolate cu extremităţile rotunjite. Suprafaţa valvelor este ornamentată cu striuri punctate sau lanceolate. Pe valve lipses coastele (striuri) groase, iar forma generală este de suveică. Trăieşte în apă dulce. Pleurosigma sp. valvele sunt încovoiate în forma literei "S", rafa trece prin mijlocul valvei. Valva are striaţii care se încrucişează formând figuri romboidale. Este o specie bentonică în ape marine şi dulci. Gyrosigma sp. Are aceeaşi diagnoză cu Pleurosigma cu diferenţa că striurile sunt transversale şi perpendiculare pe rafa. Trăieşte în apă dulce (fitobentos). Gomphonema sp. În plan trasversal celula are formă asimetrică. Văzută valvar celula seamănă cu un ciocan, iar pleural are formă de pană. Rafa este dreaptă situată median. Cei 2 cromatofori sunt parietali. Creşte în bentosul apelor dulci. Cymbella sp. Celulele sunt solitare, libere ori fixate pe un picioruş gelatinos. Valvele au formă de semilună cu partea "abdominală" (ventral)

44

concavă sau dreaptă, iar partea dorsală convexă. Rafa este curbată. Striaţiile sunt punctate, în citoplasmă este un singur cromatofor. Trăieşte în apă dulce. Ordinul Bacillariales Cuprinde diatomee care au rafa în formă de tub crăpat spre exteriorul valvei. Rafa este găurită pe fata internă. Fam. Nitzchiaceae Cuprinde diatomee cu formă de baston. Nitzchia sp. Celulele sunt izolte, rar grupate în colonii stelate. Pe marginea valvei este o carenă pe care se vede rafa. Pe carenă se văd ornamentaţii sub formă de coaste scurte. Cromatoforul are formă de placă amplasat pe diagonală de la o carenă la alta. Creşte în fitobentos. Ordinul Surirellales Celulele au contur eliptic cu rafa situată într-o carenă marginală. Striurile care ornează valvele se întrerup median formând o pseudorafă. Fam. Surirellaceae Celulele au valvle plane sau răsucite în spirală. Surirella sp. Celulele ovate cu suprafaţa valvelor neondulată, iar marginea lor aripată. Absenţa ondulaţiilor de pe suprafaţa valvelor este singurul caracter prin care Surirella se deosebeşte de Cymatopleura. Trăieşte în apă dulce.

45

PLANŞA IV Pennatophycidae Fragilariales Fragilariacee

46

Diatoma vulgare.(după Weberling, F., Schwantes H., Hindak şi colab.)

47

Asterionella formosa.(după Hindak şi colab)

Fragilaria sp.(după V.Şalaru şi colab.)

48

Synedra sp.(după Hindak şi colab)

Achnanthes lanceolata (după Hindak şi colab.)

49

Naviculales Naviculaceae

Pinnularia viridis.(după V.Şalaru şi colab.)

50

Navicula sp.(după V.Şalaru şi colab)

Pleurosigma sp.(după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.)

51

Gyrosigma sp.(după V.Şalaru şi colab)

52

Gomphonema sp.(după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.)

Cymbella sp.(după V.Şalaru şi colab)

53

Nitzchiaceae

Nitzschia sp.(după Obuch P.A.din Gorlenko M.V.)

54

Surirellales Surirellaceae

Surirella sp.(după Hindak şi colab)

