Geografia continentelor [PDF]

Zitiervorschau

-:+-: r#=':

L-

*E=-

ffi

*ec-

Elemente naturale Mn

[/unti Pod SUri, p atour S dea ur

l

Tehnoredactare computerizatd, graficd 9i cadografie: Andreea Apostol Gabriela Tache

#

l

Campi

Varfur Vu can

Lacur

a

Ora$e peste 10 m l. loc.

-C

5

- to mit. oc.

a peste 1 m l. loc. 6 500.000 - T rni oc. o 100.000 - 500.000 0c . alte orage

Referenti: Prof. univ. dr. Gheorghe Mahera Prof. gr. I loan Mitici Prof. gr. I Nicolae Paltin

i

Activiteli eclnomice

o a I I

centre indusir ale hidrocentral:

A

atomocentraiA

'T,

termocenka 6

+ .J

raf naril

siderurgre

indLrstr e aeronaut ca

industr e navald

.;

Resurse naturale l\4

nereu de

fer

, ,, ,+-rY, G;ze nallra e

CORINT ',tl I Bucurelti

Editura St.. Prof. lon Bogdan nr. 19 \ Sectorul 1. Iellfax 211.97.6t Te . 210.70.8G

I

E t-

fCul Crp,, Pbl Pllmb

'zi

or

Alte

matenate C!

oe construcl e

ISBN:973-94'13-53-6 Toate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate Editurii CORINT

Acest manual face pafte din tiajul provizoriu de ptezentare.

Nr Niche

lA!

Aur

A9] nrgrnt

Ix

znc

Carbrn superor ;19, l,,tercur carbuni infer L5 ] su r IHtnl vanqan

cotastu

N?r Sare

Crom

[u I Uraniu [s!] stan u

[A

Al!miniu

[5 ] Diamante

-r

Fosfa{

:

emente naturale

1,,, -.

F::.-_

p atoLJn S dealur

OraSe

-- - !c. - -a D--

::t

D:

000 loc

ES-i

raivitati economice n

E: €'aa lrE::_r,lauticd E .,1ie

t

R€urse naturale

L r: '-or

I

[Cul Cupru p umb

E .. LZt) Znc ir -:.nori [Hc]l ft4ercur n -':- on $l suti r= [\,41] Mangan e-_ _.

I L

fU-l U,rn u :5nl staniu

A

Alumin

D

D amante

p!]

Fosfajl

Lr

I

I I

Cel mai intins 9i cel mal populat continent a Terrei reunegte o mare var etale de condilii naturale, culturl Si ci vrlizatii stravechi, resurse bogate gl liri situate la niveluri diferite de dezvoltare economice. Asia este un continent a superlativelor 9i al con-

Europa

RUSA

I.EUtrKAI!A

INDLA P.''

ri

ta0a

2!!!

i(m

nent al Crl o suprafald tota a de 44 407.000 krn'. Asla este cel mai mare cont planetei. in partei sa nordici se af d Fe.leia! a Rusd, ce ma lnt ns stal din ume pe teritoriul continentului asial c) icu 17 mil. km' cl n care 12.8 mi km' ln Asia existd 47 de state in aceastd clfra nu este nclusd Federa!a Rusa (tratatd la Europa), dar este consideratd ca lard nsua Tawan 9i este lncuse hepublica Cipru. in anul 1997, Hong Kong a devenit o provncie a Chlne' pdstrandu 9i o larga autonom e

l4

'

:

;,.i).' ,',, ' i,.,;.:-, "i'

1000

2000 km

I

0 200 m (.anrp ) 200 l(l00 m (.ealur s Dodslr ,oas€r 1000 3000 m (nrlnt s D.disur ) 11

pesr.3il00 m 1mu.l Fod

trr

i

dc mar. in;rlm.)

Australa

i a este ce mat mare cont nent al i-s6. ce rnai intins stat d n ume - continentului as at c). .u este nclusd Federa!a Rusa -a nsula Taiwan g este nclusd ; cevent o provncie a Chine

Harta de mai sus redd aspectul generu al reliefului Asiei. Sunt reprezentate rr nc palele trcpte de relief d felul in care acestea sunt amplasate pe suprafala rontinentu u : se observe ca existd o podiune continenta 6 faarte inal6 (cu alltr din de peste 3000 m) de unde pornesc celela te trepte de re ef. De asemenea. a- ' a1a sL^t oLa zdLe p-inL pdlele un4Sl dc reie!. i- Lele n_a; rJlte ( azur o L/rl. tate de relief acupe preponderent o anumitd treaptd de relief, dandu- aceste a nume (Campia Sibere de Vest, Carnpia Mesopotamiei S.a.).

poulTrA GEoGRAFiCA. ASffCTE AIF eUNortrER!' C0'Vr'ruftrIU[UI PUNCfELE EXTREhIF. in partea de nord Asia alunge pand la 79"14' attu d ne nordicd (Capul Celeuskin). dar o seTe de insule situate in Oceanul Arctic depdqesc B0'- atitudine nordc6; in sud. contnentu asiatc trece dncoo de Ecuator, ajungand a 11" latitud ne sudicd (/nsula Rot/); in partea de vest alunge pand a .nerdanul de 25" ongitudine estica (Capul Baba din extremitalea Pen nsu e Asia Mica), in est depdaeste meridianui de 180" (situat a antipod fald de meridianul 0'), ajungand la 170' longitud ne veslica (Capul Deinev).

iC.lljl

k rr

al

(;

.i

,

;l

Arab ca

,,}"

,ola

I Arh ri.tr.fl:rir-- rEr'/rlr:i lrl lrdi ai li.I ts PE J'L TP

I6

lndonez

,s!: AUSTRALIA

0 A$l

,

ERII c 0 Hl I N E Nl U LU t

Asra ajunge pand la asLrle siiuate

79'14'lattu-

in Oceanul Arctic

:'entul asiatlc trece dincolo

de

, Rolr; in padea de vest aiunge i Capul Baba din extremitatea .- de '180' (situat la antipod fatd ,..lcd lcapul

Deine\4.

Urmdr nd limitele Asiei se observd cd aceasta :--: -drglnitd de Oceanul Arctic (in nord), Oceanul Paciflc (in est), Oceanul -: in sud), continentele Africa 9i Europa (in vest) S!re sud est, intre Asia gi Australia, se afd numeroase insu e care formeazd - - :: ag, rdone./iar ArhioelagJl F pp:1F. le asemenea. se observa cd acest cont nent are ce e ma intinse peninsule. MLTELE

9l TARMURILE.

:^

'

Jrmariti hana de pe pagina anterioard: localizali punctele extreme €i precizali ::anlele dintre ele- Comparali pozilia geografrca giintinderea Asieicu a Eurcpei. ldentificati 9i lacatzali principalele afticulalii ale Prmu lar Asiei (insule, golfuri, ..^.sule) Oi mAnle inconjurdtoare- lncercali sd le prezentaliin ordinea direde Qi in :.a 1ea invercd a mi$cdtii acelor de ceasomic, pornind de la un anurnit punct. ASPECTE ALE CUNOA TERII ASIEI

)upa apaitia anlului, Asia

:,'.pa

Qi

apoi

au fost populate succesiv, in :::and din regiunile mai apropiate de .: "Jnentul aftican pend in portiunile :=. tnai indepeftab. Din Asia au fast

...rlate apoi Australia. Oceania Qi -.-.nca Eutupa Sudice, Atrica de ',,.d Qi Asta (de Vest ti de Sud) au

.40

o0dfi

? 5oow0

'a:i considerate in Antichitate ca o sin -:,.e i ntindere conti n ental d. ldeea este ilustratd faaie bine ,. planiglobul lui Eratosthene .sttunam, matematician $i filasof :'.c, sec. al lll lea i.Ht.).

,

Aceash hane este faarle sLgestiva pentru nadul in care era vAzutA lumea in antichitate. Eratosthene este cunoscut prin calculele pe care le-a idcut pentru determinarea dimeneunilor P4mantului, ajungand b siabiltrea lungimii Ecuatarului la valarl loarte

tn,.u)):..

,.7

aprcptate de cele actuale. Pe haiA sont reprezentate ptincipalele peti ale rccalului (Asta Afnca Eurcpa). cele

!

AS

A

va insule (Albion Brilania QiTaprabane

Ceyian), Auti (lsleLDunerea. Nil. Euftal, lndus Gange) munli. o,a€e Qi papaare. Europa, Asta 9i Afica blat cat

ndjen, L

erau cunascute la vremea aceea) etaq cansiderate imprcunA.

.$

Pi:tuiideteli aqj-ic,illrlnt ti a . -'1/o tqiei ne.)tlti(:c i.L) 30AA lAAa :.!)r tr! u tA') parilttd tliii Mesapalanta iitirt

ra.i fi le ri Lt l lt ti,a ;c.\ a Driiu a cealarl ^l fin1an4 etpatistLltlL)a cL,!!!r'ilcr olcaci Fi arat4 aceea1i iegailLtrA slrArsi inlle Asla. | . 1... F-J ol -. ? 'o "' '' 4' .)hiteta Asia cra ctfioscutd de eLlrapent. existau leqA tn 9i drurnun conJerciak) de

i

L

l L

lniaeriul Ronar-;)pai l peiui Biaatl tilt ji lntpatiLtl aioinan ctlprtt\1eaLi pi\; 2iat t:ltn ELiiopa .ei li .ltti l\sia tt. -\,ui l,laCitt ltitpeitui l\/iong(1, ctt otiajttje in canhttl Aai-.i cct)tFla;alal esltrl ,,

ale

.\ .+ --1 a,

{t!i

],,J

,,','

a; EL:|cp-ol

-Li,,-ii,a; i:Ic.:,-oieriiiiai aieoGri1fica tr.at:11a i; t:,1ti,i::sLti eLi|'npentlcr Llile e

'a, t I

.. f .' "

Chit)ii DdiL,i:lie,aril l,'as.t Jj Gari:i _.

