Lucrare Disertatie TVA [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS INTRODUCERE .................................................................................................................................... 1 CAPITOLUL I ....................................................................................................................................... 2 SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL AL TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ ........... 2 1.1. Scurt istoric al taxei pe valoare adăugată ...................................................................................... 2 1.2. Definiție. Caracteristici. Principii .................................................................................................. 2 1.3. Conturile de TVA și elementele specifice ...................................................................................... 3 1.4. Cotele de taxă ................................................................................................................................... 6 1.5. Operațiunile impozabile și obligațiile. Operațiuni scutite de taxă .............................................. 8 1.6. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată ..................................................... 10 1.7. Perioada fiscală și declarațiile ...................................................................................................... 11 CAPITOLUL II .................................................................................................................................... 14 PREZENTAREA SOCIETĂȚII ”AGRI TRANS RO” S.R.L. ........................................................ 14 2.1. Date de identificare a societății .................................................................................................... 14 2.2. Descrierea activității firmei .......................................................................................................... 15 2.3. Date financiare .............................................................................................................................. 18 CAPITOLUL III .................................................................................................................................. 20 STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ ........ 20 3.1. Înregistrări contabile-decembrie 2019 ........................................................................................ 20 3.2. Prezentarea decontului de TVA ................................................................................................... 24 3.3. Evoluția taxei pe valoare adăugată .............................................................................................. 28 3.4. Influența TVA asupra structurii surselor de finanțare și a rentabilității ................................ 35 CONCLUZII ......................................................................................................................................... 40 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 42

0

INTRODUCERE Taxa pe valoarea adugată este un impozit indirect asupra consumului având un caracter general, calculată şi aplicată în fiecare stadiu al circuitului bunurilor şi serviciilor începând cu procesul de producţie până la stadiul consumului final. Transparența acestui impozit există datorită faptului ca taxa pe valoare adăugată datorată bugetului de stat de către agenții economici este aferentă valorii adăugate de agent bunului respectiv. Am ales această temă pentru realizarea lucrării de disertație întrucât este o temă de actualitate, importantă și amplă, dar și datorită impactului acesteia asupra întreprinderilor, cât și a economiei. Obiectivul acestei lucrări a fost aducerea la cunoștință a informațiilor referitoare la taxa pe valoare adăugată, dar și analiza și impactul acestei taxe asupra unei întreprinderi. Lucrarea este formată din 3 mari capitole cu privire la sitemul contabil informational al taxei pe valoare adăugată, iar studiul de caz a fost realizat la S.C. Agri Trans Ro S.R.L. În primul capitol am detaliat noțiunile teoretice și de bază referitoare taxei pe valoare adăugată, precum: definiție și caracteristici, conturile contabile de TVA, elementele specifice, cotele de taxă, operațiunile impozabile și obligațiile, cât și operațiunile scutite de taxă, faptul generator și exigibilitatea, perioada fiscală și declarațiile. În capitolul al doilea am prezentat datele generale ale societății, structura organizatorică a acesteia, datele financiare pe perioada 2015 – 2019 și bilanțul aferent anului 2019, și am realizat analiza SWOT. Studiul de caz privind contabilitatea taxei pe valoare adăugată la S.C. Agri Trans Ro S.R.L. a fost realizat în capitolul al treilea al acestei lucrări. Studiul de caz a avut la bază înregistrarea contabilă a operațiunilor purtătoare de TVA, analiza decontului de TVA, cât și a jurnalelor de vânzări și cumpărări aferente decontului, dar și a câtorva indicatori economici. În încheierea lucrări am redactat câteva concluzii, punând în evidență principalele caracteristici, rolul, aspectele și impactul taxei pe valoare adăugată asupra societății. Datele pentru realizarea acestei lucrări au fost Codul Fiscal în vigoare și baza contabilă a societății.

1

CAPITOLUL I SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL AL TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ

1.1.

Scurt istoric al taxei pe valoare adăugată În anul 1954 apare pentru prima dată în Franța legea care introduce denumirea de taxă

pe valoare adăugată, urmând ca în anul 1967 la nivelul Uniunii Europene sa fie emise primele doua directive constând în înlocuirea diferitelor impozite asupra cifrei de afaceri cu un sistem comun de taxă pe valoare adăugată. Odată cu formarea pieței unice, în 1993, se face trecerea la un sistem tranzitoriu al taxei. Regula de bază a acestui sistem era aceea ca impozitarea să se facă la locul unde se află sediul furnizorului bunurilor ori serviciilor. În România, de la 1 ianuarie 1993 este introdusă taxa pe valoare adăugată, în prezent fiind reglementată de Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Aderarea României la Uniunea Europeană aduce avantaje precum desființarea barierelor vamale dintre statul nostru, respectiv celelalte state membre, așadar sunt înlocuite regimurile clasice de import/export aplicabile tranzacțiilor comerciale cu un sistem nou de taxă pe valoare adăugată, bazat pe conceptele de livrări și achiziții intracomunitare. Cauzele care au dus la introducerea taxei pe valoare adăugată în România au fost: creșterea resurselor statului, nevoia înlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulația mărfurilor, din rațiuni de compatibilizare cu sistemele fiscale din țările europene, etc.

1.2.

Definiție. Caracteristici. Principii Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect, având caracter general, datorat la

bugetul statului și care este colectat conform OP ANAF nr. 1559/20161. TVA reprezintă o taxă

1

OP ANAF nr. 1559/2016

2

suportată de consumatorul final care se aplică la prețul de vânzare al bunurilor și serviciilor, ajungând în contul Ministerului Finanțelor. Fiind un impozit pe consum, taxa pe valoare adăugată se caracterizează prin2: ➢ Caracter universal, întrucât este aplicabil tuturor bunurilor și serviciilor prezente în economie; ➢ Transparența, această taxă permite cunoașterea exactă a mărimii obligației de plată ce revin fiecărui subiect; ➢ Neutralitate, pentru că mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor din circuitul economic al unui produs; Principiile aferente taxei pe valoare adăugată sunt3: ➢ Universalitatea – este aplicabilă tuturor operațiunilor desfășurate ce implică părți, cu excepțiile enumerate de lege; ➢ Unicitatea – taxa percepută este egală cu cea rezultată prin aplicarea cotei de impozitare asupra întregii valori finale; ➢ Deductibilitatea – face referire la faptul că taxa datorată bugetului de stat, adică deductibila este egală cu diferența dintre cea colectată și cea achitată prin cumpărături;

1.3.

Conturile de TVA și elementele specifice Contul 442 ”Taxa pe valoare adăugată”4 – prin acest cont se ține evidența deconturilor

cu bugetul de stat asupra taxei pe valoare adăugate. Acesta este un cont bifuncțional și are următoarele conturi sintetice de gradul 2: ➢ 4423 – TVA de plată; ➢ 4424 – TVA de recuperat; ➢ 4426 – TVA deductibilă; ➢ 4427 – TVA colectată; ➢ 4428 – TVA neexigibilă.

2

Georgescu Cristina Elena, Elemente definitorii privind contabilitatea, Suport de curs Georgescu Cristina, Bazele contabilității, Editura Sitech, Craiova, 2014, p. 54 4 Noile reglementări contabile, Editura Best Publishing, București, 2017, p. 186 3

3

Contul 4423 – Taxa pe valoare adăugată de plată, prin intermediul acestui cont se ține evidența taxei de plătit către buget. Contul 4423 este un cont de pasiv în cadrul căruia înregistrăm: diferența rezultată la finalul perioadei fiscale dintre TVA colectata și TVA deductibilă (4427 > 4426). În debitul acestui cont se înregistrează plățile efectuate către stat, reprezentând taxa pe valoare adăugată. Soldul final al acestui cont este creditor. Contul 4424 – Taxa pe valoare adăugată de recuperat este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează diferența rezultată la finalul perioadei fiscale dintre TVA deductibilă și TVA colectată (4426>4427). În creditul acestuia se înregistrează taxa pe valoare adăugată încasată de la stat. Soldul final al acestui cont este debitor. Contul 4426 – Taxa pe valoare adăugată deductibilă este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează sumele ce reprezintă TVA deductibilă (401, 404), iar în creditul contului se înregistrează sumele compensate din TVA colectată (4427). La sfârșitul perioadei contul nu prezintă sold final. Contul 4427 – Taxa pe valoare adăugată colectată este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează: TVA colectată aferentă vânzărilor de bunuri, serviciilor prestate ori lucrărilor executate (411,461), TVA aferentă lipsurilor imputate, TVA neexigibilă devenită exigibilă, TVA aferentă avansurilor încasate. Totodată, în creditul contului se înregistrează: TVA de plată, sumele ce reprezintă TVA deductibilă. La sfârșitul perioadei contul nu prezintă sold. Contul 4428 – Taxa pe valoare adăugată neexigibilă este un cont bifuncțional. În creditul contului se înregistrează: TVA aferentă bunurilor, serviciilor ori lucrărilor cu plata în rate, TVA aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate si TVA aferentă facturilor sosite devenită deductibilă. În debitul acestui cont se înregistrează: TVA aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, TVA aferentă vânzărilor de mărfuri din unitățile comerciale cu amănuntul. Soldul contului reprezintă TVA neexigibilă. Elementele specifice taxei pe valoare adăugată sunt5: ➢ Denumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea adăugată și arată clar asupra cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme.