55

LUCRAREA V Clasa Chrysophyceae Cuprinde specii cu tal monadoid, rizopoidal, palmeloid coccoid şi filamentos. Celula se mişcă cu ajutorul a 2 flageli inegali. Ordinul Chrysocapsales Celulele vegetative sunt imobile, nude, înglobate într-o masă gelatinoasă. Fam Hydruraceae Aparatul vegetativ este macroscopic, fixat, cu zonă de creştere apicală. Zoosporii au un flagel. Hydrurus vaucheri. Talul este gelatinos până la 30 cm, fixat pe pietre. Aspectul general este cel de muşchi de pământ. Apare primăvara în ape curate de munte. Celulele variate ca formă, nude, cu un cromatofor cu pirenoid sunt cuprinse în masa gelatinoasă la distanţe mai mari ori mai mici unele de altele. Zoosporii sunt tetraedrici şi au flagel vizibil. Ordinul Ochromonadales Cuprinde forme monodoide, solitare sau coloniale, libere. Celulele sunt biflagelate tipice. Fam. Chromulinaceae. Celulele sunt monadoide, nude fără înveliş cu un singur flagel vizibil. Chromulina ovalis. Celule solitare, libere cu un flagel vizibil. Citoplasmă conţine 1-2 cromatofori cu stigmă şi uneori cu pirenoid, vacuolă pulsatilă. Produce înflorirea apei. Creşte în ape dulci.

56

Clasa Xanthophyceae Reuneşte alge cu următoarele tipuri de tal: ameboid (sau rizopodial) monodoid, palmeloid, cocoid, filamentos, lamelar şi sifonal. Protoplastul are unul ori mai multe nuclee, mai mulţi cromatofori în formă de cupă, discoidali, lamelari de culoare verde gălbuie. Unele forme au stigmă în partea anterioară a cromatoforului şi una sau doua vacuole contractile. Monadele au 2 flageli heteromorfi: unul orientat anterior cu mastigoneme şi cel de-al doilea orientat posterior mai scurt şi neted. Subclasa Heterotrichophycidae Cuprinde organisme libere ori fixate multicelulare, filamentoase, imobile în stare vegetativă. Cheia de determinare a ordinelor l a. Organisme filamentoase neramificate.................Tribonematales l b. Filamente care se ramifică, uneori stratificate, parenchimatoase ....................................................................................................... Heterocloniales Ordinul Tribonematales Filamentele sunt neramificate, libere ori fixate numai în stadiile tinere. Celulele au formă de cilindru ori butoiaş. Membrana este formată din 2 jumătăţi şi de obicei se disting bucăţi de membrană în formă de H. Fam. Tribonemataceae Peretele celular este format din bucăţi în formă de H care se observă pe filament ori la fragmentarea filamentelor. Bucăţile de filament disociate se termică prin 2 "vârfuri".

57

Genul Tribonema Filamentele sunt izolate sau grupate în fasciule, iniţial fixate cu ajutorul celulei bazale, stând direct pe substrat sau formând un picioruş, iar după moartea celulei bazale sunt libere. De obicei, filamentele nu se ramifică. Celulele au forma de butoiaş, iar peretele celular are formă de H. Tribonema viridis. Este filamentoasă, izolată ori grupată în fascicule, iniţial fixată cu ajutorul unei celule bazale. După ruperea celulelor bazale filamentele devin libere. O caracteristică este aceea că membrana celulelor este împărţită în 2 jumătăţi egale. Subclasa Xanthosiphonophycidae Ordinul Botrydiales Cuprinde organisme cu structură sifonală, reprezantând taluri plurinucleate fără pereţi celulari transversali. Talurile sunt mari, vizibile şi trăiesc fixate pe substrat. Cheia de determinare a familiilor l a. Alge neparazite sub forma de vezicule fixate cu rizoizi ...................................................................................................... .Botrydiaceae l b Alge neparazite sub forma de filamente ramificate .............................................................................. ……………….Vaucheriaceae Familia Botrydiaceae