;i, r As a este cel mal intins cont nent

c""tre"t"i, lnconiurat dln mal peninsu e rnsu e si arh PeLaguri.

a-.

a

I

L, rir :-, r1:riIr:ririrj,\/l.,oii:i ,1/ill-'sall

multe pa4i de oceane Sl mari, are mari

A: a, LL,loPa S,ld ca 5' ^oroJ' A'l' pop!lare, istorie 9i c vll za! e.

au reprezentat un spaliu comun de

a.'ea agriculturi $i a .revo ?. :.e (cLt 300A 4AA0 ani in ,:--'d din Meso1olamia intin '--

':-'Jiui

lui Alexandru Nlacedon. --aa culluttlot greacd Qi ramane E=.: boeture stansA intre Asia, '-'::ei ii nordul Afticii. in Anti ;a a era cunascute de euro?eni aJa!0ri 9i drumuti comerciale ta e- - qaman, aPoi lm?eiul Bizan .a:'.i] Otanan cLlpnndeau Palt 1-'.pa cAl gidin Asia. a. - ttlediLl, tm?eriLll Mangal cu " :..ttul Asiei, conttula abt estul ::. lchina. ltldia). cet Qi Paftea

, =- iqet.

REUEFUL ::^:.u a intelege mai bine reliefulAs

- --'.'

-=

:'

e , am nti!i-v5. din cele invatate in c ase-

aate. ce inte egel pt n: relief. treaptd de relief, forme de relef, unibli de

z titudine. eraziune, podig, cempie. munte, lanl muntos, depresiune.

-REPTE DE RELIEF. Asia este contnentul cu cele ma 'intinse 9 mai inate :-_,_ '.untoase ale planetel noastre. Fale de treptele de reiief cunoscute pand . - .e continentul asiatic se poate pune in eviden\d o treaptd montand situatd la :.--.-i mai mari de 3000 m. Aceasta cuprinde munlifoarte inal (Himalaya. Pami., ':-.:'Lrm. Kunlun q.a.) qi un podg inalt (Podiqul Tibet, situat la 5000 m). : -:-entu asiatic este cunoscLrt prin cele mai mar altitudin ale panetei: varful --- -lungma (8872 m - Dietue Weltatlas, 199E din Muntli Hmaaya S vadul :.: -r sau K2 (8610 m) din Munjii Karakorum. De asemenea, Asia are intinse ani :=-: _:s onare inteT oare.

.J'nerili harta de la pagina 5 giidentificati principalele t@pte de retief repartila $i .r ieograficA in cadtul cantinentului. Spuneli ceea ce obseNali.

I

:...re cr lnalnr irelre

3000 nr

: a'' .a

descoperirilor geogftfice itteresul europenilor diferite z a )siei, unele mai Pulin cunos' *., indepAtbte (natdul Asiei, .- a'eot). Marco Pala a aluns in a:a,)ghezul Vasco da Gana a ' -: 2 ocolind Africa expedilia lLti .- . aluns in Athi7elagul :,' exploratarii niti au Parcuts , : .li1brie interesant4 a flcut'a 'a .ianul Nicolae Milescu.

pa:

de oceane 9i mdri, are marl

L'eprezentat un spatiu comun de

tJNITATI TECTONICE. Primee nucee continenta e, care sunt pd(lle cele mai ale As ei, sunt denumite de oamenii de $tinld .,scuturi'; in nord 9t est aceste scu:,r (,Scutul Siberian" Si ,,Scutu1 S n c'-Ch na) au fAcut parte dintr-un int ns cont nent al :.'l sferei nord ce, denumlt Lauras,?. in sud qi sud-vest ate doud scuturi (ndia gi -jaba)au fdcutpartedn continentu emisferel sudice, denumit Gondwana. Latjas)a : avut srsteme rnontane asemAnatoare ce or din nordul Europei. Se observ6 cd Asia se compune din fragmente ale unor foste continente (unu -crd c ai cele alt sudic), ,,sudate" prin apar lia sistemului montan alpino-himalayan. -rtmpul utime glacialiuni, munl inalti ai Asiei q regiunile sa e nordice au fost rroperrte cJ qhela..

,.ch

TIPURI DE RELIEF Datorta aclrunr aganl ot irr6'- \co z -.ed o a o' 1- o^'( e \L (d'ri. 1!.a- oe r dr d'e . olo ; ' > r agenlilor externi (raur f uvii. ghela' . vantur lemperalJr alr.r ra lo'1al'd ,, :l-_ol'i de relief, cum at fi relieful tuicantc rclleful tectonic, relieful /ltoral (dete esluare) relieful glaciar, relieful de acunt)tare fiuviala (campii, depres un ), re efLr deqert. Aceste tipuri de re ef. pretuni si arrm/le farnle. vot fi studiate la regiLlnile st liii3 unde sunt mai rcprezentative

UNITATILE I!4AJORE DE RELIEF

Uftnititi haia aleturatA.

!: "Pi

c.nLra e

as reprezentete 9t apoi localizali: Pcdisul Tibet, Cenlpia Sibetiei

Himalaya, Podigul Sibiriei Cenuale, Cen''pie Cang.)lL1i.

:--

,,'

poa*sur cf'@"

Podi€Ltl Dekkan, PodiQLtl Chinei de

Sud, Cenpia Chinei de Est

REZUMAT E As;a a'e Lele r'rai mari nal!mi ale T-r'p Continentul este format dln scutua ce apa4in Lrnor unit5ti tectonice diferite, sudate printr un sistem de rnunti trneri (sstemul alplno-himalayan). l{ Ex std o mare var etate de forme de reiief. a Marl e unitdti de rellef au o serie de caracterlstic propnl.

r

10

iELlEF.

Dator

t:

acliunii

z unea plecilor tectonice,

|idlcare 9i coborare) qi a t!r fuv , ghetari vanturi, au format mai multe t puri ' relieful vulcanic, rclieful rtoral (delte. estuare), de acumulare fluviala =iul r re eful de9ert c. ) relief, precum 9i anumite e la regiunile tilArile unde i!lve.

CLIMA _

latortd intinderi mari, pozliei geografice 9i altor factorl, Asia sintetzeaze ::a zonele de ci md ale p anetei. Pr nc palii factori care determ na clin'ra Asie sunt:

'-en!eazd

S

. ::alizarea 9l int nderea continentulul; . : spuneTea sistemeior montane -: .iu inalt d n centrulAsiei: . a lernanla in cursul unui an a cenE

'_:

!r de presiune, care determind

_:-ea musonior;

for-

.

'arrnarea alizeelor; -fluenla Oceanulu Arctic (prin tem::'atur scdzute 9i prezenla banchize ); -e eful relativ jos a pd4ii de nord a -:rtnentulu (care faci teaze inghe::.ea so u ui); nfluenta curentlor din Oceanul :ac fic.

. .

.

ill i.

rn:r P.,rarerl, fJnrlr:11.,T!o:.ll 5. r!, rriDn ii!,r.1al rd!un L.iiae

-'>

I rn ro'i;

l irt'e 4O'! ,+ intre

4 nrte

u0'9

30"4

tectonice diferite, sudate

oprli.

tnr," o; sl

.:r

alu.. Juc.lr.rparrlu

.-F .:?,1 ..

ro'c

20!c

20" Sr 1orc

, nlte 1t! 9i 0'C lli

I

.,4r1

ar

ttqz.t.rne

Urmdrili hd$ile de mai sus. Analizali 9i identificali factorii determinanli aj climei, regiunile cele mai calde, in iulie, gi regiunile cele mai reci, in ianuarie. Explcalicum este influenlau clima de banchize $ide solul pemanent fnghelal_

J,

F

n

f. Urmdriti cu atenlie harta de mai sus ei localizali fiecare tip de clime_ .a!b

laa finii.ii

Analizali repaliilia geograficA a precipitaliilar. Temperalura

(arctic) ' " Lbpo"' l_"i o - t" '- ^

c mat polar

m9!!L

iulie ianuarie s.-10,, sub -40,, 0 .r0 0 t0 r-' 0 .0

PEdpltatii

i00 200

i00 .00

.00

rarlrr poar. '2

O0

aid 20. 25. 2A. 1.). sub 200 .0 5 00 ,00 -000 c imat continental ca d 25. 3A. 0. sub 200 p..".0 .0 .0 b 00 !: "--. fd nr-or ' op e ,/0 0 5 p- r- '000 .0. P " .0 .O 100--000 .0 -roo -o 0-'o p''-'o _ _ 1"1,1 ,o " . r0 -,0 50 clmat .ontinental

VantLrrl

v6nt!rl

,00

ai :--' !.a e

dr lest

v;ntlrrl o..€ ?))ae; .!r!!qi ir 2 a.

llriislltti ','ar'rtur

2.