5

Patrașcu Lucian, Contabilitate financiară aprofundată, Editura Technopress, Iași, 2011, pg. 57-61

4

➢ Persoanele impozabile sunt acele persoane ce desfășoară activități economice indiferent de scopul ori rezultatul acesteia. ➢ Baza de calcul cuprinde livrări de bunuri sau prestări de servicii ca sumă totală a prețului negociat între vânzător și cumpărător, incluzând toate cheltuielile și taxele de orice natură, exceptând TVA. Baza impozabilă = Prețul net total, fără TVA Baza de impozitare se determină integral la livrarea bunurilor, prestări de servicii și operațiuni de intermediere, la întocmirea facturilor diferențiat pe fiecare categorie de operațiune: -livrări de bunuri: baza de impozitare a TVA = Prețul net + accize + alte cheltuieli; -prestări de servicii: baza de impozitare a TVA = tariful negociat; -operațiuni de intermediere: baza de impozitare a TVA = valoarea comisionului obținut; -bunuri executate de agenții economice pentru folosință proprie: baza de impozitare a TVA = costul de producție sau prețul de piață; -bunuri și servicii din import: baza de impozitare a TVA = valoarea în vamă + taxe vamale + alte taxe și accize. Aceasta nu cuprinde: rabaturile, remizele, sconturile și alte reduceri de preț, sume reprezentând daune-interese ori penalizări, dobânzi percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere, valoarea ambalajelor care circulă între clienți și furnizori, prin schimb, fără facturare. ➢ Sfera de cuprindere se referă la operațiunile ce se supun taxării adică operațiuni de impozitare. În funcție de regimul taxării, operațiunile sunt: interne (au loc între clienți și furnizori ce își desfășoară activitatea în aceiași țară, fiind taxate conform prevederilor legale), intracomunitare (au loc între persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în țări diferite ale Uniunii Europene, taxarea se face în țara de destinație a bunurilor) și externe (exportul-nu se taxează și importul-se taxează). ➢ Suportatorul impozitului este reprezentat de consumatorul de bunuri si servicii: persoanele fizice care au calitatea de consumatori finali, de persoanele juridice și persoanele fizice autorizate neînregistrate în scopuri de TVA. Acestea nu au posibilitatea recuperării ori deducerii acestui impozit. 5

➢ Sursa impozitului este reprezentată de contravaloarea taxei pe valoare adăugată recuperată în urma vânzării de bunuri și servicii. La baza stabilirii taxei pe valoare adăugată de plată stă principiul autocompensării conform căruia plătitorul are dreptul să își recupereze taxa suportată în momentul achiziționării bunurilor și serviciilor aferente operațiunilor impozabile. ➢ Cota de impozit cuprinde mai multe cote în funcție de operațiunile impozabile. ➢ Calculul taxei se referă la stabilirea acesteia conform normelor fiscale; așadar taxa pe valoare adăugată se calculează astfel: în momentul livrării bunurilor ori prestării serviciilor atunci când taxa este stabilită de către furnizor, în momentul cumpărării bunurilor și a serviciilor prestate atunci când taxa este stabilită de cumpărător, în momentul vămuirii bunurilor, taxa este stabilită de către organele vamale. ➢ Termenul de plată face referire la termenul scadent când acest tip de impozit trebuie achitat la bugetul statului. Conform Codului Fiscal acesta trebuie achitat până în data de 25 ale lunii următoare în cazul raportării lunare sau până în 25 a primei luni a trimestrului următor în cazul raportării trimestriale. ➢ Sancțiunile fiscale se aplică asupra persoanelor impozabile care recurg la sustragerea de la declararea și plata taxei pe valoare adăugată sau la obținerea de rambursări ilegale. Aceste sancțiuni sunt aplicate de autoritățile fiscale purtând forma penalităților ori a amenzilor în funcție de valoarea și natura prejudiciului. Sancțiunile penale sunt rezolvate de autoritățile abilitate de lege.

1.4.

Cotele de taxă De-a lungul anilor cota de taxă a avut mai multe valori, astfel că în prezent în România

întâlnim cota standard de 19%, valabilă începând cu 1 ianuarie 2017, aplicată asupra bazei de impozitare pentru acele operațiuni impozabile care nu sunt scutite sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri sau/și prestări de servicii:

6

a) livrarea următoarelor bunuri: alimente, băuturi cu excepția băuturilor alcoolice, animale și păsări vii, semințe, plante, produse utilizate pentru a completa sau a înlocui alimentele; b) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; c) livrarea de produse ortopedice, proteze și accesorii aferente acestora; d) livrarea apei potabile și a apei pentru irigații; e) livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate plantării. Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și livrări de bunuri: a) cărți, manuale școlare, ziare și reviste cu excepția celor destinate în mod special publicității; b) cazarea ori închirierea terenurilor amenajate pentru camping; c) servicii de restaurant și de catering, exceptând băuturile alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10. d) servicii precum accesul la: castele, muzee, monumente istorice, grădini zoologice și botanice, expoziții, târguri, cinematografe, evenimente culturale, sportive, etc.; e) livrarea de clădiri către primării în vederea atribuirii de acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea uneia; f) livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, bio, tradiționale. Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun. Cota aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei. În cazul în care există schimbări ale cotei de taxă pentru anumite bunuri sau servicii se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare la data livrării bunurilor ori prestării serviciilor. Totodată, cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota ce se aplică pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun. 7

1.5.

Operațiunile impozabile și obligațiile. Operațiuni scutite de taxă În România, reprezintă operațiuni impozabile cele care îndeplinesc cumulativ

următoarele condiții din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată6: a) activități de livrare de bunuri sau de prestări servicii efectuate cu plată; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este in România; c) realizarea acestor activități este realizată de către o persoană impozabilă; d) importul de bunuri efectuat de orice persoană în România, dacă locul importului este tot țara noastră; e) achiziții intracomunitare care depășesc plafonul de 10.000 euro, echivalentul în lei fiind stabilit prin normele metodologice. Persoana impozabilă care are sediul activității în România și realizează sau intenționează să realizeze o activitate economică ce implică operațiuni taxabile, scutite de taxă cu drept de deducere, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmează7: a) Înainte de realizarea unor astfel de operațiuni, în următoarele condiții: Dacă declară că va realiza o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici; Dacă declară că va realiza o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă; b) dacă în cursul anului calendaristic atinge sau depășește plafonul de scutire, în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care a atins sau depășit plafonul, poate face demersurile pentru a se înregistra în scop plătitor de TVA; c) dacă cifra de afaceri realizată într-un an calendaristic este situată sub plafonul stabilit de lege, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă; d) dacă efectuează operațiuni scutite de taxă, însă optează pentru taxarea acestora.

6 7

Florea Ștefan, Contabilitatea societăților comerciale, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017, p. 125 Codul fiscal cu norme și Codul de procedură fiscală, Editura Universul Juridic, București, 2017

8

Operațiuni scutite de taxă Legea permite scutirea de această taxă a unor activități de interes general ori alte activități precum8: ➢ Îngrijirile medicale, spitalizarea, desfășurarea de unități autorizate în acest domeniu, indiferent de forma lor de organizare: spitale, sanatorii, dispensare, laboratoare și cabinete medicale, baze de tratament și recuperare și alte unități autorizate să presteze astfel de activități; ➢ Livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană; ➢ Activitatea de învățământ prevăzută în Legea educației naționale nr. 1/2011; ➢ Meditațiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învățământului școlar, preuniversitar și universitar; ➢ Prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau protecția socială, efectuate de instituțiile publice; ➢ Prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, de organizații fără scop lucrativ care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică; ➢ Activități specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât activitățile de natură comercială; ➢ Serviciile publice poștale, precum și livrarea de bunuri aferentă acestora. Regimuri speciale Mai multe tipuri de activități pot beneficia de regim special privind taxa pe valoare adăugată, precum: întreprinderile mici, agențiile de turism, bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, aurul de investiții, agricultori. Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici prezintă persoana impozabilă cu sediul în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este sub plafonul de 300.000 lei, poate aplica regimul special de scutire. Persoana juridică care aplică regimul special de scutire poate aplica în orice moment pentru regimul normal de aplicare a taxei.

8

Munteanu Victor (coordonator), Zuca Marilena, Niculae Mirela, Moscu Marius, Munteanu Rodica, Zamfir Monica, Burlacu Mariana, Contabilitatea financiară a întreprinderii ediția a V-a, revăzută și adaugită, Editura Universitară, București, 2017, pg. 88-91

9

Documentele justificative și de evidență privind taxa pe valoare adăugată sunt9: ➢ Factura – este documentul pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a produselor sau mărfurilor livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate. ➢ Dispoziția de livrare – servește ca document pentru eliberarea de bunuri materiale din depozit și pentru întocmirea avizului de însoțire a mărfii; ➢ Chitanța fiscală – reprezintă document de deducere a TVA în cazul cumpărărilor de bunuri și servicii când plata acestora se face în numerar; ➢ Jurnalul pentru cumpărări - servește ca registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea achizițiilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii. ➢ Jurnalul pentru vânzări – este utilizat ca registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii.

