Impactul Tehnologiei Asupra Vietii Cotidiene [PDF]

Zitiervorschau

Impactul tehnologiei asupra vieţii cotidiene

În secolul al XX-lea s-au petrecut cele mai mari schimbări în viaţa cotidiană, mai multe decât în orice alt secol anterior, şi marea majoritatea acestor schimbări s-au produs datorită tehnologiilor electrice, bazate pe pelucrarile fizicianului James Clerk Maxwell. Lista celor mai importante realizări electrice include: utilizarea puterii electrice, telecomunicarea instantanee, aplicaţiile casnice ale energiei electrice, automatizarea în întreprinderi, radioteleviziunea, cinematograful, electronică aviatică şi pentru explorarea spaţială, instrumentarul de cercetare ştiinţifică,tehnologiile medicale, calculatoarele şi Internetul, videocasetofonul şi alte surse de informare şi divertisment transmise prin Internet. Dacă societăţile "primului" şi "celui de-al doilea val" au generat polarizări sociale care au împărţit aceste societăţi în bogaţi şi săraci şi au generat revolte, revoluţii şi chiar războaie, globalizarea economiei mondiale, dezvoltarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, construirea noului tip de societate - Societatea Informaţională pot conduce la un nou tip de polarizare la nivel mondial, deosebit de periculoasă pentru evoluţia viitoare a omenirii: pe lângă acumularile de capital, de bogăţii, se poate acumula şi capitaliza şi informaţie şi cunoştinţe. Iar "Informaţia înseamnă Putere", spune Alvin Toffler.O locuinţă obişnuită poseda astăzi mai multă tehnologie mass media decât avea o redacţie cu 2 decenii în urmă. Noile tehnologii ne-au schimbat percepţiile asupra timpului şi spaţiului,interacţiunile dintre oameni,productivitatea muncii,modalităţile de petrecere a timpului liber,comunicare şi chiar controlul asupra propriului corp. Vieţile noastre sunt azi saturate de mass media. Viaţa contemporană devine practic de neconceput fără mijloacele moderne de comunicare. Oraşe şi ţari, indivizi şi grupuri sunt definite şi interconectate prin reţele complexe care fac posibil schimbul de sunete, date şi imagini. Dintre mijloacele mass media de azi, cele mai influente sunt: televiziunea şi internetul. Televiziunea este în mare parte responsabilă pentru “media-amnezia” de care suferim azi. Imaginile epocii actuale ne determină să ignorăm toate epocile precedente, chiar şi pe cele nu prea îndepărtate. Se observa ca mass media nu are sentimentul istoriei, iar multe popoare au început să sufere o amnezie naţională din cauza asta. Cei peste 50 de ani de putere a televiziunii asupra lumii au concentrat întreaga istorie într-o singură perioadă scurtă.. Dacă până într-a doua jumătate a secolului al XX lea, religia şi apoi ştiinţă au constituit perspective dominante pentru interpretarea evenimentelor, astăzi mass media reprezintă cadrul fundamental al structurii instituţionale a societăţii. Putem acuza televiziunea pentru declinul rezultatelor şcolare, creşterea criminalităţii , scăderea numărului de participanţi la vot, colapsul vieţii familiale, creşterea ratei divorţurilor şi restul problemelor cu care se mai confrunta societatea astăzi.Noile tehnologii de comunicare “forţează” o apropiere intre popoare şi culturi care ar fi de preferat probabil să rămână distincte. Pe de altă parte, Georges Hudin spune că "televiziunea pune la dispoziţia fiecărui cămin care are un televizor, un jurnal permanent şi omniprezent, un cinematograf, o scenă de teatru, emisiuni specializate, o sală de concert, o universitate în imagini. Ce poate fi mai mult?" Da. Într-adevăr. Televiziunea poate fi astfel, dar utilizată inteligent.