-

dl]:si

lrze monEre

Urmditi herlile climatice, tabelul cu tipuile de climd 9i prezentali pe scurl caractetisticile climei din urmdtoatele uniali de relief: podigul Arabiei, Arhipelaqut lndonezian, Podigul Chinei de Sud, Podigul Sibeiei Centrale, Campia TLranutui, Arhipelagul Japonez, Campia Indului, Arhipetagut Filippine, Cempia cangetui. 12

@

iDNOGRAFIA :.1:ANE 9l [.4ARl. Asia are o relea hidrograficd bogate, foarte rnult influ:=== :e elementele clime Si de relief. Continentul este inconjurat de oceane qi -=- '3care cu anumite caracteristici ae apelor (adancime, suprafata, tempe:_:

.d lljldle,,

a.alizali hafta tdrmurilor Asiei (pag. 6) $i precizali oceanele, merile $i golfurile z= . incanjoard. Utifizend hdlile climatice, evidenliali pentru fiecarc suprafald "a-.a mai impodant4 caracteristicile pe care le are.

:.UVII 9I RAURI

:

caracterist cd deo:a,= a relelei de rauri qi flu Asa este aceea cd ..:ar vesetal'e ca'e s'"r cere ma'vrzbire ;::J:o";;;;;;;e

lmpreLrnd'

augd anumite areale cu o Ce caracteristic e rellefLr

e lnsolesc toate

i.

regiunlLe

3000 m, foarte intinse in

(e

..azcie|zeaze zonele rodigulu r T bet rmestec. ma frecvente in

de conifere. inta nite in )ve in zoneie litorale ]oase

'mdrii

nf uenteaza adap-

.]lXeazd in

lin

genera e \s a este un cont nent cu o i'aata Activ tatea omulul a - an male sau e a redus

-a

).'il

deosebite amintim:

de Jawa (foarte rar) Ie \e' l- drbJ^r \.p-.o. gi cocs. meta e neferoase, precum S orez etc Cu aproape 7% din cofire(ul mond a Japon a ocupa locul 3 in lLrme dupd SllA Ei Gerrnania.

,e alte

cu turl, mai importante

tcJl citricele, trestia de zaheL - iin sud); greul, arzul, cafta

ffi#h.i* H

zrher Si sola (toate indeosebi :ar a este una dintre pulnele )

--.are -a'ne.

se practicd intensiv

cul

-aponia. alStlrr de R P Chi E-nc pala produc5toare mona-.a aaturald.

I :ste favorizat de existenla : :.9tr. la intelnirea curen!lor i l,a Shivo. >: iTUR|LE $t CATLE DE CO,:aonia dispune de o relea t'a'a:e 9i Qasele madernizate. L::_eze Sunt legate intre ele s,:-rrire (ex i tunelul dintre

(_,--.--. cel dintre Honshu qi E.-::: d n urmd fiind Si cel mai E

D. s Csaka circulS

E:

una dintre lsrnitLrr de tren din lume

-.'-1cA

a Japariei, porturile E.:-s ior Cele mai rnari sunt: E-: (obe q.a. l- - r,r Tokyo 9i Osaka asi

lr:=-al

onale

F.::: E,::

Japon

oroduse electron ce 9i E :,::.anuri 9i importd petrol, E - 'af vech , cdrlcunisuperor > _=':'case. precum Si orez etc. T€ -:: din cometul mondial, ume, dupd SUA$

E::,3in

ffiffiffiffiffide

fi

Unraind hafta geoa)lah

a A'iiei a

piecita, pDzjlia gecgrafi.i

CHINA

Peninsulei Coreea

aCh.nqri

in

qeneral, RELIEFUL este, muntos, cu indltlm mai mari in nord, unde ajung panb a 2500 27OA n. Campiile sunt a$ezate pe rrarg nea peninsulei ocupand o treime din suprafala acesteia. Cl-lMA este continental-umede in ratd ei subtropicalein sud cu precip ta! abundente, aduse indeoseb de musonul de vate. HIDROGRAFIA. Releaua h drograficd este forrnatd din reuri scufte cu debit bogat. in nord, pe reul Yalu, s a construit un baraj cu un mare lac de acumulare RESURSELE NATURALE, Bogd. !iile subsolului sunt destulde mari. Se gasesc calburl supeiori, minercuri de fier, plumb, zinc, wolfram 9\ alte e.

f- - :xieaior este motorul

a exportd nave,

tlilr, F 'iril

UrmAtili )t

/ a lt pllncll)a

!1i a at:tti,:.)!) ., lr.;a ie )e

re; rr.:.:

it

itit

aai

a.

O padiculartate a agriculturii o constituie cresferea viermilar de metase gt pescuitul.

in Peninsu a Coreea existd doud state: in nord, Coreea de Nord lR.P.D. Coreeand), arin sud. Coreea de Sud (Repub ca Coreea).

!)c ce

Lrc.i.,)!i La1 .1...1.i':!.1.; ttilitt iin aut..:,1:ai z 4't C a.al a li aca -l ] ;. rt t.. .-t: a;)li: l -'1e istarie despte Zi.it:l Bei!rtlLt) .:i1nt ,epaaaie

r,ls

Phenvana

ar

a

-i'

(*onq!..

s@l

it:

"gdj. t t.*r"Y I 6l

j

fl&sffiHfl ihrth,

frtkU,,flS

ffifrruffiffi

SUPRAFAIA: 120.540 km2

POPULAII!: 22,2 mil. loc.

&epublirn F\rpuiurd lltemocysid floreeond CAPITATAI PHENYANG

Coreeo de Nord " peisoi

Coreea de Nord se remarce printr-o dez vollare economrcd modestS. POPULATIA. SoorL larJrd d r-.c9 c-,ar o scddere severa in ultm an Popualia rurald ocupd incd o pondere tmportantd. ECONOMIA se caracter zeazA prntr-o otgan zate de t p soc a st, cu un ina t grad de centralzare. Re.. rr-e,e re (atD,tT. .uDcr Or. , ntnereLttde fier aa favorzat dezvotarea industriei

sderurgce, lndeosebi

in

orase stuate

pe

toral.

'rl.\d

o'epor a^,r, t grar. ,amt'e Da poot.'ie:'dlle Se res( cai 9t iaci in priv

n!a Pescuitlrlui Ch na se pe pr mu oc in Lume situeaze Este raspanditii crcgterea vtermilar de mdtase inde etn cire m lenare TRANSPORTURILE se afle in curs de dezvo tare dar slrnt sub n ve u demografic ai econom c.

-: e e aje petirl sunt mo : ::! e sd extraqd d f pro :: .ant id1 irnportante de - :: c obt pentrLr a sust ne : :ron cd a ldr -: i Este a treta producd, -' : eiecilcA, predominanL '' :: .e bazd de carbun : :::r Lrrgiei feroase pre - :- a da fier g mangan :: - aproDie[ea baz]nelor .

Ll

: : : der.rrgicA o formeazd . _:: cft na est_o pr ma _- .:: - reTeu de fer gi a .n

pa

rna produczitoa

-' : : ie r'emut r'tdltstr]ale :: : :ate exploaiarea E _:Terr oi neferoase _ : .r,d). construcl e de : : :-:a prodLtcatoare de : : :_.ic:. textle S a ----RA.

Pr nc pa

ele cu-

'--. lGt1l E bumbacul :r-- al.ire ele China -, a.! r.tond a :: i:z!o l; pomtcultLtra. .

1-aaal s

-

a.-aalt1lr11

i

:

,: se aresc porcl I ocul

:. _:aseD re in cempa a- : capte. baviDe gi -, - :-' e inalte se cresc : -

-::airrtlr/ul. chtna 3C

ia

se

Um-a.

'a ateqterea vietmilar

-. - : ::- a re milenaTd

::-JRILE se aftd in . : aar sunt sub n velul :: _!-tc.

Se practcd transpofturile navale lpe -. einteroaieg rnarl) i i eement deosebii, care a nlrtenlat oF,

\o'.dr .d ., to,n d d

,

.e

-reoseb ltora ul L,Jdr Chiie de S"d i

::r:2

ntd cl-6a ea zc)nelar ecanontia:e s[)e_ :a la inceputlrl aIilor g0). organzate !a ce e ma modei.e concepl i (Wenzou. ',:o1,, Xaanen Guangzhou). Aceste zatje

.'. beneii.iazA de facilit1li .onerciale :a.seblte iavatizend un schlntb libet LLt , :e regiuni $i l4i. sunt denLrTn te zore eoo)e

asemenea prn retntegrarea Hortrl

ulu Ch na si a inart foarte ''tdi e o'om', , n-, d \'.d.

i.cng

mu t at

Ko nE

*(:h/EFi'fLii.. in prezent orasu port -c.g Kong (V ctorla) parllc pd cu 36% a .au.nLrl coane(ulLri mondial, in tmp ce a todl- drn-.^ L, o eLo ,omt. a. :e. iol a]e gi der.oqraf ce, daat cr 2.7a/,, Chlna tnde sa devina o mare puteTe 'Oo-d

'o

"i.i6

ijOoO.F

pr

:onee irbere ae litorauut gi prin Ho|g {ong) aAtLrri de lArie S regtLrn le incon -i'oa-e ITd \ dr ( o e6a oo c,-o .apo. J in cea ma dinarn ca regiune a contemporane.

S ngapore).