1.6.

Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată Faptul generator înseamnă îndeplinirea condițiilor legale privind exigibilitatea taxei pe

valoare adăugată, acesta luând naștere o dată cu livrarea bunurilor sau/și a prestărilor de servicii. Momentul și condițiile în care ia naștere faptul generator pentru operațiile specifice sunt stabilite prin lege:10 ➢ Data scadenței prevăzute sau la data expirării perioadei pentru care se face decontarea, în cazul livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii cu plata efectuată în rate; ➢ În cazul importurilor de bunuri la data înregistrării declarației vamale, iar în cazul serviciilor la data recepției de către beneficiar. În cazul bunurilor aflate în tranzit sau temporar aflate pe teritoriul României, faptul generator ia naștere în momentul când bunurile sunt scoate din tranzit și de asemenea se completează formalitățile vamale aferente noii destinații; 9

Dumitru Corina, Irimescu Alina, Ristea Mihai – Contabilitatea societăților comerciale, Volumul II, Editura Universitară, București, 2016, p. 405 10 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din 2003, cu modificările și completările ulterioare în vigoare, Titlul VI: Taxa pe valoarea adăugată.

10

➢ Pentru operațiunile efectuate cu ajutorul intermediarilor se are în vedere data vânzării bunurilor. Exigibilitatea taxei este data la care autoritatea competentă poate solicita plata către persoanele obligate la plata taxei, chiar daca aceasta poate fi amânată. Exigibilitatea plății taxei este reprezentată de data la care persoana impozabila are obligația de a plăti taxa către bugetul de stat. Aceasta se plătește în decontul de TVA ”Decont 300-Decont de taxă pe valoarea adăugată”, întocmit lunar sau trimestrial, până la data de 25 ale lunii următoare celei în care se încheie perioada de raportare. Persoanele neplătitoare de TVA, dar care efectuează achiziții intracomunitare, au obligația de plată a taxei pe valoare adăugată printr-un decont special (Decont 301-Decont special de taxa pe valoarea adăugată).

1.7.

Perioada fiscală și declarațiile Persoanele impozabile a căror cifră de afaceri efectiv obținută în anul înregistrării,

recalculată în baza activității corespunzătoare, depășește plafonul de 100.000 euro, vor utiliza, în anul următor, perioada fiscală luna calendaristică. Pentru persoanele impozabile înregistrate din oficiu în scopuri de TVA, perioada fiscală utilizată în anul înregistrării în scopuri de TVA este luna calendaristică. Perioada de raportare fiscală trimestrială se întâlnește la persoanele impozabile aflate în una din următoarele situații: ➢ persoanele impozabile care în cursul anului calendaristic precedent au realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile care nu depășește plafonul de 100.000 euro sau echivalentul în lei, calculat conform normelor metodologice, cu excepția situației în care persoana impozabilă a efectuat una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri; ➢ persoanele impozabile care se înregistrează în cursul anului în scopuri de TVA, trebuie sa declare cifra de afaceri pe care estimează să o realizeze până la sfârșitul anului calendaristic, iar această cifră nu depășește plafonul de 100.000 euro;

11

Persoana impozabilă are obligația depunerii deconturilor trimestriale ori lunare la organele fiscale competente până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. Decontul de taxă întocmit va include suma taxei deductibile pentru care ia naștere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare și, după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naștere în perioada fiscală raportată și, după caz, suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care nu a luat naștere exigibilitatea taxei. O societate înregistrată în scopuri de TVA trebuie să depună o serie de declarații fiscale la termenele stabilite de Agenția Naționala de Administrare Fiscală în calendarul obligațiilor fiscale pentru anul în cauză, și anume: ➢ Declarația 300 – decont de taxă pe valoare adăugată; ➢ Declarația 390 – declarație recapitulativă privind livrările și/sau achizițiile intracomunitare de bunuri; ➢ Declarația 394 – declarație informativă privind livrările și/sau prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul României. ➢ Declarația 094 – privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent; ➢ Formularul 097 – notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare. Declarația 300 se depune lunar ori trimestrial în funcție de vectorul fiscal. Persoanele care utilizează ca perioadă de raportare trimestrul, în cazul efectuării unei achiziții intracomunitare vor utiliza ca perioada fiscală luna calendaristică. Dacă la depunerea acestei declarații se constată erori, trebuie reținut faptul ca nu se poate depune o declarație rectificativă ulterior, ci doar regularizări în decontul lunii următoare. Declarația 390 se depune în acele luni în care au fost efectuate livrări/achiziții intracomunitare de bunuri ori servicii. Această declarație permite depunerea unei rectificative, în cazul în care au fost găsite erori după depunere formularului 390, prin bifarea căsuței corespunzătoare din formular.

12

Declarația 394 este o declarație ce se depune lunar ori trimestrial până la data de 30 ale lunii. Acest formular se depune în mod obligatoriu de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România ce trebuie să declare livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile de bunuri și servicii realizate pe teritoriul țării noastre către sau de la orice persoană. Declarația 394 se depune pentru orice operațiune taxabilă în România pentru care a fost emisă factura, inclusiv pentru avansuri, precum și pentru operațiunile la care se aplică sistemul de TVA la încasare. Această declarație trebuie să cuprindă toate facturile ce au fost emise în perioada de raportare, inclusiv cele ce au mențiune de taxare inversă sau TVA la încasare, indiferent de data la care intervine exigibilitatea TVA. În cazul în care se constată erori după depunerea formularului 394 există posibilitatea depunerii declarației rectificative. Declarația 094 se depune anual până în data de 25 ianuarie a anului următor pentru anul precedent, spre deosebire de celelalte declarații. Obligația depunerii acestei declarații o au doar societățile înregistrate în scopuri de TVA și care: au utilizat ca perioadă de raportare trimestrul în anul precedent; nu au efectual achiziții intracomunitare și nu au depășit plafonul de 100.000 euro.

13

CAPITOLUL II PREZENTAREA SOCIETĂȚII ”AGRI TRANS RO” S.R.L. 2.1. Date de identificare a societății Forma juridică: Societate cu răspundere limitată; Natura capitalului: Privat; Actul de înființare: Registrul Comerțului nr. J13/250/2006; Cod fiscal: Cod Unic de Înregistrare: 34124461 Adresa sediu social: Bd. Mamaia, Nr. 154A, Constanța, România; Adresa sediu secundar: Sat Valea Măcrișului, Comuna Valea Măcrișului, Strada Industrială, Nr. 24, Județ Ialomița (Punct de lucru); Telefon: 0241.122.122 E-mail: [email protected] Capital social: 100.000 RON, integral vărsat, asociat unic; Număr părți sociale: 10.000; Valoarea unei părți sociale: 10 RON; Cod CAEN principal: 4941; Domeniu de activitate: Transporturi rutiere de marfă; Coduri CAEN secundare: ➢ 4621 – Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat; ➢ 5210 – Depozitări; ➢ 5224 – Manipulări; ➢ 7120 – activități de testări și analize tehnice; ➢ 4120 – Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Agri Trans Ro S.R.L. este o întreprindere din România, cu sediul în Constanța. Aceasta operează în industria transportului de mărfuri. Compania a fost înființată la 01.03.2006, este plătitoare de taxă pe valoare adăugată lunară și aplică sistemul de TVA la încasare.

14

Organigrama societății Figura. nr. 1 – Organigrama societății

Sursă: Baza de date a societății

2.2. Descrierea activității firmei Societatea Agri Trans Ro S.R.L. a început activitatea în anul 2006, cu câteva camioane de transport mărfuri străbătând astfel întreg continentul Europa. Firma are ca și viziune dezvoltarea și consolidarea afacerii, dar și asigurarea dinamicii economiei românești. După perioada de început au urmat etape de dezvoltare, de investiții în parcul de camioane și în dotările acestor mijloace de transport pentru păstrarea corespunzătoare a mărfii. Prin experiența căpătată încetul cu încetul, prin implementarea unor principii bine definite, aplicate simultan cu standardele de calitate ISO 9001, a oferit parteneriate excelente atât cu furnizorii, cât și cu clienții firmei. Un avantaj al societății este poziționarea orașului în care firma își are sediul, și anume Constanța întrucât este un oraș port ce permite tranzitul mărfurilor și influențează pozitiv activitatea acesteia de transporturi externe și interne către navele din port. Viziunea firmei este de a deveni principala variantă pentru servicii integrate de logistică și de transport mărfuri atunci când clienții aflați pe această piață să îi aleagă.