1

Societatea contemporană suferă de alienare. Suntem influenţaţi în modul în care realizăm anumite acţiuni, precum decorarea casei, stabilirea mâncării şi vestimentaţiei preferate, prin lecturile, muzică sau programele de televiziune pe care le vizionăm sau chiar prin credinţele noastre religioase. Multitudinea posibilităţilor de exprimare individuală relativizează orice identitate stabila, astfel încât eul contemporan este, mai presus de toate, un eu nesigur de propria sa formă.Individul învaţă nu doar să se măsoare cu alţii, ci să se şi vadă prin ochii altora. El descoperă că imaginea pe care o proiectează este mai importantă decât experienţă sau cunoştinţele pe care le-a acumulat. Spre deosebire de secolul XIX, când indivizii erau judecaţi după caracterul lor, în era informaţională, ei sunt judecaţi de ceilalţi în funcţie de bunurile pe care le posedă, de îmbrăcămintea şi personalitatea lor. În aceste condiţii, ei adopta o atitudine teatrală la serviciul şi în afara lui. Producţia exagerată de bunuri de consum alterează nu numai felul în care individual se percepe pe sine, ci şi cum percepe el lumea care îl înconjoară. Intr-o societate invadată de bunuri de consum, libertatea de a alege înseamnă acum menţinerea tuturor opţiunilor deschise. Ideea că individul poate fi orice doreşte a ajuns să însemne că identităţile pot fi adoptate şi aruncate la fel ca obiectele de unică folosinţă. Alegerea prietenilor, a partenerului de viaţă sau a carierelor este cât se poate de provizorie şi vulnerabilă. Televiziunea reprezintă fără îndoială unul din elementele centrale ale vieţii contemporane. Ea a devenit o parte integrantă a vieţii noastre, facandu-şi simţită prezintă în orice spaţiu şi în orice timp liber.Televiziunea a schimbat relaţia individului cu lumea naturală. Azi, trăim prin intermediul televiziunii: celebra expresie a lui Descartes: “Gândesc, deci exist” a fost înlocuită cu “Sunt privit, deci exist”. În acest sens, lumea de pe micul ecran validează existenta în lumea reală. Sub presiunea spiritului comercial, al obţinerii de publicitate şi de audienţă, cultura clasică este pur şi simplu eliminată, parţial sau total, din televiziune. Există şi excepţii remarcabile precum National Geographic sau Discovery Channel, dar numărul de privitori al acestor tipuri de posturi continua să scadă.Violenţa este din ce în ce mai prezenta pe micul ecran, fiind în evidenţă creştere numărul de filme în care agresivitatea şi sexualitatea sunt difuzate într un mod abuziv. Există studii care atestă ca tinerii inclinaţi spre vizionarea scenelor de groază sau violenţă pot deveni imitatori ai eroilor negativi. Devoratorii de televiziune se înstrăinează de societate, devin tot mai însinguraţi, trăiesc într o lume artificială şi se adaptează mai greu realităţii sociale. Un alt dispozitiv care ne marchează vieţile îl reprezint telefonul.Telefonia mobilă,care utilizează un sistem de antene şi unde radio, are astăzi o răspândire globală, în vreme ce un sistem conectat la sateliţi artificiali ai Pământului (GPS) îşi indica poziţia în care te afli în momentul conectării. Însă invenţia cu amprenta cea mai puternică asupra vieţii cotidiene la sfârşitul secolului al XX-lea este computerul. Disponibil în magazinele din Statele Unite ale Americii la începutul anilor 1980, el a devenit PC-computer personal- după ce a primit un monitor pe care sunt afişate programele şi-un mouse pentru a le accesa. Comunicarea nu se mai face faţă în faţă, ci pe Messenger, Skype sau pur şi simplu prin webcam, uneori chiar şi între oameni care sunt în aceeaşi clădire sau chiar în aceeaşi cameră. Cea mai gravă problemă a utilizării calculatorului o reprezintă jocurile violente. Producătorii sunt interesaţi de profit, omiţând latura morală sau educativa a produsului lor. Jocurile pe calculator pot deveni un fel de droguri, creând o anumită dependenta, ce se manifesta prin irascibilitate (copilul e dornic să termine orice altă activitate cât mai repede pentru a se întoarce în “universul” său), prin comunicare interumană minimala ori prin lipsă sau capacitatea relaţională redusă. Utilizarea îndelungată a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate. Poate determina iniţial disconfort/tensiune la nivelul muşchilor spatelui, pentru că ulterior să observăm diferite poziţii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze,cifoze). 2