Jm

REZUMAT :i Chna reprezinta ocltl de formare gt dezvotare a unei vechi cvilzail e5te cel mai poou,at stal oi, . *F ^C1;aa E ln uitimii an a cunoscut o dezvoltare economicA exkem de raDld6 i,,l Degi nu dispune in can|tetl mar decat de anurnte Tesurse egte o mare PUtere econom cd

I

Zorele economice libere integreazd China in cea mai actvd regune

economice a lumii contemporane.

tt.rPRt,ri.) . r:; aii tt..:' l1')

poztltA

GEAGRAFII€,A

$t

;;: :::

! i.;!,:\1')i:

cl

LtMtTEt"E

).ia lez)a :Ltla!')a3 t)-,j nat fiji:.raj :l-rri:,ar,;.,-r aitl ., j a.l :a'i':!i a,. Jti:!. ia:.iri ,1e r)s!'e [:=le t-)a,t parlatj,: u,i,r, ili]/firc 1.\e t rAnl?t\ :;ti4lititi

A el eb es i S l.i i at4te

$ t'

) .t awil

l.'tiana!,ar.c :i! si t'1i,ea.i.,

,,i:a:

\:, ir,,::, t.:, ?,!_,r,rt: ,::.I i:.:-t.j.ji, ._.-_

:I N/l

a l_a-y s

I

l

Arh. F ippinelor

i.-

3r!ne

a,

9r reJ iKa irantanl

(Sulawesi)

la-t.lL! Seru,3ia

i ,t-il)a .:i!..::.,i1 , .: al i.t.,j/.i.-

C 0,

ruAIIJedl RELIEFUL. : : -, 'r .,.:, rtf,{

r:' ,i ., .i, ::,

,-lai a::',:it

ajr.!1,1,:

i. ii

,...:r

\.,,,,.:t.rL i-l ,,,:r rL:.1

ir

,, :r._,,, .i-

,

I r. : , .,, 1 i: .::,..: ..., ,: ..) ::: t.,t:: : t:: , , ,r it : r ..:i ,!-: ,,r, , ,,: i,,:i .: ,r i ii i . i i :: . ,, I I :,:1., ,,,,,,; I

i

.,

,

:::

;,::

OM1ELE. PrincioalLtl

ar2s e€te Jakada capitele cel m?itmpaftant cenri) --coaar.etaiai flf;arctat st rLliiitt'ai al i6ii) ;i tinulaliritn ce1! ijai t-natidit sLtl-e- (r. Doo t- C .yd'ei\ s campos lin Podigul Braziliei)i

- pSdurile ..uscate 'ct e5F^1e ddartate a arid tate), denumite chaco (in Argent na) 9 caatlrga (in Pod Sul Braziiei),

dn zolee cu p-e.rprali _al rcdLse

si

tJd.e a margl.ed ce \dsJ.Lr $,cd^Poi. r.specl v. solurile aluviale in regiun e cu multd umiditate' de a lun',Lr gr tc' lor ' :..'i Llll]r:i,r: :),?,1,r -;i:ilr.:l:;

:e mL,t de re e[ gi roca. zolala. P.incipaleie tipL.i

Ermanent ,nghelate (in asotunle Ln tatga). preartea de nord. arctcd. a

caracte-

pedu.ile

l,e lcernoziom S; -:,.; .. - vane.

caracteris-

desertice montane. sl .' .- -; -' ' prn caracterul lor inc ai

'i'-

n,!he!ar si Lr .e ter'il i s. i .o,rane so lrrros sa! brun. Iso!r.asli.r de stepa subtropcare Ei so!, brLle de padur€ llll s.lu. mef teraieefe . s.tr rc9 s?t brureces:!ar, morsDLr {.ernozom) sotu, aL!ae I sotu arertice soLpermanert

elorrosolr (p.dzouril

pprsarrff:r*A?u&qrr .

'a

'

.. ,

t

.

t."'.

i tartl)a\tJ ri\talett

.

,',

,,',

a

'l

.

d \od

: :

'

D

lerpe-

",r'"

i" n"il"."l "ii". "-,"a' D Pe sale sublropiee slbtropic.le

Doo !od.

. v6. v6.

iD.

.i

" r.,-.. ^." intelrbpi@le '.q ' or 'o .,"1r.'

--

-'oi boo,\- .8," r..

- ,. F Peisaje sudamerican€ perale F

" oi.pi".

D

-c o .. \".

E Pe sai€

c, Relilnea vcsl.) P6o . E E"'.r oi66

D. Degertlr

'

":"

ree

B PFhaiLl i,o'erl e' PeisaiLl reqiJrrlor

carorna

"

r D"l

o'r... ddto-. d dtF- ! r...

D

aa-r

.

drcte

rda

antr/rlri

l,

':

t berrdle

\)Lt 1,rii

.t'.)

Ar Gmer a

lurile castanii

''

X

\ { '/

'.rr-rr.-- .

^a E vegetalie. dar

une de Dedure. ' de 'o oase $

l.

i

c.

enkale este cJ'roscur6 )ari, tapiri, rcplile (aligaI

ffi

- 'T zoaa ecLalorla,a

:

'

t€m-

',

"(' o.,"g."Li pa.iil.a

F

Fr-Falada

Fi

l

'ec

nsreea.larci.e

C Peisaje

andjie

I

o

,

il

aro*'i. -

POTLAI|A $l ASEA$IE oMENE$n a cunoscut POPULATIA. Continentul amerlcan mal multe c viLizalii denur'ite precalumbiene europenilor' datorite existenlei Ior inalnte de venirea aztecd (dez' Acestea au fost: clviLizaliile almece 9i

voltate

in Podqul tvexcan), cvillza!a maya

(in

(pe platoLlr le Peninsula Yukatan) 9l c viljzalla incaqa andine). Popoarele precolumbiene arr cultivat ulierior porumbul, cartofl arborele de cacao care popoare au s-au rAspandlt pe alte continente Aceste importante construclli monumentale

realizat

9j

(piramide, tempe

I

ora9e)'

de venirea DeElAmerica a fost vizitatd 9i ina nte

al XVI lea o luj ColLlmb. abia la inceputul secolulu datd cLl confirrrarea ldeii cd tertorile desccperite

o deplasare a Teprezintd un continent nou, a incepur

padea populatiilordin Europa spre nou continent' ln portughez iat de sud. au venit indeosebi spa'ioll9i in -o,o 'toooseol clor-'t. irlafdez Oe4 'r'' l' lence.... Ace\'a'a ri a era a' l-' e 5 'l6l'"edla planete' intreqii i"""#""ro' nit"ul" d" lu ttn'aAme''co oe \o-c I d 'a'e se aoa-qa y' (-ele ooLa 'LDd'viz Jal '14'o'e surl' ^""rirli"" Pa'ta-la oe S"O der'-1'la1e oe zo 1d Cd'rd -'J'

l I

o'

ir"e''ta o-*,it".i. ^ ;A;;;rir;, ,, i,tl"u'u o'"oo.n'no "t -onqo'oioa o"ovrneo''As: " or:-z: descerde'rl' eJ"ope' pdr,te a pooL'at'e: este io mdla o r ,.-r' """r-ili.u-' nilor. p epo'd"rt r

'-L

(pd4a d R o G'drde'' cordLrl 'o'trne'I' J: / ,n (o.noa'dl'e.u po-Lq-a'd' ,"",;;r;* "i,;.., p'aoo^oeren' clo oi'o're r''o'""' >

poafl;

de;umirea de Amer ca Latine' mo 'mDo_JlllF O'r LJ_'', -.. ,,/ Eli5la a9 o_Fral" J',od 1e mar ot'lre ce'a I o rt,r 'epaflr/a'c o'!e '^'rd bogdle s oive's'ricale sJn' /;":r,;t;'.. derea continentului' printr-o economie dezvo tatd' / Nordul (SUA Si Canada) se caracterlzeaza de dezvoltare ar sudul se afld' in Prezent in curs

EVALS&r{E intrebAri:

l I

I

la umabarele "fA, Respundeli i"C ia""r,r"".u/a ):,FrnL,

-o,1tdr

a,

rortln6al-J'd _e"

can zonele de clime 9i vegetalie? oeDrL, o-;>ebir de i. 3. EiPllcall dLn ce cauza doar munll

'-

r.,""

_r'*d

$i

4

teo

T_,::]"jil:[,.,

\'6qeial'a'

Aadtall Prln ce elemente geogl drrco

ar., a_ o.,r.J cLa,eoe

rp ai n.^ r- t iL"..,-"'"t oe lvlL'i t'_o cLl o

Silicon VolleY (Colifornio)

.l.r,i"o o,oo"taio'oe dtbu1t qa o,oo"it-e s,o',u'oi,a oe P'rma md'i-e' o sensibrl in ultimrl ani irmrnuat """i;;;.i',, prooLcatoare oe coetg'a etec. l.he \1; cf;. Iora,L, mo.d:al' t" ifi -1.:

ponderii il"i,o'riur. l.n,rra datorite cregteril ere_qa r'J dln ,enrrate'or a,o--loele.11ce i".rn;",".t,'t, a ,L11,r Slatele ur'te sL't' dAs' pr'rlJ' P'odJcdlor de aunntu ,t;;;;,

.le tlrooLSe acra4aLtlte .:..iat. relieful de i- -. . ale Anzilor). tr : -:a_'at in Anzi. rz -.ottante asaciatii

Aglomeratie urband Lima-Callao depaterte 5 miliaane lacuitori. Peru arc un spar natLral faafie ridicat, ceea ce duce la creQterea conttnue a populalieifirii. Resursele natutale principale sunt mtnercurile tleferoase (av. argrnl. cupru), ninercurile de fiet $i mici rezerve de peltal Se distinge produclia de a.gint de stanlu lllnde acLtpa lacul ll dupe hdanezta). a prcocupare econamicd principala a rcprezinla pescuitul, Peru fiind una din' tre cele nai impartanb firi din acest punct de vedere la nivel mondial iVt. lndustia se bazeazA pe prelucrarea minereu lor neferaase (cupru, plumb, zinc), prelucnrea unot produse agicole (indeosebi bumbac) ,i a pegtelui. Este gi a mare praducebare de cafea. Transpofiurile se realizeazd indeasebi pe coasia Pacificului (?osele, cei feEte cdi matitime).in Peru. traversend Anzii, se afld cea mai ina ta cale feratd dtn lrme (care urce b peste 1804 m). Camedul €iturismul au dimensiuni madeste faF de pasibilitdlile firii [:

!

