Impactul Stresului Ocupational Asupra Vietii de Familie [PDF]

Zitiervorschau

Introducere

In societatea contemporana caracterizata prin viteza care insoteste existenta, stresul este tot mai des intalnit si, din nefericire, afecteaza viata indivizilor in toate aspectele ei. Analiza stresului organizational a devenit foarte importanta in ultimele decenii, in prezent existand o recunoastere unanima a faptul ca factorii de stres din campul muncii au o serie de consecinte la nivelul sanatatii mentale si fizice. Consecintele actiunii factorilor de stres din mediul muncii se observa foarte usor prin comportamente precum: scaderea productivitatii muncii, creșterea absenteismului, izolare fizica si sociala, dificultăţi în luarea deciziilor, incapacitatea de concentrare, tulburări ale somnului, stare de îngrijorare, neliniste, erori, persistenta gândirii negative, lipsa motivatiei, lipsa entuziasmului pentru orice, subestimare, pierderea increderii in sine, comportament necorespunzator (tendinta spre iritabilitate si agresivitate). Aceasta lucrare isi propune sa cerceteze stresul organizational si sa ilustreze efectele acestuia la nivelul vietii sociale a unui individ. De asemenea, doreste sa urmareasca care sunt sursele de stres la locul de munca dar, mai ales, cum afecteaza acestea la nivel intelectual si emotional un angajat, si nu in ultima instanta, ce schimbari trebuie facute din perspectiva angajatilor pentru a reduce stresul. Prin aflarea prspectivei angajatilor despre stres si despre diminuarea acestuia, lucrarea, desi nu are ca scop oferirea de solutii, poate fi folosita ca material pentru dezvoltarea unor strategii de gestiune a stresului organizational. In conditiile societatii actuale in care, conform unor statistici europene, 80% dintre consultatiile date de medicii generalisti sunt motivate de simptome legate de stres, 25% din morbiditatea cardiovasculara este atribuita stresului, iar mai mult de 60% dintre accidentele de munca sunt cauzate tot de stres sau 50-60% din absenteismul la locul de munca este legat de

1

stresul organizational, acest subiect merita cercetat si, de asemenea, merita gasite solutii pentru bunastarea indivizilor si, implicit, cresterea calitatii vietii sociale a acestuia.

I. Tema cercetarii Stresul este definit ca un fenomen ce afecteaza indivizii si starea lor de bine (Lazarus, 1999). Stresul este o stare intensa si neplacuta care, pe termen lung are efecte negative asupra sanatatii, performantelor si productivitatii. Am ales aceasta tema de cercetare pentru ca, in societatea noastra stresul este un fenomen care afecteaza un numar din ce in ce mai mare de persoane, ducand astfel la scaderea calitatii relatiilor interpersonale, iar din observatiile noastre personale, putem afirma ca principalul factor generator de stres este locul de munca. O persoana petrece mai mult timp din viata la locul de munca decat cu familia sau prietenii, iar daca relatiile cu sefii sau colegii nu sunt bune sau mediul in care lucreaza nu este unul care sa ii stimuleze creativitatea, sa il motiveze sa se autodepaseasca sau daca persoana in cauza nu stie cum sa se detaseze de problemele care, inevitabil, apar la munca, viata sociala a acesteia va deveni tensionata, putand duce la alienare si izolare.

II. Prezentarea cadrului teoretic Termenul de stres a fost introdus de Hans Selye in anul 1950. El defineste stresul ca un “sindrom general de adaptare” pentru a desemna un ansamblu de reactii adaptative ale organismului la actiunea nespecifica a unor “agresori fizici”. Diferiti agenti stresori produc nu numai un efect specific (leziuni, arsuri, reactii imunitare, maladii infectioase, etc) ci si un efect nespecific, comun tuturor acestor agenti: starea de stres. Conform autorului, acest sindrom general comporta trei stadii: de alarma, de rezistenta si de epuizare.