15

Parcul auto În prezent, societatea dispune de un parc auto diversifica si specializat pe domeniul transportului intern și extern al mărfurilor. Pentru a realiza cât mai eficient și în timp util transporturile de mărfuri, parcul auto pus la dispoziție de societate este alcătuit din: ➢ 55 autotractoare; ➢ 6 autospecializate cu remorcă; ➢ 6 remorci pentru autospecializate; ➢ 72 semiremorci; ➢ 4 autoutilitare. În domeniul transporturilor, următorii factori sunt importanți pe care societatea pune un mare accent, și anume: ➢ Resursele umane – angajații trebuie să respecte cerințe minime precum: disponibilitatea, cunoștințe de drept internațional, comerciale, limbi străine, astfel încât să ofere clienților siguranță atunci când discută cu ei; ➢ Resursele materiale – materialele cu care societatea lucrează efectiv sunt prezente întro mică măsură, însă necesare sunt contractele cu furnizorii de combustibil, dar si furnizorii de camioane; ➢ Factorul metodă – în domeniul transporturilor, consumul de resurse și energie umană este unul foarte mare, punându-se astfel accent pe calitatea sistemului de gestiune a comenzilor și a costurilor. Între acestea se remarcă programele interconectate pentru gestionarea clienților, a sistemului de resurse umane cât și a sistemului de salarizare. Având in vedere cerinţele de transport, societatea a asigurat şcolarizarea pentru șoferi, cât şi examinarea la Institutul de Formare Profesională. Autoritatea Rutieră Română este cea care se ocupă de atestarea din punct de vedere professional pentru transportul de mărfuri a conduătorilor auto. Toate autovehiculele deţinute au echipament conform Normelor Europene de Poluare EURO 3 din directiva CEE. Personalul coordinator se ocupă de urmărirea transporturilor de marfă, încă de la înființarea societății printr-un GPS de urmărire prin satelit, care permite urmărirea traseului autovehiculului, verificarea parametrilor de funcţionare în timpul cursei precum şi comunicarea între biroul de coordonare şi bordul fiecărui autovehicul. Acest lucru ajută la 16

devierea de la traseul stabilit, urmărește exact consumurile de combustibil şi realizează o protecţie totală în cazul unui furt din autovehicul sau chiar a autovehiculului. Firma deţine o clădire la marginea orațului, unde doreşte să investească pentru a construi un service auto, spălătorie şi parcare TIR-uri. Din dorința de a deveni cei mai buni de pe piață, firma aplică următoarele tipuri de diversificare și anume: ➢ Diversificarea în linie dreaptă: pentru serviciile de depozitare, cerințele sunt stabilite de la bun început, incluzând spațiile de magazie, motostivuitoare, sisteme de gestiune a mărfii, etc.; ➢ Diversificarea paralelă: aceasta constă în obținerea de noi rute de transport în locații inaccesibile până în acest moment cu respectarea prevederilor legale din alte zone; ➢ Diversificarea verticală: constă în includerea mai multor tipuri de camioane pe aceleași rute de transport: 3,5 tone, 7 tone, 10 tone. Tabel nr. 2.1. - Analiza S.W.O.T. Puncte tari

Puncte slabe

➢ Parc auto de ultimă generație;

➢ Fluctuații

ale

transporturilor

➢ Clădiri proprii;

funcție de anotimp

➢ Raport bun calitate/preț;

puține);

➢ Forță de muncă specializată;

în

(iarna mai

➢ Cheltuieli indirecte ridicate;

➢ Existența unei clientele fidele. Oportunități

Amenințări

➢ Scăderea prețului la combustibil;

➢ Concurență puternică;

➢ Accesarea

➢ Scăderea puternică a puterii de

fondurilor

europene

pentru investiții;

cumpărare a clienților datorită crizei economice;

Sursă: Creație proprie inspirată din cercetarea documentelor sociețății

17

2.3. Date financiare Tabel nr. 2.2. – Date financiare 2015-2019 An

Cifra

Profit net

Datorii

afaceri

Active

Active

imobilizate circulante

Capitaluri proprii

2015

1.232.431

4.852

396.120

365.752

47.871

24.191

2016

1.137.192

19.278

504.660

403.894

129.796

43.469

2017

5.204.175

520.142

1.317.209

335.547

1.537.009

563.611

2018

6.734.582

240.047

1.079.990

273.132

1.601.177

803.658

2019

10.583.976

585.318

805.081

1.206.743

970.634

1.388.977

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

Din tabelul nr. 2 reiese evoluția societății analizate în perioada 2015 – 2019, putând observa creșterile la nivelul cifrei de afaceri, capitalurilor proprii, profitului si activelor imobilizate. Putem spune că în anul 2019 cifra de afaceri si profitul net aproape că și-au dublat valorile comparative cu anul 2018. Tabel nr. 2.3. – Bilanț DENUMIRE INDICATORI Indicatori din BILANT ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care Stocuri (materii prime, materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) Creante Casa si conturi la banci CHELTUIELI IN AVANS DATORII VENITURI IN AVANS PROVIZIOANE CAPITALURI - TOTAL, din care: Capital subscris varsat Patrimoniul regiei Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Cifra de afaceri neta VENITURI TOTALE 18

31.12.2019 1.206.743 970.634 497.453 319.220 153.961 16.681 805.081 1.388.977 100000 10.583.976 10.637.146

CHELTUIELI TOTALE Profitul sau pierderea brut(a) -Profit -Pierdere Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar -Profit -Pierdere Indicatori din DATE INFORMATIVE Numar mediu de salariati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Sursă: Baza contabilă a societății

19

9.947.055 690.091 0 585.318 0 4 Transporturi rutiere de marfuri

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ Societatea Agri Trans Ro S.R.L. aplică sistemul de TVA la încasare. Prin acest lucru se înțelege că exigibilitatea TVA-ului se amână până la data încasării contravalorii livrării de bunuri sau a prestărilor de servicii, iar pentru clienții acesteia dreptul de deducere a TVA-ului este amânat până la data la care se efectuează plata respectivă. Prin urmare, am ales câteva operațiuni aferente lunii decembrie 2019 și am realizat monografia contabilă.

3.1. Înregistrări contabile-decembrie 2019 1) N.O.: societatea comerciala Agri Trans Ro înregistrează în evidența contabilă la data de 02.12.2019 factura de prestări servicii având nr. 80882 privind monitorizarea flotei de către S.C. Nexus Electronics S.R.L. in valoare 226,30 lei, TVA inclus 19%; % 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

=

401.NEX Furnizori

4426 TVA deductibila

226,30 lei 190,17 lei

36,13 lei

2) N.O.: societatea comerciala Agri Trans Ro prestează servicii de transport auto către S.C. Cross Achiziții S.R.L., factura nr. 2897 din data de 02.12.2019 in valoare de 5.777,45 lei, TVA inclus 19%; 4111.CROS Clienți

=

% 704 Venituri din lucrări și servicii – transport auto 4427 TVA colectata

5.777,45 lei 4.855 lei 922,45 lei

3) a) N.O.: societatea comercială Agri Trans Ro exportă în data de 03.12.2019 către societatea Witzmann Muhle Gmbh, cereale bio cu factura nr. 2899 în valoare de 20

13.786 euro la curs valutar de 4,7777 lei/euro (65.865,37 lei); livrare intracomunitara de bunuri, scutită de TVA, către un partener care a furnizat un cod valid de TVA; 4111.Witz Furnizori

=

707 Venituri din vânzări de mărfuri

65.865,37 lei

b) N.O.: descărcarea mărfurilor din gestiune; 607 Cheltuieli privind mărfurile

=

371 Mărfuri

59.273 lei

4) a) N.O.: societatea comercială Agri Trans Ro încasează în data de 04.12.2019 factura nr. 2899 emisă către Witzmann Muhle Gmbh în banca valută; 5124 = 4111.Witz Conturi la bănci în valută Furnizori b) N.O.: înregistrarea diferenței favorabile din curs valutar; 5124 Conturi la bănci în valută

=

7651 Venituri din diferențe favorabile de curs valutar

65.865,37 lei

5,67 lei

5) N.O.: societatea comercială Agri Trans Ro achiziționează în data de 06.12.2019, factura nr 293 combustibil de la S.C. Icom Oil S.R.L în valoare de 150 lei, TVA inclus 19%, cu plata numerar; înregistrările contabile sunt următoarele: a) N.O.: Înregistrarea cheltuieli privind combustibilul; %

=

6022 Cheltuieli privind combustibilul 4426 TVA deductibila

401.Icom

150 lei

Furnizori

126,05 lei 23,95 lei

b) N.O.: Plata furnizorului în numerar; 401.Icom Furnizori

=

5311 Casa în lei

21

150 lei

6) N.O.: societatea comercială Agri Trans Ro înregistrează în evidența contabilă în data de 06.12.2019 pe bază de aviz nr. 9231 de la furnizorul S.C. Spicoza S.R.L. intrare de mărfuri-cereale bio în valoare de 60.491,79 lei; 371 Mărfuri

=

408.Spic 60.491,79 lei Furnizori-facturi nesosite 7) N.O.: în data de 09.12.2019, societatea comercială Agri Trans Ro înregistrează în evidență factura nr. 2644 aferentă avizului din 06.12.2019 cu nr. 9231 de la S.C. Spicoza S.R.L. cu mărfuri-cereale bio, în valoare de 59.720 lei, taxare inversă (operațiune supusa taxării inverse conform art. 331 Cod Fiscal); 408.Spic Furnizori facturi nesosite