V

SUPRAFATA, 1.1 39.000 km2

t,#&{J,&$ffid-e

POPUUIIE: 38,6 nil. loc. CAPTTALA: BOGO\A

[.,r,,,,lf]i1I

SitLraE in nard vestul Ameticii (le SLtd. in zona de

bgelird a acesleia cu ist'

mul Americii Central-- qi cu iesire 1.1 ambele oceane (Paciiic, in vest. FiAtlantic. in nard) Columbia are Ltn relief veriat (Munlii Anzi, cempti litoale Qi Cenp'a Amazonulut padirari). Releaua hidrcgrafice esb drcnall sprc Atnazon. Otttloco Marea Antitetor lfluviut Maqdatena) 9i Oceanul Pacific- Clinatul este.ald $i umed in rcgitlnile joase €i temperat la inallitui de 1004'2440 m lJn elen)ent specific penhLl papLllatia Colombiei este predaninanla metigilar (aprcape 1/2 din total). urnlali de mulatri. albi negri qi ameindieni. Principalele aftge sunt: Bagota Mede in Cali Bananquilla ResLtrsele principale sunlr carbLlnii, nchelu aurLl Qi plal\fia Prelucrarea rcsLirselat minerale (minereuti neferaase) 9i agraalifienlarc (tndusttia textllA 9i alimenbft) sult ramLtri econonice care canpleteaza activitatea de baza agricul' tura- Caiumbia se tenlarce prin prodLtclia de cafea otez banane. blrmbac in unnd cu peste trei decenii. cel tnai dezvollat $i civili.at stat diD Anletica .le SuC. Caluntl)ta. 9i a pierdLtt din impattanfi dataritd ittfluenlei negative a activtetilor legate d-- cultivarca plantelar din care se oraduc drclluti

m

suraarnyA: 912,000 km2

*

POPUAIIE: 23,3

flepl$/iro Ysre;:aeia

nil.

loc.

CAPIIALA: CARACAS

V--nezuela este sitLlatd in nordL Americlde Sud. cuptinzend furminaliile nardice Cenpia fluvtului Orlnoca 9i Podi$Ll ate l\,\unlilar Anzi (care dep,gesc 5A00 de la N-V spre S E Pe un aflLt' dispuse in atdine (carc b 3A00 m), ajLtnge Guyanelor ent al fiulLi Carani se afld cascada Ange, cea maiinal6 dtn lurne (978 m). in Venezuela predanind papulalia de aigine eLtrapean6.

n)

Ptincipalele ozl;e sunt: Carucas. Valencia ri Marucaibo. Spr-- deosebire de alte slate sucj americane, Venezuela dispune de rezerve mai rnati depeta (fiind a 5-a prallucabere ntandiala) 9i gaze ralwale. Are (le aserr-.nea. resurce clasice penttu Anenca de Sud: nlinercu de f\et $i minereL)tt neferoase ibauxitA irdeoseb, Resursele de petral sunl exploatate in jurul $i it interiorul Lacului Maracaiba pe Fi in cAmpia Qidelta flLtviLtfui Ortnoco; petralLtl se prelucreaza in centre sluate (Cerro G'ryanelar (cum in PodiQLl Fietul se exploateaz1 at fi Valencia) titoral Bolivar) $i este destinat i)deosebi expaftului. Datotitd resurcelor htdraenergehce bagate, VenezLteia $t-a dezvaltet faarTe mtlt sistemul de hidrccentrale (hidrocen' ttala Gui situatd pe r1d Caroni- este una dintre cele ttlai mari din lume). it privinla agticLltLrii se remarca pratluctia de cafea. kestie de zahar, man oc, banane gl nuci de cocos. Transpafturile sunt nai dezvoltate pe litoral, unde se afla gi pnDctpalele parturi.

J142

SUPRAFATA: t. t 39.000

POPUU|IE: 38,6

nil.

kn2

toc.

CAPITAA: BAGOTA

egefurd a acesteja cLt ist2. flc in vest, gi Attantic, in .anpii ljtorale gi Cempia z:a spre Amazan, Orinoco,

a

matul este cald

ti

umed

s:e orcdominanla metigilor

r'

SI}ITEZA

Continentul sud-american este format din lreilrepte malore, ca SiAmerica de Nord: in vest munlji tineri (sistemui andin), in cenku zone dJpresionare (cempii) qi podiSUri vechi, in est. Podigurile vechifac parte din lostul continent sudic Gondwana. este cel mai intins 9i cel mai populat stat sud-american totodata . .Brazilia Si diferit_de celelalie state prin originea porlughez6 a populajiei, limbiigi cutiurii. r' metropole sud-americane (Sao paolo, Rio de Janeiro, Buenos Aires) .l\,4arile sunl ollnlre cete md, n'taricenlre Lt bane ale lum.i co.rtempo.ane. Ametrca de Sud are inca mari spalii (intinderi) relativ greu accesibile, utilizate ncJ nsLf'cienl lAmazor'a. A,..1/i _ patdqoria. l\,,ldto Grosso).

r' - '/

-

/

nanquilla.

-- ;/ platina. Prelucrarea ':..e /industria textil1

z ::aane. bumbac

..

.at stat din America de

aa .fluenlei negative a ':: -.: droguti.

SUPUFAIA:9t2.OOO km2 POPUU|IE: 23,3 mil. toc. CAPITAA: CAMCAS

.' :,.d

te rminaliile nord ice Orinaco gi podi1ul a ', , spre S-E_ Pe un aflu | , ^ tne (978 m).

L.

,it

2

DA.

;-a

.

dispune de rczeNe

: .2ze aalu?)e. Are de .:-.J de ft$ gi minereuri :'i

ELacului Maracaibo .a._-a in centre

situate pe Guyanelor (Cerro ,:,'3elor hidroenergetice 7 ' :.ccentrale (hidrocen e -a.i din lume). = :.estie de zahdr. ma

laa

-i

,Jl

-UVA iJUU 1E,3UU F ii Barik, 60 Kirinati 730 Ydren 1O 21 NdLrJ Wer,'lgtor 3 8OO 268.700 Noua Teeland6 Dapr.-\o lvoresby Porl IVr 4.300 4.300 P,i. j" - No ad G.nee 461.700 461-700 G-'ee 160 AP a 2.800 Samoa de Vest

SEState '

Solomon Tonga TLrvalu VanLatu

!

I

dJMd

$

ii

:

.

, 18300

800

2B.5OO 700 160

30 120 1 -4

14.700

Conentali ora! tabelul de mai sus-

oc.t )

\iniara

NukllaLofa

Vaiaku Port Vild

5UPRAFATA: 7.71 3.000 km2

,rqt fr*iT'lt*1;1, i,irr,i;r:.::li rilltiL

idr

POPLJLATiE: 18,7 mil. loc.

CAPITALAI CA.NBERRA

;:lli;;;;,r.t

POZIIA GEOGRAFTCA rit UinmE Austra a este consideratd. in unele cazuri. cea anai intinsd nsu d a Oceaniei. Datorta poziliei (in continuarea Asiel) 9 a intinderi mari (86% dn intinderea uscatului Oceanle ), se poate spune cd este un cont nent de s ne stdtdtor denumit Austral a (de la cuventul at n austrars, care inseamne sudic, find situat in intregime in emisfera sudicd). Australia este singurul continent care constituie o unitate statale. PUNCTELE EXTREME sunt: in nord, Capul York (10'41' at S); ln sud. Capul

sud-estic

al insulei Tasmania (43'40 lat. S); in vest,

Capul Cuwet

(113' long. E):ln esl, Capul Byra, (153'40'long. E) [,4dsoar5, in ambele direclii (N-S 9i E V), peste 4.000 krn. LIMITELE 9I TARMURILE ldentificali Qi localizali pe harta ife nei jas ix!)rtele li articLtialiile conti aenlu I Lti a usta lia n.

ldfilL ilor

Prim navigatori care au aju ns in Australia au fost porfughezl (sec. XVI), apol alandezii(sec. XVll) 9i englezii(sec. XVlll - XIX), ult m i creand Si aQezdri stabile.

CADRT'tMruRAt

t..:

S\.,I

RELIEFUL Auql'alia are asoeclJl unui ooo s .os. relativ 1ered. Partea de vesl \Pa

f ""''"

"" .' reprez nta un resl 1'I M L MJcd-nn' [4Jcd.nne vechiului continent sudic sudic i Gondwana' pa uonowana, Da,rtea ea oe de i "^ o"" o,',-,," "'"n'' -^-^ -^"'t'*" *";",..: esro regiune de munli ."". *'.ji:f'1. .-. vechi. iar .enlrl, deprs- 'uu" Cenpa i.iuiiarior I siuni$ cempii Australia este cel '-:;:o]io*...

al

:"

recente mai

ios Lortirenr

.

(iaalli.nea ""nL

med,e frnd de 210 ml c.r inSlimi maxime care abia

150

1.

;\"'.,,."

'.

""

f.;

.,,

No:!\

,

$-

'..,

.,"

. (vr ;|-..}]'* lillli:lllEJll'Jlxlxiu{nqlJllfllLiq Kosciusko, 2230 m).

deplgesc 2000

k

-',,"?^

""""

,/.

a.:".