2

Paul Popescu Neveanu, in ”Dictionar de Psihologie” atribuie termenului de stres doua acceptiuni: a) situatie, stimul, ce pune organismul intr-o stare de tensiune; b) insasi starea de tensiune deosebita a organismului prin care acesta isi mobilizeaza toate resursele sale de aparare pentru a face fata unei agresiuni fizice sau psihice (emotie puternica). De origine engleză, cuvântul "stress" circumscrie o serie de substantive înrudite ca înţeles, dar cu nuanţe uşor diferite: presiune, apăsare, efort, solicitare, tensiune, constrângere, încordare nervoasă. Interesul faţă de starea individului la locul de muncă şi relaţia cu performanţele sale au declanşat o serie de cercetări de psihologie industrială. Potrivit investigaţiilor, in SUA cinci din şase persoane au declarat că sunt supuse unor tensiuni la locul de muncă. Cea mai mare parte a persoanelor chestionate au declarat că aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resimţite negativ atât de cei în cauză, cât şi de organizaţie; 88% dintre subiecţi reclamă presiunile exercitate de sus în jos, în timp ce numai 12% au acuzat presiunile exercitate de subalterni. A apărut astfel ipoteza - confirmată ulterior de numerose cercetări - că în cadrul organizaţiilor se poate vorbi de un stres specific - stresul organizaţional. In contextul anumitor situaţii social-economice se poate vorbi şi de stresul ocupaţional. Ca variantă a stresului organizaţional, el se manifestă la anumite categorii socioprofesionale generat de factori de mediu cu conotaţii negative. Spre exemplu, se vorbeşte de stresul ocupaţional al inginerilor din România, marcat de orientarea puternică a organizaţiilor sau indivizilor spre activităţi economice în general şi comerciale în special, concomitent cu neglijarea activităţilor tehnice, de cercetare ştiinţifică. La baza apariţiei stresului organizaţional se află doi agenţi stresori centrali, de natură psihologică:

3

• Conflictul de rol. Acest stresor desemnează situaţiile în care o persoană, ce ocupă un anumit post, este supusă, în cadrul organizaţiei, unor imperative, solicitări, presiuni cu caracter contradictoriu sau chiar inacceptabile. In majoritatea cazurilor individul confruntat cu conflictul de rol se află la mijloc - între superiori şi subordonaţi - situaţiile conflictuale căpătând diverse forme; •Ambiguitatea rolului, desemnează lipsa ori insuficienţa informaţiilor clare şi oportune solicitate de rezolvarea corectă a sarcinilor. Individul confruntat cu ambiguitatea rolului nu cunoaşte exact obiectivele şi sarcinile ce-i revin, performanţele aşteptate de organizaţie, criteriile de control, evaluare şi motivare. Ambiguitatea trăită de indivizi este diferită şi marcată de trăsăturile de personalitate. Intensitatea stresului generat de ambiguitatea rolului este în strânsă relaţie cu capacitatea de a tolera în general ambiguitatea, diferită de la un individ la altul. Societatea românească trece prin schimbări care au impact negativ asupra vieţii de familie şi profesionale a adulţilor. O întrebare frecventă a adulţilor se referă la: „cum pot să am o carieră de succes şi în acelaşi timp o viaţă personală împlinită?”. • Pentru că rolurile tradiţionale din familie şi de la locul de muncă s-au schimbat, atât femeile cât şi bărbaţii doresc să-şi construiască o carieră şi, în acelaşi timp, să îşi atingă obiectivele personale, de familie. • Creşterea nivelului de aşteptări şi a costurilor de trai determină multe persoane să muncească mai mult, în ciuda nevoilor şi responsabilităţilor personale recunoscute şi afirmate de către aceştia. • Statisticile arată că 80% dintre angajaţii români consideră condiţiile în care lucrează ca fiind stresante, comparativ cu 43% dintre angajaţii celorlalte state ale Uniunii Europene. Bogathy afirma in lucrarea sa, din anul 2007, ca Ganster si Schaubroeck (1991) au remarcat ca au fost publicate in ultimii zece ani in jur de 300 de articole pe tema relatiei dintre munca si stres. Desi exista un numar foarte mare de lucrari pe tema stresului