=

401.Spic Furnizori

59.720 lei

4426 TVA deductibilă

=

4427 TVA colectată

5.374,80 lei

8) N.O.: în data de 09.12.2019 se evidențiază stornarea mărfii înregistrată conform avizului nr. 9231; 4091.Spic Furnizori — debitori pt. Cumpărări de bunuri (stocuri) 4426 TVA deductibilă

=

=

401.Spic Furnizori 4427 TVA colectată

-59.720 lei

-5.374,80 lei

9) N.O.: în data de 15.12.2019, societatea Agri Trans Ro înregistrează în evidența contabilă factura nr. 5536 de prestării servicii privind reparații auto de la furnizorul TWT Tehnology Service S.R.L. în valoare de 8.146 lei, TVA inclus 19%, plata făcându-se ulterior prin bancă; a) N.O.: Înregistrarea cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile; %

=

401.TWT Furnizori

611 Chelt. cu întreținere și reparațiile 4426 TVA deductibilă

8.146 lei 6.845,38 lei 1.300,62 lei

22

b) N.O.: Plata furnizorului prin banca lei; 401.TWT Furnizori

=

5121 Conturi la bănci în lei

8.146 lei

10) a) N.O.: societatea comercială Agri Trans Ro exportă în data de 18.12.2019 către societatea Sunopta Foods Bulgaria cereale bio cu factura nr. 2907 în valoare de 55.267,20 euro la curs valutar de 4,7781 lei/euro (264.072,21 lei), plata făcându-se ulterior în bancă la data de 23.12.2019; livrare intracomunitara de bunuri, scutită de TVA, către un partener care a furnizat un cod valid de TVA; 4111.Sunop Clienți

=

707 Venituri din vânzări de mărfuri

264.072,21 lei

b) N.O.: descărcarea din gestiune a mărfii vândute 607 Cheltuieli privind mărfurile

=

371 Mărfuri

238.616,52 lei

4111.Sunop Clienți

264.072,21 lei

5124 Conturi la bănci în valută

248,70 lei

c) N.O.: plata în bancă; 5124 Conturi la bănci în valută 6651 Cheltuieli din diferențe nefavorabile de curs valutar

= =

11) N.O.: în data de 27.12.2019 societatea Agri Trans Ro înregistrează în evidența contabilă factura de telefonie mobilă de la Orange Romania S.A. în valoare totală de 380,69 lei, TVA inclus 19%, din care 9,56 lei reprezintă penalități; %

=

401.Oran Furnizori

626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 4426 TVA deductibilă 6581 Despăgubiri, amenzi și penalități

380,69 lei 311,87 lei 59,26 lei 9,56 lei

23

3.2. Prezentarea decontului de TVA Societatea Agri Trans Ro S.R.L. este plătitoare de TVA lunară, din acest motiv depune la organele fiscale competente declarația D300 privind decontul pentru taxa de valoare adăugată. Am redactat doar partea din decont în care societatea completează cu sumele aferente lunii pentru care se completează decontul, și anume luna decembrie a anului 2019 în cazul nostru. Tabel nr. 3.1. Extras din Decontul de TVA aferent lunii decembrie 2019 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ COLECTATĂ -leiNr. Denumire indicatori Valoare TVA Crt COMERȚ INTRACOMUNITAR ȘI ÎN AFARA UE 1 Livrări intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 294 2.002.309 alin.(2) lit.a) şi d) din Codul fiscal LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI 9 Livrări de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 19% 24.713 4.696 12 Achiziţii de bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare 1.422.630 128.037 pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) , din care: 12. Achizitii de bunuri, taxabile cu cota 9% 1.422.630 128.037 2 14 Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de 516.806 deducere, altele decat cele de la rd. 1-3 19 TOTAL TAXĂ COLECTATĂ (sumă de la rd.1 până la rd.18, 3.966.458 132.733 cu excepţia celor de la rd.3.1, 5.1 , 7.1, 12.1, 12.2 , 12.3) TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ - lei Nr. Denumire indicatori Valoare TVA Crt ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE 24 Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 19%, altele 134.241 25.506 decât cele de la rd.27 25 Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 9% 1.397 126 26 Achiziţii de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 5% 47 2 27 Achiziţii de bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare 1.422.630 128.037 pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă), din care: 27. Achiziţii de bunuri, taxabile cu cota 9% 1.422.630 128.037 2 30 Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă sau neimpozabile, 520.343 din care: 31 TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ (sumă de la rd.20 până la rd.29, 1.558.315 153.671 cu excepţia celor de la rd. 20.1, 22.1, 27.1, 27.2, 27.3) 24

32

SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CONFORM ART. 297 ŞI ART. 153.671 298 SAU ART. 300 ŞI ART. 298 DIN CODUL FISCAL ȘI COMPENSAȚIE ÎN COTĂ FORFETARĂ 36 TOTAL TAXĂ DEDUSĂ (rd.32+rd.33+rd.34+rd.35) 153.671 REGULARIZĂRI CONFORM ART. 303 DIN CODUL FISCAL - lei Nr. Denumire indicatori TVA Crt 37 Suma negativă a TVA în perioada de raportare (rd.36-rd.19) 20.938 44 Suma negativă a TVA cumulate (rd.37+rd.42+rd.43) 20.938 46 Soldul sumei negative de TVA la sfârşitul perioadei de raportare 20.938 (rd.44-rd.41) INFORMAŢII PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ NEEXIGIBILĂ SAU NEDEDUCTIBILĂ Denumire indicatori Valoare TVA B Achiziţii de bunuri şi servicii realizate pentru care nu s-a 840 160 exercitat dreptul de deducere a TVA aferentă, existentă în sold la sfârşitul perioadei de raportare, ca urmare a aplicării art. 297 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, din care: Sursă: Baza contabilă a societății

Completarea acestui decont începe cu prima secțiune și anume Taxa pe valoare adăugată colectată, unde la rândul nr.1 se înscriu sumele preluate din jurnalul de vânzări (2.002.309 lei) privind baza de impozitare pentru livrările intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 294 și pentru livrările intracomunitare de bunuri cu taxare inversă. La rândul nr. 9 se completează cu baza de impozitare cât și taxa pe valoare adăugată colectată pentru bunurile sau serviciile taxabile cu cota standard, 19%; baza de impozitare fiind în valoare de 24.713 lei, iar TVA aferent în valoare de 4.696 lei. La rândul 12 se completează cu sumele preluate din jurnalul de cumpărări cu privire la baza de impozitare (1.422.630 lei) și taxa pe valoare adăugată colectată (128.037 lei) pentru achiziții de bunuri și servicii, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare. Pentru rândul 12.2 se completează cu sumele din jurnalul pentru cumpărări privind baza de impozitare (1.422.630 lei) și taxa pe valoare adăugată colectată (128.037 lei) pentru achiziții, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare ce au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă a fost de 9%. Rândul 14 este completat cu valori din jurnalul de vânzări (516.806 lei) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare sau perioade anterioare cu privire la baza de impozitare pentru livrări scutite cu drept de deducere.

25

Rândul 19 reprezintă total taxă colectată

ce cumulează sumele de la rândurile

anterioare cu excepția rândului 12.2., în valoare de 3.966.458 lei, TVA aferent acestei sume în valoare de 132.733 lei. În următoarea secțiune se vor completa sume aferente taxei pe valoare adăugată deductibilă. La rândul 24 se înscriu sumele preluate din jurnalul de cumpărări referitoare la baza de impozitare (134.241 lei) și taxa pe valoare adăugată deductibilă (25.506 lei) aferentă achizițiilor de bunuri și servicii din țară taxabile cu cota de 19%, altele decât cele cu taxare inversă, ce vor fi înscrise la rândul 27. La rândul 25 se înscriu sumele preluate din jurnalul de cumpărări cu privire la baza de impozitare (1.397 lei) și taxa pe valoare adăugată deductibilă (126 lei) aferentă achizițiilor de bunuri și servicii cu cota redusă de 9%. La rândul 26 se înscriu sumele regăsite în jurnalul de cumpărări cu privire la baza de impozitare (47 lei) și taxa pe valoare adăugată deductibilă (2 lei) aferentă achizițiile de bunuri și servicii taxabile cu 5%. La rândul 27 informațiile preluate din jurnalul de cumpărări fac referire la baza de impozitare (1.422.630 lei) și taxa pe valoare adăugată deductibilă (138.037 lei) pentru achiziții de bunuri și servicii, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare. Rândul 27.2 cuprinde sumele regăsite în jurnalul de cumpărări cu privire la baza de impozitare (1.422.630 lei) și taxa pe valoare adăugată (138.037 lei) pentru achizițiile de bunuri și servicii, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de TVA aplicată a fost de 9%. Se înscriu aceleași informații ca și la rândul 12.2. Rândul 30 face referire la acele sume (520.343 lei) din jurnalul de cumpărări provenite din achiziții de bunuri și servicii scutite de taxă sau neimpozabile. Rândul 31 reprezintă total taxă deductibilă ce însumează valorile de la rândurile anterioare, cu excepția rândului 27.2, în valoare de 1.558.315 lei, TVA aferent acestei sume în valoare de 153.671 lei. Rândul 32 reprezintă sub-totalul taxei deduse (153.671 lei) pentru achizițiile prevăzute la rândurile 20-27, precum și compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de