_ l.'.i,1',1* ' " "ir" td o

rie a. ie fieEorn€ '

Slr

Bass

,;;,-

.tti

:-

:

cepu de sud Esl

A

Padigul Austratieide yest este un podi$ foarte vech, erodat, intrerupt pe f alocuri de munll rrsu/aIi (Macdonnell, '1 .500 m); arepeceamai mareintndereun. \ relief de degert cu mari acumulari de ape subterane. in nord se afld p/atoula Kimberley, in sud Cefipia Nullatuot. Depresiunile $i campiile centrale srnl aproape continui din nord (Golfu Carpentaria) pane in sud (Ade aide). Depresrurea Eyre este o zane endore ce foarle joasd, in care se afl5 lacul Eyre, cu o intindere variab ld, spre care converg vd sem perrnanente. Cempia Mutay Daling are un aspect tempeEt (stepe. ape permanente). Munlii Australiei de Esisunt relativ jogi pe cea mai mare intindere (MLrnl IUarii Cumpene de Ape), cu indltimi mai mari in sud (Aipil Austra ieni). !, CLIMA. in Australia se deosebesc urmdtoarele zone climat ce: - climatul subecuatorial (cu aspect muson cJ, catac\et zeazi\ nordulcontinentulul; are temperaturl medii rd cate Si precipitalil bogate, aduse de musor; , climatul tropical uscat (intre 20'9i 30' lat. S) este domeniul de acliune al alizeelor, acup1 cea mai mare parte a continentului, fiind cald 9 secetos, degedlc; spre Oceanul Pacific, c imatu tropical dev ne oceanic, cu precipitalii mari; climatul subtropical, asemdndtor celui d n regiunile mediteraneene nordice, ocupd porliun din extremitatea vestica gl sud-estrce a Australiei; climatul temperat caracterizeazd Tasmania 9i MunliiAustralie de Est.

iUPRAFAIa: 7.713.0Q0 km2 'OPULAJIE: 18,7 mil. loc. ]APITALA: CANEERRA

t.se

insulS a Oceaniei. (86% din intinderea e srne Stdtdtor, denumit , i .d situat in intregime

a.

nstituie o unitate statale.

l'

at S);in sud, Capul

vesl. Capul Cuvier

i .:rculaliile larmurilor

€-ez,

=^:

(sec. XVt), apoi Si aqezeri stabiie.

r,

('

u

HIDROGRAFIA Australiei are caracterstici contrastante: intinse zone fdrd retea h drograficd superfcial6 sau fArd legire la mare, denumte endoreice 9i zone strdbdtute de ssteme fluvia e cel mai cunoscutfnd l\,4urray-Darling. in nteno.ul teritoru u se afld lacuri sdrate (Lacu Eyre fiind ce mai intins) cu dimensiun care se mod ficie in t mp. Australa este cLrnoscute Si prn narie acumuldri de ape subterane. in Tasmania exlstd urme a e ghetarilor lacuri g ac are. VEGETATIA, FAUNA, SOLURILE. Despe(indu-se cu mult timp in urmd de celelalte continente sudlce care formau Gondwana ftind zolatd de alte intinder ale uscatului, Austra a 9i a pAstrat o vegetalie q o faund originale, cu o mare vechlme El numeroase specii rare.

I

i

& lfi^.

Step.l

s.m

d.i.lrtr

a

!eE.1a1-"

I

Reg

r

aoih n l,"lalalil

iduska

zare

Vegetatia este iormatd dln urmetoare e man asoclalii: pAdurea lr,LlsanicA (asemAnatoare padurii ecuator a e), in nordLl cont nen tLrlu . alcdlu ta d n eLrcaliplt. palfitieri, bananiert, iiane 9 ohiCee p\(lLtrea auslale (subt.op cald sau ternperat6). veqn c v-arde .ataclet zzli prn prezenla Lllot eucalipli- aldt!r de alte spec savara 9l sicpa care ocupd intinderi cu precptalil sutclenie dezvoltdr unc vegeta! erbacee vegetalia de senidesed ldenum td ,scrub ) 9i Ce$ed. in reg urr e aride. Fauna. Spec ile orginare ce e rnai cunoscLte aLe A!stra e sunt: ornllorlncr'l' cangtlrLtl, Kaala. ca neF- Dinga strulul aLlstralian (Enu) a aare se adauga spe'l ooc'l I /6ase ie I nrdt 'l .F. L onl .

\it.'f

i'r

Ko(r

Solurile predom nante sunt: /aterltele (in nord in pddurea l.nusonlcd). so/u,/e de savana. salurile maro Fi cenurii de pedurc, so/urile de senrlde$ed 9i deied

pfi rsutATm $i A$EIA&|tE 0tfr trhiE$T'l POPUtATIA. La o intindere ce reprezinta 3/4 dif suprafala ELlrope Australia este cu numarul sdu de 18,7 mil. loc.. ce mai puli, populat continent lexceplard Antarct da. acoperta cu qheata). Denstatea foade redusd (2 5 oc.r'knr2) arat6 cond I e difcle de locuire. Populatla orlginare, aborigena pul n nurneToasd (reprezen€nd 1% d n totahr popu alie ) este de origine negro de nu este integratd teind ma mult in rezervali Populatia actuald este in cea ma mate ma mdsurd descendente a colon gtilor englezi pulin a a tor europeni. Popula!a urbana reprezinta 4/5 dn totalul populat e . ORA$ELH prlncipa e sunt: Sydney, Melboume, Brisbane, Adelaide g Perth. Auslra a este o federatie formatd dn gase state: Oueens/a/ld. Noua Galie de Sud, Victaria. Australia de Sud- Australia de Nard. Austftlia de Vest a cate se adauga Terilariul Capitalei (Canberra)

I

152

$l ECoNoMIA

: ei. in nordu conttnen-

RESURSELE NATURATE

'^

Auskalia este un stat-cont nent cu un inalt n vel de dezvoltare economica cu resurse natura e foarte bogate 9i diversif cate. RESURSELE NATUMLE. in nord (Pen nsu a Arnhem) se afld unul dintre cele ma Tnan zacdrrinte de u/arlu, in vest (Pilbara) unee dintre cele ma mari exploatSr de minereu de fiet dn lume ln sud-vest (Ka goor e 9i Coolgardie) marl AustraLia deline' resLrTSe de aur ti nichet, ar in rnunlii estici, rezerve de c'irbu'l staniu' cle asemenea r;surse importante de plumb. bauxifi aigint cupru9 in aproperea concentrate sunt imporlante ACTIViTATILE INDUSTRIALE in zonee de Perth) Adelade, oragelor mari lSydney, Melbourne. Brisbane, pozilii importanle extracj e a princ pa e or resurse natu rale Australia inregistreazd in produc!a de aluminiLt ptoduse siderurgice energie electricd Q mai recent ch ar in produc! a de petrol Ei gaze naturale. AGdICULTURA este o TamuTa importantd a economiei Allstraliei (cer-'ale'

Cee:

-:- a verde. caracter zatd

,'.

ente dezvoltdr unei

: - regiunrle ar de. -::-a er sunt: ornitarincul_ : :;re se adaugd specii

I

\

a1e \

land)

Releaua de transpofturi este dezvo tatd rnai mut in regiunea populatS, ad cd in patile sud-estice ale Australiei OOMERTUL. Australia realizeazd exporturi importante de carbune m nereu q cle fier. m nereur nefeToase, uranlu I lana, indeosebi spre Japonia' SUA

I

rilUSiOnfURtfg.

Europa Occ dentala. L

i

_-: -uson cd), so/urle

.. - ie$ed

9i de9ed.

E'.::

Australia =uropei. :i_: er1(exceptend s.: _ 5 oc /km2) arata

f=

=i.- :-d % din totalul r: -. -!u i in rezeruali. i: _ aea mai mare r:- .: :_ efg ezi gi mai r= -: .1 5 din totalu T

"r:

I

S.dney Melboume.

rz . ':--ata din

gase

G..:. Sud, Victoria. a :: ..'ai. Australia de F -.'.atiul Capitalei

REZUMAT r Australia este cel mal mic continent 9i are cea maiioasi altitudine medie PredominA pe foarte mal intinderi clima ql vegetalia degerticd' Populalla foarte redusa numeric fala de intinderea continentului - este concentrata in ora$ele mari. r Australia are resurse naturale bogaie 9l diversificate.

r

!

Antarctica este regiunea s tuatd in jurul Polului Sud E este opus6 (,.anti,,) regiunii din lurul Polulu Nord (Arctica), de unde ii vine Qt denumirea Antarctica. Dacd Arctica este const tu te predomlnant d ntr-Lrn ocean (Oceanul Arctic) 9i telton e cont nentale 9i insulare din luru acestuia Antarctica are o s lua\ie nversS. fr nd formatd d ntr un continent nghetat (Antarctida), tnconlurat de marile din jurul acestuia. Antarctida continenlr din jurul Polului Sud- este cuprins in linii mari in /rte riarul Cercului polar de sud. Suprafaja contjnentului este de 14 mil. km2.

thqiper{,.de mo I 1489i

ffi',*t,r*,

.