4

organizational, ele fiind chiar incurajate, nu se poate spune ca s-au implementat foarte multe masuri de control in aceasta directie. Consecintele stresului muncii asupra resurselor umane ale unei anume firme au fost studiate cu atentie, putandu-se obtine astfel informatii precise. Comportamentele care sunt consecinta stresului sunt foarte usor de reperat ele manifestandu-se prin : dificultati de adaptare la schimbarile impuse la postul ocupat, scadere dramatica a productivitatii muncii. Astfel se pot observa cele doua nivele pe care actioneaza stresul : al persoanei care recepteaza stresul si al organizatiei asupra careia se rasfrang consecintele stresului. Cox clasifica in lucrarea sa (Stress, 1978) principalele categorii de efecte ale stresului astfel: - fiziologice: uscaciunea gurii, cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dilatarea pupilei, cresterea glicemie, transpiratia abundenta; - subiective, psihoindividuale: agresivitate, apatie, plictiseala, oboseala , scaderea stimei de sine, nervozitate, depresie, sentimente de inferioritate, anxietate, frustrare, iritabilitate; - cognitive: incapacitatea de a lua decizii pertinente, blocaje mentale, scaderea capacitatii de concentrare, a atentiei, hipersensibilitate la critica; - comportamentale: râs nervos, plâns zgomotos, predispozitii la accidente, bulimie, abuz de alcool sau tutun, toxicomanie, izbucniri emotionale; - psiho-organizationale: scaderea productivitatii, absenteism, reducerea implicarii, insatisfactii în munca, scaderea încrederii si loialitatii în/fata de organizatie, alinierea în relatiile cu ceilalti membri ai organizatiei. În legatura cu aceste efecte trebuie facute câteva precizari: - ele sunt asociate frecvent cu stresul, dar asta nu inseamna ca doar acesta le cauzeaza intotdeauna, totusi stresul poate fi o cauza primara sau aditionala a acestor efecte.

5

- efectele stresului organizational trebuie interpretate prin prisma posibilitatii sau capacitatii lor de a genera efecte colaterale cu urmari mult mai grave decat efectul initial. - eliminarea cauzelor stresului va duce, implicit, la eliminarea efectelor stresului, se impune, deci, cercetarea, diagnosticarea si eliminarea surselor de stres. Literatura de specialitate aparuta în limba româna este generoasa în lucrari pe problematica stresului. Exista lucrari care obordeaza stresul la modul general, dar si lucrari care analizeaza doar stresul organizational propunand si solutii pentu diminuarea acestuia. Cateva titluri importante ar fi: Stresul psihic : Stres si aparare psihica de Mircea Miclea, Din perspecivă psihologică şi psihosomatică de Ioan-Bradu Iamandescu, Stresul psihic de R. Floru, Stres, eustres, distres - Terapii antistres de Gheorghe Aradavoaice, Elemente de psihologia stresului de Adrian Brate si multe altele.

III. Obiectivele cercetarii Obiectivul general este constituit de cunoasterea si intelegerea efectelor stresului organizational asupra vietii de familie. 1. Identificarea factorilor care duc la stres din perspectiva angajatilor. 2. Identificarea efectelor stresului organizational. 3. Evaluarea relatiilor cu prietenii in conditiile prezentei stresului organizational. 4. Evaluarea starii relatiilor familiale in cazul prezentei stresului organizational. 5. Evaluarea performantelor profesionale in conditii de stres organizational.

6

6. Identificarea metodele de reducere a stresului din mediul organizational din perspectiva angajatilor.

IV. Ipoteze 1. In cazul in care un individ simte stresul organizational, acesta prezinta efecte intelectuale, emotionale, comportamentale si psiho-organizationale. 2. Relatiile cu grupul de prieteni se schimba in mod negativ in conditii de stres ocupational. 3. In conditii de stres starea relatiei cu familia sufera modificari negative. 4. In cazul aparitiei stresului organizational, calitatea muncii si implicarea scad. 5. Ca membru al unei organizatii, angajatul este constient de anumite metode de reducere sau chiar eliminare a stresului.

V. Operationalizarea conceptelor Stres - "raspuns nespecific al organismului la orice solicitare.[...] Numeroase cercetări au analizat, în afara stresului biologic, şi alte tipuri de stres: psihic, psihosocial, organizaţional, socio-cultural. S-a ajuns la concluzia că stresul nu reprezintă numai o stare nervoasă, nu este totdeauna consecinţa unei acţiuni nocive, că efectul stresului persistă şi după încetarea influenţei stresorului, că stresul nu trebuie evitat, ci menţinut la un nivel optim." (Zamfir și Vlăsceanu, 1998) - “Răspunsuri fizice şi emoţionale, vătămătoare, ce apar atunci când solicitările locului de muncă nu corespund capacităţilor, resurselor, trebuinţelor persoanei, putând