De asemenea se poate observa apariţia tulburărilor emoţionale: anxietate, iritabilitate, toleranţa scăzută la frustrare până la depresie.Mulţi adolescenţi prefera să folosească computerul atunci când se simt abandonaţi de familie sau când stau mult timp singuri acasă, părinţii fiind la servici sau sunt ocupaţi cu diverse probleme. Un alt efect al calculatorului îl reprezintă tulburările de comportament:retragere socială, introversie, agresivitate verbală sau fizica,comportament exploziv iritant atunci când i se cere să facă altceva. Astfel lumea virtuală creată de computer (jocuri, internet) depărtează copii de cea reală. Prin intermediul jocurilor copilul interacţionează cu personaje simulate şi creaturi diferite şi prin intermediul internetului adolescenţii îşi asumă diverse identităţi în interacţiunea cu străinii. Acestea fac ca limita real - virtual să nu mai fie clară la copii şi adolescenţi. Inventarea telegrafului, a telefonului, a radioului şi a calculatoarelor au făcut posibilă apariţia unui mediu cu multiple facilităţi integrate de comunicare, nemaîntâlnit: Internetul. Acum, Internetul reprezintă o cale de transmitere a datelor la nivel mondial, un mecanism de răspândire a informaţiilor şi un mediu de interacţiune între oameni şi calculatoarele lor, făcând abstracţie de poziţia geografică. Momentul incipient în istoria Internetului îl constituie anul 1958, când acesta a apărut din nevoia armatei Statelor Unite de a comunica în cazul unui război, iar impulsul (pretextul) a fost nevoia SUA de a riposta provocării URSS care s-a grăbit să lanseze primul satelit artificial al Pământului în 1957. Armata avea nevoie de o reţea flexibilă pentru cazul în care legătura ar fi fost întreruptă într-un punct, informaţia să poată fi redirecţionată către destinaţia iniţială. În primii 10 ani, precursorul Internetului a fost folosit doar în mediile academice, universitare şi militare. Din 1980, Internetul depăşeşte graniţele creuzetului unde s-a născut, moment în care corporaţiile au început să se implice în dezvoltarea şi utilizarea unui nou mod de comunicare şi acces la informaţii. Din 1990, oamenii obişnuiţi (publicul larg) au început să folosească Internetul pentru orice se baza pe un suport de comunicare - de la mesaje personale la tranzacţii comerciale, de la scopuri informaţionale până la cumpărături. Din 2000, aproape toată lumea, vorbind în termeni geografici, tehnologici si socio-economici are acces la Internet. Dacă ar fi să enumerăm câteva dintre cele mai populare facilităţi oferite de Internet, astăzi, am putea vorbi despre poştă electronică, ziarele electronice, paginile web, transferul de fişiere, transmiterea în timp real a programelor radio şi tv, transferuri de bani, cumpărături în timp real şi lista ar putea continua. Internetul se “implică” din plin şi esenţial în dezvoltarea societăţii moderne, societatea informaţională, a cunoaşterii.,De asemenea regăsim Internetul în cele mai multe din domeniile vieţii economico-sociale şi stă la baza unor evoluţii tehnologice nevisate cu doar câţiva ani în urmă. Lansarea reţelei www (World Wide Web) în 1991 permite comunicarea între utilizatorii de Internet din toată lumea. Consider că persoanele influenţate de Internet nu mai au interes pentru istorie. În universal lor, marcat de ritmul ameţitor al schimbărilor, obiceiurile, convenţiile şi tradiţiile nu mai au practice nici un loc. Ca şi calculatorul, şi Internetul prezintă riscuri. Dependenţii de internet duc o existenţă reală tristă. Contactele în cyberspaţiu nu pot să înlocuiască interacţiunea cu oamenii reali şi nici nu au şansa de a face acest lucru. De asemenea, exista pe internet site-uri speciale care oferă droguri, prezintă scene pornografice, alimentând astfel decadenţa morală.Răspândirea jocurilor pe internet poate să conducă la mai multe oportunităţi de joc online, dar şi la mai multe dificultăţi emoţionale şi de sănătate. Studiile făcute în acest domeniu demonstrează că jucătorii dependenţi de Internet sunt necăsătoriţi şi tineri. Paradoxal, persoanele cu niveluri scăzute de venit şi educaţie sunt predispuse dependenţei de jocuri. Singura compensaţie în plan psihologic a uitlizarii ore în şir a jocurilor pe calculator o reprezintă exersarea atenţiei şi a dexterităţilor motrice, dar şi aceste beneficii sunt minore faţă de deserviciile aduse atât în planul dezvoltării psihologice, cât şi al dezvoltării fizice. 3