58

Partea superioară a talului este sub formă de veziculă-rotundă ori piriformă, obovată sau lung-elipsoidală. Partea subterană are formă de rizoizi ramificaţi abundent. Botrydium granulatum. Are talul sifonal reprezentat de o celulă voluminoasa de 0,25-3 mm diametru, cu aspect de bule sferice sau ovoide care se fixează pe mâl în apropierea apelor. Fixarea se realizează cu ajutorul părţii rizoidale incolore. În celulă se disting 2 zone: citoplasma parietală cu numeroşi cromatofori disciformi lipsiţi de pirenoizi şi numeroase nuclee mici (observabili la microscop numai după tratarea materialului cu coloranţi) şi a doua zonă, centrală, ocupată de o vacuolă mare. Creşte pe sol umed la marginea bălţilor formând uneori un "covor” de vezicule de culoare verde închis. Familia Vaucheriaceae Filamentele sunt cilindrice, ramificate, fără pereţi transversali. Se fixează de substrat prin rizoizi. Vaucheria sessilis. Talul este filamentos, sifonal, slab ramificat cu dimensiuni până la câţiva cm lungime. Se fixează de substrat prin rizoizi. Rizoizii pot fi evidenţiaţi numai la formele colectate de pe suprafaţa substratului. Pe unele ramuri ale talului se pot observa "organele" sexuale femele (oogoanele) şi mascule (anteridiile) dispuse unele lângă altele. Oogonul cu o oosferă are formă sferică cu un "cioc" gelatinos îndreptat către antendia în formă de corn de berbec în care se formeză anterozoizi biflagelaţi.

59

În capetele filamentelor laterale se pot observa zoosporocişti în care se formeză un zoospor mare numit sinzoospor. Acest zoospor are formă ovală şi poartă numeroase perechi de flageli izoconţi. Fiecărei perechi de flageli îi corespunde un nucleu în citoplasma sinzoosporului. Cromatoforii se plaseză mai spre centru, iar centrul proptoplastului este ocupat de o vacuolă mare. Creşte pe fundul bazinelor cu apă lin curgătoare şi în apele stătătoare. Increngatura Euglenophyta Cuprinde organisme exclusiv monocelulare cu 1-2 flageli. Talul este acoperit de periplast. Unele au o "carapace" numită lorica de culoare brună cu un orificiu la capătul anterior prin care iese flagelul. Cromatoforii au formă de panglică, formă stelată, lamelară sau granuloasă şi uneori au pirenoizi. Stigma este extraplastidială. Clasa Euglenophyceae Ordinul Euglenales Cuprinde forme

monadoide,

solitare,

libere, verzi

(unele

incolore). Celulele au 1-2 ori 2-7 flageli, dintre care unul ori toţi sunt emergenţi din canalul flagelar. Nu au niciodată organite de ingestie. Simetria este radială, cu nucleul axial. Familia Euglenaceae Cuprinde celule cu un singur flagel emergent din canalul flagelar (rezervor). Genul Euglena Celulele sunt solitare, libere de formă variată, frecvent fusiforme, dar şi ovale, globulare sau lăţite. Cromatoforii, în număr variabil sunt discoidali,sau în formă de bandă cu sau fără pirenoizi.

60

Euglena viridis. Este solitară, fusiformă, mobilă cu

ajutorul

flagelului situat anterior. În partea anterioară este rezervorul în formă de ampulă (dilatată în partea de jos şi de forma unui canal drept în partea de sus - canal faringian ce se deschide spre exterior). Canalul şi rezervorul servesc numai ca spaţiu unde se varsă vacuolele contractile. De la baza rezervorului pornesc 2 flageli din care numai unul iese în afară, iar celălalt fiind redus, rămâne ascuns în rezervor. În citoplasmă este un nucleu şi un număr variabil de cromatofori discoidali sau în formă de panglică. Substanţa de rezervă (paramilon) este extraplastidială în formă de granule dispuse în jurul pirenoizilor. Forma granulelor este diversă şi reprezintă un caracter taxonomic distinctiv. Trăieşte în ape dulcicole bogate în substanţe organice. Genul Phacus Cuprinde forme fototrofe. solitare şi libere. Celula este rigidă, cu o formă constantă. Striurile sunt evidente, longitudinale ori transversale şi uneori helicoidale. Celula are un singur flagel aşezat în partea anterioară a celulei. Cromatoforii sunt mici, aşezaţi parietal şi de cele mai multe ori fără pirenoizi. Nucleul este axial aşezat în jumătatea posterioară a celulei. Phacus caudatus. Celula are posterior o prelungire scurtă în formă de ţep. Phacus longicauda. Prelungirea posterioară este dreaptă şi lungă.