7

conduce la deteriorarea sau chiar vătămarea stării de sănătate". (Stress at work, United States National Institute of Occupational Sfety and Health, 1999) - Stresul organizational este stresul din cadrul unei organizatii, provocat de organizatie. Viata sociala- Viata sociala este viata de grup (grup insemnand familie, prieteni, echipa de munca, colegi de scoala etc.) Grup social - "ansamblu de persoane caracterizat de o anumită structură şi cu o cultură specifică rezultate din relaţiile şi procesele psihosociale dezvoltate in cadrul său." (Zamfir și Vlăsceanu, 1998)

VI. Metode si tehnici de cercetare A. Analiza de documente In aceptiunea stiintelor sociale, documentele reprezinta un obiect sau un text din care putem obtine informatii despre un anumit fenomen social. Documentarea are o importanță deosebită în procesul cercetării sociologice. Documentarea presupune informarea generală asupra temei de cercetare și cercetarea surselor găsite prin parcugerea atentă a acestora. Interpretarea ideilor, argumentelor, ipotezelor, explicațiilor și concluziilor se face prin ordonare, sistematizare, analiză comparativă și de conținut. Am ales documentarea pentru că mi se pare esenţială studierea stadiului în care se află cercetarea ştiinţifică cu privire la subiectul ales, pentru a ştii exact dacă cercetarea este relevantă pentru societate şi a introduce elemente noi care nu au fost cercetate până acum, în propria lucrare. Documentarea este o etapă necesară a cercetării şi are drept scop cunoaşterea

8

experienţei ştiinţifice în domeniul supus investigaţiei, în domeniile afiliate şi în celelalte domenii de cunoaştere a realităţii. Analiza de documente este necesara atunci cand obtinerea datelor despre un fenomen studiat este deficitara si nu avem timp sau acces la persoanele care cunosc acest fenomen.

B. Interviul structurat Interviul este o metodă utilizată nu doar în științele sociale precum sociologie, drept, istorie, ci și în cele socioumane ( antropologie, psihologie) și, cu toate că a fost considerat pe nedrept, o perioadă, o "metoda la mâna a doua", el este de neînlocuit în cercetările din mai multe domenii. (Chelcea, 2001, p. 262) Interviul este o metodă prin care poți obține informații de la o persoană având o convorbire față în față. Am optat pentru această metodă pentru că presupune mai multă apropiere de cel intervievat în comparație cu chestionarul și nici nu este la fel de rigid ca acesta, subiectul având libertatea de a-și spune și susține părerea oricum dorește.

C. Chestionarul Chestionarul este o "tehnică şi, corespunzător, instrument de investigare, constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin auto-administrare, determină din partea celor anchetaţi răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris. În cercetările sociologice chestionarul este utilizat atât pentru culegerea datelor obiective (vârsta, sex, nivel de şcolaritate, venituri etc), cât şi a celor subiective (opinii, atitudini, aspiraţii, trebuinţe etc). " (Zamfir şi Vlăsceanu, 1998, p. 95) Am ales metoda chestionarului sociologic pentru că este cea mai eficientă pentru îndeplinirea obiectivelor şi cea mai simplă pentru abordarea indivizilor. Chestionarul este formulat din intrebari inchise, dar si cateva intrebari deschise in care persoanele isi pot exprima liber parerea. Chestionarul, din punctul meu de vedere, permite colectarea unui numar mare de date intr-un timp relativ scurt, nu plictiseste datorita duratei scurte de aplicare, iar analiza rezultatelor acestuia este foarte simpla.

9

VII. Organizarea cercetarii Cercetarea va imbina o metoda cantitativa, ancheta pe baza de chestionar sociologic, cu doua metode calitative, interviul structurat si analiza de documente. Am ales această îmbinare între calitativ şi calitativ pentru că acest lucru oferă validitate şi credibilitate ridicată rezultatelor cercetării şi permite explorarea temei de cercetare din mai mult unghiuri. Chestionarul va fi aplicat intre 1 februarie - 15 februarie 2016. Vor fi chestionati un numar de 60 de persoane din 5 companii din Cluj-Napoca cu diferite obiecte de activitate. Subiectii vor fi atat de sex masculin, cat si de sex feminin, cu varste cuprinse intre 18 si 50 ani. Firmele din care s-au selectat subiectii sunt: S.C. Iconica S.R.L, S.C. Psihoselect S.R.L., S.C. Sykes S.R.L, S.C. Genpact Romania, S.C. Endava S.R.L., S.C. Ires S.R.L. Interviul va fi aplicat intre 16 februarie si 1 martie 2016 la doar doua persoane din fiecare firma, adica 10 persoane in total, cu functii si de conducere si de executie. Esantionarea este exhaustivă, în acest caz eroarea de eșantionare fiind 0.