I t ]!11:"'""

"itt"I"'t

D.9/ e\sraL pd.er oesp.e colt -enrJl sLoto '| 'a o'r A tt.1i€t- er d tocr delin-i-ai p irrd od,J lr lnceputLrl secolului XVl, ina nte de a f cunoscLlt propriu-zis, pe harta geografului 9i navgatoruul turc Pir Reis lucru foarte cLrrios 9l dfic de expl cat. Abia la sfarqitul secolulu al XVlll-lea James Cook, unul dintre primii navigator antarctic, a confirmat existenta unui continent in aceastd regtune. Ulterior, exped lil efectLrate de nav gatori ru9i,

engez. francezi

g

amercan au contribuit

la

e'g red o.7o1lL'L cL.odlLer ' Ar td.cri( ii. O expedi!ie belgianA organizatd cU vasu ,Begca", la sfer$itul secolului trecut. l-a avut ca participant 9i pe natura tstul roman Em RacovllA.

La inceputuL secolului nostru' doud

I9i

este opusa (,,antl")

Cenumirea: Antarctica-

rean (Oceanul Arctic) qi niarcllca are o situalie ia) inconjurat de mirile prins in linii mari ir) nfed-a 14 mil km2

expeditil, orqanizate de norveglanul Roald Amundsen .espechv bdlanicul Robert Scott, au atins Polul Sud la interval de cateva zile

incepAnd de la mijlocul secolului

nostru. Antarctida este cercetatd Si studiatd sistematic, infiin!5ndu-se totodata staliuni gtiinlifice ale diferitelor lari. A fost stabilit un tratat de bazd asupra

de Est' Condilille naturale. Antarctlda se compune din dood pdii Antarctida sudic Gondwana care este formatd dintr-un podig inalt' parte a fostului contlnent din munli recenli ai Vest, cu aspeciul unei mari peninsule, fo;mata a, foarte mult lsemdndtori Anzilor. Din acest punct de vedere' Antarctida seamdna cu America de Sud. 2'500 m Antarctida este cel mai inalt cantinent indllimea sa medie fiind de (lncluzand Ei pdtura de gheald), iar inAllimea maximd de peste 6 000 m' /'s/andls' cu o Cont neniul este ac;perit cu o peturd de gheala, denumiG greutatii grosime medie de 2.000 m 9i o grosime maximd de 4'300 m' Datoita sub nivelul mdrii ;helii, continentul este cobolat, in unele locuri, in prezent, gheata Antarctidei se afle intr-un proces de topire treptatS' clima Anta;tidei este polard, foarte rece, cu temperaturi negative tot anul' cu pot vanturi puternlce 9i precip tatil foarte reduse. in iarna austral6, temperaturile -70' - 80:C rse corsrderd oa ceaflai sca/uu temperatLrd inreglslratd a "ooori la \ 'osr oe de calota glaciard, care formeaze reprezentatd este Antarctdei Hidrografia cel ma m-are rezeNor de apa dulce al planetei in jurul continentului se'intinde barchlza inghelate a oceanului. Vegetatia s; dezvolte doar pe zonele neacoperite cu gheald 9i este format5 a 1 murcht it |rchcoi. Faina iaracterizeaz| doar marginile continentului; existd mamifere (Foca) 9i plancton' olsdn (pinguini, albatrog4, iarin apele antarctlce, balene, pegtlgi un bogal Antar;tida este locuite temporar de cercetdtori carc ludeazd in staliunile de :tllnliilce indeosebi in timpul verii australe La Polul Sud se afla staliunea .ercetdri a SUA. denumild Amundsen-Scott Resursele naturale identificate pana in prezent, indeosebi pe marginea :a ote! de gheata, sunt urmatoarele: minereuri de fier, minereuri neferoase' .zbuni. petral, gaze natutale 9i uraniu.

irii"tti,

-

,spre continentul sud c i: de mitat prima oard la ra nte de a fi cunoscut l.afului Si navigatorului curios

I

dlficil de expli-

.]ju al XVill-lea, James gatori antarctici, a con ent in aceast5 regiune.

/

uate de navigator ruqi, .aan au contribuit la E- intarcticii. I :-::_ zatd cu vasul !- aaaut. l-a avut ca

!--:-

Emil Racovitd.

88'C).

'iti,ll,''iiJj I lr 1i -r l

r

.J..1

.

1J

$i!$[i;lii

iuji:;\ritji]l.iLi

;lli ii;t;lil

.r1,.!.ri i:lr,t a)r,t.,i,riiaa,,Lr'-..,1 r,:rri/:rr,r:re,r,. lri.t::j.tsri, ,.r:, ', r,rtr .rilir ijia: rL-iriiir ale iara. tlt:r : ,ii.. ,(rii|,r:, ri.:r:iai.:i]r, !)11)(:ttn5t! :i: t,t.)tt i ;:t it..'t)tt, ai ilt:: .:,,/ -.j;att .:

r1c, Liiai:.' rlt:irl

1.\/;i)t).1[t..i)]taaiatiia,:.j1.;,,.?a.tt.;-,ltt.:tt,tt:..,::,.,rr;,_,rr.:r:1iii,:r,.11 r al,a:rr;l ii dtr5 al,J :|.|i!a:t 2 Si,1l:.lliria ittla jtai\)t1ti LL)tirI-- iri/i_. ai:r:r.,rr1r.l r"r.,|i:ji.rrr a: ., ..il:rijr,i tea;Ltraieloa .1q rci: ltitj a', il i,| ) 3. E )iDloliii ! trbiltia

4

Rc(lLtaaiea aEatai.)i r'ola.sti:rc

ir

I

ieiar, /r1ir.,

r

a::r

tj. Ap.;tit a.1 t_i cr,rrs:r,.,er,-,.,r ai\.,a".iteitj Dnioat,ca 7 tl.ntaialarca ::,:aL)t,)ir, E. E xti |d ere a rrrali/sr_rrar_

ae|dir;r/ria 9. Dezvaliarca ea.rtit)11 tt:i a )ina! aa!iiit)i tti.t,)iist: i'r,-iii.|; it

r,,1r14-at-,. : ,,!x?. RAspu nd eli

S.d

u rn

Abarelot ceri n le :

1. Precizati principa ele asemanari qeoqrafice intre America >r

Ar'".

rle

2. Preciza\) pr ncipale e asemandr geograftce intre Australia Antarctida. J. D'..r,/dl or,rr pdea cr-6-d1dr r. r:l o -o' o.oId.. 9 4 ce e a te continenle slrd .-6 I ",.t.p ",1,6o r, 4. prec z.rli deoseb r e cele ma mdortante care existA din punct de veclere eco_ nom c intre Amer ca de Sucl E America de Nord _ 5 dentificati deosebirile q asemandrie dintre Oceanul pacifc st Oceanu Ar a' lrr. 4,.a1-/at 1tGba,,t. oe q.a bc --td-.rt,-dl; . e.pL/rsr/ col -. , 1. A doLra tnsLrla ca rntindere din lume este situata in aprop ere de: a) America de Sud; b) Afrlcai c)Australia: d)Aanerica cle Norcl 2. Cea ma mare cantitate de apd du ce adusa de flLrv r este in zona ecuatoriala a oceanulu : a) At antic; b) pacrftc: c) lnd an ldate )este sruatd in iungut menclrafu Lr de: a) O"; 0) eu onq t; c) 180 i d) 90 ono V ":; !::3"::1ilare^aztei ", 4. Pe pariea opLtsa 16ri noasire situatalaantpodseafa: a)oinsula,b) uncontinent; c) un ocean; d) un ghelar 5 Se schimbE in cursul anu ui curen!i oceanici din: a) sudul Oceanulur pacific; b) nordul Oceanu Ltr lnd an, c) sudul Oceanului pac f c; A1 n-,lu O"unnufri cJit. 156

hUti ru rsnarr rE:-: .ez\lq a serie de F :.:.oitarea sacieftlii E;|:

:-aa celor care sutlt

-.,

:i Y;\"1" U;U

li tlil;\1"\

l. Ordonal oceanee 9i continentele planetei noastre in ordinea crescdtoare a suprafelel, de la cel mai mic la cel mai mare. ll. Urmar!l harta de marjos, pecaresunt ocalzate cate va elemente de la suprafala planetei noastre, 9i ardtati ce reprezlntd, ident ficand '5spL1s- corect:

aiiei $i cre|terea

i! :1

acest moment.

))\

--6-

'-l

'-i

i;./t

\').t

\

\,/

!a

0 .

-_:arct da. Antarctida 9i

_:_:

- r: vedere eco:- =: ,r gqgaarl

: _

:

America

-::cuatoriale

, - jer a) 0"i

: :

rn con:aclfic;

::c

fic.

Oa)Tropcu desud; b) Ecuatorul; c) Tropicul de nord; d) primul merdlan. €) O.ednL Ar.li.: brAntarcrda: 6' Qroenaroa: o,O.ear- Atlartic

e

Reglune cu un climat: a) md! teranban; b) ecuatona; c) troprcal uscat; d) temperat cont nental; O Vegetale: a) medteraneane: b) ecuatoria d; c) de degert; d) detaga; ValrJ'ile au direc! a: a/ \-S bl S-N: cl V-E: dl E V. O Curentul oceanic are d rec! a: a) V-Ei b) SV-NE; c) NE-SV; d) S-Nl A RegiLrnea are: a) trei anotimpuri; b) de9ertur; c) o populalie numeroasa; d) p5duri ecuatoriale: Reg unea este asemendtoare cu: a) Or b) O; c) O; d) O. lll. Citi! cu atentie intrebArile de maijos Si identificali rdspunsu corect: 1. in toate d recliile se afle sudul: a) a Polu Sud; b) pe Ecuator; c) la Polul Nord;d) pe un mer dian. 2. La sfer$itul anului, cea mai unge zi este in: a) Groenlanda; b) lndia; c) Antarctida; d)Austra ia. 3. Cel mai mare orag d n emisfera sudlcd este: a) Ciudad de l\,4exico; b) Sao Pao o; c) R o de Jane ro; d) Buenos Aires.