61

PLANŞA V Crysophyta Chrysophyceae Crysocapsales Hydruraceae

Hydrurus vaucheri ( după V.Şalaru şi colab.) Ochromonadales Chromulinaceae

Chromulina ovalis ( după V.Şalaru şi colab.). Xanthophyceae

62

Heterotrichophycide Tribonematales Tribonemataceae

63

Tribonema viridis (după V.Şalaru şi colab) Xanthosiphonophyicidae Botrydiales Botrydiaceae

Botrydium granulatum (după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.) Vaucheriaceae

64

Vaucheria sessilis (după V.Şalaru şi colab)

Euglenophyta

65

Euglenophyceae Euglenales Euglenaceae

Euglena viridis (după Hindak şi colab)

Phacus longicauda (după Hindak şi colab)

66

LUCRAREA VI Increngatura Phaeophyta Cuprinde clasa Phaeophyceae cu 3 subclase: Isogeneratophycidae, Heterogeneratophycidae, Cyclogeneratophycidae Subclasa Isogeneratophycidae. Cuprinde alge brune la care gametofitul şi sporofitul nu se deosebesc morfologic şi au aceeaşi durată a vieţii. Ordinul Ectocarpales Reuneşte alge brune cu tal heterotrich, slab diferenţiat. Talul este alcătuit, în mod obişnuit, din filamente celulare subţiri simple ori ramificate. Fam. Ectocarpaceae Talul constă din filamente celulare libere, unisifonale simple sau ramificate. Talul este heterotrich (alcătuit din filamente plagiotrope pe care cresc filamente ortotrope). Genul Ectocarpus Talul este bogat ramificat, mai ales în partea superioară. Sporociştii sunt pluriloculari, uniseriaţi, ovali, fusiformi, drepţi. Ectocarpus siliculosus. Este o algă cu talul format din filamente repente şi erecte constituite în tufe. Filamentele verticale sunt dens ramificate, alcătuite dintr-un singur şir de celule. Ramificaţia este dichotomică. Creşterea are loc prin Increngatura intercalară a tuturor celulelor. Pe sporofit se dezvoltă zoosporangi uniloculari cu zoospori biflagelaţi, iar pe gametofit se dezvoltă gametangi pluriloculari în care se formează gameţi biflagelaţi. Creşte în ape marine. Ordinul Dictyotales

67

Gametofitul şi sporofitul sunt identici, morfologic şi anatomic. Talul are dimensiuni variate şi are formă lamelară, foliacee sau de evantai. Pe suprafaţa lui se dezvoltă peri de obicei grupaţi. Fam. Dictyotaceae Are aceleaşi caractere cu cele ale ordinului. Genul Dictyota Cuprinde alge brune cu talul lamelar alcătuit dintr-un strat de celule centrale mari acoperite de câte un strat de celule corticale mici, asimilatoare. Dictyota dichotoma. Are talul lamelar, ramificat dichotomic, erect de până la 30 cm. înălţime, fixat de substrat printr-o formaţiune asemănătoare unor rizoizi. Creşterea talului se realizează printr-o celulă apicală biconvexă prezentă la capătul fiecărei ramuri. Creşte în ape marine. Genul Padina Are talul plat, în formă de evantai cu un cauloid scurt, fixat de substrat printr-o talpă. Înălţimea talului ajunge până la 10-12 cm şi mai mult. Culoarea talului este brună, dar uneori culoarea apare albă datorită depunerilor de CaCO3. Talul este format din 3 straturi de celule: exterior (cortical) compus din celule mici cu numeroşi cromatofori, central (medular) format din 1-4 rânduri de celule lipsite de cromatofori. Creşte în Marea Neagră la 1-5 m adâncime. Subclasa Heterogeneratophycidae Cuprinde alge brune cu alternanţa heteromorfă a generaţiilor. Gametofitul dioic este microscopic format dintr-un număr limitat de celule;