26

produse și servicii agricole de la furnizori ce aplică regimul special pentru agricultori. Rândul 36 reprezintă total taxă dedusă. În secțiunea regularizări conform art. 3030 din Codul fiscal, la rândul 37 regăsim suma negativă a TVA în perioada de raportare ca diferență între rândul 36 și rândul 19 (20.938 lei). La rândul 44 se trece suma negativă a TVA cumulate (20.938 lei), iar la rândul 47 se completează cu soldul sumei negative de TVA la sfârşitul perioadei de raportare. În secțiunea informații privind taxa pe valoare adăugată neexigibilă sau nedeductibilă, la rândul B se înscriu sumele (baza de impozitare 840 lei, iar TVA 160 lei) aferente achizițiilor de bunuri și servicii realizate în perioada de raportare, cât și în perioade anterioare, pentru care nu s-ea exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată aferentă ce există în sold la finalul perioadei de raportare, și care urmează să devină exigibilă în perioada următoare. În urma completării decontului de taxă pe vaoare adăugată, societatea a colectat în lună TVA în sumă de 132.733 lei și a dedus TVA în sumă de 153.671 lei, de aici rezultând un TVA de recuperat în sumă de 20.938 lei. N.O.: închidere TVA luna decembrie 2019 În luna decembrie 2019 societatea a dedus TVA în valoare de 153.670,38 lei si a colectat TVA în valoare de 132.732,20 lei de unde reiese un TVA de recuperat în valoare de 20.938,18 lei. 4427 TVA colectată

=

4426 TVA deductibilă

132.732,20 lei

4424 TVA de recuperat

=

4426 TVA deductibilă

20.938,18 lei

În tabelele nr. 3.2. și nr. 3.3. vor fi prezentate pe scurt Jurnalul pentru cumpărări, cât și cel pentru vânzări, varianta completă regăsindu-se în anexe.

27

Tabel nr. 3.2. – Jurnal pentru cumpărări S.C. Agri Trans Ro S.R.L., CUI: 3412446, Registrul Comerțului nr. J13/250/200, Adresa sediu social: Bd. Mamaia, Nr. 154A, Constanța, România; Capital social: 100.000 RON; Telefon: 0241.122.122 JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI 01.12.2019 - 31.12.2019 Total Baza Valoare Total Operatiuni exigibile document impozitare T.V.A. platit (inclusiv (inclusiv T.V.A.) T.V.A.) Baza imp. T.V.A Total

2.232.326,47

2.078.656,09

153.670,38

119,00

100,00

19,00

Sursă: Baza contabilă a societății

Tabel nr. 3.3. – Jurnal pentru vânzări

S.C. Agri Trans Ro S.R.L., CUI: 3412446, Registrul Comerțului nr. J13/250/200, Adresa sediu social: Bd. Mamaia, Nr. 154A, Constanța, România; Capital social: 100.000 RON; Telefon: 0241.122.122 JURNAL PENTRU VÂNZĂRI 01.12.2019 – 31.12.2019

Total

Total document (inclusiv TVA)

Baza impozitare

Valoare T.V.A.

3.971.153,53

3.966.458,01

4.695,52

Sursă: Baza contabilă a societății

3.3. Evoluția taxei pe valoare adăugată În perioada 2015-2019, S.C. Agri Trans Ro S.R.L. a avut atât TVA de plată cât și TVA de recuperat. Tabelul nr. 3.4. și respectiv tabelul nr. 3.5. reflectă ponderea taxei pe valoare adăugată în creanțe/datorii în valorile din bilanțul semestrial și anual. De asemenea, modul în care au evoluat conturile 4423 – TVA de plată, 4424 – TVA de recuperat, 4426 – TVA deductibilă și 4427 – TVA colectată se observă din figurile aferente fiecărui an analizat.

28

Tabel nr. 3.4. – Ponderea taxei pe valoare adăugată în creanțe/datorii în valorile din bilanțul semestrial Iunie TVA An 2015 2016 2017 2018 2019

De plata 372,68 1.531,66 0 2.339,63 8.671,05

De recuperat 0 0 15.424,77 0 0

Total datorii

Total creanțe

612.461 402.567 578.472 1.070.255 2.001.634

91.809 28.851 76.539 612.022 976.319

Pondere În datorii

În creanțe

0,05% 0,38% 0 0,22% 0,43%

0 0 20,15% 0 0

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

Din tabelul nr. 3.4. putem observa că ponderea taxei pe valoare adăugată de plată în totalul datoriilor la constituirea bilanțului semestrial, adică în luna iunie a fiecărui an din perioada 2015 – 2019, reprezintă un procent ce nu depășește pragul de 0,50%. În anul 2017 când a reieșit taxa pe valoare adăugată de recuperate, aceasta reprezintă 20,15%. Tabel nr. 3.5. – Ponderea taxei pe valoare adăugată în creanțe/ datorii în valorile din bilanțul anual Decembrie TVA An 2015 2016 2017 2018 2019

De plata

De recuperat

2.619,86 0 1.285,69 0 0 193.483,65 0 125.713,88 0 20.937,67

Total datorii

Total creanțe

396.120 504.660 1.317.209 1.079.990 805.081

43.494 44.187 992.567 575.022 319.220

Pondere În datorii 0,66% 0,25% 0 0 0

În creanțe 0 0 19,49% 21,86% 6,55%

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

Din tabelul nr. 3.5., completat cu valorile aferente bilanțului anual pentru perioada 2015 – 2019 reiese ca în anii 2015 și 2016 ponderea taxei pe valoare adăugată de plată în totalul datoriilor este de 0,66% în primul an, iar apoi valoarea ajunge la 0,25%. În anii 2017 și 2018 valoarea taxei pe valoare adăugată în totalul creanțelor reprezintă un procent de circa 20%, scăzând în 2019 până la un procent de 6,55%. În perioada 2017 – 2019 a reieșit un TVA 29

de recuperat datorită valorii mai mici a taxei pe valoare adăugată colectată decât cea deductibilă. Evoluția taxei pe valoare adăugată de plată și de recuperat în perioada 2015-2019 În figurile de mai jos, voi prezenta evoluția conturilor 4423 – TVA de plată și 4424 – TVA de recuperat, separat pe cei 5 ani analizați. Figura nr. 3.1. - Evoluția conturilor 4423 și 4424 în 2015 6,000.00 5,000.00

LEI

4,000.00 3,000.00 2,000.00 1,000.00 0.00

Ct. 4423 - TVA de plată

Ct. 4424 - TVA de recuperat

Sursă: prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

În figura nr. 3.1. sunt prezentate soldurile conturilor 4423 – TVA de plată și 4424 – TVA de recuperate aferente anului 2015. Din grafic reiese că societatea a avut TVA de recuperate doar în luna mai, iar în restul anului a avut doar TVA de plată. Figura nr. 3.2. - Evoluția conturilor 4423 și 4424 în 2016 5,000.00

LEI

4,000.00 3,000.00 2,000.00 1,000.00 0.00

Ct. 4423 -TVA de plată

Ct. 4424 - TVA de recuperat

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

30

În figura nr. 3.2. sunt prezentate soldurile conturilor 4423 și 4424 aferente anului 2016, grafic din care putem observa ca doar în luna ianuarie societatea a avut TVA de recuperat, în restul anului având TVA de plată. Figura nr. 3.3. - Evoluția conturilor 4423 și 4424 în 2017 250,000.00 200,000.00

LEI

150,000.00 100,000.00 50,000.00 0.00

Ct. 4423 - TVA de plată

Ct. 4424 - TVA de recuperat

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

Anul 2017 a fost reprezentat în figura nr. 3.3. Societatea începe anul cu TVA de recuperat în sumă de aproximativ 450 lei, urmând ca în perioada februarie-aprilie sa aibă TVA de plată cu valori cuprinse între 400-1.600 lei, iar pentru restul anului rezultă TVA de recuperat.

LEI

Figura nr. 3.4. - Evoluția conturilor 4423 și 4424 în 2018 140,000.00 120,000.00 100,000.00 80,000.00 60,000.00 40,000.00 20,000.00 0.00

Ct. 4423 - TVA de plată

Ct. 4424 - TVA de recuperat

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

31

În figura nr. 3.4. aferent anului 2018, societatea înregistrează doar în luna iunie un TVA de plată de aproximativ 2.400 lei, pentru restul anului valorile reprezentând TVA de recuperat.