10

Concluzii generale

Studiile legate de stresul organizational sunt foarte importante in societatea actuala si ar trebui permanentizate la nivelul fiecarei organizatii, calitatea vietii personalului fiind afectata de acesta si, implicit, calitatea functionarii oganizatiei. Cu toate ca exista si cazuri in care mediul de lucru este unul placut, chiar si acici exista diferiti factori care intervin in activitatea rutiniera si provoaca, ceea ce specialistii numesc boala secolului: stresul. Desi multi specialisti in domeniu cred ca stresul est eceva natural, totul depinde de intensitatea cu care fiecare angajat il simte, astfel, daca angajatul simte stresul prea intens atunci apar probleme serioase care ii afecteaza viata personala si profesionala. Locul de munca al unei persoane ocupa o pozitie importanta in viata acestuia, fiind locul in care petrece mare parte a zilei, de aceea, atunci cand nivelul de stres ocupational este ridicat si firma nu aplica metodele necesare de diminuare a acestuia, fiecare om trebuie sa aiba metodele proprii prin care sa contribuie la o stare de relaxare si eliminare a stresului. Stresul este perceput diferit de fiecare persoana in parte, pentru unii putand avea chiar si un efect pozitiv, in sensul ca il privesc ca o provocare si o sursa de motivatie pentru a-si finaliza sarcinile la termenul stabilit. Privit pozitiv sau nu (cum se intampla in cele mai multe din cazuri) stresul are efecte pe plan intelectual, emotional, psiho-organizatoric si chiar si pe plan fizic, de aceea firmele ar trebui sa dispuna de diferite instrumente care sa masoare acest stres la un anumit interval de timp, dar si sa elimine aceste efecte pentru a crea un mediu optim de concentrare care sa permita atingerea obiectivelor in munca, resursele umane fiind cele mai importante resurse de care o firma dispune.

11

Bibliografie 1. Bogathy, Zoltan, 2007, Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala, Iasi: Polirom. 2. Cercet st. Dr. Corneliu Sofronie, cercet st. Roxana Zubcov, 2010, Relatia dintre tipurile de personalitate si stresul organizational. 3. Chelcea, Septimiu, 2001, Metodologia cercetarii sociologice - Metode cantitative si calitative, Bucuresti: Economica.

12

4. Cox, Tom,1978,

Stress, London: Macmillan Press. disponibil la

https://archive.org/index.php, accesat la 2 ianuarie 2016. 5. Dârle, Maria Mihaela, 2012, Echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, Sociolog CNS “Cartel ALFA” . 6. Lazarus, Richard, 1993, From Psychological Stress to the Emotions, New York: Springer Pub. Co. disponibil la https://www.scribd.com/doc/50198586/Lazarus-1993From-Psychological-Stress-to-the-Emotions, accesat la 3 ianuarie 2016. 7. Popescu-Neveanu, Paul, 1978, Dictionar de Psihologie, Bucuresti: Albatros. 8. Sasmiresan, Rodica Monica, Rolul partenerilor sociali in prevenirea stresului ocupational - seminar IFES 21-23 .10.2010 Sibiu. 9. Stress at work, United States National Institute of Occupational Sfety and

Health, Cincinnati, 1999. 10. Zamfir, Catalin si Lazar Vlasceanu, 1998, Dictionar de sociologie, Bucuresti: Babel.

https://adasenadragusanuriseaniii.wordpress.com/2013/01/17/metoda-decercetare-analiza-de-documente/, accesat la 28 decembrie 2015. http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/viewFile/104/2 40

Anexa 1 CHESTIONAR 1.Ocupati un loc de munca in prezent?

13

a. da. b. nu. 2. Ce apreciati cel mai mult la acest loc de munca? a. sansele de dezvoltare profesionala si personala. b. libertatea de decizie. c. stilul de conducere al superiorul/superiorii. d. existenta unui echilibru munca-familie. e. altele : ................................................................. 3. Care este cel mai important factor de stres pentru dvs. la locul de munca? a. relatia cu colegii de munca. b. relatia cu superiorii. c. termenele limita. d. programul prelungit. e. volumul mare de munca. f. altele: .................................................