68

este de scurtă durată, iar sporofitul este macroscopic :şi predomină în ciclul de viaţă. Ordinul Laminariales Cuprinde alge brune din apele temperate, majoritatea speciilor fiind cantonate în apele reci ale celor 2 emisfere. Algele sunt mari, cu sporofitul diferenţiat în rizoid, cauloid şi filoid. Fam. Laminariaceae Algele au talul diferenţiat în cauloid, filoid şi rizoid. Filoidul este simplu sau cu incizii longitudinale care nu ating zona mediană. Sporociştii se formează în filoid. Laminaria saccharina. Are sporofitul diferenţiat în cauloid, filoid şi rizoid (crampon fixator). Filoidul este întreg, cu zona mediană densă fără nervură, cu marginile ondulate. Laminaria digitata. Are baza filoidului rotunjită netedă, incizată în evantai. La cele două specii, la baza filoidului este un meristem intercalar, pe baza căruia creşte lamina şi cauloidul. Cauloidul şi rizoizii sunt organe perene. Subclasa Cyclosporophycidae Cuprinde alge brune cărora le lipseşte alternanta de generaţii. Talul diploid poartă numai "organele" reproducerii sexuate. Înmulţirea asexuată lipseşte. Ordinul Fucales Cuprinde alge mari cu cladom cilindric, plat sau uşor aplatizat fixat de substrat printr-un disc. Fam. Fucaceae

69

Cuprinde alge la care ramificaţiile talului prezintă de multe ori o nervură mediană. Marginea talului poate fi netedă sau crestată. Talul se fixează de substrat prin crampon (disc) sau rizoizi. Genul Fucus Talul este aplatizat, ramificat dichotomic, cu o nervură mediană şi cu receptacule terminale. Un oogon produce 8 oosfere. Fucus vesiculosus. Algă cu tal relativ mare până la l m. Fixarea de substrat se face prin crampon. Talul este ramificat dichotomic. Cauloidul la bază este îngustat, dar se lărgeşte treptat şi în aceeaşi măsură nervura mediană devine mai evidentă. Marginea talului este netedă, iar sub locurile de dichotomie între marginea talului şi nervură apar vezicule pline cu aer aerociste. Receptaculele sunt în vârful unor ramuri şi au formă globuloasă. În receptacule sunt conceptacule dioice, planta fiind dioică. Dacă planta este femelă, conceptaculele sunt femele şi produc oogoane cu 8 oosfere, iar dacă este masculă conceptacule sunt mascule cu anteridii care produc anterozoizi biflagelaţi. Şi anteridiile şi oogoanele sunt protejate de filamente sterile numite parafize. Creşte în ape marine reci. Fam.Cystoseiraceae Cuprinde alge brune mari cu tal foarte divizat şi receptacule purtate apical de ultimele ramuri. Receptaculele sunt monoice. Oogoanele au câte o oosferă. Cystoseira barbata. Are talul mare până la 1,5-2 m. Fixarea de substrat se face printr-un disc adeziv. Cauloidul este cilindric pe toată lungimea şi este ramificat. Aspectul este arborescent. Terminal la nivelul

70

ramurilor se găsesc receptacule de formă cilindrică, cu conceptacule monoice. Ramurile în anumite zone prezintă aerociste izolate sau în lanţ. Creşte în ape marine (M. Neagră).

71

PLANŞA VI Phaeophyta Phaeophyceae Isogeneratophycidae Ectocarpales Ectocarpaceae

Ectocarpus siliculosus.(după V.Şalaru şi colab) Dictyotales Dictyotaceae

Dictyota dichotoma.(după Weberling F., Schwantes H.O)

72

Padina sp.(după V.Şalaru şi colab)

Heterogeneratophycide

73

Laminariales Laminariaceae

Laminaria saccharina (după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.)

Laminaria digitata (după Weberling F., Schwantes H.O.) Cyclosporophycidae Fucales

74

Fucaceae

Fucus vesiculosus (după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.şi Weberling F.,Schwantes H.O.) Cistoseiraceae

75

Cystoseira barbata (după Mihai Gh.din Strasburger)

76