LEI

Figura nr. 3.5. - Evoluția conturilor 4423 și 4424 în 2019 140,000.00 120,000.00 100,000.00 80,000.00 60,000.00 40,000.00 20,000.00 0.00

Ct. 4423 - TVA de plată

Ct. 4424 - TVA de recuperat

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

În figura nr. 3.5. aferent anului 2019, societatea înregistrează TVA de recuperat pentru prima jumătate a anului, iar apoi valorile oscliază între TVA de plată și de recuperat. Evoluția taxei pe valoare adăugată deductibilă și colectată în perioada 2015-2019 În următoarele figuri voi prezenta evoluția rulajelor conturilor 4426 – TVA deductibilă și 4427 – TVA colectată în perioada 2015-2019.

LEI

Figura nr. 3.6. - Evoluția rulajelor conturilor 4426 și 4427 în 2015 70,000.00 60,000.00 50,000.00 40,000.00 30,000.00 20,000.00 10,000.00 0.00

Ct. 4426 - TVA deductibilă Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

32

Ct. 4427 - TVA colectată

În figura nr. 3.6. am prezentat valorile rulajelor conturilor 4426 – TVA deductibilă și 4427 – TVA colectată pentru anul 2015. Din grafic putem observa ca diferența dintre valorile celor două conturi nu este foarte mare. Se poate observa ca valorile maxime se ating pe perioada verii datorită domeniului de activitate al societății.

LEI

Figura nr. 3.7. - Evoluția rulajelor conturilor 4426 și 4427 în 2016 45,000.00 40,000.00 35,000.00 30,000.00 25,000.00 20,000.00 15,000.00 10,000.00 5,000.00 0.00

Ct. 4426 - TVA deductibilă

Ct. 4427 - TVA colectată

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

Pentru anul 2016 am realizat figura nr. 3.7., unde la fel ca și în anul 2015 diferența dintre valorile celor două conturi nu este foarte mari, iar valorile mai ridicate se datorează domeniului de activitate. Figura nr. 3.8. - Evoluția rulajelor conturilor 4426 și 4427 în 2017 140,000.00 120,000.00

LEI

100,000.00 80,000.00 60,000.00 40,000.00 20,000.00 0.00

Ct. 4426 - TVA deductibilă

Ct. 4427 - TVA colectată

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

33

Figura nr. 3.8. prezintă valorile rulajelor celor două conturi din anul 2017. Spre sfârșitul anului putem observa că există o diferență mare între taxa pe valoare adăugată deductibilă și cea colectată, fapt ce se datorează valorii achizițiilor mult mai mari decât valorea livrărilor.

LEI

Figura nr. 3.9. - Evoluția rulajelor conturilor 4426 și 4427 în 2018 140,000.00 120,000.00 100,000.00 80,000.00 60,000.00 40,000.00 20,000.00 0.00

Ct. 4426 - TVA deductibilă

Ct. 4427 - TVA colectată

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

În figura nr. 3.9. valorile prezentate sunt aferente anului 2018, când valoarea taxei deductibile este mereu mai mare decat valoarea taxei colectate. Figura nr. 3.10. - Evoluția rulajelor conturilor 4426 și 4427 în 2019 250,000.00

LEI

200,000.00 150,000.00 100,000.00 50,000.00 0.00

Ct. 4426 -TVA deductibilă

Ct. 4427 - TVA colectată

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

34

Anul 2019 a fost reprezentat prin figura nr. 3.10. de unde reiese ca valoarea taxei deductibile în prima jumătate a anului este mult peste valoarea taxei colectate, urmând ca din luna iunie, nivelul acesteia să coboare la nivelul celei colectate, ca apoi în perioada iulie septembrie valoarea taxei colectate să depășească taxa deductibilă rezultând TVA de plată. Figura nr. 3.11. – Evoluția rulajului contului 4428 în 2019 400.00 350.00 300.00

LEI

250.00 200.00 150.00 100.00 50.00 0.00

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

În figura nr. 3.11. s-au prezentat valorile rulajului contului 4428 – TVA neexigibilă în anul 2019. Se observă că acest cont a avut rulaj doar la începutul și sfârșitul anului.

3.4. Influența TVA asupra structurii surselor de finanțare și a rentabilității Structura surselor de finanțare se poate determina folosind următorii indicatori11: ➢ Rata stabilității financiare – reprezintă măsura în care capitalul permanent al întreprinderii este cuprins în totalul capitalurilor entității. ➢ Rsf =

𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐫𝐢

𝐱 𝟏𝟎𝟎

➢ Rata autonomiei financiare globale – se calculează ca raport între capitalul propriu al întreprinderii și capitalul total al acesteia. 𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮

➢ Rata autonomiei globale (𝐑 𝐀𝐆 ) = 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐱 𝟏𝟎𝟎

11

Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena-Claudia, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 96

35

➢ Rata îndatorării globale – se calculează ca raport între datoriile totale ale societății și capitalurile totale ale acesteia, reflectând gradul de cuprindere al acestora în totalul capitalurilor entității. 𝐃𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐞

➢ 𝐑 𝐃𝐓 = 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐱 𝟏𝟎𝟎 Tabel nr. 3.6. – Structura surselor de finanțare 2015 Capital permanent Capital propriu Total capitaluri Datorii totale *din care TVA de plată Total pondere TVA în datorii totale Rata stabilității financiare (Rsf) 𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭 Rsf = 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐱 𝟏𝟎𝟎

Rata autonomiei globale(𝐑 𝐀𝐆 )

𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮

333.884 24.191 420.131 396.120 2.619,86

2016 349.977 43.469 548.129 504.660 1.285,69

2017 825.902 563.611 1.880.820 1.317.209 0 0

2018 1.046.758 803.658 1.883.648 1.079.990 0

2019 1.646.445 1.388.977 2.194.058 805.081 0

0,66%

0,25%

0

0

79,47%

63,85%

43,91%

55,57%

75,04%

5,76%

7,93%

29,96%

42,67%

63,30%

94,24%

92,07%

70,04%

57,33%

36,70%

𝐑 𝐀𝐆 = 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐱 𝟏𝟎𝟎

Rata îndatorării globale (𝐑𝐃𝐓 )

𝐃𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐞 𝐱 𝟏𝟎𝟎 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐫𝐢 Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății 𝐑𝐃𝐓 =

În tabelul nr. 3.6., se observă faptul că, ponderea TVA de plată în total datorii este nesemnificativă în anii 2015 și 2016, de 0,66% și respectiv 0,25%.

36

Figura nr. 3. 12. – Evoluția structurii surselor de finanțare în 2015 – 2019 100

PROCENTE

80 60 40 20 0 2015

Rata stabilității financiare

2016

2017

Rata autonomiei globale

2018

2019

Rata îndatorării globale

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

Din tabelul nr. 3.6. observăm că rata stabilității financiare care reprezintă măsura în care capitalul permanent al întreprinderii este cuprins în totalul capitalurilor entității are o traiectorie descendentă, valoarea ratei scăzând de la un an la altu, spre exemplu în anul 2016 avea o valoare de 63,85%, iar în anul 2017 a ajuns la o valoare de 43,91%. Societatea Agri Trans Ro S.R.L. are o rată a autonomiei financiare cu traiectorie ascendentă de-a lungul perioadei analizate, crescând treptat de la 5,76% în 2015 la 7,93% în 2017, iar în 2019 valoarea ratei a fost de 63,30%. Rata îndatorării globale reflectă gradul de cuprindere al datoriilor în totalul capitalurilor întreprinderii. Așadar, urmărind tabelul nr. 3.6. sau figura nr. 3.12.,putem observa că această rată are o traiectorie descendentă, lucru benefic întrepinderii, ajungând de la 94,24% în anul 2015 la o valoare de 36,70% în anul 2019. Ratele de rentabilitate sunt: ➢ Rata rentabilității economice (Rre) – prezintă eficiența capitalului investit, a tuturor

resurselor materiale și financiare implicate în activitatea întreprinderii. 𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒃𝒓𝒖𝒕

➢ Rre = 𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 × 𝟏𝟎𝟎

37

➢ Rata rentabilității financiare (Rrf) - reprezintă randamentul utilizării capitalurilor proprii, adică pune în evidență capacitatea întreprinderii de a realiza profit prin folosirea capitalurilor proprii de care dispune. 𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒏𝒆𝒕

➢ Rrf = 𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒊 × 𝟏𝟎𝟎 ➢ Rata rentabilităţii activelor (ROA) - măsoară eficiența capitalurilor alocate în active fixe și în activele circulante ale întreprinderii. 𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒏𝒆𝒕

➢ ROA = 𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 × 𝟏𝟎𝟎 Tabel nr. 3.7. – Ratele de rentabilitate 2015 9.645 4.852

2016 27.866 19.278

2017 592.658 520.142

2018 292.121 240.047

2019 690.091 585.318

420.311

548.129

1.880.820

1.883.648

2.194.058

0

0

193.483,65 125.713,88

20.937,67

0

0

10,28%

6,67%

0,95%

24.191

43.469

563.611

803.658

1.388.977

Rata rentabilităţii economice (Rre) 𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒃𝒓𝒖𝒕 Rre = 𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 × 𝟏𝟎𝟎

2,29%

5,08%

31,51%

15,51%

31,45%

Rata rentabilităţii financiare (Rrf) (ROE) 𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒏𝒆𝒕 Rrf = × 𝟏𝟎𝟎

20,06%

44,35%

92,29%

29,87%

42,14%

Rata rentabilităţii activelor (ROA) 𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒏𝒆𝒕 ROA = 𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 × 𝟏𝟎𝟎

1,15%

3,52%

27,65%

12,74%

26,68%

Profit brut Profit net Active totale *din care TVA de recuperat Total pondere TVA în active totale Capitaluri proprii

𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒊

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

Din totalul activelor, TVA-ul de recuperat a înregistrat cea mai mare pondere în anul 2017, de 10,28%, ajungând în anul 2019 la un procent de 0,95% ceea ce denotă fapul că sumele de recuperat de la bugetul de stat de către societate s-au redus considerabil, conform tabelului nr. 3.7..