În opinia mea trebuie să fim recunoscători tuturor geniilor tehnologiei ,care de-a lungul timpului, au făcut posibilă comunicarea cu familiile şi prietenii noştri de la celălalt capăt al Pământului sau să parcurgem distanţe foarte mari într-un timp extrem de scurt chiar dacă acestea au devenit atât de banale pentru majoritatea lumii încât nici nu le mai este conştientizată importanta. Doar în caz de calamităţi naturale sau atentate, când comunicaţiile sunt întrerupte, traficul blocat şi electricitatea la pământ ne dăm seama cât de greu ne este să trăim fără toate aceste lucruri care în mod normal ni se par dreptul nostru. Există însă şi reversul. Ajutându-ne foarte mult existenta, toate aceste invenţii ne-au făcut dependenţi de ele. Tehnologia creată pentru a-l servi pe om duce de fapt la distrugerea condiţiei lui ecologice dar şi a Pământului. Spre exemplu, poluarea: -emisiile de gaze ale automobilelor; -deseurile -exploziile nucleare; deversarile de materiale poluante; -incendiile necontrolate pe suprafeţe mari. Vă daţi seama că nu numai aceste lucruri produc îmbolnăvirea Pământului, ci şi tehnologiile care îl fac pe om dependent de ele schimbându-i comportamentul într-unul negativ. Iar omul la rândul lui schimba comportamentul Pământului pentru că şi el este viu. O parte mai violentă a acestui subiect este ştiinţa şi tehnică în slujba războiului. Schimbările petrecute în acest domeniu sunt, în secolul XX, uriaşe. Fondurile şi forţa umană, mobilizate în domeniul militar permit, în acelaşi timp, o aplicare imediată a rezultatelor cercetării ştiinţifice. Marile conflagraţii ale sec XX au depăşit cu mult orice alt război în ceea ce priveşte utilizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi a tehnologiei. În ambele războaie, victoria a fost de fiecare dată, de partea acelei alianţe care a dispus de suficiente resurse economice nu doar pentru finanţarea armatelor, ci şi pentru aplicarea în practică a unor descoperiri de ultimă oră care i-au surprins pe adversari. În concluzie putem afirma că tehnologia are un impact puternic asupra vieţii fiecăruia dintre noi.Suntem într-o continuă evoluţia,iar toate dispozitivele noi apărute ne schimba modul de a gândi,de a acţiona,de a ne comporta în diverse situaţii sau în relaţiile cu ceilalţi.Am devenit,unii dintre noi,dependenţi de tehnologie şi unii chiar şi-au creat o lume virtuală în care preferă să trăiască întrucât realitatea este prea dură şi prea ‘’monotona’’.De asemenea ne putem aştepta ca în următorul secolul întreaga noastră existenţă să fie coordonată de către maşinării şi totul să fie computerizat,astfel pierzându-se şi ultima fărâmă de tradiţie de care ne bucurăm în momentul de faţă.

Savu Alexandra Petruta Clasa: XI D Colegiul Naţional Roman-Vodă

4