6

O

-

157

----.-:-1.-i

aborigen: baltina9, indtOen, autohton aljzee: ventJn oerma,lelte otr./o1a tntedroptca a care oar d nsore l-op.Le cpre Fruator datoriu d'.e.F4te de prestLrre (mai mare la troptce fala de Ecuator) atol InsJla L:.cLarA for. ratA dtn scl-e_ leIPle cotor'ilor de uo.al'deZVohdte pe un substrat vulcanic. submar n caatinga: formaliune veqetald de arbLtli so,.roSi si terbJri. aodplata climatului uscat (nord-estul BraT lie \ calme ecuatoriale: mi9"ur"u u"""ni"nta a aerJ'-t orodJsa in JrqL, Fcuaro.u,Ji unde nu bat vanturi onzo.rtale campos: formatiune v.,getald ierboasd cJ arbofl -ct, asem iratodre savanei dar dezvoltate in podisul Braziliei cample de acumuiare: Jn lerilor.L on. zontal cu altitudini reduse, format din acumu area unor materiale adLrse de agenti externi (rauri, ghelari)

cernoziom: \o d. cL,oare ,1(h.a s bogar 'n numus. caracteristic 7or e;r

de stepd Si silvostepd depresiune tectonicd: potiLrne de teren mai ,oasa ca -ive, decal ,eqiLnrle rrcor.Lritod.a. for-ate pr,n or5b.lS,.ea scoa4et te estre I I dorsalS: ststem de , munti, submarin endoreic: .eg,Jre cu ,crrqere h OroorafrLa lteroa.a .a.e r_ a.e ie$.re ld m;.e

lalte: rLoiuta d scoar1e' te.esl.e ca urmare a deplasarii stratelor in lunqul

unul plan sau

a

unei linii

ghetari cuatema.i: ghejari care au acoperlt potiuni aie uscatului in timDUt

ulUmei subdlviziun geologice denumlta cuaternar graben: po(iune scufundatd a scoartei terestre ti margtntta de falI oaralele inslandis: patura de gheata care aco perd Antarctida $i Groenlanda

_l

158

lac glaciai: acuptLd.e de ape

oepres une creatd de qhetaai

t.ltr_o

lac tectonic: 'ac for^1at inrr.o dep.s srUne

tectontci

lateite: solL', ptedo,ri.anl roi'i. .or_ maie il zold irrert.opird,a, (L o crJsta

solidd a suprafate llanos: vegetalie de t p savand din nordulAmerlcii de Sud mangrove: vegetajie situatd in zona lrto.ala inrertroptcatd supJsa osc aUr.or 1a.ee'or. ca,e F5le'orrnata dtr specii de arbori adaptati acestor oscllahr maree: oscral.d vert,cala a dpeor oceal,(e datorara arractie. Fxerc[a1e de Luna musoni: vanturi periodice formate intre Oceanul lndian Si Asia care bat in direclii opuse, cate o lumdtate de an

pampas: stepd argentjniand platforma continentale: sLrprafata foarte sab inclinatd, cu adancimi reduse /irrre 0 ii -300 1t. sirJald :n dprop ered tSrmJlJ a.ope,itj de ape'e m6ri

sl care a,e aspectJ. Jne cbnp sub_ marne pororgqe: .enoinel de .rTtOarcere.. a .nue., aperf6. $-azorut.ri '. sens (u'qer,r flLtv Ll L . datorat i^rp.rqe,i eleacitate de f LrxLil Oceanulu Atlantic preerie: 5iFpa nord-aTner,caTt LU ,er burl inalte reliefcarstic:,ette.dezvo tat pe roci , arcaroase, prin acliunea apei de dizolva

re a acestora rift: San! adenc al dorsalelor subrnarine Selvas: denumitea pldur i ecuatoriale din Amazon., gelf: regiune a fundului bazinelor oceanrce, cupnnsd intre llnia de ldrm St po varnrqltl conttnental, reprezentand zona marginale submersd a continentelor

.C{rIC

l,ll

a

cumulare de apd intr-o :ate de ghelari lac format intr-o depre1

predominant ro$ii, for_ "tertropicale, cu o cruste 'ale :3 de tip savane din norrSud g.ialie situate in zona p.a 6 supusd oscilaliilor es:e formate din specii l:: acestor oscilalii ,,i a verlicald a apelor r::a atracliei exercitate

,,,,,.',-,,,,,,,,..,,,,1 3

Hidrografia ...........

israe| ...............,,,,,,,,

' :a.todice formate intre

'''..

.'.''''''''..,,,,31

. ;

Asla care bat in _2.: I lumatale de an :_--:at nland E .! d: supratala ioade :, adanclmi reduse r- : i,ratd in apropierea

E-:: de apeje mdrii E::-

ufer campii

sub_

.,,,,,,,,'..,-,,,,,,,...,,,,55

Peninsula Coreea

re-

C ma.....

.........

..........

Dopu a1'o ., le omeresti oes--se e .dr")e1ar r'dre >r eco_omia ,,,,,,,

..,,,,,,..,,,,,,,,,,..,,,,,,,., 72

76 17

II

1B 79 79

slTARI " '-"" "- luntsta) Africa de Nord (fglpt' ltl1ro"-

B. AFRICA- REGIUNI

Africa ajentraid (I'r'!ler'ra Z"rrd Africa de Est (ia,Llanra)

BO

""

'

Afica htsulatd ... --- " " ""--' nt,iia Ue SuO , q'p"0, (d Al''d

d' Sud\

BO

B1 '

qintez6. Evaluare ...... l A\1c't irioten',e qeagrah:e f'nda. e 'lale ate ""' "" Evaluare semestriala

(l)

""

coo. 3 AMERICA 5l OqiANUL ATLANTIC " ' "'

83

84

' '-----"' ' "

B4

""'-'- ---

'

"' t:H:Ai"*ru;'Li;ilm8i'Jffit"?'-?"-mi"^ "' ' Pozrtia geograflca' Re,lieful

.""" Clima ""' Hidroqrafia """'

l'p""'o ^"fi 'on'turii

conlinentttl'ti

Vegetalia fauna "olurlle """" Pei:..e)ele n'tLi't 'e Ponulaiia s 'jezan e omenegll [""!i,i"i"1'"'i"[ ti"conorn]a sinteze. Evalllare c. AMERICA - REGluNl $l TARI '

'' '

StateLe Unite ale

'p"cltlc'tg"ografic Ameilcil

"' i',lexi. --. """ SintezS Evaluare

-

Canada

Brazllia........

IOO

'

'

'

'

lO' 104 '107 "112

"

113 116

---

125

"

129 131

'

:

-:

"... ",i:-[;:'$"i#';fl::P!fi:: ....: ' """

ate co ^'t ' Probteme geoglalce ftndencnlale """" _America - evaluare flnala

"95

-

""""

90 93

:o'

'

"""

Arnerica de Nord qiCentrara

'

:3

.

.135 ..139

ii: ....144

.:'i33Eiil,'.-'Ji":i',i1"X?1t+&ry{iH'{Hli}l-"i"",,,1.3

9EBffiiJXt;*;*; . X liiohtiiro cn*ocrenrznniciocmFrcA R ocFANrA- oAMCTERTZARE a.ustRarte - PReZENTARE GE

i

ale Teffei Prabtene geografice fun(larnentale Evaluare semestriald (ll) Evaluare flnale Dictionar de termeni qeografici

-o

'-4

,,,156 .156 157

158

(,

o)

o o

t,

.9

o o N

{!\. E

Eo Et,

=o

=0.,

ar:

sd =6

d-

.2

to a!

?t

EG

(!E

Io

! q)

q)

o

c

(, '= o

ffiIEffi! a€€6r€o

an

.\i

Africa

- clima, Vegetatia, fauna, solurile

a,

(ll

o gl

o o

!

o

Bri

o N

I I

l

(! a

:E

E o

(, ot

o o

t, .c

o o N

)G

.\

,!9 =o(, Et, =a, =6

'o-

EO

.2

oE Ld,

ott I6

ro (,

tr (,

ffiIMMI

'c

oo

fi,!oEtD

,,j'\ \\.,\

Africa

-

clima,Vegetagia, fauna, solurile

o N 0, aD

o

(,

tt

-9

a,

o N r! (n

l! o

o

:1 .1 +a ''{

,:l -!d

I nr\

'1 l,) i

;

o,

3

?tL 1

it +r; i

?.

c-4-

'4 :' ir,

i-, I I ,b I v4 lit, E

lt I l;' "1

4

i

\\!,\,=,'ia

j

"tl:s L ,irl

L

.'; +t

€

\6

?1fj i

3 \:lt ! ''r\i

r3

5t\t,Y

;

?.

e

:3 4 F j Lt | ^, '-t 'F. ) itt.t i2Ji:! 4ni 'rt *i =t '1,. k j, {t 3 " , ii j'q j,," :'iij L itt "'j ! ,, i),: : "ti u l+

A1* -r-{ .)t t z\! 2.', (-r ;1 i'+d?l; }Li,'T -i"d J.?1 ] 4i ql ? 'r i ?

'a

q5

,'

P'"4;i: .5

d;-t ;r-.

,r ) -'z 1,

+

ai, 1.. :

#

tt;u{- -l,ii"a7i:',',:1

ill,lirj,j:j -- .l r..r

"Z

d,

I -4f

4 ,

J-rP

.c.1

L3 /

I

'.-l

(J c f

1,i L

e

'l* t

I ,t. j.tr4

l