4. Care sunt, din perspectiva dumneavostra, factorii stresori care afecteaza angajatii unei organizatii (puneti note de la 1 la 5 in functie de importanta; 1- cel mai putin important; 5- cel mai important) a. incompatibilitatea cu managerul organizatiei

14

b. delegarea unui numar prea mare de sarcini c. termene limita, presiunea timpului d. teama de a pierde postul e. nerecunoasterea meritelor f. critica excesiva g. motivatie nesatisfacatoare h. relatii tensionate cu colegii de munca i. indicatii contradictorii din partea mai multor superiori j. ambiguitatea rolului in organizatie k. dorinta de a fi promovat 5. Cum reactionati atunci cand sunteti stresat din cauza muncii? ................................................................................... 6. Relatiile cu prietenii dvs. se schimba in perioadele stresante? a. da b. nu

7. In ce fel se schimba acestea? a. raman neschimbate b. devin tensionate

15

c. devin distante d. devin mai bune, mai apropiate 8. Job-ul dumneavoastra va permite sa va petreceti timp cu familia? a. foarte des b. des c. rar d. foarte rar e. deloc 9. Cum se modifica relatia cu familia in conditii de stres? a. nu se modifica b. devine tensionata c. devine rece si distanta d. devina mai buna 10. Cum va afecteaza stresul organizational in ceea ce priveste munca prestata? a. in mod negativ b. in mod pozitiv

11. Efectele stresului organizational va afecteaza munca prin: a. productivitate scazuta

16

b. productivitate ridicata c. pierderea implicarii d. motivatie scazuta e. respect scazut fata de organizatie si manageri f. pierderea loialitatii 12. Ce faceti pentru a reduce stresul organizational si a va putea desfasura activitatea in conditii optime? ............................................................................................................................. .. 13. Cum incercati sa eliminati stresul dupa ce ati terminat o zi de munca? ........................................................................................................................ 14. Ce metode credeti ca ar trebui sa implementeze o organizatie, respectiv un manager, pentru a reduce stresul la locul de munca? a. definirea clara a sarcinilor si responsabilitatilor unui post b. delegarea unor sarcini realizabile c. recunoasterea meritelor angajatilor d. oferirea de feedback constructiv e. acordarea de consultanta psihologica f. respectarea vietii personale a angajatilor prin reducerea orelor suplimentare sau

17

g. Altele .......................................................................................... 15. Varsta dumneavoastra este: a. 25-35 b. 35-45 c. 45-55 16. Sexul dvs este: a. feminin b. masculin

Anexa 2 GHIDUL DE INTERVIU I. Factorii stresului organizational 1. Ce anume din ceea ce se intampla in firma dumneavoastra va determmina starea de stres? 2. Care sunt cei mai importanti factori de stres despre care vorbesc colegii dvs? 3. Care sunt factorii stresori care va afecteaza pe dumneavoastra?

18

II. Efectele stresului organizational 4. Ce efecte simtiti atunci cand sunteti expus la stres? 5. Cum incercati sa diminuati aceste efecte? 7. Firma dumneavostra dispune de modalitati prin care masoara nivelul de stres din firma? III. Relatia cu prietenii 8. Cum va comportati cu prietenii in conditii de stres organizational? 9. Daca efectele stresului la nivelul organizatiei sunt negative, cum reactioneaza prietenii dumneavoastra? IV. Relatia cu familia 10. Cum ati descrie relatia dumneavoastra cu partenerul de viata in conditiile in care stresul de la locul de munca este ridicat? 11. Dar relatii cu copii (in cazul in care aveti)? 12. In ce mod se implica familia atunci cand suferiti de stres? V. Performanta profesionala 13. Stresul este un factor negativ sau pozitiv in ceea ce priveste calitatea muncii dumneavostra? 14. Cum va afecteaza stresul atunci cand sunteti la munca? 15. Dati exemple de cazuri in care stresul are un efect pozitiv: 16. Ce atitudine aveti fata de munca cand mediul organizational este stresant?

19

VI. Metode de reducere a stresului 17. Ce metode credeti ca ar trebui folosite pentru a reduce stresul organizational? 18. Ce metode aplica firma pentru a diminua stresul angajatilor? 19. Care ste parerea dumneavostra despre aceste metode aplicate? 20. Din experienta altor cunostinte de ale dumneavoastra, exista medii organizationale unde conducerea reuseste sa reduca, prin diferite metode,

20