38

PROCENTE

Figura nr. 3. 13. – Evoluția ratelor de rentabilitate în 2015 – 2019 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2015

2016

Rata rentabilității economice

2017

Rata rentabilității financiare

2018

2019

Rata rentabilității activelor

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din baza contabilă a societății

Din tabelul nr. 3.7. și figura nr. 3.13., putem observa că rata rentabilității economice are o traiectorie ascendentă, ajungând de la o valoare de 2,29% în anul 2015 la o valoare de 31,51%, iar în anul 2019 a ajuns la o valoare de 31,45%, de unde reiese că întreprinderea a fost eficientă în utilizarea capitalului investit, dar și a resurselor puse la dispoziție. Totodată, figura nr. 3.13. evidențiază și evoluția ratei de rentabilitate financiară punând în prim plan randamentul capitalului propriu. Creșterea acestui indicator arată eficiența firmei din punct de vedere al fructificării capitalurilor. Într-o perioadă de numai 5 ani, adică 2015 – 2019 de la o valoare de 20,06% a ajuns la o valoare de 42,14%, iar maximul a fost înregistrat în anul 2017 cu valoarea de 92,29%. Rata rentabilității activelor, măsoară eficiența capitalurilor alocate în active fixe și în activele circulante ale întreprinderii, crescând valoarea ratei foarte mult din 2015 până în 2019, adică de la 1,15% la 26,68%.

39

CONCLUZII Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect ce se aplică tuturor fazelor din circuitul economic, și anume: producția bunurilor, prestarea serviciilor, distribuția și vânzarea către consumatorul final. Taxa pe valoare adăugată reprezintă una din sursele importante ce contribuie la asigurarea veniturilor bugetulului de stat, astfel că societatea Agri Trans Ro S.R.L, plătitoare de TVA lunar, înțelege și susține importanța acestei taxe către buget. Principala caracteristică a acestei taxei este existeța mai multor cote de impozitare: cota standard de 19% și cotele reduse de 9% și 5%. Diferențierea cotelor de impozitare analizând aspecte precum: sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată, natura mărfurilor și a serviciilor prestate, asigurarea protecției sociale pentru persoanele cu venituri mici etc. Taxa pe valoare adăugată pe lângă impactul asupra bugetului de stat și asupra economiei, influențează și activitatea întreprinderilor. Toate impozitele pe care o întreprindere are obligația de a le plăti au o scadență specifică. Așadar, taxa pe valoare adăugată se platește lunar sau trimestrial în funcție de vectorul fiscal al fiecărei întreprinderi. În cazul societății Agri Trans Ro S.R.L., plata taxei pe valoare adăugată se face până la data de 25 inclusiv a lunii următoare efectuării operațiunilor. Societatea Agri Trans Ro S.R.L. aplică sistemul de TVA la încasare. Prin acest lucru se înțelege că exigibilitatea TVA-ului se amână până la data încasării contravalorii livrării de bunuri sau a prestărilor de servicii, iar pentru clienții acesteia dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată este amânat până la data la care se efectuează plata respectivă. Mecanismul de aplicare a taxării inverse, tip de operațiuni întâlnit și în cadrul societății Agri Trans Ro S.R.L, constă în faptul că furnizorul emite factura fără TVA, urmănd ca aceasta să fie calculată de către beneficiar și înscrisă în facturi și în jurnalul de cumpărări cu drept de deducere. Aceasta este preluată atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în decontul de TVA. În capitolul al treilea, unde regăsim studiul de caz, am realizat grafice privind analiza rulajelor conturilor 4426 – TVA deductibilă și 4427 – TVA colectată pe perioada 2015 – 2019. Astfel că, atunci când a rezultat TVA colectată (cont 4427) > TVA deductibilă (cont 4426), reiese sold pentru contul 4423 – TVA de plată. Acest lucru denotă că firma dispune de resurse atrase ce au un impact favorabil asupra trezoreriei societății, micșorându-se datoriile sau 40

mărindu-se disponibilitățile. Totadată, acest lucru semnifică pentru societate că va putea folosi disponibilitățile și să renunțe la creditare, lucru ce va conduce la creșterea ratei autonomiei financiare, a ratei de autofinanțare au activelor și scăderea ratei datoriilor. Se poate vedea analiza realizată în graficele nr. 3.12 și 3.13. cu privire la evoluția ratelor. În cazul în care TVA deductibilă (cont 4426) > TVA colectată (cont 4427), reiese sold pentru contul 4424 – TVA de recuperat, societatea având drept de creanță asupra bugetului de stat. Pentru stat aceasta reprezintă disponibilități temporare ce nu sunt purtătoare de dobândă, însă intervalul de timp prevăzut de legile fiscale în care societatea își poate recupera dreptul la creanță, influențează negativ trezoreria societății, lucru ce se resimte și asupra ratelor de echilibru: rata datoriilor poate crește, rata de autonomie financiară și rata de autofinanțare a activelor poate scădea. O altă influența pe care o are taxa pe valoare adăugată este aceea că în cazul unei deduceri parțiale pentru societățile ce efectuează operațiuni scutite de taxă sau nu au prorata de 100%, costurile generate duc la scăderea ratelor de randament, și anume: rata rentabilității economice și rata rentabilității financiare. În urma completării decontului de taxă pe valoare adăugată, societatea a colectat în lună TVA în sumă de 132.733 lei și a dedus TVA în sumă de 153.671 lei, de aici rezultând un TVA de recuperat în sumă de 20.938 lei. Așadar societatea se află în situația în care trebuie să aștepte să își recapete dreptul la creanță, resimțindu-se ușor scăderi ale ratei de autonomie financiară și ale ratei de autofinanțare a activelor. Totodată, pe parcusul celor 5 ani analizați se poate observa că rata autonomiei globale crește an de an, iar rata îndatorării globale scade semnificativ de la de la 94,24% în anul 2015 la o valoare de 36,70% în anul 2019. Rata rentabilității economice are o traiectorie ascendentă, ajungând de la o valoare de 2,29% în anul 2015 la o valoare de 31,51%, iar în anul 2019 a ajuns la o valoare de 31,45%, de unde reiese că întreprinderea a fost eficientă în utilizarea capitalului investit, dar și a resurselor puse la dispoziție. evoluția ratei de rentabilitate financiară pune în prim plan randamentul capitalului propriu. Creșterea acestui indicator arată eficiența firmei din punct de vedere al fructificării capitalurilor. Într-o perioadă de numai 5 ani, adică 2015 – 2019 de la o valoare de 20,06% a ajuns la o valoare de 42,14%, iar maximul a fost înregistrat în anul 2017 cu valoarea de 92,29%. Așadar, taxa pe valoare adăugată are un rol important în întreaga economie, are influențe atât negative, cât si pozitive asupra bugetului de stat, dar și asupra întreprinderilor. 41

BIBLIOGRAFIE Cărți 1. Codul fiscal cu norme și Codul de procedură fiscală, Editura Universul Juridic, București, 2017, pg. 200-338; 2. Dumitru Corina, Irimescu Alina, Ristea Mihai – Contabilitatea societăților comerciale, Volumul II, Editura Universitară, București, 2016, p. 405; 3. Florea Ștefan, Contabilitatea societăților comerciale, Editura Ex Ponto, Constanța, 2007, p. 125; 4. Georgescu Cristina, Bazele contabilității, Editura Sitech, Craiova, 2014, p. 54; 5. Georgescu Cristina Elena, Elemente definitorii privind contabilitatea, Suport de curs; 6. Munteanu Victor (coordonator), Zuca Marilena, Niculae Mirela, Moscu Marius, Munteanu Rodica, Zamfir Monica, Burlacu Mariana, Contabilitatea financiară a întreprinderii ediția a V-a, revăzută și adaugită, Editura Universitară, București, 2017, pg. 88-91; 7. Noile reglementări contabile, Editura Best Publishing, București, 2017, p. 186; 8. OP ANAF nr. 1559/2016 9. Patrașcu Lucian, Contabilitate financiară aprofundată, Editura Technopress, Iași, 2011, pg. 57-61; 10. Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena-Claudia, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 96

Legi și altele 11. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din 2003, cu modificările și completările ulterioare în vigoare, Titlul VI: Taxa pe valoarea adăugată. 12. Baza contabilă a societății Agri Trans Ro S.R.L.

42